MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

LUCRAREA 3
BAZELE PROIECTĂRII PODURILOR

CALCULUL HIDRAULIC AL PODURILOR

1. Determinarea caracteristicilor de curgere a apelor în regim liber

Pentru stabilirea lungimii podului este necesar să se determine mai întâi condițiile de
scurgere a debitului de calcul în albia naturală a râului, în zona traversării.

Datele hidraulice de bază sunt: debitul de calcul, coeficienții de rugozitate și panta

suprafeței libere a apei.

Coeficienții de rugozitate cei mai des întâlniți în țara noastră sunt prezentați în
normativul PD 95/2002, în cadrul tabelului 5.1 pag. 56, pe baza constatărilor de pe teren.

La podurile peste râuri mari, cu debite de calcul de peste 2000 𝑚 ⁄𝑠, coeficienții de
rugozitate vor fi confirmați de către organele de specialitate (ANM sau filialele teritoriale ale
Apelor Române).
În cel puțin 3 profile transversale prin albie, în zona podului, se calculează nivelul apei
și viteza medie în albia minoră și majoră în regim natural, corespunzătoare debitului de calcul
precum și repartiția debitului de calcul între albia minoră și albia majoră.

Din tabel, conform cerinței ”Albie, relativ curată ale râurilor de șes, aflate în condiții
normale, sinuoase” → 𝑛 = 0,040.

2. Efectuarea calculului hidraulic

Efectuarea calculului hidraulic se face în cel puțin 3 profile transversale în zona podului,
în fiecare profil, începând din aval, astfel:
- În profilul aval se determină, prin încercări, nivelul apei care asigură scurgerea
debitului de calcul considerând corectă panta hidraulică înregistrată la data ridicării,
fie panta medie la ape mari, fie la ape mici
- Cu aceeași pantă se transmite nivelul apei în profilul următor și se verifică dacă la
acest nivel se asigură debitul de calcul
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
În cazul în care debitul scurs la nivelul respectiv prezintă o abatere mai mare de +5%
sau de −2% față de debitul dat se reia calculul modificându-se panta hidraulică până când se
găsește soluția care se înscrie în abaterile limită.
Pentru tema dată, profilele transversale necesare calculului sunt:

Profilul P1 (la 50 m de axul podului, în amonte)

Profilul P2 (la 20 m de axul podului, în amonte)

 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
Profilul P3 (la 20 m de axul podului, în aval)

În profilul P1:

- Din punctul de cotă minimă se trasează o verticală cu înălțimea de 1 m

- Din extremitatea de sus se trasează orizontale stânga-dreapta până intersectează
albia
- Se calculează:

𝐴 = 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝐴𝑢𝑡𝑜𝑐𝑎𝑑

𝑃 = 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝐴𝑢𝑡𝑜𝑐𝑎𝑑

𝐴
𝑅 =
𝑃

𝑦 = 2,5 ∗ √𝑛 − 0,13 − 0,75 ∗ 𝑅 ∗ √𝑛 − 0,10

1
𝐶 = ∗ 𝑅
𝑛
𝑄 = 𝐴 ∗ 𝐶 ∗ 𝑅 ∗𝑖

𝑄 ≤ 𝑄 %

Unde:

- 𝐴 = aria secțiunii de scurgere

- 𝑃 = perimetrul secțiunii de scurgere
- 𝑅 = raza hidraulică (m) – se determină ca raportul dintre suprafața secțiunii de
scurgere și perimetrul său
- 𝑛 = coeficientul de rugozitate
- 𝑦 = exponent
- 𝐶 = coeficientul lui Chèzy
- 𝑄 = debitul scurs prin secțiune
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
Dacă diferența nu se încadrează în intervalul menționat, se mărește secțiunea de
scurgere ridicând linia orizontală cu 50 cm pe verticală.

Se refac toate calculele, mărind înălțimea de scurgere cu câte 50 cm până când diferența
dintre debitul scurs prin secțiunea 𝑄 și devine mai mare decât debitul de calcul.

Se realizează cheia limnimetrică, unde de intră cu valoarea lui 𝑄 %, rezultând înălțimea

de calcul corespunzătoare → ℎ

Cota apei → cota celui mai de jos punct din profilul transversal + ℎ

În profilul P2:

Plecând de pe profilul P1, se cunoaște panta hidraulică 𝑖 = 0,5% și distanța dintre cele
2 profile (30 m).
Calculăm cota debitului scurs astfel:

100 m....................0,5 m
30 m.......................x m

→ 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑃2 𝑠𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑒𝑎𝑧ă 𝑐𝑎 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑥 + 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡ă 𝑑𝑖𝑛 𝑃1

Înălțimea de curgere = cota din P2 – cota celui mai de jos punct din profilul P2 → ℎ

Se verifică ℎ cu formulele prezentate mai sus, dacă verifică relația 𝑄 ≤ 𝑄 %.

Dacă nu le verifică, se scade valoarea lui ℎ .

Dacă le verifică, se trece la profilul P3.

În profilul P3:

Plecând de pe profilul P2, se cunoaște panta hidraulică 𝑖 = 0,5% și distanța dintre cele
2 profile (40 m).

Calculăm cota debitului scurs astfel:

100 m....................0,5 m

40 m.......................x m

→ 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑃3 𝑠𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑒𝑎𝑧ă 𝑐𝑎 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑥 + 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡ă 𝑑𝑖𝑛 𝑃2

Înălțimea de curgere = cota din P3 – cota celui mai de jos punct din profilul P3 → ℎ

Se verifică ℎ cu formulele prezentate mai sus, dacă verifică relația 𝑄 ≤ 𝑄 %.

Dacă nu le verifică, se scade valoarea lui ℎ .

 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
Dacă le verifică, se trece la următoarea etapă.

Am determinat înălțimile rezultate din P2 și P3 și cotele aferente.

Deoarece profilele P2 și P3 de află simetric față de axul podului, la 20 m amonte și aval,
înălțimea de calcul se determină prin interpolare liniară între valorile rezultate (medie
aritmetică).

𝑃2 → ℎ ș𝑖 𝑐𝑜𝑡ă 𝑃2

ℎ ș𝑖 𝑐𝑜𝑡ă 𝑝𝑜𝑑

𝑃3 → ℎ ș𝑖 𝑐𝑜𝑡ă 𝑃3

3. Calculul lungimii podului

𝐴
𝐿=
ℎ

Unde:

- 𝐴 = aria secțiunii de scurgere în albia minoră în secțiunea podului, înainte de

producerea afuierilor, din care nu s-a scăzut suprafața ocupată de pile
- ℎ = adâncimea medie a apei în secțiunea podului

𝑄
𝐴 =
𝜇∗𝐸∗ 𝑣

- 𝑄 = debitul de calcul
- 𝜇 = coeficient de reducere a ariei secțiunii de scurgere datorită obstruării pilelor și
contracției produsă de infrastructură

𝜇 = 𝜀∗𝑒

- 𝜀 = coeficient de contracție hidraulică

- 𝑒 = coeficient de ștrangulare geometrică a secțiunii datorat pilelor

La poduri cu o singură deschidere → 𝜇 = 𝜀

În cazuri curente, la proiectarea podurilor se face verificarea unor lungimi de poduri

alese în prealabil, prin determinarea coeficientului de afuiere → 𝜇 = 0,95.

- 𝐸 = coeficient medie de afuiere generală

𝑣
𝐸=
𝑣
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
- 𝑣 = viteza medie a apei în albia minoră în secțiunea podului înainte de
producerea afuierilor
- 𝑣 = viteza medie în regim natural în albia minoră, calculată numai pe lățimea
acoperită de pod

𝐸 = 1,4 → din studiul hidraulic

𝑣 = 1,72 𝑚⁄𝑠

4. Calculul afuierilor

Afuierea în zona podului se calculează, mai ales la râurile care prezintă un pat sau
maluri erodabile, în scopul stabilirii adâncimii de fundare a infrastructurilor, a lucrărilor de
apărare, consolidare și dirijare, precum și a lungimii podului.
Afuierile reprezintă amploarea sau dimensiunea eroziunii terenului dintr-un anumit
punct din patul albiei.
Afuirea maximă totală este alcătuită din afuierea generală și afuierea locală.

Afuierile generale se produc în cazul în care viteza din secțiunea ștrangulată a patului
este mai mare decât viteza critică.
Viteza critică este dată în cadrul normativului PD 95-2002, în tabelele 6.II.a și 6.II.b
pag. 66.
La albiile afuiabile și instabile la care nu se iau măsuri speciale pentru protejarea
împotriva afuierilor sau de stabilitate a malurilor se pot produce, în timp, modificări ale poziției
albiei minore, astfel încât afuierea generală la pile sau culei poate atinge valoarea maximă
determinată ca pentru albia minoră.
Calculul afuierii generale se face cu relația:
ℎ 𝑣
𝐸= → 𝐸=
ℎ 𝑣
𝑣
ℎ = ∗ℎ → ℎ = 𝐸∗ℎ
𝑣

Dacă 𝑣 > 𝑣

- 𝑣 = viteza medie de antrenare, determinată conform tabelului 6.II.a. din PD 95-

2002 pag. 66
- ℎ = adâncimea apei într-un punct oarecare al secțiunii de scurgere, înainte de
afuiere
- ℎ = adâncimea apei în punctul respectiv, după producerea afuierii generale
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
Cu această relație se poate calcula linia afuierii albiei și afuierea generală maximă.
Afuierea generală maximă se obține din diferența:

𝑎𝑓 = ℎ −ℎ

La râurile cu albie erodabilă, valoarea coeficientului E de afuiere generală limită se

recomandă să nu depășească 1,4 – 1,5 pentru evitarea unor construcții de apărare și dirijare
costisitoare.
În cazul albiilor la care creșterea adâncimii apei în albia minoră după producerea
afuierilor generale este mică, 0,5 – 0,8 m, se poate depăși valoarea de mai sus.
Depășirea valorii de 1,5 a coeficientului E se poate admite, de asemenea, la podurile
existente, dacă infrastructura este asigurată și nu se produce remuu important care să afecteze
obiectivele din amonte.

Calculul afuierilor locale nu se face în cazul în care se prevăd lucrări de consolidare a

patului albiei.

Afuierile totale rezultă din însumarea afuierilor generale și locale.

𝑎𝑓 = 𝑎𝑓 + 𝑎𝑓

Aplicație:
Se cere verificarea hidraulică (verificarea capacității de scurgere și calculul afuierilor)
pentru un pod cu o singură deschidere.
Se cunosc:

- Profilele albiei (cele de la începutul lucrării)

- Debitul de calcul 𝑄 %
- Debitul de verificare 𝑄 %
- Valoarea coeficientului de afuiere generală limită 𝐸 = 1,18
- Rugozitatea albiei 𝑛 = 0,040

Afuierile se produc dacă viteza apei în secțiunea ștrangulată este mai mare decât viteza
medie de antrenare rezultată din tabelele din PD 95-2002 → 𝑣 = 1,80

Afuierea maximă totală este alcătuită din afuierea generală și afuierea locală.

Afuierea generală:

𝐸 = 1,18

ℎ= ℎ

ℎ = 𝐸∗ℎ
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații
𝑎𝑓 = ℎ −ℎ

Afuierea locală:
Calculul afuierilor locale la culee se face în ipoteza că afuierile generale s-au produs la
valoarea lor maximă.

Deoarece 𝑣 > 𝑣 , adâncimea maximă a afuierilor locale (ℎ ) la culeele podului se

calculează cu formula:

𝑣
𝑎𝑓 = 2,42 ∗ 𝑘 ∗ 𝑘 ∗ 𝑏 ∗
𝑔∗𝑏

Unde:

- 𝑣 = viteza medie de antrenare a aluviunilor de pe patul albiei → 𝑣 = 1,80

- 𝑔 = accelerația gravitațională → 𝑔 = 9,81 𝑚⁄𝑠
- 𝑏 = lățimea pilei la nivelul patului albiei. În cazul podurilor cu o deschidere, 𝑏 =
1,00 𝑚 deoarece se ține cont de obstruarea datorită culeelor
- 𝑘 = coeficient ce ține cont de unghiul de incidență al curentului pe pilă → 𝑘 =
1,00
- 𝑘 = coeficient ce ține cont de forma pilei în secțiune transversală → 𝑘 = 1,00

Afuierea totală:

𝑎 = 𝑎𝑓 + 𝑎𝑓

Adâncimea de fundare sa trebui să fie cu 2,50 m sub adâncimea de afuiere.

𝐻 ț = 𝑎 + 2,50 (𝑚)