MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

LUCRAREA 7
BAZELE PROIECTĂRII PODURILOR

ACȚIUNI ȘI ÎNCĂRCĂRI LA PODURI

1. Clasificarea și gruparea acțiunilor considerate la poduri

Acțiunile sunt clasificate în funcție de durata lor de aplicare pe structură, în:

a. Acțiuni permanente
b. Acțiuni temporare
c. Acțiuni excepționale

a. Acțiunile permanente
Sunt cele care se manifestă practic cu intensitate constantă pe toată durata de exploatare a
construcției. Acestea sunt: greutatea căii, greutatea structurii de rezistență, greutatea și
împingerea pământului care se manifestă asupra culeelor de la capetele podului, etc.

b. Acțiunile temporare sunt de lungă și de scurtă durată

Acțiunile temporare de lungă durată au intensități constante pe durate mari de timp, dar mai
mici decât durata de exploatare a construcției. Acestea sunt: greutatea obiectelor și instalațiilor
montate pe pod, variații termine anuale, deformații în timp ale betonului, tasările și deplasările
fundațiilor, etc.
Acțiunile temporare de scurtă durată au intensități variabile, intensitățile maxime aplicându-se
pe durate reduse de timp, dar pot avea și intensități constante pe durate reduse de timp. Acestea
sunt: încărcări produse de convoaie tip, forța centrifugă, împingerea pământului suplimentară
în spatele culeei produsă de convoaie tip, încărcările produse de oamenii care circulă pe
trotuare, frânarea vehiculelor, etc.

Acțiunile excepționale apar foarte rar sau chiar niciodată pe durata de exploatare a unui pod.
Aceste acțiuni se consideră totuși în etapele de proiectare pentru a se obține gradul de siguranță
necesar unei exploatări fără riscuri. Acestea sunt: izbirea navelor și ambarcațiunilor de pilele
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

podului pe ape navigabile, încărcări din acțiuni seismice, aglomerări de oameni pe partea
carosabilă și trotuare, etc.

În vederea dimensionării și verificării elementelor structurale ale podurilor, acțiunile

menționate trebuie grupate pentru a se obține situația cea mai defavorabilă, dar posibilă, pe
durata de exploatare a podului.
Pentru poduri, este utilizată frecvent noțiunea de durată de viață. Aceasta reprezintă
perioada de timp scursă de la construcția podului până în momentul în care este necesar,
datorită avariilor apărute, să se realizeze investiții importante pentru a reasigura utilizarea în
condiții de siguranță a podului.
În normele europene EUROCODE, clasificarea acțiunilor se face în funcție de mai
mulți parametri și anume:

 După modul de manifestare asupra structurii de rezistență, pot fi: acțiuni directe
dacă solicită direct structura de rezistență și acțiuni indirecte precum deformațiile,
acțiunile seismice, etc.
 După variația în timp, acțiunile pot fi:
- Permanente, notate simbolic cu G
- Variabile, notate simbolic cu Q
- Accidentale, notate simbolic cu A
 După variabilitatea lor spațială:
- Statice, care nu produc accelerații importante
- Dinamice, care produc în structură sau în elementele structurale accelerații
importante
În EUROCODE sunt definite următoarele noțiuni în legătură cu acțiunile:
- Valoarea caracteristică, care este valoarea principală a acțiunii, având indicele ”k”.
Pentru acțiuni permanente (G), dacă variația acțiunii este mică, se poate utiliza o
singură valoare 𝐺 . În caz contrar trebuie definite două valori ce descriu acțiunea:
o valoare maximă, respectiv una minimă
- În cazul acțiunilor variabile (Q), valorile caracteristice sunt descrise de valori
maxime cu o anumită probabilitate de a nu fi depășite într-o perioadă de timp
considerată ca referință, respectiv valori minime cu o anumită probabilitate ca să nu
existe valori sub cele minime, în aceeași perioadă de referință
- Pentru acțiunile accidentale (A), valorile caracteristice sunt specificate explicit, în
funcție de tipul acțiunii accidentale
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

Valorile de proiectare (de calcul) ale acțiunilor, notate cu 𝐺 , 𝑄 și 𝐴 se obțin din cele
reprezentative, prin înmulțirea acestora cu coeficienți, numiți coeficienți parțiali de siguranță,
notați 𝛾 , 𝛾 și 𝛾 .

2. Evaluarea acțiunilor permanente

În această categorie intră greutatea proprie a structurii de rezistență, precum și alte

suprasarcini cu caracter permanent cum ar fi: greutatea straturilor necesare ca suport pentru
realizarea căii, greutatea straturilor căii, greutatea parapetelor pietonale și a glisierelor de
protecție și greutatea obiectelor și instalațiilor auxiliare dispuse pe pod pe perioade îndelungate
de timp.
Stabilirea încărcărilor date de acțiunile permanente se poate face direct, prin evaluarea
volumelor pe categorii de materiale și înmulțirea acestora cu greutățile specifice, dar se poate
face și utilizând tabele de valori stabilite în funcție de tipul podului, al structurii de rezistență,
etc. Greutatea straturilor care formează calea poate avea variații semnificative pe durata de
exploatare a unui pod, ca urmare a adăugării unor noi straturi peste cele existente sau a
reparațiilor efectuate în timp. Este necesar, din acest motiv, ca încă din faza de proiectare să se
stabilească valorile maxime posibile la care se poate ajunge în ceea ce privește grosimea
sistemului rutier de pe pod.

3. Aplicație
Coeficient Coeficient
Strat Volum 𝑮𝒏 maxim de minim de 𝑮𝒎𝒂𝒙
𝒏 𝑮𝒎𝒊𝒏
𝒏
multiplicare multiplicare
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

Rez.
MASF16 0,035*7,80*1,00*2400 Col. 1,40 0,80 (6)=(3)*(4) (7)=(3)*(5)
2
BAP16 0,035*7,80*1,00*2400 1,40 0,80
Hidroizolație 0,01*7,80*1,00*2200 1,20 0,80
Șapă suport 0,02*11,40*1,00*2500 1,00 1,00
MASF16
2*0,03*1,55*1,00*2400 1,40 0,80
trotuar
Beton
umplutură 2*0,27*1,55*1,00*2500 1,00 1,00
trotuar
Hidroizolație
2*0,01*1,55*1,00*2200 1,20 0,80
trotuar
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Construcții şi Instalații
Departamentul de Căi de Comunicații și Fundații

Bordură 2*0,20*0,22*1,00*2400 1,40 0,80

Lisă parapet 2*0,30*0,65*1,00*2400 1,00 1,00
Parapet
2*90 1,00 1,00
pietonal
Parapet
2* 1,00 1,00
protecție
Structură de
Aria*2400 1,00 1,00
rezistență
TOTAL 𝑮𝒎𝒂𝒙
𝒏 𝑮𝒎𝒊𝒏
𝒏

Densitatea betonului armat este egal cu 25 𝑘𝑁⁄𝑚 .

Densitatea straturilor asfaltice se ia egală cu 24 − 25 𝑘𝑁 ⁄𝑚 .

Greutatea permanentă se repartizează în mod egal între cele 2 grinzi din beton armat.
∑ 𝑮𝒎𝒂𝒙
𝒏
𝑔 = (𝑑𝑎𝑁⁄𝑚)
𝑛𝑟. 𝑔𝑟𝑖𝑛𝑧𝑖

Momentul încovoietor dat de încărcarea permanentă:

𝑔 ∗ 𝐿
𝑀 = (𝑑𝑎𝑁𝑚)
8
Unde:

- 𝐿 = lungimea de calcul a grinzilor

𝐿 = 𝐿 + 2 ∗ 0,375 (𝑚)

- 𝐿 = deschiderea de calcul, rezultată în lucrarea precedentă

Forța tăietoare dată de încărcările permanente:

𝑔 ∗ 𝐿
𝑁 = (𝑑𝑎𝑁)
4