Sunteți pe pagina 1din 59

EMILCOMSA

CLAUDIO-WERNER TIMIS SEBASTIANPALAcEAN



CONSTRUCTII CIVILE

,

ACTIUNI1N CONSTRUCTII

, '

BREVIAR DE NORMEfjl EXEMPLE DE CALCUL

- --

Editura U.T. PRES Cluj-Napoca, 2003

Editura D.T. PRES

Str, Constantin Daicoviciu nr. 15 3400 Cluj-Napoca

Director:

Consilier Stiintific :

Consilier editorial:

Prof.dr.ing, Traian One! Prof.dr.ing, Virgil Maier ing. Calin D. Campeau

Tehnoredactare:

Asist.ing. Caludiu Timis

:

Descrierea CIP a Bibliotecil Nationale a Romaniei COM~A, EMIL

Constructii civile.Actiuni in constructll : Breviar de norme ~i exemple de calcul z Emil Cornsa, Claudiu-Werner Timls; Sebastian Palacean. - Cluj-Napoca : Edltura U.T. Pres, 2003

p. :cm.

Bibliogr.

ISBN 973-8335-81-7

I. Timi!? Claudiu-Werner II. Palacean Sebastian

624.042(076.5)

nn'-1M<>lh1" © 2003 Editura U.T.PRES editurii U.T.PRES.

sau partiala a textuluisauilustratiilor din aceasta carte este posibila numai :,....~ ~"L ..... " ... p •. "'U."Vll scris al editurii U. T .PRES.

de Multiplicareal UTC~N .

. : -_

PREFATA



,

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii obliga proiectantli sa respecte exigentele de

Ipe:rfi>lrnuJlnti care definesc sigurauta in exploatare ~ siguranta structurala a eladirilor.

in proiectarea sigurantei structurale, evaluarea ~i gmparea corecta a actiuailor mecanice ·.y~ .. ni'O!>''7JnUI 0 mapa hotaratoare.

Breviarul de norme cuprinde 0 selectie la zi a prevederilor principale din reglementarile W~~lU4~"'" 1n domeniul cladirilor civile cu privire la actiunile meeanice.

Pentru 0 intelegere ~i utilizare mai u§oarA a prescriptiilor.breviarul de norme este Insotit de Lot1L ........ exemple de calcul.

Breviarul de norme se adreseaza studentilor de la Facultatea de Constmctii §-i. inginerilor lC()IlS1tru<~Ol:t, in activitatea de proiectare §i de expertizare a sigurantei structurale a cUidirilor.

CUPRINS

Capitolull '- DEFINITIA, CLASIFICAREA ~I GRUP AREA iNCARCARILOR

1.1. Definitia incarcarilor 1

1.2. Clasificarea incarcarilor 1

1.3. Gruparea tncarcarilor : 6

Capitolul 2 ., EV ALUAREA lNTENSITATII iNCARCARILOR PERMANENTE 10

Capitolul 3 - EV ALUAREA lNTENSIT AlII iNCARCAruLOR UTILE (DATORITA

PROCESULUIDE EXPLOATARE) LA CONSTRUCTll CNILE

3.1. Valorile normate ale mcarcarilor utile eurente 26

3.2. fucarcliri date de peretii despartitori : 30

3.3. fueareliri eu autovehicole 31

3.4. Actiunea dinamica a incarcarilor utile 31

3.5. Reducerea incarcarilor utile distribuite pe plansee 32

3.6. Inearcliri utile in timpul executiei 33

3.7. Variante de incarcare a planseelor · 34

Capitolul 4 - EV ALUAREAiNCA.RCAruLOR DIN PODURI RULANTELA CONSTRUCrll INDUSTRIALE

4.1. Definitii, : 36

4.2. Evaluarea 'incarcarilor 36

Capito lul 5 - AClIUNEA ZAPEZUASUPRA CONSTRUCrllOR

5.1. Definitie ).:'.-: .. \ 41

5.2. Modul de manifestare asupra constructiilor _ J. 41

5;3. Evaluarea intensitatii actiunii zapezii asupra constructiilor 41

5.3.1. Intensitatea normata a actiunii zapezii , 41

5.3.2. Intensitatea de ealcul a actiunii zapezii 42

Capitolul 6 - ACTIUNEA V ANTULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR

6.1. Definitie ~, 49

6.2. Modul de manifestare asupra constructiilor 49

6.3. Forte din vant aplieate constructiilor ~ 49

6.4. Determinarea marimilor utilizate in evaluarea mcarcarilor din vant 51

6.4.1. Presiunea dinamica de baza gv 51

6.4.2. Coeficientul de variatie a presiunii dinamice de baza eu inaltimea z deasupra terenului ~i

tipul de amplasament Ch(Z) " 51

6.4.3. Coeficientul aerodinamic Cni 52

6.4.4. Coeficientul aerodinamic al rezultantei actiunii vantului 52

6.4.5. Coeficientul de rafala 13 60

6.5. Ca1culul constructiilor din grupa Clla rezonanta 67

6.6. Calcululla vant al constructiilor din grupa C3 70

6.7. Particularitati in evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor .

6.7.1. Constructii cu forme particulare de acoperis ..

6.7.2. Incarcari aplicate peretilor interiori .

6.7.3. Variatii ale presiunii interioare din cladiri ..

6.7.4. Incarcari locale in zonele de margine ide suprafetelor expuse (muchii ~i colturi) , ..

6.7.5. Incarcari aplicate steagurilor , 71

Capitolul 7 - ACTIDNI DATE DE TEMPERATURA EXTERIOARA IN CONSTRUCTII

CNILE ~I INDUSTRIALE '

7.1. Mod de evaluare , .

7.2. Evaluarea efectelortemperaturii exterioare ..

7.3. Coeficientii incarcarilor si valori de caleul 75

Capito lui 8 - ACTIUNEA SEISMULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR

8 fi . .. . ,

.1. De mtu .

8.2. Modalitati de considerare in caleula actiunii seismice ..

8.3. Stabilirea fortelor seismiee de ealeul , ..

8.3.1. Relatii de calcul pentru determinarea incarcarilor seismice orizontale 76

8.3.2. Relatii de calcul pentru detenninarea incarcarilor seismice vertic ale 84

Capitolul 9 - ACTIUNI EXCEPTIONALE PRIVIND PROIECTAREA ADAPOSTURILOR DE PROTECTIE CNILA iN SUBSOLUL CL1\DIRILOR NOI

9.1. Definitii 86

9.2. Mod de manifestare si considerare in caleul 86

Capitolul 10 - EXEMPLE DE CALCUL

A. !_ncarcarea din zapada pentru un bloc P + 7E si unul P + 9E ~ 88

B. Incarcarea din vant pentru un bloc P + 7E si unuiP + 9E 90

Bl. Evaluarea incarcarii din vant pentru 0 cladire cu P + 18E din categoriaC, de sensibilitate

A 101

C. Incarcarea din seism pentru un bloc P + 10E 107

1

1

DEFINITIA, CLASIFICAREA SI GRUP AREA lNCARCARILOR

1.1 DEFINITIA iNcARCARILOR.

'. .

Prin actiune se intelege orice eauza capabila sa genereze stari de solicitare intr-o

constructie. Ele se pot manifesta sub diferite forme: ca sisteme de forte date, ca sisteme de deplasari sau deformatii impuse sau ca rezultat al unor fenomene de interactiune dintre constructie si mediul ambiant.

Prin incarcare se intelege reprezentarea unei actiuni utilizate 'in ca1culul constructiilor.

1.2 CLASIFICAREA lNCARCARILOR.

Pentru ca1culul constructiilor civile ~i industriale, incarcarile se clasifica in conformitate cu prevederile din STAS 1010l/OA -77, dupa cum rezulta dintabelul Ll .

, Tabelul1 1

Nr. Categoria de incarcare Simboi Caraeteri zare
crt.
L Permanente P Se aplica in mod continuu, eu 0 intensitate practic
constanta in raport cu timpul.
2. Temporare T Se aplica in mod intermitent sau eu 0 intensitate
variabila in raport eu timpul.
2.1. - cvasiperrnanente C Se aplica cu intensitati ridieate pe durate lungi sau
in mod freevent.
2.2. - variabile V Intensitatea lor variaza sensibil in raport ell timpul
sau incarcarilepot Iipsi pe intervale lungi de timp.
3. Exceptionale E Intervin foarte rar, eu intensitati semnificative, pe
durata de exploatare a unei constructii. Instructiunile de proiectare recomanda ca1culul structurilor prin metoda starilor limita, metoda in cadrul careia se utilizeaza incarcari de c~bul. Acestea se determina prin inmultirea incarcarilor norm ate cu coeficientii incarcarii. _/

Functie de natura starii limita la care se face verificarea si de categoria lucrarilor, se iau ill considerare intensitati de caleul diferite conform tabelului 1.2, dupa cum recornanda

, .

STAS 10101/0A -77.

Tabelu112

Verificarile la care se utilizeaza

Intensitatea de ealcul considerata

Coeficientul. incarcarii

-

Intensitati de calcul limita

n

Verificari la starile lirnita ultime de rezistenta si stabiiitate, sub actiunea

• gruparilor fundamentale.

Verificari la startle limita un de intervin efecte de durata ~i verificari sub actiunea gruparilor speciale.

- pentru Ineareari P si c. 1,00

- pentru incarcari V: nd

Intensitati de calcul reduse (care pentru iucarcarile permanente ~i evasipermanente eoineid eu intensitatile normate, iar pentru incarcarile variabile reprezinta fractiuni de lunga durata ale intensitatilor)

2

3

Tabelull 4 (continuare)

Pentru incarcarile permanente coeficientii incarcarii "n" se determina conform tabe-

lului 1.3. '

7 .T'Presiunea gazelor, lichidelor, sau a materialelor pulverulente pe peretii constructiilor care le Bustin, in decursul exploatarii, presiunea

dinarnica a aerului datorita ventilarii etc.. -

1,2

Tabelul13

Nr. Tipul 'incarearii I) n
crt. max. mm.
1. Greutatea elementelor - beton simplu .sau armat eu greutatea 1,1 0,9
permanente ale constructiilor specifica peste lSQOdaN/m3
(greutatea elementelor -lernn
~ structurale, greutatea - metal :
elementelor de 'inchidere) - beton usor simplu sau armat cu 1,2 0,9
executate din: greutatea specifica sub 1800daN/m3 )
- zidarie din caramida
- zidarie din piatra
3. Greutateaelementelor de izolare, - industrializate 1,2 0,9
~ egalizare si finisaj (tencuieli,
4. sape, pardoseli etc.) executate in - de santier, cu mijloace traditionale I\~':.: 0,9
conditii:
5. Greutatea si impingerea pamanturilor si a umpluturilor""Il 3) 1,2 0,8 8. Incarcarile din plansee (in unele cazuri pe pan a la 200 dal-l/m'

pereti) din incaperile de depozitare, (inclusiv) 1,4

~~~-L~~~~~-4--~~~~~~~~

frigorifice, depozite de materiale gra- intre 200 - 500 daN/mI 1,3

nulare, depozite de furaje, depozite de I----:~----:---:"'..,.--::-:---'l,____+-~~-------l carti, biblioteci, cu intensitati normate egale cu 500 daN/m2 (conform STAS 1010112Al ~ 78; tabelul sau mai mari

3.1 nr.crt.l S ... 17) de:

'----

9.

1,2

11.

Greutatea stratului de apa pe planseele orizontale destinate a fi acoperite cu apa si impingerea apei pe peretii laterali ai unor recipiente destinate acumularii apei,

1,2

Greutatea depunerilor de praf industrial (daca depunerea nu este exclusa datorita unor masuri corespunzatoare), stabilita conform STAS IOlOl/2Al-78 (tabelu13.1 nr.crt.l8) sau a unor prescriptii speciale,

12.

1,4

1,2

13. Variatiile de temperatura tehnologica.'

Tasarile si deplasarile neuniforme ale fundatiilor, cand acestea nu sunt datorita unor schimbari radicale a structurii terenuluide fundare,

14.

1,2

I) Intensitatile normate ale incarcarilor permanente sunt conform STAS 10110111 -78.

2) Calculul impingeriipamantului se faceconform STAS 8316 -77.

3) in cazuri deosebite, cand este necesara considerarea unei iniHtimi de coloana de pamant variabila in timp, se va proceda conformunor instructiuni sau justificari speciale.

OBSERVATIE: - in cazurile cand contractia betonului trebuie considerata drept 0 incarcare,

efectele deformatiilor in timp ale betonului din contractie, corelate cu efectele curgerii lente, se iau in considerare ca incarcari cvasipermanente :;;i se stabilesc conform ST AS 1010710 - 90 Anexa II si datelor specifice conditiilor de exploatare,

Pentru incarcarile cvasipermanente, valorile coeficientilor incarcarii "n" se deterrnina conform tabelului 1.4. ..,.------ .. -.~-.--- .. "

"n" sau "n d,; a carer

,

Tabelu114

lndircarile variabile .se multiplica cu coeficientii tncarcarii valori se stabilesc ~elurui 1.5.- ..

/ ")

.
Nr. Tipul incarcarii n
crt. .
1. Greutatea un or elemente de constructie a carer pozitie poate sa se Aceleasi valori ca In
modifice III decursul exploatarii (exemplu pereti des- partitori), tabelul 1.3 lam.crt.
stabilita conform STAS 10101/1-78. t...4, In functie de
natura materiaJuJui si
mod de realizare.
2. Greutatea utilajului eu pozitie fixa specific exploatarii constructiilor
(masini-unelte, aparate, motoare, rezervoare, recipiente, conducte cu
armaturi, piese de reazem si izolatii, transportoare cu banda sau aIte 1,2
sisteme, masini de ridicat fixe cu accesorii etc.) in fabrici, ateliere
etc ..
: . ' .. .:
~ Greutatea continutului din rezervoare, lichid 1,1
4. recipiente, navete fixe sau mobile, suspensii, slamuri, rna- 1,2
silozuri. teriale pulveruJente.
5. Greutatea continutului din conducte lichid 1,0
c-------:-
6. suspensii, slarnuri, rna- l)
teriale plliverulente. Tabelull 5

.: Nr. Tipu1incarcMif·j n1) Od 1)
crt.
.i 1. Incarcari distribuite pe acoperisuri si terase, In
..... locuinte, in incaperi ale institutiilor ad-tive, pana la 200 daN/m2
< t.. stiintifice, de proiectare, de invatamant, In sali (incIusiv) 1,4
........ de mese, 10 bai pub lice, spalatorii, anexe so-
i Fl. ciale, In podurile de cablurielectrice, pe pasa- 0,4
.: relele industriale, in podurile necirculabile, . intre 200 - 500 daN/m2 1,3
~
3. avand intensitati normate (conform STAS egale cu 500 dal-l/m" sau
, lOl01/2Al -78; tabelul3.1 nr.crt.l .. .4, 5b §i mai mari 1,2
< Ii 6 ... 8a) de:
.: 4. ... pana la 200 daN/ml
Indircari distribuite In podurile circulabile, In (inclusiv) 1,4
•••••••• ~ sali de adunari ~i spectacole, In salile comer- ..
5. ciale ale magazinelor, in muzee si expozitii, 'in 0,6
tribune, in adaposturi pentru animale, In ate- intre 200 - 500 daN/m2 1,3
.. :± 4

Tabelul 1.5 (continuare)

6. liere cu utilaj usor, ca si incarcare datorita oa- egale cu 500 daN/rilL sau
menilor si materialelor in fabrici sau ateliere mai mari 1,2
avand intensitati normate (conform ST AS
1010 lI2Al - 78; tab.3.1 nr.crt, 8b, 9 ... 14) de:
7. Incarcari distribuite in incaperi ale etajelor paoli la 200 dabl/m" 1,4
- tehniee, bucatarii ale cantinelor, laboratoare, (inclusiv)
8. incaperi ale centrelor de ca1cul, cu intensitati intre 200 - 500 daN/nl 1,3 0,8
- normate (conform STAS 10101l2Al-78; egale ell 500 ~aN/m2 sau 1,2
9. tabelul 3.1 nr.crt.5a si 8c) de:
mai mari
10. Incarcari distribuite in lungul unei linii de balustrade, pereti despartitori etc., 1,2 -
orientate pe directie verticala sau orizontala,
11. Incarcari concentrate aplicate pe treptele scarilor si pe elementele secundare 1,2 -
ale acoperisurilor si planseelor.
12. Greutatea oamenilor, pieselor, materialelor de reparatie In zonele de trecere §i 1,2 -
in alte zone libere de utilaje.
13. Incarcari aparute in timpul transportului §i montajului elementelor de
constructie, 'in timpul confectionarii acestora, la rnontajul sau schirnba- rea 1,0 ...
pozitiei acestora, incarcari datorita produselor si materialelor de constructie 1 32) -
,
(eu exceptia locurilor destinate depozitarii lor), greutatii elementelor
incomplet montate.
14. Incarcari generate de utilaje 'in timpul punerii In functiune, in regim
tranzitoriu sau de incercare (exemple: incarcari aparute la incercarea de 1,2 -
franare a masinilor de ridicare, variatii de temperatura de scurta durata In
punerea sau scoaterea din functiune a utilajului.
15. Incarcari datorita unor mijloace usoare de ridicare si transport eu cale fixa 1,2 0,4
(rnonosine) ~i unor mijloace de ridicare §i transport tara cale fixa.
16. Incarcari datorita Incarcari verticale pentru poduri I 0,4
~ podurilor rulante rulante din grupa de functionare: II 1,2 0,6
i--- (conform capA). III si IV 0,8
18.
~ V 1,0
19.
- 1,3
20. Incarcari orizontale -
21. Incarcari datorita chiciurii 1,3 0,4
22. Variatii de temferatura exterioara (conform cap.7) determinate prin metoda 1,2 0,6
simplificata." 4 ...• ]) Coeficientii incfucarilor nu includ coeficientii dinamici.

2) De la caz la caz in functie de conditiile specifice.

3) Variatiile de temperatura exterioara nu se considera in verificarile la starea limita de oboseala,

4) Pentru cazurile in care se aplica metoda analitica, valorile de calcul se vor determina conform prevederilor STAS IOI0I/23A -78.

Coeficientii Incarcarii pentruactiunea vantului se stabilesc conform tabelelor 1.6 si 1.7 diferentiati in functie de:

5

zonele de vant A, B, C, D, ~i E din fig. 1.

starea limita si gruparea de incarcari la care se face verificarea cf. pct.I. 3. c1asa de importanta a structurii expuse, deterrninata cf. STAS 10101/0 -75. categoria de sensibilitate la vant a constructiei cf. STAS 10101120 - 90.

Tabelul 1.6.

Simbolul Zonele din fig. 1
, Starile limita si gruparile de incarcari coeficientului
, partial de A,B,C D,E
siguranta
Starile limita ultime de rezistenta si stabilitate sub YF Ya Yb
actiunea gruparilor fundamentale.
Starile limita ale exploatarii normale, sub efectul Yo Yc Yd
incarcarilor totale de exploatare,
'Statile limita ale exploatarii normale sub efecte de durata.
Starile limita ultime sub actiunea gruparilor speciale (in Y1 Ye Yf
care vantul joaca un rol secundar).
Starea limita ultima de oboseala. Y2 0 0,2 Valorile Ya, Yb, Yc , Yd, Ye, Yf, se stabilesc conform tabelului 1.7, cu exceptia celor
pentru -wiele sisteme speciale (linii aeriene de energie electrica, statii electrice, linii aeriene
de comunicatie, etc.) care se stabilesc cf. prescriptiilor speciale referitoare la asemenea
sisteme.
Tabelul1.7.
Clasade
Felulconstructiei importanta Ya Yb Yc Yd Ye Yf
a constructiei
Constructii curente putin I 1,6 1,8 1,4 1,6 0,4 0,6
sensibile la actiunea vantului II 1,4 1,6 1,2 1,4 0,35 0,55
(categoria Cl) III 1,2 1,4 fo 1,2 0,3 0,5
,
IV 1,05 1,25 0,85 1,05 0,25 0,45
V 0,9 1,1
Constructii sensibile la actiu- I 2,0 2,2 1,5 1,7 0,4 0,6
". ,
nea vantului (categoria C2 §i, II 1,75 1,95 1,3 1,5 0,35 0,55
Cj). III 1,5 1,7 1,1 1,3 0,3 0,5
IV 1,3 1,5 0,9 1,1 0,25 0,45 "" Coeficientii incarcarii (corespunzatori incarcarilor date din zapada pentru perioada

derevenire de 10 ani) se stabilesc conform tabelelor 1.8 si 1.9 diferentiati functie de:

zonele de zapada A, B, C, D, si E din fig.2.

stare a limita ~i gruparea de incarcari la care se face verificarea cf. pct.1.3. raportul dintre incarcarile gravitationale gp (incarcarea distribuita echivalenta determinata pe baza intensitatilor normate ale incarcarilor verticale, exclusiv zapada, care afecteaza elementele expuse §1 intervin in grupari fundamental e) §i

incarcarea data din zapada gz.

clasa de importanta a structurii expuse, determinate cf. STAS 1010110 - 75 ..

6

Tabelull 8

Sirnbolul coeficientului partial de siguranta

Zonele din fig. 1

Starile limita ~i gruparile de lncarcari

A,B,C,D I E

Coeficienti partiali de siguranta

Starile Iimita ultime de rezistenta ~i stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale.

YF

gp

¥a ~ 0,4~- 2: 0) 't« Cegz

gp

¥b~ O,4~ 2: 0,3 ¥b cegz

Starile limita ale exploatarii normale, sub efectul incarcarilor totale de exploatare,

Yo

gp Yd~0,2~- ~ 0,3 Ya

c~gz

Starile limita ale exploatarii normale sub efecte de durata.

Starile limita ultime sub actiunea gruparilor speciale (in care vantul joaca uu rol secundar).

YI

Ye

Yr

Starea limita ultima de oboseala,

o

0,2

Tabelu119

Clasade importanta Ya Yb Yo Yd Ye Yf
I 2,8 3,0 1,8 2,0 0,40 0,60
II 2,5 2,7 1,6 1,8 0,35 0,55 .
-rrr 2,2 2,4 ® 1,6 (-0,30\ 0,50
,_-'l.~k-'-""n.
'-.. ~-. .
IV 2,0 2,2 1,2 1,4 0,25 0,45
V 1,8 2,0 - - - - . In cazul incarcarilor exceptionale valoarea coeficientului incarcarii se ia n = 1,0., fractiunile de durata neluandu-se in considerare, decat daca in prescriptiile de specialitate se dau alte indicatii .

Intre incarcarile exceptionale se pot considera:

Incarcari seismice;

Incarcari datorita defectelor sau defectarii utilajelor si alterarii bruste a procesului telmologic (efectul -ruperii cablurilor, franare de avarie, socurile de intensitate !idicata generate de utilajele mobile, actiunea variatiei bruste de temperatura);

Incarcari datorita cedarii unor elemente de constructie; .

!ncarcari datorita exploziilor sau ciocnirii autovehicolelor de elementele de c-tii; Incarcari datorita inundatiilor catastrofale;

Incarcru-i datorita vantului, in regim de rezonanta;

Incarcari datorita zapezii pentru Cz > 2;

Aceste incarcari se iau in calcul pe baza unor prescriptii sau instructiuni speciale.

1.3 GRUPi\REA lNCARCARILOR.

Pentrucalculul elementelorsi structurilor de constructii Iadiferitestari limita se considera combinatiile cele mai defavorabile, practic posibile, ale incarcarilor, numite grupari de incarcari.

7

Gruparile considerate sunt:

a) G~pa:ea fundamentala, care cuprinde: incarcari permanente, cvasipermanente si

variabile; . .. •.

b) Gruparea speciala, care cuprinde: incarcari pennanente, cvasipermanente, variabile si exceptionale;

Considerarea incarcarilortn cele doua grupari seva face conform indicatiilor din

tabelul1.10. '

Tabelull 10

Nr. Statile Iimita la care se face Grupari de incarcari
crt. verificarea fundamentale speciale ~)
1. Stari limita de rezistenta si ') 2
" .. L:nJ\+ L:ujCj + ngk1!iYi}" L:Pj+L:Cj+
ultime stabilitate . .
+ 2:n~V + EJ
~ I I
de oboseala pentru efortul maxim
d ,. .
L:Pj +2:C + Ln j Vi + V ob.rnax
pentru efortul minim
. .. d x , .....
. L:Pi + L:Ci + Lni Vi + Vob.min vezi obs.l O
3. Stari limita verificari sub efectul
ale exploatarii incarcarilor totale de l:Pj + l:C + ngl:Vi 2)
normale exploatarte
I----
4. verificari sub efectul
fractiunilor de lunga I . . ··d
durata ale incarcarilor Z::Pi + Lei + L:n j Vi OBSERVATII:

1) In relatiile din tabelul 1.10, majusculele reprezinta incarcari cu intensitati normate, simbolizate conform tabelului 1.1. In cazuI starii limits la oboseala, sunt notate eu

. V : incarcarile variabile care nu produc oboseala ;;i este notata cu V ob incarcarea care produce oboseala, Pentru aceasta incarcare se considera intensitatile maxime 01 obmm,) si minime 01 ob.min), care determina caracteristicile cic1ului de solicitare la care se face calculul.

Coeficientul de gmpare ng are valorile: 1,0 in cazul unei singure incarcari V; 0,9 in cazul a doua sau trei incarcari V;

0,8 in cazul a patru sau mai multe tncarcari V;

La starile limita ale exploatarii nonnalepentru verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare, se considera eel mult doua incarcari V.

Inalcatuirea gruparilor de ·incarcari pentru 0 structure, ipotezele de incarcate se

stabilesc avand in vedere urmatoarele: /

pentru incarcarile permanente, se considera 0 ipoteZEllLl1ica deidistributie a incarcarilor, cu intensitati normate, stabilite conform prevederilor S'I'Af 1010111 ~ 78, iar acestor intensitatiin gruparile fundamentale la starile limits de rezistenta ~i stabilitate li se aplica coeficientii n care sporesc sau reduc 0 intreaga incarcare,

dupa cum este mai defavorabil. F

8

pentru celelalte incarcari, se adopta, pentru fiecare inc arc are ~i'incadrul fiecarei grupari in parte, cea mai defavorabila ipoteza de incarcare (forte, deplasari etc.), d.p.d.v, al verificarii care se efectueaza in sectiunea si la starea lirnita considerata ( de ex: ipoteza cea mal defavorabila la distributie a incarcarilor pe plansee, de aglornerari cu zapada, de directie de actiune a vantului etc.).

Urmatoarele incarcari se considera drept 0 singura incarcare distincta (pentru 0 anurnita schema de incarcare):

incarcarea simultana a mai multor plansee, datorita greutatii oamenilor, materialelor etc.;

incarcarea cu forte verticale din poduri rulante, unul sau mai rnulte; incarcarea cu forte verticale si forte orizontale din poduri rulante, unul sau mai multe.

4) In stabilirea ipotezelor de Incarcare, cu intensitati norrnate, pentru verificari la stare a limita de rezistenta si stabilitate sub actiunea gruparilor fundamentale, se include aplicarea coeficientilor de redueere pentru incarcarilor distribuite pe plansee (pentru grinzi principale in functie de suprafata aferenta, pentru elemente portante verticale in functie de nurnarul de nivele) conform STAS 1 0 1 0 lI2Al - 87 si pentru incarcarile datorita podurilor rulante conform STAS IOlOll2A2 - 78; in vederea Iuarii in considerare a nesimultaneitatii realizarii intensitatilor maxime ale incarcarilor pe intreaga intindere a constructiei.

5) In stabilirea gruparilor de incarcari, intensitatile normate ale incarcarilor cu caraeter

dinamic se afecteaza eu coeficientii dinamici in modul urmator:

pentru incarcarile datorita mijloacelor de ridicare si transport, conform prevederilor STAS lOlO1l2Al - 87 S1 STAS lOlO1l2A2 -78.

pentru incarcarile datorita masinilor si utilajelorcu pozitie fixa sau a vantului, in vederea verificarilorla toate categoriile de stari limita, conform unor prescriptii sau instructiuni speciale, respectiv conform ST AS 1 0 1 01120 - 90.

6) Incazurile in care Ia verificarea la starile limita ultime se iau in considerare incarcari datorita unor deformatii impiedicate sau a unor deplasari impuse, efectele acestorase vor considera in caleule adoptandu-se pentru .elementele de constructii rigiditati corespunzatoare stadiului in care se face verificarea.

7) Pentru verificari la starea Iimita de oboseala se vor avea irivedere fili prevederile privind aceste verificari, date inprescriptiile de specialitate.

8) In cazul verificarilor la starea limita de oboseala sub actiunea gruparilor de incarcari in care intervine efectul podurilor rulante, pentru verificarea grinzilor de rulare, se va

considera drept incarcare un singur podrulant cf.cap.4, tabe14.4. .

9) In stabilirea gruparilor speciale se voravea in vedere urrnatoarele.idaca in prescriptiile

de specialitate nu se dau alte indicatii:

incarcarile temporare de provenienta gravitationala se vor Iuain considerare cu cate 0 singura distributie, cea mai probabila, daca acestea, insumate, nu depasesc 25% din totalul lncarcarilor graviationale (inclusiv incarcarile echivalente); in caz

O)Starile limita la care se face verificarea sub actiunea gruparilor speciale, se stabilesc de la caz la caz prin prescriptii de specialitate. In absenta unor prescriptii sau unor fundamentari speciale, nu se vor face alte verificari decat la starile lirnita ultime de rezistenta ~i stabilitate.

9

contrar, se vor avea in vedere mai multe distributii, conform unor prescriptii sau fundamentari speciale:

se va considera 0 singura inc arc are exceptionala;

nu se iau In considerare incarcarile echivalente unor sisteme de deformatii impiedicate sau deplasari impuse (exemple: incarcari datorita variatiilor de temperatura, contractiei, tasarilor inegale ale terenului defundare); exceptii 'se admit pe baza unei justificari speciale;

in gruparile speciale in care intervin incarcari seismice, nu se considers incarcarile orizontale datorita franarii sau izbirii podurilor rulante in opritori ~i incarcarile datorita vantului.

10

11

Tabelul 2.1.

2

2.2.

800 1000

Nr.

EV ALUAREA INTENSITATII INCARCA.RILOR PERMANENTE

Denumirea materialului

7200 6900

Zinc:- laminar - turn at

Greutate tehnica daN/m3

1400 1800 2000

Betoane cu a~l"l<.a • ., - conform

650 ... 1000

Nr. crt.

Tabelul 2.1.

Incardirile pennanente au intensitate practic constanta in raport eu timpul. Astfel, incarcarile permanente cum ar fi: greutatea elementelor de constructie cu caracter permanent, impingerea pamantului, greutatea pamantului (terasamente 9i umpluturi), precum si presiunea muntelui, se considers de regula ca sisteme de forte date, actionand static.

Intensitatile normate ale incarcarilor datorita greutatii elementelor de ccnstructii 9i pamanturilor se determina conform STAS 10101/1 -78.

Valorile normate ale greutatilor tehnice pentru diferite materiale se considera conform tabelului 2.1.

Denumirea materialului

1. Piatra de constructii ill blocuri

Greutate tehnica daN/m>

Betoane cu granulit: - marcaB10

- marca BI5 ... 75

- marca BlOO

- marc a B150

1.1.

Roci magmatice (eruptive): - Andezit, trahit

- Bazalt, diorit

- Granit, porfir, sienit, dacit

2600 3000 2800

Beton celular autoclavizat (gazbeton) (STAS 8036 - 72) produse pe baza de nisip (GBN), in stare uscata:

- marcaGB25

- marca OB35

- marc a GB50

produse pe baza de cenusa (OBC), in stare uscata: - marc a OB25

- marcaOB50

produse pe baza de nisip (GBN), In stare umeda..

- marca GB2S .

- marca OB35

1.2.

Roci sedimentare: - Calcar compact

- Calcar poros, cochilifer

- .. Gresii

- Travertin

- Tufuri vu1canice

2700 2300 2600 2600 1800

1.3. Rod metamorfice:

- Ardezie, gnais

- Marmura

2800 2800

2. Lemn de constructie

2.1.

Foioase (fag, salcam, stejar):

- uscat In aer (15% umiditate)

- roas at taiat sau umed

700 noo 1300 1700

500 600 7QO

550 750

600 720 840

- marcaGBSO

produse pe baza de cenusa (GBe), in stare uscata:

; ~ marca GB25 690

- maroa GBSO 940

cazul utilizarii in proiectul constructiei a unui beton cu 0 greutate tehnica mai mica decat a betonului obisnuit (simplu sau armat), se va indica in proiect greutatea tehnica respectiva ~i prescriptia oficiala care reglementeaza tehnologia acestui beton.

- Greutatea tehnica a betonului proaspat turnat se ia mai mare ca aceea a betonului uscat din tabel, cu 200 daN/m3•

- Greutatea tehnica a betonului armat de 2500 daN/rn3 corespunde unei armaturi de

100 daN/rn3 beton. Calculul exact se poate face cunoscand cantitatea de armatura dintr-un m3 de beton si greutatea tehnicaa betonului simplu de 2400 daN/m3.

- Greutatea tehnica abetonului armat cu armatura rigida (din laminate din otel) se determina

ca suma a tehnice a betonului si a armaturii dintr-un m3•

3. Metale

Rasinoase (brad, Iarice, molid, pin):

- uscat in aer (15% umiditate) 600

- proaspat taiat sau umed 800

- cherestea de brad asezata ill stive- SOO

OBSERVATII: - In greutatile tehnice ale lemnului de constructii uscat in aer este cuprinsa ~i greutatea fierariei marunte (cuie, buloane etc.) a penelor etc., restul fierariei (tiranti, gusee, saboti) se considers separat.

- Greutatile tehnice ale lemnului uscat se maresc cu 100 daN/m3 pentru lemnul impregnat.

3.1. Alama Iaminata 8600
3.2. Aliaje de aluminiu 2800 2100
3.3. Aluminiu 2700 2200

3.4. Bronz 8600 1900
3.S. Cositor 7400 2000
3.6. Cu ru larninat 8900 1700
3.7. Fonta 72S0 1900
3.8. Otel de constructii 78S0 - tntarita ]200
3.9. Plumb 11400 - proaspata 1400 12

Tabelul 2.1.

Nr.

crt. Denumirea materialului

13

Tabelul 2.1.

Greutate tehnica daN/m3

Denumirea materialului

tehnica dabl/m"

5.5. Mortar de argila: - intarit

6.1. Cararnizi pline presate pe cale umeda (STAS 457 - 71): - clasa C1

- clasa Cz

- clasa

6.2. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale (STAS 5185/1 ,2 -75): - clasa

- cIasa

1600 1800

Zidarie din caramizi pline presate pe cale umeda (ST AS 457 - 71): - clasa C I - clasa C2

- clasa

1200 1350

Zidarie din caramizi, eu gauri verticale (ST AS 518511 ,2- 75): - clasa C] - clasa

Zidarie din blocuri mici eu goluri din beton armat eu agregate usoare (STAS 6029-74): . - clasa C1 (eu agregate de Patar1agele sau granulit) - clasa C2 (eu alte agregate)

- clasa C3

6.3. Caramizi gaurite cu lambs ~i ulue (STAS 2945 -73): - clasa Co

- clasa C,

- clasa

1300 1500

Zidarie din blocuri mici sau placi de beton celular autoclavizat tip GBN: - marca GB35 - marca GB50

6.4. Caramizi ~i blocuri cu goluri orizontale (STAS S560 -73): - clasa Co

- clasa C

6.5. Caramizi refractare magnezitice arse ~i caramizi refractare magnezitocromitice arse Caramizi refractare dolomitice stabilizate

Caramizi silico - ealcare pline

Caramizi termoizolatoare din diatomit (STAS 1836 - 73):

6.6. Produse refractare termoizolatoare silico - aluminoase fara adaos de substante

combustibile (STAS 3512/2-71): - tipI-RB12 '

- tip 1- RB14

1000 1300

2900 2600 1900

300 ... 1100

1. Valorile date nu cuprind greutatea tehnica a tencuielii.

2. Greutatea tehnica a zidariei se determina insumdnd greutatile telmice ale caramizilor, bloeurilor (nr.crt.6) sau pietrelor de constructie (nr.crt.l ) si a mortarului (nr.crt.S) utilizate

pentru 1 m3 de zidarie. . '-

Procentul volumului de mortar raportat la volumul zidariei se ia egal eu :

. a) 10% la zidarie din blocuri;

b) 15% la zidarie din piatra lucrata;

c) 25% la zidarie din ci'iramidll si piatra cioplita;

d) 15% la zidarie din piatra bruta,

Greutatile tehnice pentru tipurile de zidarie de la nr.crt.7 .1 ... 7.5, corespund unui mortar cu ".r""t~t,,~ tehnica de 1900 daN/m3.

1200 1400

6.7. Produse refractare termoizolatoare si ico - aluminoase cu adaos de substante combustibile CST AS 35] 2/2 - 71): - tip lC - RB 10

- tip IC-RB12

- tip IC-RBI4

6.S.

Produse refractare termoizolatoare silico - aluminoase arse cu adaos de spumanti (STAS 3512/3 -73): - tip IS - RC06

- tip IS - RD06

- tip IS - RE06

- tip IS - RCpS

- tip IS - RD08

- tip IS - REOS

- tip IS-RCIO

-tip IS - RDlO

- tip IS-REIO

6.9 Bloeuri micidin beton, pline sau eu goluri, ell agregate usoare (STAS 6029 - 74):

- clasa Cl .

- clasa C~

- c1asa C3

6.10. Blocuri mici din beton eelular autoclavizattip GBN (produs pe baza de nisip), pentru zidarie portanta (STAS 10833 -76): - marea GB35

- marca G:850

1000 1200 1400

600 600 600 800 SOO 800

1000 1000 1000

6.11. Blocuri miei din beton celular autocIavizat tip GBC (produs pe baza de cenusa), pentru zidarie portanta (STAS 10833 -76): - marca GB50

OBSERVATIE: - Valorile greutatilor tehnice ale cararnizilor si bloeurilor pentru zidarie indicate la acest punct, servese Ia calculul greutatilor tehnice ale zidariilor corespunzatoare (a se vedea nr.crt.7).

Greutatea tehnica a stivelor de caramizi sau de blocuri de zidarie se va lua cu 25% mai mica dec at valorile

Placi (fasii) dinbeton celular autoclavizat tip GBN (produs pe baza de nisip) pentru zidarii

940

600

690

720 si 840

Placi (fasii) din beton celular autoc1avizat tip GBC (produs pe baza de cenusa) pentru

zidarii -

14

15

Tabe12.1.

Tabe12.1.

9,13. Pamant uscat pentru umplutura

Nt". c11.

Denumirea materialului

Denumirea materialului

Greutate tehnica daN/mJ

Antracit: - In stare bruta - in bulgeri

- in praf, afanat

in siloz

Nisip: - uscat - umed natural

9.14. Pamant umed

9.15. Pavele, calupuri stivuite

9,16. Piatra bruta si bolovani, in gramada

9. 17. Piatra de rnozaic si sa vura: - varsata

-ill

9.18. Piatra sparta (concasata)

9.19.

1300 1000 1100 1200

450 350 500 700

- in saci

750 650

600

Var nestins in praf: - indesat - in sad

9.33. Zgura expandata tngramada, in stare af'anata ~i uscata: - 0 ... 7mm

-7...30mm.

750

16

17

Tabe12.1.

Tabe12.1.

11.29.

Hartie 'in rulouri, pe unitatea de volum a rulourilor

1000

crt. Denumirea materialului

Denumirea materialului

800 1300

Lapte: - in butoaie sau bidoane

- In sticle ~i lazi descoperite

tehnica daN/m3

J..~~i";;lmnlt"'· - asezata ingrijit

- asezata la intamplare

600 300

11.19. Malt incoltit

Lana: - presata In baloturi - nepresata

11.20. Marmelada, dulceata, gem, magiun

11.21. Mezeluri ambalate in lazi

1300 4S0

Piele artificiala (in rulouri)

1300

11.22. Nutret verde conservat

11.23. Qua In lazi

600

Postav in baloturi

11.24. Paie si pleava: - afanate (pana la 3m inaltime) - pres ate

SOO

13.

11.2S. Pasari ingetate ambalate in lazi

1l1~~li:1\laUl1aL" animale: -in stare obisnuita - in stare indesata

11.26. Peste mghetat ambalat In Iazi

jngrasarrunte chimice: - fosfatice

- sare de potasiu

- sulfat de amoniu

1 I .27. Porumb ~i stiuleti

11.28. Safe de bucatarie: - roca

- bulgari

- macinata varsat

- macinata in sad

1200 1800

2200 1400 900

14. Diverse materiale

Acid azotic carbonic cIorhidric, fosforic, sulfuric in: - sticle in cosuri

." - ambalaje de sticla in liizi

- butoaie

700 900 800

] 1.30. Seminte de: - grau, secara, orez

- porumb boabe, orz

- ovaz

- in

- canepa

- fructe

600

1000

Cauciuc in foi

700

1S00

Carti, rnanuscrise, In dulapuri sau stelaje, pe unitatea de volum a dulapului sau stelajului

900

1 10.3 1. Sfecla de zahar in felii uscate

Gheata sfaramata

1800

11.32. Snopi de cereale, cu inaltirne de Incarcare: - pana la 4m 4m

11.33. Tarate de grau, rnalai, secara etc.

2100

11.34. Turte de furaje

2700

11.3 S. Tutun in legaturi sau baloturi

3000

soo

11.36. Unt si grasimi animale (In cutii de lemn)

1100

Sticlarie in lazi

1200

500

Produse din portelan si faianta 'in lazi

Zahar tos rafmat: - in straturi mai mari decat 4m, in vrac - in straturi mai mici decat 4m, in vrac

- In straturi mai mici decat in sad

Ulei de in sau canepa in butoaie

6S0

Ulei mineral de uns

12. Blanuri si produse textile

Vopsea in butoaie

12.1. Blanuri, piei: - la sare

- uscate

600

800

18

Denumirea

19

V ~ori ale greutatilor tehnice pe unitatea de suprafata pentru diverse materiale de constructn, sunt date in tabelul 2.2.

Tabe12.2.

Tabe12.2.

Denumirea materialului

Nr.

Greutate tehnica daN/m2

Rogojini din vata de sticla pe piasa de rabitz si rogojini din vata de sticla pe carton celulozic ondulat (STAS 8077 -72) ell grosime de:

1,5 em

2,0 em

3,S em

4,0 em

5,0 ern

6,0 em

7,Ocm

8 ern

crt. Denumirea materialului

Carton bitumat tara strat de acoperire (STAS 138 -76):

CI2S0 CI300 CI333 CI400 CISOO

2

Carton bitumat cu strat de aeoperire

- CA2S0

CA270 CA 300 CA 333 CA360 CA 360!F CA400 CA400/F CA440 CA 500 CA 500/F CA SOO/E CA 500/3 CPB 300 CBP 360

138~ 76):

1,3 I,S 1,9 2,1 2,16.

1,7 2,3 1,7 2,4 2,6 2,0 2,9 3,2 2,0 216

Saltele din pasla minerala, inclusiv plasa de rabitz ell grosime de: 2,0 em

4,0 em

5,0 em

8,0 em

_l0,0 em

I em

Saltele din vata de sticla eli piasa de rabitz (STAS 8077 -72) eli grosime de: 2,5 em

3,Ocm

. 4,0 em 5,0 em 6,0 em 7,0 em 8,0 em

1 em

3

Covor PVC pentru pardoseli, grosime: - 1,5mm

2,3

4

Dale flexibile PVC pentru pardoseli, grosirne: - 1,5mm

5

Iitura din fibre de biturnata (STAS 7916 ~ 75):

tip lA600 tip IA 800 tip IA 900 tip IA 1100 tip IA 1300 tip IA 1900 tip IB 900 tip IE 1200 tip IBP 900

IBP 1200

Panza bitumata (STAS 1046 - 78): tip 50

tip 40

tip A 55

tipA45

tip A 35

A30

7

Placi rigide din PVC pentru pardoseli: - tip K 25 ( 1,5±0,2mm grosime)

M 24 1 mm ,..".,.".,'n,,'

8

Placi rigide din PVC pentru plaeaje interioare ( 1,3±0,lmm grosime)

9

Placi din talas eu ciment tip "stabilit": -

2,3

sunt date greutatile tehnicepe bucata, pentru diverse materiale de

Placi pres ate din sticla (STAS 2863/2 ~ 76): tip P

tip S

tip T

tip R 60

tip R 80

0,5 0,5

Greutate tehnica daN/m2

1,43 1,84 2,50 3,26 3,84 4,70 5,20 6

6,0 11,0 13,0 21,0 '2i5~Ql 28

2,30 3,00 3,96 4,48 5,68 6,80 .

7,93 978

TabeluI2.3.

Greutate tehnica daN/bue

],26 2,20 1,85 0.76 1,09

Tigle de sticla{STAS 2863/2 -76: -pgle cu jgheab

Tigle si coame din argila arsa (STAS 515 ~ 71): tigle cu jgheaburi laterale, pres ate

tigle cujgheaburi laterale ~i la capete, presate tigle eujgheab, trase

tigle solzi

3,00

2,60 3,00 2,40 1,35

2,5

12 20

Tigle ~i coarne din mortar de ciment:

tigle profilate de format mare JigJe profilatede format mie tigle solzi

4,8 2,65 2,1

20

I

21

Pentru calculul rezervoarelor, in tabelu12.4 sunt date valorile densitatii lichidelor ( la 15°C si 0 presiune de 1 atmosfera).

pentru elemente de constructie situate in conditii speciale de microclimat (umiditate peste starea admisa de standarde).

In cazurile amintite, incarcarile permanente se vor stabili printr-o analiza temeinic

Nr. crt.

Denumirea

Valorile nonnate ale intensitatii incarcarilor permanente curente conform ST AS 111 ~ 78, sunt date in tabelul 2.5.

Tabelu12.5.

-10%

Valoarea incarcarii daN/m2

Element de constructie

1. ELEMENTE DIN BETON Sl BETON ARMA T (pentru 1 em grosime)

concentratie: - 27% - 7%

24

Beton armat (eu pietris san piatra sparta)

25

Beton ell agragate din sparturi eeramiee

18

Beton eu granulit: - marea B 1 0

- marea B 15 ... 75

- marca B100

- marea B150

7 11 13 17

Clorura de ealciu ill concentratie: - 20% -10%

Beton eu agregate din zgura expandata: - marea B15 ... 50 ~ mareaB75

- marea B 100 ... 150

14 18 20

14

Creozot

15 Eter etilic

16

Etilacetat

1 - Greutatea tehnica a betonuluiproaspat turnat se determina sporind valoarea din

tabel eu 200 daN/m3• .

2 ~ Greutatea tehnica a betonului armat de 2500 daN/m3 corespunde unei armaturi de 100 daN/mJ beton. Calculul exact se poate face cunoscand cantitatea de armatura dintr-un rn3 de beton si greutatea tehnica a betonului simplu de

2400 daN/m3•

3 ~ Greutatea tehnica a betonului armat eu armatura rigida (din laminate de otel) se determina ca suma a greutatii tehnice a betonului si arrnaturii dintr-un m",

17

Gazolina

18

Glicerina tara apa

19

Lapte

20

Melasa de zahar

21

Mercur

22· Miere de albine

de suprafata inclinata)

2.

65 85" 50 50

Azoociment (inclusiv sipcile ~i capriorii: placi plane de 4mm grosime (STAS 5584 -73): asezate simplu 0 asezate dublu

placi ondulate cu ondule mici de 5,5mm grosime (STAS 593611 -75) placi ondulate eu ondule miei de 5,5mm grosime (STAS 5936/1 ~75) placi ondulate eu ondule mici de 5,5mm grosime (STAS 5936/1 -75)

24 39 25 23 20

vn,.,,,,, .. de greutate medie intr-un singur strat acoperit eu bitum si presarat cu 138 -73)

A TIE: - Pentru alte alcatuiri, a se vedea nr.ert. 3.1. Izolatii hidrofuge

5

,",V'''UJC>'''v (inclusiv sipcile ~i capriorii)

de acoperis (2,3 daNlbue) (STAS 513 -76) exclusiv mortarul de ciment solzi (1;35 daN/bue) din argila arsa

AS 515 - 71): pe un rand

pe doua randuri

cujgheab, presate (2,6 daN/bue) cujgheab, trase (2,4 daN/bue)

125

Evaluarea incarcarilor permanente se poate face pe. baza greutatilor tehnice u ..... '.HJ ... ~ prin determinari directe numai tn urmatoarele eazuri: pentru elemente de construe tie confectionate din materiale si produse noi, care greutatile tehnice respective nu sunt stabilite printr-o prescriptie tehnica;

/

22

23

TabeluI2.S.

Tabelul 2.5.

Valoarea incarcarli daNfrr?

1,5 1,8 8 10 14

Nr. clio

Element de constructie

Element de constructie

necirculabile, aplicat peste

2.4.

sipcile §i capriorii)

70 100

2.5.

Sticla: - geamuri armate (inclusiv sprosurile) de: 5mm grosime

6mm me

2.6.

Tabla: - zincata (ST AS 2028 ~ 71) sau neagra CST AS 1946 - 69) inclusiv astereala :;;i capriorii

- ondulata (de l mm grosime) (STAS 2029 - 68) inc1usiv materialul de fixare

Beton (pentru lem grosime): - cu agregate de granulit

- eu agregate de zgura expandata

- cu agregate vegetale (placi nemontate)

- eelular autoclavizat tip GBN

- eelular autoclavizat GBC

11

14 6,5 6,0 i/

2.7.

Diverse· (--\

- stuf sau trestie, de 40cm gtosurte, inclusiv sipcile §i capriorii

_ paie, 40cm grosirne, inclusivsipcile ~i capriorii .

_ astereala de invelitoare

Mase plastice eelular (pentru lem grosime): - masa celulara Ampora

- polistiren expandat

de

/ biturnat

)(!~~~~~~~ __ ~ __ ~~~~==~b~im~m~a~ti~ __ ~ __ ~~~~~ ~ 4- ~~~1

3.1.2. Mase bituminoase (solutii pentru amorsare, suspensii de bitum filerizat, mastic): - celoehit, strat rezu ltat in grosime de 1,7 ... 2mm

- suspensie de bitum filerizat (subif), strat rezultat in grosime de 1,5mm peste panza

- strat de amorSare

- strat de Ii

placi: \.

~ expandata (superex)pentru lcm grosime. .. ..

-expandata ~i aglomerata eu bitum (STAS 6970/4-:-71) pentru l cm grosime

- expandata, sub pardoseala si la terasa, Iipite ~i ehituite eu bitum In grosime de: _ lcm

-2em

- Scm

3.1.3. Straturi ee servese la bariere de vapori: - doua straturi de bitum topit cu circa 20% filer aplieat peste un strat de amorsaj.

- un stratde carton bitumat tip CA 500 (STAS 13& ~76) Intre doua straturi de bitum eu

circa 20% filer un strat de

3.1.4. Straturi ee servese la izolatia hidrofuga de la acoperisuri:

- trei straturi de carton bitumat tip CA 500 (STAS 138 --76) intre patru straturi de bitum filerizat cu circa 20% filer aplieate peste un strat de amorsaj ~i eu protectie dintr-un strat uniform de nisip grauntos,

_ doua straturi din panza bitumata A 55 (STAS 1046 -78) si un strat de carton bitumat tip CA 500 (STAS 13& ~76) lntre patru straturi de bitum filerizat eu circa 20% filer aplicate peste un strat de amorsaj si protejate ell un strat uniform de nisip grauntos.

- un strat de panza bitumata tip A 55 (STAS 1 046 ~78) si doua straturi de impaslitura de fibre de sticla bitumata tip IA (STAS 7916 -75) intre patru straturi de bitum filerizat cu circa 20% filer aplicate peste un strat de amorsaj si presarat cu un strat uniform de nisip grauntos,

_ un strat de panza biturnata tip A 55 (STAS 1046 -78), un strat de impaslitura de fibre de sticla bitumata tip IB (STAS 7916-75) aplicate peste un strat de amorsaj si lipite eu trei straturi de mastic.

- doua straturi de panza biturnata tip A 50 sau tip 40 (STAS 1046 ~7&) intre strate de suspensie de bitum filerizat- subif--(STAS 558 -71) ~i celoehit (STAS 661 ~c71),

rara de .... ,."~""~i"

PFL poros: - placi fonoabsorbante perforate In grosime de: -I,2cm

. - 1,6em

- 2,Oem

- placi fonoabsorbante perforate In grosime de: - 1,2em

- 1,6cm

- Ocm

Covor PVC de 3mm grosime inclusiv stratul de egalizare,.

din mortar de cirnent de 3em cr,.n,"'fl'p

90

Covor PVC de 3mm grosirne lipit eu aracet sau prenadez inclusiv.dalaflotanta sau ~apa de 3,5em grosime:

cu strat fonoizolator din pudreta de cauciuc de 2,0 em grosirne §i un strat

de carton bitumat. .

eu strat fonoizolator din placide vata minerala tip silan de 1,0 cm grosime si un strat de carton bitumat.

cu strat fonoizolator din placi de polistiren celular ecruisat de 1,0 em un strat de carton biturnat,

3.1.5. Straturi de protectie la hidroizolare aplicate Iaacoperisuri peste hidroizolatia terminata:

( - mortar biturninos eu subif (pentru I mm grosirne) ,

1> - nisip ~ 1 .. 3mru, asternut uniform

- un strat uniform de nisip grauntos asternut intr-un strat de mastic (strat suplimentar)

- un strat uniform de pietris asternut intr-un strat' de mastic fierbinte (strat unie, exclusiv

100

90

75

24

Tabelul 2.5.

25

Tabelu12.5.

Nr. crt.

Element de constructie

Valoarea incarcarii daN/m2

Element de constructie

22 44

cu goluri verticale de 290xl40x63mm

4.3. Parehet LU din stejar de 2,2em grosime pe fibrobeton de 3,5em grosime rostuit eu bitum:

eu strat de nisip de egalizare de 2em grosime.

ell strat din de cauciuc de 2em nrn,"""l"'p

4.6. . Parehet mozaie de lem grosime pe dala ~apa de 3,5em grosime:

eu strat fonoizolator din eaueiue de 2,Oem grosime lipit eu araeet

si eu un strat de carton bitumat.

eu strat fonoizolator din placi de vata mineral a tip silan de 1,Oem grosime lipit eu araeet ~i eu un strat de carton bitumat.

eu strat fonoizolator din placi de polistiren eelular ecruisat de I, Oem

eu aracet eu un strat de carton bitumat.

4.4. Parehet LU din stejar de 2,2em grosime pePFL poros de 1,6ell grosime lipit eu aracet:

eu sapa de beton de 2em grosime.

eu strat de pudreta de eaueiue de 2ell grosime.

eu strat de de 2em

4.5. Parchet mozaie de l cm grosime lipit eu araeet inc1usiv strat de egalizare, din mortar de ciment de 3em Orfl."rY'"

4.7. Mozaic pe sapa de mortar de ciment de 3ern grosime:

turnat de Iem grosime . . din beton mozaicat de 3em

5.1. Beton celular autoclavizat:

pereti despartitori tencuiti pe ambele fete executati din: placi de 6,3cm grosime tip GBN

placi de 6,3em grosime tip GBC '

placi de 12.5em grosime tip GBN

placi de 12,5em grosime tip GBC

bloeuri miei de 1gem grosime tip GBN bloeuri mici de 1gem grosime tip GBC bloeuri mici de 24cm grosime tip GBN bloeuri mici de 24cm . GBC

5.2. Placi si fasii din ipsos eu diferite adaosuri AS 1480 - 63):

pereti despartitori din placi pline de 7,5cm grosime gletuiti pe ambelefete executati eu adaos de:

ciment ~i rumegus cirnent ~j spumogen ciment si zgura

. pereti despartitori din fiisii en goluri de 7,Scm grosime diu ipsos eu adaos de ciment, . eu trestie

53. Zidarie de diriimida (inclusiv tencuiala pe ambele fete) de:

- 7,5 em grosime din caramida plina presata pe cale umeda de 240xll5x63mm

(STAS 457 -71). . .

- 7,5 em grosime din caramida eu goluri verticale de 290xll'40x63mm

(STAS 5185/2 -75).- .

- 10 em grosime din caramida en goluri vertieale de 290x140x88mITI

(STAS 5185/2 -75). . ....

- 12,5 cm'grosime dincaramida plina (ST AS 457 - 71;}dt<240xl1SxMmm. 15 elll_~osime din caramida eu goluri vertieale d(2-90~(19~II,11fL-·(STAS518512 -75).'-.....-·~

- ] 5 em din caramida plina presata pe cale umeda (STAS 457':"': 71)

de .

530

Pentru alte tipuri de pereti din zidarie, Incarcarea permanenta se determina conform datelor din tabelu12 .1. nr.crt.?

ProfiIit (sticla): !

- perete din profile U, incIusiv rama; simplu

dublu

13

1 179

,200 'iio - 260 26Q 300··

70 65 105

80

(

27

26

pe
Spatii de acces verticala sau
( coridoare, orizontala la
Incaperi vestibuluri, balustrade
scari, podeste) (a se vedea obs.
12)
daN/m2 daN/m2 daN/m
3 4 5 CARCAIULOR UTILE (DA LACONSTRU

EV ALUAREA INTENSIT ATn PROCESULUIDE

Observatii

Destinatia cladirii sau incaperii

Incarcarile datorita procesului de exploatare trebuie determinate eu considerate destinatiei constructiilor si a conditiilor respective de exploatare cf. STAS 1010 1/2A1 - 87.

6

2

a) Laboratoare sau cabinete medicale ale institutiilor medicosanitare, stiintifice, de illvalamant de calcul, ill bucatariile cantinelor §i localurilor, In etajele tehnice.

b) In bai publice, spalatorii, anexe sociale (vestiare, dusuri etc.)

3.1. V ALORlLE NORMATE ALE lNCARCARILOR UTILEcURENTE. p,..cestea . rep~~zinta valori maxiget~ conditii curente de exploatare. Valorile pentru diverse situatn sunt date in tabelulLl.

conform conditiilor de exploatare, dar nu mai putio, de:

Tabelul 3.1
pe
Spatii de acces verticala sau
( eoridoare, orizontala la 6
lneaperi vestibuluri, balustrade
scari, podeste) (a se vedea obs.
12)
daN/m2 daN/m2 daN/m
3 4 5 6 obs.15

100 .

300

300

Balcoane, logii - cea mai defavorabila dintre ipotezele:

a) 1ncarcare distribuita pe 0 banda de latime 0,8m in lungul balustradei.

b) incarcare distribuita pe toata suprafata

Nr. Destinatia cladirii sau incaperii

crt.

obs.lS

50

400

obs.15

50

200

2

Podurile de cabluri pasarele de inspectie si circulatie la grinzi de rulare si benzi transportoare.

Acoperisuri si acoperisuri-terasa necirculabile, cu pante:

a) > 1:20

b) s 1 :20

50 75

50

150

Poduri:

a) necirculabile

b) circulabile

obs.6

Acoperisuri-terasa circulabile:

a) utilizate In scopuri de odihna, distractie etc., aglomerari mari de oameni nefiind probabile.

b) aglomerari mad de oarneni fiind probabile.

c) acoperisurile lID or incaperi in hale industriale.

2

75 150

dar nu mai putin decat 75 suplimentar. echipamentelor, instalatiilor etc. .

50

300

obs.I,3

50

300

200

obs.l,3,4

conform conditiilor '~U~'''.'''EoHN, dar nu mal putin de: 150

c) utilizate ca etaje tehniee sau avand alte

conform nr.crt. 5 a)

Locuinte (inc1usiv coridoare si dependinte), case de odihna, gradinitede copii, dormitoare comune, hoteluri (eu exceptia salilor de adunare), camerele sanatoriilor, spitalelor ~i altor institutii simi lareo

3

Salile cluburilor, sali de adunari, sali de speetaeole, sali de gimnastica (sport), sali de asteptare, peroane ale garilor ~i statiilor de metrou.

100

400

400

obs.7

50

300

150

conform incarcarilor maxime in conditiile date de exploatare, dar nu inai putin de: 400 400 100

comerciale ale magazinelor, ale muzeelor ~i expozitiilor,

4 Birouri si alte incaperi (care nu sunt utilizate pentru depozitare ~i nu cuprind aparate sau utilaje) din institutii ~i organizatii administrative; ~tiintjfiee~i de proieetare, sali declasa Tara aparatura de laborator ale institutiilor de Invara-

. ,

mant, sali de lectura.

Tribune pentru spectatori

a) incarcare verticals:

- tribune cu loeuri fixe

- tribune tara locuri fixe

·b) lncarcare orizontala distribuita directia ~i sensul eel mai

os.

obs.8 obs.8

150 150

500 500

400 500,

300

100

200

obs.9

12 din mcarcarea verticals utila

28

25

29

obs.ll

Incardirile indicate in tabella coloanele 3 si 4 sunt raportate la proiectia orizontala a acoperisul ui.

Acoperisurile ~i acoperisurile terasa considerate ca necirculabile trebuie sa indeplineasca una din conditiile:

a) scarile de circulatie curenta a constructiei sa nu conduca la aceste acoperisuri sau acoperisuri terasa,

b) structurile superioare ale invelitorii sa nu permits 0 circulatie curenta (tigle, strat

de protectie a invelitorii bituminoase alcatuit din pietris sau nisip etc.)

La acoperisuri si acoperisuri terasa nu se iau simultan in calcul actiunea incarcarii data - de zapada ~i actiunea incarcarii utile indicata la nr.l sau 2.

Exemple la nr.crt. 2b: terase cu acces din salile de spectacole; portiuni de terase circulabile, de pe care se pot viziona reuniuni sportive sau spectacole artistice avand loc pe terenuri vecine cu aceste terase etc.

Valorile indicate pot fi luate in consideratie, daca curatirea prafului industrial de pe acoperisuri este prevazuta a se face cu regularitate, pentru a nu se depasi aceste incarcari. Pentru acoperisuri avand pante 111 sau mai mari, nu se ia in considerare incarcarea din praf industriaL Pentru pantele cuprinse intre 111 I;li 113 se va interpoIa

intre 0 si valorile de la nr. crt. 18. _ .

Podurile - considerate ca necirculabile trebuiesa indeplineasca sirnultan urma-toarele doua conditii:

a) scarile de circulatie curenta ale constructiei sa nu conduca la pod.

b) circulatia obisnuita ininteriorul podului sa nu fie posibila (de ex; gabarite de

tree ere cu h < lm).

Prin exceptie de Ia celelalte cazuri, incarcarea utila la coridoarele §i dependintele locuintelor se ia cu aceeasi valoare ca a incarcarii din incaperi, Val o are a in-carcarii din incaperi se ia 200 daN/m2 incazul planseelor alcatuite din -elemente liniare (grinzi T, fasii) la care nu este asigurata repartizarea transversal a a incarcarii, numai pentru dimensionarea elementului deplanseu,

La tribunele pentru spectatori, incarcarea verticala pe portiunile de balustrade situate in raza de vizibilitate a spectatorului, se va majora la 250 daN/m2, daca nu se prevad dispozitive speciale in scopul evitarii asezarii oamenilor pe aceste balustrade. Indircarea orizontala se ia distribuita pe aceleasi suprafete pe care actioneaza incarcarea verticala utila, f'araa se cumula cu incarcarile date de vant sau de cutremur. Incarcarile la balustradele balcoanelor, logiilor, sevor lua in general dupa destinatiile incaperilor deservite. In cazul cand sunt posibile aglorneratii mari de oameni (de ex. balcoane sau logii la cladirile situate pa magistrale sau cazurile indicate la 0 bservatia se va lua la balustrade incarcarea de 50 daNlm daca prevederile alineatului precedent al acestei observatii nu indica 0 incarcare mai mare.

Pentru case de odihna ~i hoteluri In care aglomerarile de oarneni sau .depozitarile de ~u.~.~.u~ .• ~ pe balcoane nu sunt posibile, incarcarea utila se va putea reduce de catre

proiectant pe baza unei justificari corespunzatoare. . . _

In anumite imprejurari, In care, prin destinatia spatiului delimitat,sunt posibile impingeri orizontale marl produse de animale, este necesar sa se tina seapla de aceste

incarcari la dimensionare. _ . '

' .... VUA .... indicatela m.12 coloana 5, pot fisporite de la caz la caz,pe baza rezultatelor studii corespunzatoare.

in:

obs.ll

pe t--------.-::-~:-:---c~---I verticala sau Spatii de aeees orizontala Ja

( coridoare, balustrade

vestibuluri,

(a se vedea obs.

scari, podeste) 12)

!neaperi

obs.13

Nr. Destinatia cladirii sau Incaperi] Cit.

daN/m

12 Adaposturi pentru animale

incarcarilor maxime in conditiile date de exploatare, dar nu mai putin de:

150 300 100

200 300 100

a) pasari

b) ovine

e) animale mici (pana la 150 daN greutate proprie: porcine, vitei)

d) animale mad (peste 150 daN greutate proprie: cabaline, bovine

400

400

150

500

500

200

- 13 Ateliere cu utilaj usor cu suprafata:

a) de eel mult 50 m2

b) peste 50 m2

conform inearcarilormaxime in conditiile date de exploatare, dar nu mai putin de:

300 400 SOD

400 400 500

14 Atellere cu utilaj greu, fabrici etc.

conform mcarcarilor maxime in conditiile datede exploatare, dar nu mai putin de: 500 500 500

] 5 Depozite de carti, arhive, librarii,

conform maxime ill conditiile

date de exploatare, dar nu mal putin de: 500 400 100

16 Depozite diferite 9i portiuni destinate depozitiirii sau pastrarii rnaterialelor, produselor, utilajelor, pieselor de utilaj, alimentelor etc., cu exceptia depozitelor de furaje.

conform incarcarilor maxime in conditiile date de exploatare, dar nu mal putin de:

400

400

500

] 7 Depozite de furaje

200

300

100

18 cu praf produs de

instalatiile industriale, pe acoperisurile eu panta de 1:3 sau mai mica, situate la distanta:

a) pana la 100m de otelarii, cu agregate cu insuflare de oxigen.

b)" 100m ... 500m de otelarii, cu agregate cu insuflare de oxigen.

e) pana 1a 100m de furnale sau centrale tennoelectrice, care ard carbuni.

d) 1 OOm ... l aOOrn de furnale sau centrale termoelectrice, care ard carbuni.

conform normelor specifice, dar nu mai putin de:

100

300

100

50

50

obs.13

J

obs.14

obs.l,5

obs.I,5

30

31

Pentru balustradele platformelor industri~le cu destinatii speciale, incarcarile de calCU1.'IiTjennl sa fie considerate drept incarcari utile. In cazul planseelor la care se poate considera 0 se vor stabili de catre proiectant, pe baza conditiilor efective de Iucru. transversala a incarcarilor liniare, incarcarile echivalente uniform distribuite pe m2

12. Incarcarile indicate in eol.5 servesc numai la calculul elementelor balustradei si considera aplicate pe mana curenta a aeesteia. Actiunea orizontala a incarcarilor nu va considera simultan eli cea verticala,

13. !n incaperile de productie din industria usoara, .Iimita inferioara este de 300 daN/m2.

14. Incarcarea cu praf pe acoperisurile situate in apr~pietea altor surse decat cele 11' idi ..... UI.""@ se va lua in considerare conform normelor specifice./

15. Valorile incarcarilor sunt aceleasi pentru incaperile indicate laa) si b).

50 daN/m2, pentru pereti eli greutatea pana la 1 5 ((JiN/tTI;; mc:b!-siv;

b) 100 daN/m2, pentru pereti cu greutatea intre 150 daN/m ~i1Q_ol_~/m, inclusiv

In cazul 'peretilor despartitori neportanti, avand greutatea distribuitape lungime, mai de 300.claN/m, incarcarile respective se considera ca actioneaza pe suprafetele efectiv de acestia, in conformitate cu rezemarea lor reala.

In cazul planseelor prefabricate (de tipul fasiilor cu goluri, T, D ) modul de conC',t"I,"rm'p a incarcarilor date de peretii despartitori se face conform instructiunilor de folosire a

Valorile precizate in tabelul 3.1 nutin seama de:' ..... ULIM~'h~.~. respectiv.

efectele dinamice produse in timpul functionarii unor utilajesau la descarcareas

obiectelor grele (vezi pct.3.4). greutatea obiectelor grele situate in incaperile cladirilor de locuit, social sau agrozootehnice ca: sobe, case de bani, aparataj special medical etc.; incarcarile date de utilajele speciale ale cladirilor (vase de expansiune, si motoare ale.instalatiilor cladirii, cazane de incalzire centrala, ascensoare etc.); greutatea peretilor despartitori.

In cazul In care planseul urmeaza sa suporte obiectele grele mentionate, respective se vor considera ca actioneaza pe suprafetele efectivoeupate de acestea, conformitate cu rezemarea lor reala; pe aceste suprafete nu se vor mai lua in calcul incarcari ·lltile.

In acest caz, elementele de constructii si constructiile se vor verifica ~i la ··u. , ............ L ..

specificate in tabelul 3.1. .

Pentru elementele de constructii indicate mai jos, se va face 0 verificare la incarcare utila concentrata pe directie verticalaaplicata pe elemente In pozitia cea mai defavorabila:

a) la treptele scarilor care nu au contratreapta de solidarizare; - in cazul specificate 111 tabelul 3. L .Ia nr.crt. 2a, 3, si 9b precum si la scarile de serviciu

destinate persoane1or izolate 150 daN;

b) la elementele secundarede rezistenta ale acoperisurilor si teraselor (ex.: capriori, placute prefabricate, streasini etc.) cu exceptia acoperisurilor de sticla

sere ; ; 100 daN'";

c) la elementele secundare deirezistenta ale planseelor (placnte,elemente de

urnplutura etc.) ................•....................... , 1 SO daN;

Aceasta incarcare concentrata nu se va Iua in considerare simultan en alta incarcare

verticala, utila sau eu 0 incarcare data de vant. '. . .. '. .

. La acoperisuri sau terase se va considera $i 0 ipoteza de incarcare cu iricarcarea concentrata indicata mai sus, impreuna cu incarcarea data de zapada, care in acest caz nu se

va lua cu valoare mai mare de 70 daN/m2, .

".

In ambele cazuri, mcarcarile se vor multi plica eu coeficientul dinamic .1_,2 conform

instructiunilor din STAS 10101/2Al-::: 78. .

Pentrupasaje si curti carosabile se va considera, la verificare, ~i greutateaunui vehicul de pompieri lara coeficient dinamic, daca accesul acestuia este posibil.

. '. . Elementele secundare ale planseelor care suporta autovehicule vor fi verificate

suplimentar la 0 incarcare concentrata de la un eric, aplicata la 0 suprafata de 0,10 x 0,10 m, $iegala cu incarcarea pe osia celui mai greu vehicul . avut in vedere, fara a considera tdefieientul dinamic.

3.4. ACTIUNEA DINAMICA A lNCARCARILOR UTILE.

'. . ... . Inlocuirea calculului dinamic cu· un calcul conventional static prin introducerea ebeficientului dinamic, pentru unele elemente de rezistenta actionate dinarnic, se poate face in>cazurile prevazute de prescriptii speciale, precurn si tn urmatoarele cazuriprevazute In

STAS I0101/2AI -78: .

a). Pentru elementele de rezistenta din interiorulatelierelor fabricilor, care sustin direct monosinele, autovehicolele, electrocarele si utilajele stationare de ridicare, coefieientul

dinamic avand valoarea de 1,1;

.. Pentru incarcarile eu autoturismealegaraielor si rampelor ale acestora si cu autovehicole ale pasajelor $i curtilor carosabile, se va utiliza un coeficient dinamic de 1,2 lacalculul planseelor care suporta vehicule.si al stalpilor care sustinplansee, in limitele unui singur nivel,

Stalpii, pilastrii si in general reazemele de col! sau de front ale constructiilor importante, care se afla la eel mult 50 em distanta de benzile de circulatie pentru autovehieole ale xailor publice si care pot fi expuse loviturilor, se vor : verifica suplimentar si la unnatoarele forte orizontale datorate socului, aplicate lao inaltime de 1,20in:

- stalpi de colt 550 KN;

3.2.lNcARcARI DATEDE PERETIDESpARTITORI.

Pentruperetii despartitori, neportanti, ale carer pozitii nu sunt cunoscutein momen-tul proiectarii sau ale caror forme in plan sunt complicate, se admite ca incarcarile date de acesti

3.3.lNcARCARI CU AUTOVEHICOLE.

Garajele si rampele pentru autoturisme, precum si pasaje1e si curtile carosabile, vor fi calculate la cea mai defavorabila dintre incarcarile urmatoare:

greutatea autovehicolelor, distribuite pe roti in pozitiile cele mai defavorabile,

aplicate la nivelul fetei.carosabilepe cate osuprafata de 0,20 x 0,20 m.

o incarcare uniform distribuita de 400 daN/m2.

- stalpi curenti

250 KN.

32

33

Actiunea acestor forte orizontale nu se ia in considerare atunci 9-ii~d prin .

stalpului nu este periclitata stabilitatea constructiei (de ex. cazul stalpiloy care nu fac

din structura de rezistenta). -

inciircari variabile, date de oameni, materiale, care se vor reduce eu cceficientii a(Sali U2·

3.6. INCARcARI UTILE iN TIMPUL EXECUTIEI.

3.5.REDUCEREA iNcARCARlLOR UTILE DISTRlBillTE PE PLANSEE. Pentru calculul eofrajelor, cintrelor, schelelor ~i esafodajelor se considera incarcarile

In cazul 'elernentelor structurale principale (grinzi, stalpi, pereti, fundatii) maxime ce pot aparea in conditiile date de lucru. Suplimentar aeestea se verifica la

distribuite pe plansee se vor reduce fata de incarcarile considerate in calculul celor e incarcari utile, conventionale, verticale, la care daca este cazul se adauga

dare direct incarcate (placi, fasii prefabricate, nervuri), prin aplicarea coeficientilor H' n.uva1~p-ieu1:atc~a betonului proaspat:

in STAS 10101/2Al-78 dupa cum urmeaza:incarcarea uniform distribuita, provenita din caile de circulatie instalate pe cofraj si din

-.-.- aglomerarile de oameni:

pentru cofraje 250 daN/nl

</_ pentru elemente structurale orizontale de sustinere a cofrajelor 150 daN/m2

')

> _ pentru elemente verticale de sustinere (popi, stalpi, cintre, esafodaje) 100 daN/m-

rncarcarea concentrata, provenita din greutatea muncitorilor ce transporta incarcatura sau .) a mijloacelor de transport incarcate, actionand asupra cofrajului f?i elementelor orizontale

·de sustinere:

_ pentru un muncitor ce transporta 0 greutate 130 daN

.,'. _ pentru transport cu roabe (sub roata) 170 daN

pentru transport cu tomberonul de 0, 1735m3 (sub fiecare roata) 280 daN

_ pentru transport cu vagonetul de 0,5 m (sub fiecare roata) 400 daN

La alte metode folosite pentru transportul si punerea in opera a betonului, incarcarile la calculul e1ementelor portante verticale si fundatiilor corespunzatoare cazuri_l"o~~r,,:d~e~~t~:eoJ~ce:ntr-ate se vor determina conform situatiei reale pentru fiecare caz in parte, lara a fi mai

nr.crt. 3,4, 5b din tabelul3.1. (STAS 10101l2Al -78), indiferent de suprafata de 130 daN.

coeficientul de reducere este: . ERVATIE: Considerarea simultana a incarcarilor de la pet. a) si b) se va face in functie

'YI] = 0 3 + 0,6 de conditiile reale de lucru.

'I , Jm' . ... .. Peretii cofrajelor se calculeaza la:

111- numarul de plansee considerate, deasupra sectiunii de calcul (nu seconsideraimpingerea laterala a betonului turnat si apoi compactat prin vibrare asupra peretilor

seele supuse altor categorii de incarcari; ex.: plansee de acoperis incarcate cu . elor, care se stabileste conform diagramei din STAS 10101l2Al -78:

planseele etajelor tehnice); Nivelul betonului n-

in cofraj ::

la ca1culul elementelor portante verticale si fundatiilor corespunzatoare cazurilor de II

nr. crt. 9, IOdin tabelul 3.1. (cu exceptia peroanelor garilor si statiilor de metrou indiferent de suprafata de planseu aferenta, coeficientul de reducere este:

O 5 0,6

112 = , + rm'

m - are aceeasi semnificatie ca ill expresia coeficientului '111·

Calculul structurilor etajatese face pentru grinzile principale considerand 1l1\.,al\~(1l11"t

multiplicate cu coeficientii al san a2, iar la stabilirea fortelor axiale in stalpi, pereti sau fundatii se vor multiplica fortele axiale corespunzatoare incarcarii din plansee coficientii 111 sau '112. La verificarea acestor elemente (stalpi, pereti, fundatii) se va considerat ~i cazul fortelor axiale minime corespunzand absentei incarcarii utile, dupa cum prevede

STAS 10101/0A-77.

In incaperile de productie ale cladirilor industriale, intensitatea incarcarii aIJJl~"'(.""'!

grinzilor principale se va separa in: incarcari cvasipermanente, date de utilaje si instalatii' tehnologice, care

considera cu valoare integrala si

la calculul grinzilor principale corespunzatoare cazurilor mentionate la nr.crt.J, 4, 5b

tabelu13.1. (STAS 10101l2AI-78), avand 0 suprafata afcrenta A > 18 m2, .

de reducere are valoarea:

,..,

rv - - - 0 3 + .J ; A A1n· [m2J

u..1-, JA'

la calcululgrinzilor principale corespunzatoare cazurilormentionate la nr.crt. 9, 10 tabelul 3.1. (cuexceptia peroanelor garilor ~i statiilor de metrou), avand 0 aferenta A > 36 m\ coeficientul de reducere se considers:

3 a 2 = 0,5 + .JA;

1--------1 1

II

II--------j ~ <II 0..

Baza cofrajului

Fig. 3.1

34

p = y . H - presiunea laterala a 'betonului, in [N/m2]; y - greutatea specifica a betonului proaspat [N/m3]; H - inaltimea betonului turn at [m]; Hp - inaltimea limita de proportionalitate [m].

Valoarea limita pana la care creste proportional presiunea cu cresterea HW"~"LUm coloanei de beton in cofraj, Hp , se determina functie de conditiile de lucru, fiind eel egala cu 1,50 ill. Se va considera Hp = 1,50 ill cand viteza de tumare a betonului in cofraj v> 0,75 m lora sau se folosesc cimenturi de priza eu timp t> 2 ore, astfel ca v-t z 'I ,50 m.

Pentru viteza de turnare, respectiv timp de priza mai mic dedit valorile UH.,UU,VU"""L mai sus, inaltimea limita de proportionalitate

H =v vt :

p ,

b) incarcare orizontala dinamica, uniform distribuita, proven ita din socurile ce se produc descarcarea betonului astfel:

pentru 0 capacitate a mijlocului de transport:

- de 0,2 m3 '" 200 daN 1m2;

de 0,2 m3 0,7 m3 .••••••••••••.•••••••••••••••••••.••••.•••••• AOO daN/m2;

de 0,7 m3 si mai mare: " 600 daN/m2;

pentru turnarea cu j gheaburi si palnii 200 daN/m 2.

Pentru elementele prefabricate, a carer capacitate portanta este atinsa dupa betonului turn at la fata locului, se face caleululla incarcarile utile maxime care pot aparea timpul executiei, si se verifica suplimentar la Incarcarea utila conventionala verticala de 12

daN/m2, la care se adauga, daca este cazul, greutatea betonului turnat la fata locului. "

Efectul dinamic ee apare la asezarea elementelor prefabricate pe elementele turale de sustinere se considera prin multipliearea greutatii prefabrieatului eu I"V~;"HI,,~vi'"'U..H dinamic 1,5.

35

Tabelu13.2

3.7. V ARlANTE DE iNCARCARE A PLANSEELOR. Variantele de incarcare a planseelor se considera conform conditiilor de exploatare " constructiilor, Daca la proiectare nu exista date suficiente in acest scop, se vor considera caleul variantele posibile dupa cum urmeaza:

1 - absenta pe plansee a incarcarilor utile; 2 - incarcarea completa a planseului;

3 = incarcarea partiala conform unei ipoteze defavorabile a suprafetei planseului, acolo unde elementul este sensibil la 0 astfel de schema.

-

-

La structurile etajate, varianta (3) de incarcare, se considera simultan pentru eel un"j'jiJ\\. jumatate din numarul de plansee, dar nu mai putin de doua plansee, Celelalte plansee considera incarcate dupa varianta (1) sau (2). In tabelu13.2 sunt redate ipotezele de HH.."U'_ ....

cu sarcini utile pentru un cadru eu trei nivele si trei deschideri, dupa prof. M.D. Hanganu.

-

Efortul manm ,1 iludJl 1101' tmul an:um1t element

Ita .. Jioment.e inoovoletoaremaxillu. in cimpar11e 2, 6, 11, 16,20

lIb. Momenta 1neove19toa:r~ maxima in oimpur11e 4, 9. 1), 18.

Momenta min~e in eimpurile nailloaroate

III~" llomente _x1me in rt.ttzemele grin~11¢r dinuodu:rtle 131 t

02· By

IIXb .. J[ement6' ma.d.me la reaze:nsle t;rinz11or in tlotlUriltl C1»

'32' 0)" . " ..

V.8 K0ID9utemaxiJile pozi ti ve- ~t gat1ve in s~il~1i 11 ~i 19~

V.'b ).tomente maxima de S(fmtl oontl'8 fei?&' de "flOa in stl1p11 17 §1 19.

IVa .. lltOltH~Attt mBntae la ce.p6-:el~ $tilp11or 10 ,1 12 ~

IVth .omente manm.e de aemn eon trar tata de ria l,s; oapetel& sttlpilor lO~l 12

Inc~ro8re nealmetrial, care d~ et tari maxima datoritl pos1bl11tat11 de deplss81'e a nodurllor.

Formula de calcul a fortei

Reguli si

36

37

EV ALUAREA INCARCARILOR DIN LA

Fortele orizontale transversale P ~ si longitudinale P ~ se aplica la fata superioara a cailor de rulare. Valoarea normata a intensitatii fortelororizontale se va lua conform

< ,

4.2, conform STAS 10101l2A2 ~ 78, dupa cum urmeaza:

4.1. DEFINITII.

Valorile normate ale intensitatii incarcarilor datorita podurilor rulante, .... u''-'U'I_,lC.UU1, flexibila p n 1 nfr

acestor incarcari precum si rnodullor de evaluare este stabilit in STAS 10101/2A2 ~ 78. sau rigida [ P~= - LPft

10 I

Pffi~~~~~a~~liw~oore~a~~ar~M~~~~~~fi~~~~~~~~~~~ __ ~~~~~ ~ ---------k--~

toarele notiuni: flexibila p 11 = _1_ (Q + G )

- pod rulant ~ utilaj de ridicat si transport, actionat manual sau electric, care se uepiaseaza. rarea caruciorului P f t 20nr c

pe sine de rulare esezate pe grinzi de rulare rezemate pe stalpii structurii halelor (transversale pe rigida p n = _1_.(Q + G )

cladirilor industriale. fiecare roata) t 100r c

- pod suspendat - utilaj de ridicat §i transport, actionat manual sau electric, care se flexibila mr . v2

seaza pe cai de rulare suspendate de elementele structurale de planseu sau acoperis P ~ = fr P ,respectiv

halelor sau cladirilor industriale. lovirea podului in

cale de rulare - ansamblualcatuit din sine si grinzi de rulare pe care circula unul sau opritori p ~ P ~ = vp "';"-m-f -, k-r

multe poduri rulante sau suspendate. rigida mr- v2

suspensie rigida - sistem de prindere §i ridicare a incarcarii, legat rigid de . P ~ = P , respectiv

podului (de exemplu la poduri cu furca, eu cleste ghidat, cu cleste extractor-striper etc.) fr

- suspensie flexibiUi - sistem de prindere ~i ridicare aincarcarii prin intermediul cabl P ~ "" Vp .Jmf· kr .

de otel (de exe?Iplu la poduri de uz general eu unul sau doua carlige, cu graifer, eu net, cu travers a etc.)

Grupa de functionare a podului rulant va fi precizata prin tema conditiile de exploatare, si se va incadra conform tabelului 4.1.

Felul

Simbolul

Tabelul 4.2.

1)

2)

2)

3)

vezi tab. 4.3.

3)

Grupa de
functionare a u~or mediu greu foarte greu
podului rulant
Simbol I II III IV V deplasarea oblica a flexibila

podului, neparalelis- sau rigida

mul sinelor (transver-

sale)

n 1.

Ps = -Pmax

5

4) La calculul grinzilor de rulare, franare, a prinrilor si a sinei pe grinda.

Podurile rulante suspendate de tip mono grind a, actionate electric, fac parte de reguli ..•

din grupa I sau II . . . .' ."

Podurile rulante sau suspendate de tip monogrinda, actionate manual, fac parte

regula, din grupa I . .

1) nfT - numarul rotilor franate de pe un firal caii de rulare;

P fr"':' valoarea fortelor verticale de apasare transmise de fiecare roata franata;

2) n, ~ numarul rotilor de pe un fir al caii de rulare;

Q - incarcarea utila maxima (capacitatea maxima de ridicare) a podului

rulant, in kN; ,

Qc - greutatea caruciorului, in kN;

3) mr= _!_[Gp + Gc' L ~ 1]

g 2 L

in care:

mf- masa echivalenta pentru podurilenilante cu suspensie flexibila, in t; g - acceleratia gravitationala ~ 10m /s~; ...

Gp - greutatea podului rulant (fara carucior) , in kN;

L - deschiderea podului rulant, in m;' ' :

1- distants minimaa centruluidegreutate al caruciorului fata de axa sinei pe care este montat, in m;

mr= i[~P+(Gc+Q),LZll'

in care:

4.2. EV ALUAREA lNCARCARILOR. Valorile norrnate ale intensitatii incarcarilor verticale transmisede rotile J,JU'.lUJ.UUIl).K .••

rulante standardizate se considera dupi cum urmeaza: '

conform STAS 800 - 68 pentru poduri rulante electrice cu carlige, pentru sarcini de la

parra la SOt; · ... t··;··C';·C'···;·.···.

conform ST AS 69/9 ~ 70 pentru poduri rulante electrice rnonogrindacu carlig, sarcini de la 1 t pana la 5t;

conform ST AS 8407 - 69 pentru carucioare rnanuale monogrinda.

m, ~ masa echivalenta pentru podurile rulante cu suspensie flexibila, in vp ~ viteza podului rulant in momentullovirii, egala cu OJ din viteza maxima de deplasare a podului, in ill Is;

fT ~ cornprimarea tamponului sub forta P ~, in m; in 1ipsa unor date suficiente privind constanta de rigiditate elastica a tamponului se poate admite sa se ia In cal cul, pentru tampoanele eu arc:

fT = 0,1 m, pentru poduri cu suspensie flexibila din grupa de functionare I, II sau III si capacitate de ridicare sub 50 kN; fy = 0,2 m, pentru celelalte cazuri;

kT ~ constanta de rigiditate elastica a tamponului, In kN/m;

4) P max ~ intensitatea maxima a fortei verticale rnaxime transmisa de roti pe sina caii de rulare, in kN.

38

Nr. crt.

39

.·1"l.V'-'U'~ forte P ~ se vor lua in considerare la verificarea:

a) tampoanelor si prinderilor acestora; .

b) grinzilor de rulare si prinderilor acestora de structura principala a halei (pe baza unei ipoteze justificate privind distribuirea fortelor P ~ intre diferitele prinderi ale sirurilor de grinzi de rulare).

Pentru verificarea structurii principale a halei, in lipsa unor calcule exacte, fortele 'LVH'~'~ datorate lovirii podului In opritori se vor evalua pentru fiecare din cele doua cai

(kN)

Felulpodului rulant

m, ~ masa constructiei aferente deschiderii respective, In t;

vs = 1,5 mt· Vp . sau Vs = 1,5 mr' Vp , dupa tipulpodului, in rn Is;

mr i.m, mr+rns

Ksl ~ rigiditatea unui sir de stalpi antrenati in procesul de deformare (forta care

.. produce 0 deplasare egala cu unitatea), in kN/rn.

La ealculul elementelor si structurii halelor industriale numarul podurilor lucrand se stabileste in functie de conditiile procesului tehnologie, fara insa a xlepasi specifieat in tabeluI4.4.

Valorile coeficientilor incarcarii se iau ef. STAS 10101l0A ~ 77 (tabelul IS, cap.I). Pentru coeficientii dinamiei indicati in tabelul 4.4 de mai sus, se considera valorile nri1·r. .. ,YI tabelului 4.5 de mai jos:

TabeluI4.5.
Capacitatea de Coefi- Grupa de functionare a podului
Felul suspensiei ridicare a podului cientii I II III IV V
kN ex,
flexibila sau oricare \jf 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5
rigida Poduri suspendate manuale sau electrice si poduri rulante manuale

10

2 Poduri rulante eleetrice de uz general din grupa de functionare I

40

3 Poduri rulante electrice de uz general din grupa de functionare II sau III si poduri de turnare

120

4 Poduri rulante electrice de uz general din grupa de functionare IV sau V §i poduri mari eu destinatii speciale eu suspensie elastica

200

flexibila

rigida

oricare

5 Poduri mari eu destinatie speciala cu suspensie rigida, din grupa de functionare IV sau V

400

1. Se admite ealeulul eu un singur pod rulant numai in cazurile cdnd nu este posibila montarea unui al do ilea pod pe aceeasi eale de rulare.

2, Pentru elementele de structurd, care sus/in grinzile de rulare, cdnd se tau 4 poduri, acestea se vor considera eel mult 2 in aceeasi deschidere.

ealculul elementelor de structura, eu exceptia grinzilor de rulare, valoarea provenite din mai multe poduri rulante, se va inmulti eu coeficientii de conform tabelului 4.6.

La calculul structurilor estaeadelor deschise care sustin poduri rulante, actiunea " manifestata prin forte orizontale in lungul caii de rulare (cap.6.l) se considera in cazurile cand acestea depasesc solicitarile datorita franarii podurilor.

5.1. Defmitie.

Zapada face parte din categoria actiunilor temporare variabile.

, ,allJW .. <.., este un fenomen climatic (meteorologic) si consta in umiditatea din aerul atmostransformata in cristale care se depun pe pamant si pe cladiri,

de evaluare a actiunii zapezii asupra constructiilor este reglementat de STAS 1/21-92. Pentru constructii care ridica probleme speciale pot fi aplicate si alte metodo-

40

TabehH46

N umarul de poduri care Grupa de functionare a podului cu cea Coeficient de
actioneaza simultan mai mare capacitate de ridicare simultaneitate
fip
I si II 0,85
2 III, IV si V 0,95
3, 4 sau mai multe I si II 0,70
III, IV si V 0,80 .. I Actiunea vantului asupra suprafetei podului orientata transversal determina pentru doua cazuri de lucm ale podului rulant:

a) pentm "starea de inactivitate" conform STAS 101 01/20 ~ 75; .

b) pentru stare a de lucru, pe baza unei presiuni dinamice de baza (valoare de de 0,3 lcN/m2 (independent de inaltimea estacadei si de zona geografica), care se considera posibilitatea actiunii simultane a vantului si a caruciorului,

F ortele orizontale datorate actiunii podurilor rulante nu se considera simultan actiunea seisrnica.

~odul de manifestare asupra constructiilor.

zapezii se manifesta prin sisteme de forte exterioare distribuite, actionand static elementelor de constructie expuse.

Evaluarea intensitatii actiunii zapezii asupra constmctiilor.

.1. Intensitatea normata a actiunii zapezii

UHI~ll~'H .... "'a normata a incarcarii data de zap ada, pe suprafata expusa a elementului de considerat, este .. data de relatia:

" ------,.' ---- --

·ri .. L,n+<,t""", de referinta a stratului de zapada, in kN/m2, determinata pe baza de analiza luand In considerare perioada de revenire de 10 ani. Pentru Romania, greutatea de pe zonele c1imatice, redate in harta din fig. 5.1, este de:

zona A, gz = 0,9 kN/m2,

zona B, gz = 1,2 kN/m2,

. 2

zona C, gz = 1,5 kN/n;t ,

zona D, gz = 1,8 kN/ml,

zona E, in functie de altitudinea amplasamentului, in m, deasupra nivelului marii valorile din tab.5.l.

41

5

ACTIUNEA ZAPEZII ASUPRA CONSTRUCTIIOR

5.1.

TabeluL5.1
Altitudinea gz Altitudinea gz
(m) (kN/m2) (m) (kN/m2)
700 1,5 1700 3,7
800 1,7 1800 4,0
900 1,85 1900 4,4
1000 2,0 2000 4,8
1100 2,2 2100 5,3
1200 2,4 2200 5,8
1300 2,6 2300 6,2
1400 2,85 2400 6,7
1500 3,1 2500 7,2
1600 3,4 5.2.

42

In situatia in care nu se dispune de observaiii asupra greutatii stratului de zap ada se no;at~.·:.··: lua in considerare greutatea volumica de 2,5 leN/m3 sau sa se faca studii speciale eu """·I'"T'r,,:.<:. pareaINMH.

Coeficientul ee iain eonsiderare expunerea cladirilor la actiunea zapezii si are valorile: 0,8 - pentru conditii normale de expunere si acoperisuri cu profil plat sau putin agitat

0,6 - pentru conditii deosebite de expunere, ca de exemplu vant frecvent si intens, obstaeole care sa ereeze adapostire.riar constructia are inaltimea la streasina eel putin 10m si dimensiunea in plan, pe directia vanturilor predominante, de putin 25 m, iar acoperisul are profil plat sau putin agitat;

1,0 - pentru conditii deosebite de adapostire, ca de exemplu constructie izolata in locul unei paduri, cu arbori mai inalti decat cladirea; pentru constructii avand intiltinieala streasina sub 5 m sau dimensiunea in plan de peste 100 m; pentru acoperisuri cu configuratie relativ agitata, in zig-zag, care creaza 0 le in calea scurgerii curentului de aer, franand spulberarea zapezii;

1,1 - pentru zone de acoperis cu obstacole in calea spulberarii zapezii, ca de ,,"V,Pl"Y1n cele prevazute eu captatoare solare.

Se recomanda ca la stabilirea valorii coeficientului Ce sa se aiba in vedere conditiile vecinatate in momentul realizarii constructiei si cele corespunzatoare eventualelor in zona.

Se recomanda atentie deosebita la incadrarea acoperisurilor in schemele din tinand seama de:

extinderi posibile ale constructiei;

posibilitati de topire a zapezii pe portiuni cu redistribuirea incarcarii;

Pentru configuratii mult diferite de cele din tabelul 5.2 se recomanda studii pe model tunel aerodinamic.

5.3.2. Intensitatea de cakul a actiunii zapezii~

Intensitatea de calcul a actiunii zapezii este data de relatia:

p z = y.p ~ (kN/m2)

in care:

p ~ - intensitatea normata a zapezii;

y - coeficienti partiali de siguranta care sunt redati in cap. I paragr.Lz.

,Fig. 5.1

Zonarea dupa greutatea de referinta a zapezii gz.

Nr. crt.

'Valorile coeficientului Czi,prin care se line seama de aglomerarea cu zapada a C!l11 .... "'t. constructiei expusa zapezii, sunt redate in tab.5.2.

1

2

3

Acoperisuri simple cu un plan

44

. ~I

1111,1111 !! I ! 1111, .

45

Tabelul5.2 (continuare)

Varian to 1ur::I ..

, Iftllllllll!llllfltUi

.. ~.

Vorianfa 2

Acoperisuri simple sau cu

(reguJatesau asimetrice)

.• - tr":-

Varianl" I I .

)lliUJ I I !II I m II iint' l.

Voricnta2

tip

~l~l

. "I ~/ I"

L..._. _1_· __ ....

Coeficientul Czi

vart anso 1

a Cd
0< &:s39°·' 1,.0
30° < ex gjO° (lO-a
30
Of. > 60° 0 Ycrianto 2 .

Czl = 1

Of. CzZ Cz3
o <Of. ~Oo 1,0 30+a
--
30
30° < Of. :950° 60-0: 2,0
--
30
ex> 60" 0 2,0 Acoperisuricilindrice

Czl se determinaconform nr.crt.l.

Varianta 2 se apliea pentru acoperisuri cu a ~ 15°,

Czl = 1

varionto B .L .: c l c.r..:,fj(~) Cazul 1 I l2 ,r-.--~

(h, ~q111----:I"""' C~[Ib.i .

Cozul2' 'I .... ~zJfjM

crJ _

(~~Q,1) ~ j

0< ex :530°

1,0

VariantaA Czl = 1

a fl(a)
0<01. ~OO 1,0
30" <a gjO" 60-0:
--
30
a> 60° 0 VariantaB Cazull

.' 3hz I' . .......'15

e z2 = - ~z2 , eu imitarea Cd ~,

gz

Daca rezultanta (surafata diagramei) din cazul l depa~e~te valoarea 1,25 112 se ia 'in considerare cazul2:

Cazul2 Cz3 = 2,5

fz(a) = 1- [1- fl(a)] 7 -X30 --x 2 30

Cz3

Acoperisuri sau multiple cu dona. planuri

(regulate sau asimetrice)

30+a 30

13"" 2h Limitiri: 3m::;Jz ::;;;15m czl = 1

Czt=czv +cm

Cz.. coeficient referitor la aglomerarea produsa de "vanL

mill +m212 Cz.. = ---'-"'-----=-.:...

h

ell respectarea condifiilor

2,5h (h A • KNt 2)

~ Czv :::;;-- mm,&m m

gz

Czv ::s;4 pentru elemente cu dubli rezemare, Cr( :s1i pentru elemente in consola,

46

47

Tabelul 5.2 (continuare)

Schemele se aplica in cazul:

h > 2,5h (h ~ ~ KNI 2)

-- mm,gzm m

gz

Varianta 1 a, in m

0:

a 1+- 2h

cu luminatoare triunghiulare sau de forme apropiate de forma triunghiulara

6

7

••

+-!-IL--.-l JA

-f--r- I,

" t~

u

m.; m2 coeficienti referitori la fractiunea din incarcarea ell zapada care este mi: scata vant de pe partile de acoperis Ii. h. avand valorile:

0,5 pentru acoperisuri plane Cll pante ~Oo ~i acoperisuri boltite co fi/lt respectiv f2112 ~1/8

0,3 pentru acoperisuri plane cu pante > 200 §iacoperi~uri boltite ell f.111 > respectiv f2112> 1/8

c~ coeficient referitor la aglomerarea din alunecarea zapezii:

daca al ~15° Cza= 0 ,

al ~15° se considera ca 50% din de pe panta acoperisului superior denivelarii cade pe acoperisul inferior distribuie triunghiular conform schitei, distanta h.

OBSERVATIE: in cazuI in care 13> h. la marginea acoperisului cu chiderea 12 se determina prin interpolare intre vaiorile Czl din schema.

1

1

Varian to 1 ,..._

I

o

l+~ (a-30) 2h 15

45-a 15

12 =

lz =2h2

Limitari: 3m ~2 :::;;15m 3m ~3 ~15m CzI = 1

Ca si Cz3 se determina conform nr.crt.6.

, I

CazulA: 1 ~h

Se considera variantele 1 ~i 2

Coeficientii Czh Ca. Czl si Cz4 conform nr.crt.B,

Cazul B: 1 < 4h

Se considera variantele 1, 2 §i 3

Coeficientii Czb Ca. Czl §i Cz4 conform nr.crt.S.

Czs = 2 + Czl + Cz3 4

Cz6 = 2,5h (1 __ 1 )+ _!_ ~zl

s. 4h 4h

Varianta 2 b, in m

1+~ (P-30)

2h 15

b 1+-

2h

Limitari:

1

45-{3 15

o

10

CU obstacole locale.

48

1 = 2h Limitari: 3m g :S;15m Cit = I

h> 2,5h (h in In, gz in KN/m2) gz

Limitari:

1 ~z2 ::;;2,5

49

6

ACTIUNEA V ANTULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR

face parte din categoria actiunilor temporare, variabile.

este un fenomen climatic (meteorologic) si reprezinta miscarea maselor de aer la pamantului.

contactul cu constructiile, energia cinetica a maselor de aer se transforma in energie 'LGUpcuu. Ca urmare, caracteristica principal a care influenteaza .marimea actiunii vantului constructiilor este viteza acestuia.

de determinare a incarcarilor date de vant asupra constructiilor este reglementat . AS 10101120 - 90.

Modul de manifestare asupra constructiilor.

..... ~AILlu ... 'a vantului asupra constructiilor se manifests prin forte exterioare distribuite, in mod preponderent, normal pe suprafata expusa, dar avand si componente tanimportante in special pentru elemente de suprafata mare.

determinarea efectelor vantului asupra constructiilor se considera ca masele de misca, de regula, intr-un plan orizontal dupa orice directie .

. ' cazul in care panta terenului depaseste 30% pe 0 distanta de minimum 100 m in jurul .. se considera ca directia vantului este paralela eli suprafata terenului.

cazuri speciale, pe baza unor justificari fundamentate, se tine seama de directiile de scurgere a maselor de aer datorate regimului vanturilor, reliefului,

unor obstacole etc.

~~~~~~ a vantului corespunde vitezei mediate pe un interval de timp de referinta minute ~i se manifesta. asupra constructiilor prin presiune ~i suctiune si dupa caz comnonenta tangentiala,

fluctuanta a vantului eorespunde componentei variabile a vitezei vantului ~i se prin:

fluctuatii ale presiunii dinamiee care condue la oscilatii ale constructiilor pe directia predominanta apropiata de directia mediata a seurgerii maselor de aer; la acest mod de manifestare se verifica toate constructiile sau parti ale aeestora, iar actiunea se considera variabila, conform STAS101 01lOA-77 .

. .... aparitia de forte alternante, normale pe directiarnediata ascurgerii 'maselor deaer, datorita degajarii alternative a vartejurilor In jurul constructiilor de forma cilindrica ... sau apropiata de aceasta; in acest caz actiunea vantului se considera exceptionala, conform ST AS 10101 /OA- 77,

generarea de oscilatii autointretinute, fenomene galopante etc.; la acest mod de manifestare se verifica strueturile de constructii care sufera deplasari mari la eontactul cu masele de aer in miscare dupa prescriptii speciale. .

Forte din vant aplieate construepilor.

Fortele generate devant asupra constructiilor se pot grupa astfel:

50

22

Presiunea dinamica de baza stabilizata, la inaitimea de 10m deasupra terenului

2

0,42 .

51

actiunea directa normala sau tangentiala distribuita pe unitatea de suprafata

sa la vant; ,

actiunea de ansamblu sau rezultanta actiunii vantului pe suprafata consi~erata ca forta concentrata sau distribuita pe unitatea de lungime a acesteaa.

- aria proiectiei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetei aferente rezultantei considerate;

coeficientuI partial de siguranta al incarcarii din vant, stabilit conform cap.1 pct.l.2.

Fiecare din actiunile de mai sus se evalueaza cu valoare normata si cu valoare de Intensitatea no~at~aG~mponentei normale "p ~ ", considerata distribuita pe

expusa a/nii~~nt.u. IU .... i., .... e .. s .. te-~ de relatia:

1_ ~ 11 = ~ Cni 9h(z) gl [kN/m2] '6.1.

Intensitatea ae'ciilcul acomponentei normale "p n ", este data de relatia:

j_. Pn =y.p~ , \ i [kN/m2] 6.1.a

Lc 'v' ,\

I' \~

ntensltatea normata a componentei tahgentiale "p~", la snprafata expusa actiunii v

tului, este data de relatia: " '

p ~ = j3 Cf ch(hmed) g, [kN/m2] 6.2 ..

Intensitatea de calcul a componentei tangentiale "Pf ", este data de relatia:

p f = y.p; [!eN/m2] 6.2.a

Rezultanta actiunii vantului Cll valoare normata este data de relatia:

p~ = j3 Ct ch(hmed) gy·At, [KN]sau[kN/m]

Determinarea marimilor lltilizate in evaluarea indirciirilor din vant.

. 1. Presiunea dinamica de baza gv.

dinamica de baza stabilizata, la inaltirnea de 10m deasupra terenului plat data

2 _ V2m

gv- 1630'

6.4

pentru viteza V2m , mediata pe doua minute, cu 0 perioada de revenire de 10 ani este in tabelul 6,1 in functie de zonarea geografica a Romaniei din harta de vant (fig 6.1).

Tabelu16.1.

~ 800

Viteza mediata pe doua minute mls

:::;; 800

26

6.3.

Intensitatea de calcul a rezultantei actiunii vantului este data de relatia:

P t = t p ~ [KN]sau[kN/m J "

27

1,50

6,3.a

32

Marimile din relatiile 6.1, 6.1a, 6.2, 6.2a, 6.3 si 6.3.a au semnificatiile: . gy - presiunea dinamica de baza stabilizata, la inaltimea de 10 ill desupra terenului, conform pct.6.4.1;

38

43

46

49

Ch(Z) - coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z

deasupra terenului liber, conform pct.6.4.2; .. ' , .

52

],70

Cni - coeficient aerodinamic pe suprafata i, conform pct.6.4.3~

ch(hmed) - coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza, in.raport cu inaltimea

hmed deasupra terenului a suprafetei considerate. .

.... iede categoriile de obstacole, pentru ca1culul coeficientului Ch(Z) se considera ... de amplasamente .

-. ~_~· .... .u"vu ..... de tip I in care se incadreaza amplasamentele deschise (campii, silvostedeschise ale marii, lacurilor etc.), precum ~i amplasamentele din zona construita ... eli inaltimi mai mici de 10m in care se foloseste relatia:

( )0,32

Ch(Z)'= l~ ~ 1,0

6.5

cr - coeficient de frecare ega1 cu 0,025, cu exceptia cazurilor in care se fac determinari speciale;

c, - coeficient aerodinamic al rezultantei actiunii vantului, conform pct6.4.4;

asameme de tip II in care se incadreaza amplasamenteledin erase (cu exceptia cenerase) si imprejurimi, din zone cu masive forestiere, alte -amplasamente simi-

B - coeficient de rafala, conform pct.6A.5;

52

53

lare, acoperite relativ uniform cu obstacole cu inaltimi de peste 10m, In care se folo relatia:

~
i
<C i
1
~ I
.... ..
" I
Z 9
~
{.( 2
~ D
'"
2
0
o
t%: ( )0,44

crlZ) = 0,65 to ~ 0,65

6.6

Amplasamentede tip III In care se incadreaza amplasamentele din centrele marilor se, cu zone dens construite, cu majoritatea cladirilor avand 'inaltimi de 30 m sau mai mari, care se foloseste relatia:

( )0,66

cllz) = 0,30 lZO ~ 0,30

6.7

Coeficientul cliz) se poate calcula si prin interpolare pentru orice inaltimi z cu ajutorul tabelului 6.2.

Tipul de 10
amplasament
I 1,00 1,25 1,55 1,75 1,95 2,10 2,40
,~}-r..I)-c:,1 lk 0,95 . 0~90 1,20 1,45 1,65 1,80 2,15
··III 0,30 0,50 0,75 0,95 1,20 1,35 1,80 Pentru conditii particulare de microrelief, viii sau zone colinare se va consulta STAS 10101/20-90.

Pentru cladiri cu inaltirni ce nu depasesc 5 m, din amplasmente de tip I, se redueerea presiunii dinamiee de baza eu 25%.

I i

!

6.4.3. Coefieientul aerodinamic ~nj

Coeficientul aerodinamic Cni reprezinta raportul intre presiunea dinamica de baza gv efectul real al actiunii vantului pe suprafetele cladirilor. . .

Valorile eoeficientului eni pentru diferite forme si scheme de constructii, sunt precizate tabelul 6.3.

Valorile pozitive corespund presiunii, iar valorile negative suctiunii. Coefieientii Cni din tabelul 6.3; in cazul presiunii se corecteaza eu coeficientii Ch(Z), iar cazul suctiunilor cu eoeficientul ch(hmed).

6.4.4. Coeficientul aerodinamie aI rezultantei actiunii vantului Ct.

Coeficientul aerodinamic al rezultantei actiunii vantului insumeaza cu seris fizic, ~i nand seama de particularitatile fonnei constructiilor, efectul presiunii si suctiunii.

Valorile coeficientului c-, pentru diferite forme ~i scheme de constructie sau constructie sunt redate In tabelu16.4.

Fig.6.1

presiunea dinamica de baza stabilizata la lnaltimea de 10m a vantului gv.

54

Nr.crt,

1

2

Profilul constructiei si scheme de indircari date de vant

a) Suprafete verticale ale peretilor liberi:

- expuse bamii vantului

- neexpuse bataii vantului

b) Suprafete verticale sau inclinate cu max. ISO fata de verticala ale constructiilor cu mai muIte siruri de luminatoare si sectiuni complicate (daca nu corespund schemelor din tabel, iar dateleexperimentale lipsesc);

- extremitati si ridicaturi despartitoare ale suprafetei;

- expuse bamii vantului

- neexpuse bamii vantului

suprafete intermediare; - expuse hatiiii vantului

.. vantului

Indicatii pentru definirea coeficientului Cm ~i folosirea schemelor

+0,8 -0,6

Dir~cfio rinlului

...

·PfOIl .

:

+0,7 -0,6

r, ci

-.' HI1 .:

. O,S> 1,0

a 0,0
0° 0,0
200 +0,2
400 +0,4
600 +0,8 ~,o

········<fnt\\,

.... .... "<. : ..

- 0,6,,,".0,7

- 0,8

Coeficientul~· ·seref~ralatoat~C()~StruCnile inchise, cuJonnadtep~lllarair1Plan ..

55

\

1

2

TabeluI 6.3 (continuare)
3

HI1 ::0,1 0,5
Cnl
° +0,1 +0,2 +0,3 +0,6 +0,7
0,2 -0,2 -0,1 +0,2 +0,5 +0,7
;;:i,O -0,8 -0,7 -0,3 +0,3 +0,7 pjrtcfitl .. rinlulu;,.

C'h2

3

- 1,2

. +Q8

~,1

0,5

- 0,6

Cn3 conform nr.crt.2

OBSERV A TIE: - Ia calcularea elementelor ~-I-----------------------j transversale ale constructiilor ell Iuminatorul

conform schemei m.4 §i ell ecrane de protectie contra v§ntului, valoarea coefieientuIui aerodinamic total asupra sistemului luminator-ecran se ia egala en 1,4.

Direclio· vintulu;

4

Oirecfia vjnfului

5

I

6

Schemele se folosesc pentru constructii

eu luminatoare longitudinale. .

Valorile Cnb Co2, Cru se adoptii conform m.crt.l.

Valoarea coeficientului aerodinamie pentru peretii frontali ai luminatorului se ia egala eu - 0,6. "

Pentru portiunea de luminator expusa vantului, valoarea coeficientului aerodinamic - 0,8 se ia pentru a pana la 20°.

8

7

56

. Dir~clifJ Yinfu(ui

1.. ,.1. 1-

J 3 3

I

'.AD;rutio vinfului

Direcfia villfului

---r-. ___

.

L >; -'. ;. ). }.. ,.>,': > " .

Dir~dla vioiutut

-

Valorile Cut si Cn3 conform nr.crt.z, .

Rezultanta fortelor orizontale Ph pe acoperis se considera amt pentru directia vantului aratata in schema ca.t si pentru 0 directie perpendiculars pe planul desenului. Aceasta forta se determina pe baza relatiei care dA fortele tangentiale distribuite.

Conform nr.crt. 7.

57

Tabelul 6.3 (continuare)

1

3

9

10

2

Direcfia vinfuTul

Dirodia vinlufui.

-::x:; en] . +q8
Plan cn]
•• I. I I
• 4 I
1
III +qit I
CnJ I
I
.1.11 ••• 1
t I -t~n
Cn] 11)

1\) Oirtcfia fin/utul

Plan

b)

Valorile Cnr, Cn2, Cn3 conform nr.crt.Z. Schemele aratate se considers pentru cladiri deschise permanent pe 0 latura oarecare:

- complet (m absenta unui perete pe partea respectiva);

- partial (in cazul unor deschizaturi care reprezintii eel putin 30% din suprafata peretelui §i sunt permanent deschise).

Scheme1e se iau pentru constructii cu retrageri.

Valorile Cnl conform nr.crt.2.

Pentru portiunile orizontale §i inclinate (a < 15°) ale acoperisului (schema a) pe o lungime de hI §i h2 se adopta aceiasi coeficienti aerodinamici ca ~i pe . poqiunile verticale.

In cazul l, > hI. portiunea de trecere la valori negative se ia egala hI / 2.

Pe 0 lungime a din portiunea neexpusa a fiecarui unghi intrand se adopta aceiasi coeficienti aerodinamici ca si pe portiunea expusa,

In cazul B > a portiunea de trecere se ia

egala cu a / 2. .

58

11

DirK:h"a vtnfului

If(

alSf'r6

I
10°
II 20°
30"
10°
ill 20°
30°
10"
IV 20"
30" 12

Valorile coeficientilor Cot, Co2, Co2. Cn4 se

refera la surna presiunilor pe fetele , ,

superioara §i inferioarli ale copertinelor. ,', In cazul valorilor negative ale coeficientilor cn!> C.a. Co2, Cn4 sensurile se inverseaza, Pentru acoperisurile ondulate pentru direc(ia vantului de-a lungul copertinei este necesar sa se tina seama de forta tangentiala Pj = 0,04gvS, in care S este suprafata acoperisului in proiectie orizontala,

/v

Distributia data presiunii vantului pe suprafata constructiei se adopts in calculul inchiderii ei, ca si in toate cazurilecand joaca W1 rol esential considerarea actiunii locale a vantului

Axa di1 - sl"na,~,~

Datele pentru Col ~i Cn2 sunt aplicabile pentru R, > 4'105

59

Tabelul6.3 (continuare)

1

, ~Ct'l.1" .: ':~b ','

2

, h)Co(fsfrucfii CIJ suprafafd laferu/O ci/incfriw (rez«voore7, tumuri. cOjtJri OM ~m, etc. , CCJ S<Ju faro ocopen~,

Dirtidia.,', _ .,.Infulul

12

Plan oritolJM

, " ..

'. Secflune trans-

_ , ,~=~Bn~,

Oireclia 'viftMui

_, ,

t--.._;;...b_,. 6. "'''''''>7''».

. .

13

Plan·normal pi' dlrec/ia wnfu/ui'

g:

, .

',(~UIQ:~.

, .c;

~ .'

.: .'" ,

, . ,

3

Cn3
plan sau conic t3 :;;S" -0,5 -0,6 -1,0
sferic fld :>;;1110 -05 -0,6 -1,0
sferic fld = 114 -0,4 -0,5 -0,8 Coeficentul Cn4 se considera in cazul absentei acoperisului sau in ipoteza acoperi~ului ridicat (acoperi~ plutitor).

I ~:' I -~~5 I _1~~6 I -~~8 I

OBSERV ATIE: n, = 40 d r;g; este

J1 numarullui Reynolds. in care:

d -diametrul constructiei, in metri;

>.r - coeficient partial de siguranta; gv- presiunea dinamica de baza

considerata in calcu1e, in KN/m2; v - vascozitatea cinematica a aeru1ui

(la 15°C ~i presiune atmosferica de 760 mmH , v=0,145·1O-4m%.

Schemele se folosescpentru estacade cu sectiune lnchisa.

Valorile Col ~i Co2 se determina In functie de coeficientul A. stabilit astfel:

- in cazul I:

h

).=-

a

'- in cazul IT:

'\._ h

1\--

2a

, - in cazul ill: )."';0

, 1

Daca ), ~-:

, 12

Cnt = 0.8, Cn2 = 0,6

Daca ). < _!__ :

12

_ 08 3,55-6,6 A

CDt - , 3

O 6 6,85 -46,2 A

Cn2 = ,

3

60

TabeluI6.3

Schema se refera la un sir de panouri solare pe un acoperis plat. Pentru primul panou {'i in cazul Ol ::30° valorile . coeficientilor de presiune §i suctiune se determina conform schemelor ill ~i N de la nr.crt.ll. Pentru primul panou §i in cazul Ol> 30°, valorile coeficientilor de presiune ~i suctiune se determina prin interpolare liniara intre valorile conform schemelor ill si N de la nr.crt.11 §i cele de la nr.crt.la. Pentru al doilea ~i urmatoarele panouri se aplica reduceri conform nr.crt.S din tabelu16.4.

/.

/

14

6.4.5. Coeficientulde rafaUt (3.

Coeficientul de rafala f3 introduce efectul fluctuant alvitezei vantului, Acesta este in functie de sensibilitatea constructiilor la actiunea vantului. Din acest punct de vedere constructiile se impart In trei categorii ~i anume:

Categoria CI care cuprinde constructiile curente, putin sensibile la actiunea vantului, Categoria C2 cuprinde constructiile curente, sensibile la actiunea vantului §i anume:'

- stalpi ai liniilor electrice aeriene, tumuri, cosuri defum, utilaje de tip colo ana, galerii de transport etc., care au perioada proprie fundamental! moo mare de 0,25 s;

s~cturi de cladiri inalte, civile ~i industriale, care depasesc 40 m inaIlime, sau au penoada proprie fundamental! mai mare de 1,0 s;

alte structuri sau parti usoare de constructie, flexibile (proeminente, elemente de inchidere etc.), susceptibile de a amplifiea sensibil oscilatiile datorate fluctuatiilor

presiunii vantului. .

constructiile care nu fac parte din categoria C3•

Categoria C3 cuprinde constructiile care ridica probleme speciale datorita complexWitii

comportarii fa actiunea vantului, . .

Din aceasta categorie f~ parte tumurile de televiziune, antenele ... si cosurile de :fiuit cu iniilprui de peste 150 m, turnurile de racire cu inii1timi de peste 100 m, grupurile de conducte sau estacadele cu deschideri sau inaItimi de peste 50 m.

Valoarea coeficientului f3 se stabilesteastfel:

- pentru constructiile din categoria CI, coeficientul 13 = 1,6 §i insUIlleazii efectul componentelor statice ~i fluctuante ale vantului.

- pentru constructiile din categoria C2• coeficientul de rafala este dat de relatia:

f3 = 1 + J.t(zO)f30(f:I) .. .... 6.8

~i insumeaza efectul componentelor statice si fluctuante ale vantului.

In relatia de mai sus:

J.t(z) - factor de turbulenta care se determina din tabeluI6.5. In functie de fualtimea deasupra

terenului z ~i de tipul deamplasament; ..

61

Tabelu16.4

Nr.crt. Profilul oonstructiei si scheme Indicatii pentru definirea coeficientului c,
de 'indircari din vant ._ si folosirea schemelor
1 2 3
. Pentru constructii patrate si poligonale in plan, coefi-
cientul c, se considera conform tabelului:

Directia RIa
Secjiunea viintului 25 7 1
c,
:t; Perpendi-
cular 2 1,4 1,3
! Patrat pe 0 fata
• Pe-diago- I I
1 nata 1,5 ! 1/ 1,1 1 , ,.
Poligon regulat cu II
'7/~(/,'/. _-,. ////,' 6 ... 8 laturi pentru oarecare 1,4 ~,2 11' '
Rc>4·lOs
.' Plan Poligon regulat cu
OJ lO ... 121aturi oarecare 1,2 1 O.~
pentru Rc > 4'105
,
OBSERV A TIE:, - Pentru construcjii poligonale JD plan(pentru .
orice directie a vantului) precum ~i pentru cele patrate in plan
(pentru directia viintului dupa diagonala) se ia ill considerare
dire cpa sectiunii,
Schema se utilizeaza pentru constructii cu suprafata
laterala cilindrica circulara (rezervoare, tumuri de racire,
turnuri, cosuri de fum) ca ~i pentru elemente circulare
tubulare sau pline, conductori, cabluri.
Pentru suprafetele cu rugozitate moderate (beton, metal,
·lemn) valoarea coeficientului c, se determine din grafic.
Cf
2 1.~ I
1,2 -~ -
~ ~ __ ,+
1.0 ~ .. - ~- r- t--'. ~ 1-;--- .T_.M
QIJ !-!-
46 , C;47
r-l ._ t- i' ! :
~ I i ' : _[ I
Q2 I
II ; I .' .J R('
'c 1 i,
1,5 ~ t'l 12 fj 20 2+ 211 12 35 ;OS
(l
Coeficientul Ct se raporteaza la proiectia suprafetei
constructiei sau elementului pe planul perpendicular
directiei v5.ntului. 2

DioJcfia Vfi1hlfu/ -

62

Tabelul6.4

Pen~ 'conducton ~i cabluri de Iinii electric

admite ~ 0 e ct se

sa se ta:

1,1 p~~ conductori ~i cabluri cu d ~O rnm lib 0 de

chiciura: en e

,

1,2 pentru conductori ~i cabluri cu d ~O mm lib 0 d

hi 0 ~. 1 en e

e olClur~, precum ~l pentru fire Ie si eablurile de '

once diametru acoperite cu chiciura,

Sectiunile elementelor cu zabrele

~ -4-. l, t=) .. I [

ct= 1,4

~:r directia vantului perpendiculara pe axa elemen-

Coefici~~l Ct se raporteaza la proiectia suprafetei

dc?nsn:u~fiel sau elementului pe planul perpendi6~Iar irectrei vantului.

3

Coeficientul c, pentru ferma plana:

_ ~:::Cti 0 Sj

Ctf - 's ; pentru Cti = Ci

Ctf = Ct . r/>

4

in care

Ct confomi nr.crt.2 si 3

, LS,

cf> = T coeficient de umplere a fermei;

Si - suprafafa proiectiei elementelor fermei pe planul ei;

S - Suprafafa fermei, calculata la gabarituJ sau exterior.

63

Tabelul 6.4 (continuare) ,

3

~,6

1

5

Pentru prima ferma Ctf ia valori conform nr.crt.4; Pentru a doua si urmatoarele ferme, executate din profile sau tevi, pentru R, < 4'105:

6

Turnuri cu zahre(e Prifral

Direclia

in care:

11 se ia din tabel, functie de cf> ~i BIH

1

1

I

vtn/uTui

'"

triunghiu{ or

Direcfia

vinlufui

Piilraf

Direcfia

A

<" ')

'0,,/

vlntvlul

0,93 0,75 0,56 0,38 0,19 0,00
0,99 0,81 0,65 0,48 0,32 0,15 '
1,00 0,87 0,73 0,59 0,44 0,30
1,00 0,90 0,78 0,65 0,52 0,40
1,00 0,93 0,83 0,72 0,61 0,50. Pentru ferme din tevi, pentru R, > 4'105, 71 = 0,95. Valorile intermediare pentru 71 se obtin prin interpolare liniara.

Pentru constructii de importanta deosebita.n se stabileste dupa date experimentale.

Coeficientul c, pentru ferme spatiale (tumuri):

Cis = Ctf ( 1 + 11 ), in care

Ctf ia valori pentru ferma plana conform nr.crt.4;

71 ia valori conform nr .crt.5.

Pentru turnuri cu sectiune triunghiulara, coeficientul Cis se multiplica cu 0,9 dad. cp ~, 1. La determinarea lui Cis, valoarea lui Ctf se calculeaza in toate eazurile in ipoteza ea directia vantului este perpendiculara pe fata fermei expusa bataii vantului.

Pentru directia vantului pe diagonala tumului

patrat, valoarea lui Cis, calculata dupa formula, se multiplica eu cneficientul v, care ia urmatoarele valori:

1/1 = 1,2 pentru tumuri de beton armat,

1/1 = 1,1 pentru turnuri din otel, din elemente simple,

1/1 = 1,2 pentru turnuri din otel, din elemente

compuse,

lj; = 1,2 pentru turnuri din Iemn, din elemente

simple,

1/! = 1,3 pentru turnuri din lemn, din elemente

eompuse.

, '

64

1

3

7

2

£/emenf~ de INfO Tnc(j"C1~

'.

Ca2VI I:' Direcfio vi~fulUI

Coeficientul Cw :; Ct • sin' IX

Coeficientul aerodinamic pentru directia perpendiculara pe element:

Cta = Ct • sin2 IX

in care:

Ct coeficient pentru elemente verticale definit la '

nr.crt.l si 2;

a unghiul facut de element cu orizontala.

Rezultanta incarcarii din vant, care actioneaza pe directia vantului, este:

Qv = Ctv • gv • 8

Rezultanta incardirii din vant, perpendiculara pe element, este:

Qa = em' gv . S

1n care:

8=1' d

Coeficientul Ct pentru un sir de coloane cilindrice paralele:

In cazul I (directia vantului este normala Ia fata

de capat a cilindrilor): '

Ct = 1

in cazul II (directia vantului este in lungul . sirului de coloane), eoeficientul pentru primul eilindru etO se determina conform nr.crt.2, iar

. pentru al doilea ~i urmatorii, eu relatia:

Cti = CtO . llli

in care 11li se stabileste conform tabelului:

d, 1
...!.=._ 1,2 ~,6.
dj
:sn,5 1 1 1 1
0,75 1 0,8 0,95 1
~l,O 0,5 0,7 0,9 1 In cazul di-! < di ~i~2' pentru 111i se ia in considerare valoarea cea mai mica dintre valorile'corespunza_

toare rapoarteloraj.j/dr.i si (ai-2 + ai-l)ldi-2.

Pentru valori intermediare di-l/dj si ai-l/di-l, coeficientul ns se determina prin interpolare Iiniara,

1

8

65

Tabelul 6.4 (continuare)

In cazul in care aj-1/dmed ;;taj Idmed, valoarea 112i pentru cilindrul i se determina ca eea mai mare dintre valorile corespunzatoare rapoartelor aj.l/dmed ~i aj/dmed. .

In cazul IV (directia vantului este inclinata'cu

unghiul a), coeficientul Ct se determina astfel:

_ pentru 0 -sa ~OO, Ct se determine ca in cazul Il; _ pentru 300 ~ -s:t5°) Ct se determine ca pentru

cilindri izolati;

_ pentru 75° -sa ~OO, Ct se determina ea in

cazul Ill;

3

2

in cazul m (directia vantului este perpendiculara pe sirul de coloane), coefieientul Cti se determina pentru fiecare cilindru eu relatia:

Cd = Cto . 112i

tn care CtO se stabileste conform nr.crt.Z, iar 'lzi conform tabelului, In functie de dme.i care este media diametrelor a doi cilindri invecinap..

: Cem-if '11/

" D;rectio:: vin/~(ul

., ,. -

"::'. CY.." ..

... ~.;~~ ..... > ..

.., . .

. . ··15 -.

. 0': .• .

.... ~:?J~ .'~

." I I

. '6-

.~

':~;I;)'"

'." ." __ .

1,2

2

~4

1,2

1,1

1

Tabelu16.5.
Inaltimea deasupra terenului z (m)
Tipul de 10 100 350
amplasament Factor de turbulenta f.t(z)
I 0,6 0,55 0,48 0,46 0,42 0,38 0,35
II 0,88 0,75 0,65 0,60 0,54 0,46 0,40
m 1,62 1,29 1,02 0,90 0,76 0,60 0,50 Zo - inaItimea deasupra terenului a eentrului inciircarii date de vant (punctul de aplicatie al rezultantei actiunii vantului deasupra terenului; factorul J.l(Zo) se obtine pentru z = Zo·

~O(E) - coeficient de amplificare a efectului fluctuatiilor, reprezentat grafic in fig.6.4 sau calculat eu relatia:

6.8.1

in care:

no - fractiunea din amortizarea critica a structurii, care poate avea valorile aproximative:

0,015 in cazul constructiilor din beton armat sau din zidarie;

}

-~~

66

0,010 in cazul:

constructiilor inalte eu strueturi din otel:

cosurilor de fum ~i altor strueturi similare din beton annat·

turnurilor metalice eu zabele. '

0,005 ~n cazulcosuriior de fum metaliee, diptu~ite;· .

0,002 In cazuI cosurilor de fum metalice, sudate, necaptusite,

n6=o,002

no=O,005\if>

O,!5

Fig. 6.4

~l - coeficient care introduce efectul perioadei fundamentale de vibratie determinat cu

relatia: '

. TI . V (2min)

BI = 0

1200

6.8.2

in care:

TI - perioada proprie fundamental a de oscilatie a structurii considera t e in secunde (. vezi

cap. 8); .. , . .

V (2min) 't d al ul ~ . .

o - VI eza e c c a vantului mediata pe doua minute, in m/s, determinata eu relatia:

v(2min) - . c- .,

o -v2m"yp (m/s) 6.8.3

in care:

V 2m - viteza mediata pe doua minute cu perioada de revenire de 10 ani, data In tab.6.1.

. YF ~ coeficientul partial de siguranta pentru actiunea vantului in gruparea fundamental a de acttum, calculat conform pct.1.2 capl , .

90. Constructiile din categoria C2 sepot calcula la vantsi cfAnexciA'di» STAs 10101120-

67

6.5. Calculul constructiilor din grupa Clla rezonanta.

Constructiile din categoria C1, de forma cilindrica sau apropiata de aceasta, se verifica si la rezonanta ef. Anexei B din STAS 10101120-90, daca indeplinesc conditia:

v ~2mjn) ::;; Vcr,r ::;; 25 mls 6.9

In care:

v ~2min) este definita mai sus cu relatia de cal cuI 6.8.3;

Vcr,r - viteza critica a vantului, corespunzatoare modului propriu r, in mis, determinate cu relatia:

d

v =-cr,r T S r' h

6.9.1

in care:

d este diametrul constructiei (pentru conicitate redusa, sub 0,01, se considera diametrul de

la 2/3 din inaltirne);

T, - perioada proprie, 'in modul r de oscilatie a constructiei, in secunde; Sh - nurnarul lui Strouhal, care pentru sectiune circulars este Sh = 0,2.

F ortele aerodinamiee de rezonanta P~; distribuite pe unitatea de lungime (de inaltime) a constructiei in punetele k si dupa modul propriu r de oscilatie se calculeaza eu relatia de forma:

p (r) = p (0)

kr r

Ukr

. (KN/m)

6.9.2

in care:

likr - deplasarile dupa gradele de libertate k, corespunzatoare modului propriu r;

Unr - deplasarile la varf (k = n) corespunzatoare modului propriu r;

P ~O) _ amplitudinea intensitatii fortei aerodinamice la nivelul extremitatii libere, determi-

nata eu relatia:

p ~o) = cy • gY,cr -d

6.9.3

(KN/m)

in care:

Cy- eoeficientul fortei transversale, c, = 0,25;

gV,cr- presiunea dinamica de baza corespunzatoare vitezeieritice Vcr,r, data de relatia:

2 Vcr r

gV,cr= 1630

6.9.4

d - diametrul structurii, stabilit ca mai sus, in m.

Efectul rezonantei asupra strueturii (eforturi, deplasari etc.) se admite a se determina cu

relatia:

6.10

In care:

N(s) este efeetul fortelor p~) aplicate static;

8 _ deerementul logaritmic eli valoarea 8 = 2nno unde no este fractiunea de amortizare

critica a structurii stabilit la relatia 6.8.1. .

68

Fortele P tl de rezonanta care scot constructia din pozitia de echilibru pe 0 directie normala la cea mediata de actiune a vantului se compun cu componenta statics P ~~l si cea fluctuant a p~) , care actioneaza pe directia mediata a vantului, a caror intensitate normata se calculeaza cu presiunea dinamica de baza gV,cr,lb conform Anexei A din STAS 10101120-90, astfel: Valoarea normata a componentei statice P ~~s), distribuita pe unitatea de inaltirne a constructiei se calculeaza cu relatia 6.3, 'in care:

gv = gv,cr ; P = 1 ; At = l-d

Valoarea normata a componentei fluctuante P ~fl), distribuita pe unitatea de mal time a constructiei se calculeaza conform pet. A3 din Anexa A a STAS-ului 10101120-90 ca f011a de inertie. Pentru gradul de libertate k si modul propriu r,

P n( 0) ~ U (KN/ )

kr ~ mk, W k.r Hl

6:11

'in care:

m, ~ masa corespunzatoare gradului de libertate k, 'in tone;

W ~,r - acceleratia normata corespunzatoare gradului de libertate k ~j modul propriu r, in m/s2, determinata cu relatia:

6.11.1

in care:

Pr= I\(l::y) care se determina cu relatia 6.8.1 pentru r.. v(2min)

s = E = 0

r 1200

6.8.2.a

in care:

T r ~ perioada proprie in modul r a structurii considerate, in secunde;

v ~2mjn) - viteza de calcul a vantului definita la relatia 6.8.3;

Skr - factorul de forma proprie al constructiei considerate obtinut cu relatia:

Skr= ikrPr 2 mkukr

k

in care:

Ukr - deplasarea corespunzatoare gradului de libertate k, in modul propriu r;

p, - factorul de participare al carui calcul complex este prezentat in Anexa A din ST AS 10101120-90.

Nota A: Pentru constructii de natura cosurilor de fum, a turnurilor este suficienta considerarea modului propriu fundamental r = I si ca urmare factorul de participare PI pentru. modul fundamental se calculeaza cu relatia modificata:

PI = LAk Clk Ch(Zk) UkI Ilk V 6.12

k

In care:

Ak ~ aria expusa aferenta gradului de libertate k; ... . . .

Clk - coeficientul rezultantei actiunii vantului corespunzator ariel aferente gradului de Ii bertate k;

69

Cl/Zk) - coeficient de corectie a presiunii dinamice de baza corespunzator cotei Zk, a

centrului ariei Ak;

UkI ~ deplasarea la nivelul gradului k de libertate, in modul I;

~lk ~ factor de turbulenta corespunzator cotei Zk (vezi tabel6.5);

v - coeficient de corelatie spatiala a rafalelor de vant dat in tab.6.6.

Tabelul 66

Inaltimea constructiei, in metri
G] 45 60 120
Coefieientul v
0,05 0,70 0,65 0,6
0,1 ~ 0,75 0,65
0,2 - - 0,75 Nota B: Pentru cladiri intinse in plan se poate aplica relatia 6.12 cu valorile v din tab.6.7.

Tabelul 67

Raportul intre Inaltimea cladirii, in metri
lumgimea ~i GI 30 40 50 90 120
inaltimea cladirii Coeficientul v --
0,01 0,57 0,54 0,52 0,48 0,42
0,5 0,05 0,53 0,48 0,46 0,35 0,35
0,1 0,59 0,53 0,5 0,39 0,35
1 0,01 0,53 0,49 0,47 0,40 0,36
:::: 0,05 0,47 0,42 0,40 0,33 0,30·
2 0,01 0,47 0,43 0,41 0,33 0,30
2: 0,05 0,40 0,36 0,34 0,27 0,21
3 0,01 0,43 0,39 0,37 0,29 0,26
:::: 0,05 0,36 0)2 0,30 0,24 0,21 Nota C: Pentru constructii ingineresti de tipul castelelor de apa, galeriilor de transport etc., pentru care masa ~i incarcarea din vant se considera aplicate la partea superioara pentru modul J, se admite utilizarea relatiei sirnplificate:

P n(fl) = p n(s) A(e)

k,l k p "'I Ilk V

(KN)

6.13

'in care P ~(S) este rezultanta normata a componentei statice a incarcarii din vant (p=1) aplicata la nivelul gradului de libertate k, in modul propriu I, pentru f3(EI) :;;i Ilk definite mai sus. Coeficientul v se ia conform tabelului 6.6.

Compunerea efectelor componentei statice P ~~~ :;;i a celor fluctuante normate transpuse in eforturi sau deformatii se realizeaza euforrnula:

N n = N nest) ± N n(ft)

P (tl) eu valori k.I

6.14

in care:

N n este un efect de 0 anumita natura (efort, deplasare etc.); N nest) - cornponenta statica a efortului respectiv;

N n(fl) - componenta fluctuanta a efortului respectiv,

cu precizarea ca cornponenta fluctuanta se deterrnina cu relatia:

70

6.15

~ N n(fl) 1 '1

III care r sunt va on e normate ale efectelor componentei fluctuante corespunzatoare

modurilor proprii r, determinate pe baza fortelor P n(fl)

, k r .

In cazul ealculului de rezonanta compunerea efectelor se realizeaza cu relatia:

N = ~N(r}2 + N(cr)2 in care:

Neste un efect al actiunii vantului la rezonanta (efort, deplasare etc.);

N (r) - efectul rezonantei conform relatiei 6.10, corespunzator unei presiuni dinamice de baza gV,cr,r.

N (cr) - efectul total al actiunii vantului in planul directiei de scurgere a maselor de aer (componentele statica si fluctuanta) corespunzatoare unei presiuni dinamiee de baza g

v.cr.r-

6.16

6.6. Calcululla vant al eonstructiilor din grupa C3•

Pentru constructiile din categoria C3, componentele statica si fluctuanta ale vantului se considera separat ~i se determina conform Anexei A din STAS 10101120-90. Aceste constructii se veri fica si la rezonanta conform Anexei B din STAS 10101120-90.

6.7. Particularitati 'in evaluarea actiunii vantuiui asupra constructiilor.

6.7.1. Constructii cu forme particulare de acoperi§.

Pentru constructii cu luminatoare (ur.crt.S si 8 din tab.6.3, cu a> 4H), rezuItanta aetiunii vantului se compune din incarcarea de pe partile expuse si cele adapostite ale structurii' portante principale ~i componentele orizontale ale incarcarii datorita vantului, aplicate pe toate luminatoarele.

Pentru constructii cu acoperisuri de tip sed (nr.crt.7 din tab.6.3, cu a > 4H), sau cu luminatoare (nr.crt.S si 8 din tab.6.3, cu a > 4H), in Ioeul eomponentei orizontale actionand pe al doilea si urmatoarele luminatoare (nurnerotate de la fata expusa a constructiei), se ia in

considerate rezultanta fortelor orizontale P ~ data de relatia:

P:~ = 13(0,0010; + 0,02) ch(hmed) gv An (KN) 6.17

in care:

~ - coeficient de rafala, conf. pet. 6.4.5;

0; - unghiul de inclinare a pantei expuse aluminatorului, in grade; ch(hmed) - conf. pet. 6.4.2;

An - aria proiectiei orizontale a acoperisului, exclusiv aria primului Iuminator, in m2• g, - conform pet 6.4.1.

Pentru alte constructii valoarea rezultantei actiunii vantului se calculeaza insumand presiunile, suctiunile si fortele tangentiale eu sens vectorial, determinate pentruelernentele de suprafata ~i pentru schemele de incarcare considerate in calcul. Nu se iau in considerare fortele din vant de pe suprafetele de raeordare a denivelarilor acoperisului (forte verticale), daca au sens opus sensului vantului.

6.7.2. Incarcari aplicate peretilor interiori.

In cladirile inchise, cu exceptia cladirilor de locuit, se tine seama !?i de rezultanta actiunii vantului pe peretii interiori eu efeet pe ambele fete ca presiune data de relatia:

71

6.18

6.7.3Variatii ale presiunii interioare din cladiri.

La cladirile cu deschideri mari (hale, hangare etc.) se ia in considerare variatia presiunii

interioare (suprapresiune sau suctiune) aplicata pe to ate fetele,

Pentru aceasta actiune, constructiile se Impart in doua eategorii:

cu permeabilitate normal a la care raportul dintre suprafata golurilor, ee pot fi desehise simultan, din peretii exteriori si acoperis si suprafata elementelor de inchidere, este de eel mult 0,15;

_ cu permeabilitate ridicata la care raportul de mai sus este mai mare de 0,15.

In eazul constructiilor eu permeabilitate normala, variatia presiunii interioare se ia egala

eu ± 0,2 Ch(hmed} gv, iar in eazul celor eu permeabilitate ridicata ± 0,5 eh(hmed) g., .

Variatiile de presiune de mai sus se adauga la actiunea directa, cu sensul eel mal defa-

vorabil.

6.7.4 Incareari locale in zonele de margine ale suprafetelor expuse (muchii $i colturi).

In cazul muchiilor verticale se considera pe ambele fete incidente 0 suctiune -2Ch·(hmed} 'gv, aplicata pe 0 latime de 25% din dimensiunea in plan a celei mai inguste dintre cele doua

fete ineidente, dar nu mai putin de O,Sm. .

, In cazul muehiilor orizontale se considera, pe fetele orizontale sau inclinate, 0 suctiune

3 ch(hmed) gv: a~lieata pe 0 latim~ de. 1 0% din dimensiunra cea mai mica a celei mai inguste

dintre fetele incidente, dar nu mal putm de 0,5m. . I

In zonele de colt ale fetelor plane ale acoperisurilor, pe cate un patrat eu aceeasi latura eu

latimea benzilor mentionate, se considera 0 suctiune de:

, _ 5 ch(hmed) gv, daca inclinarea fetei fala de orizontala depaseste 20°;

_ ( 8 - 0,150;) eh(hmed) gv, daca inclinarea fetei fata de orizontala 0; este sub 200;

6.7.5. Incareari aplicate steagurilor.

Forta P, pe care un drapel de inaltime h ~i lungime 10 transmite cozii, se deterrnina eli

relatia:

P, = h ( 0,10 + 0,05 I) ch(hmed) gv (kN) 6.1? .

in care hsi 1 se iau in metri, gv in kN/m2 iar eh(hmed) se ia in functie de cota hmediu la eare

se fixeaza panza drapelului deasupra terenului.

72

ACTIUNI DATE DE TEMPERATURA EXTERIOARA IN CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE

7.1. Mod de evaluare. .

. Modul de evaluare a efectelor actiunii temperaturii exterioare precum si valorile normate ~l. d~ ca~cuI ale temperaturii exterioare, considerate in stabilirea variatiilor de temperatura din interiorul elementelor de constructie, sunt date in STAS 10 101I23A - 78

7.2. Evaluarea efeetelor temperaturii exterioare.

Pentru elementele de constructie alcatuite dintr-un singur strat, variatia temperaturilor medii ale sectiunilor ( Llt +, Llt _ ) ~i a diferentelor de temperatura Ia fetele sectiunilor ( ot + '

ot - ) in sezornil calduros ( luna iulie ) ( + ) respeetiv eel friguros ( luna ianuarie ) ( _ ) se determina conform tabelului 7.1.

Tbl171

Tipul de constructie a e u
Elemente de construqie Lit + ' Llt ( ot+, ot
Toate constructiile in Elemente de constructie I'1t + = t + - t 0- ot = °
stadiuI de executie, in contact exclusiv cu +
sau, aerul incaperilor I'1t - =t _ -to+ ot~ = °
constructii neincal- Elemente de constructie " ot+ = T2
At , =(t+ +T1)-to_
zite in stadiul de in contact cu aerul atat
exploatare interior dit si exterior I'1t - =t _ -to+ ot =0
'-. -
Elemente de constructie Llt+ = t+ - to_ ot = 0
+
dar nu mai putin
in contact exclusiv cu
aeruI incaperilor dedit tj+ - to_
Llt = t, -to+ . ot - =0
Constructii incalzite Llt+ = (t+ + T1) - to- ot+ = T2
in stadiu de
exploatare Elemente de constructie dar nu mai putin dar numai
in contact cu aerul atat decat [0,5 (t , + ti+) + putin decat
interior cat si exterior +TIJ-to_ t , + r., + T2
At , = 0,5 (t_ - ti_)- ot =t -t·
-to+ _ - 1- OBSERVATII:

1. Indicele 0 se refera la temperatura initiala, corespunzatoare momentului inchiderii ele-

mel:telor. de constructie intr-un sistem realizat, in sezonul cald, respectiv rece. .

2. Indicele 1 se refera la temperatura aerului din interior.

3. Valoarea Tl reprezinta amplitudinea diurna a variatiei de temperatura a aerului exterior.

4. Valoarea T2 reprezinta efectul radiatiilor solare.

Pe~tm elemente de constructie alcatuite din mai muIte straturi, valorile At si ot se vor determma pe baza unor indicatii speciale. La elementele de constructie alcaruite din mai

7

73

multe straturi cu proprietati termotehnice apropiate se admite calculul ca pentru elementele dintr-un singur strat.

Valorile normate ale temperaturii aerului exterior in sezonul cald tl\ si in sezonul rece t", se determina cu relatia:

t", = tvn + llYn ( DC) (7.1 )

tn_=tr-AJ (DC) (7,la)

unde: tvn si t] - temperaturile meclii ale lunilor iulie respectiv ianuarie, care pot fi luate conform Atlasului Climatologic al Romaniei.

LlvlI si LlI - abaterile fata de medie, a zilelor cele mai cal de, respectiv cele mai reci, si se considera, in lipsa altor date, dupa cum urmeaza:

LlvlI = 1 O°C;Llr = 1SoC.

Pentru valorile normate ale temperaturii aerului interior in incaperi, in sezonul cald tni+ si in sezonul rece t\ se adopta valorile conform temei de proiectare, sau conform prescriptiilor de proiectare de specialitate.

Valorile normate ale amplitudinii diurne ale temperaturii aerului exterior TI ~i ale radiatiei solare T2, sunt functie de materialui din care este alcatuit elementul §i se considera conform tabelului 7.2

Tabelu172

Elemente de constructie din: T1 T2
Metal 20°C 0
Beton armat, beton ~i zidarie, ell grosimea:
- sub 15cm 15°C ISoC
- intre 15 si 39 cm ro-c 1S0C
-peste 40 cm 5°C 15°C Temperaturile initiale corespunzatoare momentului realizarii constructiei in sezonul cald, respectiv rece se vor lua:

to+ = 0,8 tYm + 0,2 t1 ( 7.2 )

to. = 0,2 tYIII + 0,8 tl. ( 7.2a)

Daca exista date exacte asupra termenului calendaristic al realizarii constructiei si a ordinii efectuarii lucrarilor, temperatura initiala poate fi precizata in conformitate cu aceste

date. .

Eforturile datorate actiunii temperaturii c1imatice se determina cu considerarea comportarii neelastice a materialelor de constructie si a deformarii terenului de fundatie. Pentru aceasta se va considera ea variatiile de temperatura sunt alcatuite dintr-o parte de lunga durata ( eea care excepteaza tennenii LlVII, Llh T1 si T2 ) ~i 0 parte de scurta durata ( perioada ce se refera la Llvn, AI, Tl si T2 ).

Pentru eoreetarea rezultatelor caleulului efectuat ca pentru structuri ideal elastice, eforturile provenind din partea de variatie de temperatura care constitue 0 valoare de lung a durata se corecteaza cu coeficientii:

n, = OJ - pentru elemente metalice;

n, = 0,5 - pentru elemente de beton armat, beton si zidarie,

In cazul in care efectul actiunii temperaturii nu are 0 importanta deosebita pentru dimensionarea constructiilor se admite simplificarea metodei de cal cuI prin considerarea temperaturilor exterioare normate conform tabelului 7.3

Starea limita considerata

Starile limita ultime

toate starile limita in care se considera actinnea temperaturii, eu exceptia starii limita de oboseala

74

Valori de calcul
4 ti, Tl ~Vll
respeetiv respeetiv respectiv respeetiv
t. ti. T2 ~I
t+=t\+4°C tni+ ± ~i+ Tl ~VlI sau
10°C
t_=tri_-6°C tn, +~, T2 ~I sau
1- - 1-
15°C Observatii

starea limita de oboseala

Valorile ~i+ ~i ~i- care reprezinta abaterile temperaturii aerului interior fata de valorile normate se iau egale eu: SoC pentru cladiri de 10- cuit ~i socialculturale, conform proeesu- ' lui tehnologie pentru alte cladiri. Semnele ± se iau astfel incat sa se obtina va-

,

lorile cele mai defavorabile

~4, ~t, si.,

8t

-nu se considera actiunea temperaturii in verificarea la aceasta stare limita

Llvn sau 10°C

~I sau 15°C

o

o

Verificari sub tDi+
Stari efectul incarcari-
lor totale de ex- t =t'', t\
limits
ale ex- ploatare
ploata- Verificari sub t; = tVII j+
ru nor- efectul fractiuni-
male lor de lunga du- t, =t, t\
rata ale incarca-
rilor o

o

75

Tabelu17.3

Temperatura Temperatura
Tipul de constructie maxima minima
t\ t_
Constructii metalice neinglobate in
elemente masive +40°C -30°C
Constructii de zidarie, beton si beton
arm at +30°C -20°C Pentru temperaturile 'initiale to+ ~i to- se vor stabili valori conform date lor privind conditiile de temperatura in perioada incheierii constructiei. Variatiile de temperatura norrriate se considera:

At", = t", - to- (7.3 )

Mn. = t", - to+ ( 7.3a)

cu conditia sa nu depaseasca valorile: . ..' .'

±40°C - pentru constructiimetalice neinglobate in elementele masive; ±30°C - pentru constructiile de zidarie, beton si beton armat.

Inaceste cazuri se admite neglijarea deformatiilor 3t + si 3t _ .

7.3. Coeficientii incarcarilor §i val~ri de caleul

Pentru un calcul detaliat al valorilor normate, valorile de cal cul se determina conform tabelului 7.4

Pentrucalculul simplificat al valorilor riormate, valorile de calculse determina prin inmultirea valorilor normate adiferentelor de temperatura ~tD± ' cu coeficientii incarcarii din tabelul 1.5 nr.crt.29.

76

ACTIUNEA SEISMULUI ASUPRA CONSTRUCTIILOR

8.1. Definitii.

A _Se~s~ul reprezinta 0 actiune exceptionala si se ia in considerare in grupari speciale de mcarcan, conform STAS 10101/OA-77.

Evaluarea intensitatii incarcarii din seism se face pe baza Normativului PlOO-92.

~.2. Modalitati de considerare in calcul a actiunii seismice.

In ~roiectar.ea structuri1~r ~~ constructii se pot Iua in considerare, dupa caz, urmatoarele

modun de manifestare a actiunn seismice: '

a) forte ~e .~nertie gene:ate d.e oscilatiil.e p~tilor in elevatie ale constructiilor, in urma antrenaru acestora in miscarea seismica de catre acceleratiile interfetei teren-

constructie; ,

b) eforturi generate de ~epl~sari !negale impusepartilor de constructie ingropate, de propagarea undelor seismice pnn teren;

c) suprapresiunf prove~ite din fort~le deinertie generate de lichidele, rnasele pulverulente etc., mmagazmate sau retmute in constructie:

, , ,

d) forte transmise de sistemele de rezemare si de legare a instalatiilor, a echipamentelor etc.

. In preze~tul ca~itol se fac referir~ la modul de stabilire a fortelor de inertie de la aliniatul 8.2.~, luate ~n considerare la determmarea eforturilor si deplasarilor utilizate in metoda curenta de proiectare Ia seism (metoda A din Normativul PIOO-92).

~.3. Stabilirea fortelor seismice de calcul.

~n metoda curenta de proiectare se evalueaza incarcari seismice orizontale si dupa caz verticale.

~.3.1. Relatii de caIcu! pentru determinarea incarcarilor seismice orizontale. Incarcarile s~ismice orizontale se determina pentru fiecare mod propriu r de vibratie.

, In. cazu~ particular In care oscilatiile proprii se produc intr-un plan, rezultanta lncircarilor seismice onz~ntale (fo;ta taie,toare la baza) corespunzatoare directiei de miscare considerate pentru teren si modului propnu de vibratie, se determina cu relatiile 8.1 si 8.2: - S~ = Cr' G

unde:

8.1

cr = a . k, ' Pr' \If . Er

8.2

in care:

Cr - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r . G - rezultanta inc~carilor gravitationale pentru intreaga structura.

La determinarea incarcarilor gravitationale de nivel pe baza carora se calculeaza incarcarile seismice orizontale se line seama de urmatoarele:

8

77

incarcarile gravitationale (inclusiv cele din mijloace de transport din hale industriale, cum sunt podurile rulante) intervin numai cu fractiunea de lunga

durata;

se adrnite, de regula, sa se limiteze calculul la 0 singura ipoteza de dispunere pe

planseu a incarcarilor verticale nepermanente, gi anume cea cu intensitate maxima distribuita uniform pe toata constructia; in cazul special al constructiilor la care rezultanta acestor incarcari depaseste 25% din rezultanta tuturor incarcarilor verticale ale constructiei se va considera, in plus, pentru fiecare directie de actiune a incru_.carilor. seismice orizontale cate 0 ipoteza de dispunere disimetrica a incarcarilor verticale nepermanente stabilita astfel incat sa se ajunga la 0 valoare maxima a momentului rezultantei incarcarilor seismice, in raport cu centrul de rigiditate al structurii; este cazul buncarelor §i silozurilor care pot avea toate celulele, sau doar 0 parte din celule, incarcate.

ex. _ coeficient de importanta a constructiei dat in tab.8.l in functie de clasele de

importanta precizate in tab.8.2:

Tabelu1.8.1

Clasa de importanta I II III IV
Coeficient ex, 1,4 1,2 1.0 0,8 Tabelu1.8.2

Clasade Categoriile de constructii grupate pe clase de importanta
irnportanta
Constructii de importanta vitala pentru societate, a carer functionalitatein
timpul §i imediat dupa cutremur trebuie sa se asigure integral:
- spitale, statii de salvare, statii de pompieri;
Clasa I - cladiri pentru unitati administrative ccntralesi judetene, eu rol de decizie
in organizarea masurilor de urgenta dupa cutremure;
- cladiri pentru comunicatii de interes national si judetean;
- unitati de producere a energiei electrice din sistemul national;
- cladiri care adapostesc muzee de important a nationala.
" .. .
Constructii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor
avandu-se in vedere consecintele acestora:
- celelalte cladiri din domeniul saniitiitii;
- scoli, crese, gradinite, camine pt. copii, pt. handicapati, pt. batrani;
- cladiri care adapostesc aglomeratii de persoane: sali de spectacole
artistice si sportive, cladiri de cult, centre comerciale importante;
Clasa II - cladiri care adapostesc valori artistice, istorice, stiintifice deosebite;
\ cladiri si instalatii industriale care prezinta riscuri de incendii sau degajari
-
de substante toxice;
.. cladiri industrialecare adapostesc achipamente de mare valoare .
economica;
- depozite cu produse de stricta necesitate pentru aprovizionarea de urgenta
a POfulatiei. •

78

Tabelul 8.2 (continuare)

Clasa de Categoriile de constructii grupate pe c1ase de importanta
importanta
Constructii de importanla normala (constructii care nu fac parte din clasele I,
Clasa III II ~i IV):
- cladiri de locuit, hoteluri, camine (eu exceptia celor din c1asa II);
- constructii industriale si agrozootehnice eurente.
Constructii de importanta redusa:
ClasaIV - constructii agrozootehnice de importanta redusa (de ex. sere, adaposturi
parter pentru cresterea pasarilor ~i animalelor etc.);
- cladiri de locuit cu parter sau parter si etaj;
- aIte constructii civile si industriale careadapostesc bunuri de unica valoa-
re ~i in care lucreaza personal restrans. Observatii la tab. 8. 2:

a) Clasificarea dupa importanui din tabel di/erafafa de cea din STAS 10100/0-75.

b) Tipurile de construe/it care nu se regasesc in tabel se vor incadra intr-o clasa pe

bazd de justificare tehnica data in tema de proiectare. .

c) in anumite cazuri unele componente ale cladirilor, inclusiv instalatii si echipamente ale acestora, se pot incadra in clase de importanta diferite de cea a restului cladirii

(vezi pct.8.4). '

d) Decizia de incadrare a clddirilor in diferite clase de tmportanta se fa de cdtre bene-

ficiar cu consultareaforurilor tehnice competente. . .

e) Protectia monumentelor istorice .;i de arhitecturd vafi reglementata prin prescriptii speciale.

k, - coeficient in functie de zona seismica de calcul a amplasamentului, precizat in harta de zonare a teritoriului Romaniei d.p.d.v. al valorilor coeficientilor k, (vezi harta din fig.8.l).

I3r ~ coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de cornponenta spectrala a rniscarii seisrnice in arnplasament, care se deterrnina functie de perioadele proprii T, ale constructiilor ~i de conditiile seismiee ale zonei caracterizate prin perioadele de colt T, (fig.8.2), eu relatiile 8.3 si 8.4.

I3r = 2,5 pentru Tr:::; r, 8.3

8.4

Pentrucalculul sirnplificat aI perioadeiproprii in modulfundamental de vibratie Tr = TI se poate utiliza tab.8.3, preluat dupa PI 00-92.

\j! - coefieient de reducere a efectelor actiunii. seisrnice tinand searna de, ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de ponderea eu care intervin rezervele de siguranta neconsiderate in ca1cul pre cum ~i efectele de arnortizare a vibratiilor, altele dedit eele asociate structurii de rezistenta. Valorile coeficientului de reducere \j! sunt date in tab.8.4.

79

3...J~ (I) Ii
:JǤ :.:: x
'0:;: a
'0
E:UJI- I!!
0:: a::·z
i=!UJL4J '51
c-
«1JJ5J
w,>u.. III
o::w~
~ou ...
0
'r teJ~gj
« ~ __j
Z 0:
. « 0
~z...J
0-«.
a:;c> Fig. 8.1

80

3..J €
=.>« rY. L~'~
iX cr.l!l t"S!
f2w
ffi n:: 1-:, te Iz1
we1
r·o(.) ..
ur
i1i>w .,
CCWCl '"
..
~aa::
0 '"
0t-_J
"i'u1.L1
«Z;O
zi[:;!3.
! 10:
. ~·UJ
0;0...
.:.;: Fig. 8.2

81

Tabelu18.3

'l'ipur i de constructt i pe categorii de structur i
Rigidc -" fi~. Bin I Semirtg ide - fig. Bib I Flexihile.- fig. HIe
I 2 J
_ .... Constructi i pc zi.dur i <_ Coustruct i! iu cadre -- Clddiri ci'lik eta-
po rtarrtc. Gil sau fata ctajate con lucri ud ell jato ell strnetlll1l
stilpi intcnncdiari. rlia.fragme vertlcttlc in cadre.
ilcxibiJe (diafragme
~i'iind raportul 'illt'l't'
inaltime !}i latimc > 5)
~~ Coustruet i i en diarrag· _< Construct! i in cadre
me verticale din beton ett zidarie de umplu-
sau betou annat mo- tura, clnd so tille sea-
nolit sau prefa.brie<it, ma de conlucrarea zi-
cu sau 1a.rti. stHpi ill- darie! de 1Ill1plutur~
terrnediarl. .. cu cadrele, r Ni~etR.



:.d


Niv~)



.4
l~ ._ •. 12 . 4 I··r § t--,,-- B .~



1 2 3 B.t1. Perioada proprie fundamenta.t;1 de vibratie pe directie trausversall. respectiv longitudina.Rl:

- Pentru clMiri en n<;5. pe ambele direct'lL

'1'= 0,3+0,05 n

- Pentru cU.diri en n = U ... to, pe ambele f1i Tt'ifi i:

T = 0,1 n

a.} Pentru clMiri tip .,ba.r!" - pe direcjie tran~versn.1A:

T = 0,015 niT = 0,55 n

- pe directie longitudina1A:

T = 0,010 II I T == 0,04.5 n

unde "n" reprezlnta Ilumarul de nivclurl lil elevatie, Inceplnd en parternl. b) Pentru clUdiri de tip tUTU:

. H '1'"",0,06.5-

YB'

H T = 0,07.5---=-

Vn

nude:

H = tnaltimea constructiei (in m);

B """ dimenslunea in plan a. consttuctioi pc dlrer t ia pc r-are se cons iderii

vibra.tiHc (in In).

I ..

82

Tabelu184

Tipul structurii

Coeficientul \jf

A: Strueturi de beton armat

1 ~ Strueturi in cadre' etajate:

- se asigura conlucrarea cu peretii de umplutura - acestia SU11t proiectati ca elemente structurale.

- peretii de umplutura nu sunt tratati ea elemente structurale. 2 - Hale industriale si alte strueturi cu un nivel:

- eu legaturi rigide intre rigle ~i stalpi

- eu legaturi articulate

3 - Strueturi cu pereti structurali

4 ~ Structuri eu pereti, stalpi si plansee dala (lara grinzi) 5 - Constructii inalte de tipul cosurilor de fum

6 ~ Castele de apa

7 - Silozuri

0,25 0,20

0,15 0,20 0,25 0,30

*

0,35 0,25

B: Structuri din zidarie

I - Structuri ell pereti structurali din zidarie ell centuri ~i stalpisori 2 ~ Structuri eu pereti structurali din zidarie simpla

0,25 0,30

C: Strueturi metalice

1 - Hale industriale si alte structuri cu un nive1:

- Pe directia necontravantuita in plan vertical:

- eu 0 deschidere

- eli mai multe desehideri

Valorile 0,20 si 0,17 indicate pentru struetllrileeu un nivel sunt stabilite In ipoteza ca pe directia necontravantuita stalpii sunt incastrati la baza si Iegati rigid cu riglele. in cazul structurilor eu rigle legate articulat de stalpi valorile de mai sus se vor majora prin multiplicarea ell eoeficientul 1,7.

- Pentru directia contravantuita in plan vertical:

- portale eli diagonale prinse centric la noduri

- en diagonale in "V"

- cu diagonale intinse

- portale eu diagonale prinse excentric la noduri

2 - Strueturi In cadre etajate

3 - Structuri eu elemente verticale rigide cu zabrele centrate la noduri:

- ell diagonale intinse

- ell zabrele in "V"

4 - Structuri ell elemente verticale rigide ell zabrele prinse excentric la noduri:

5 - Structuri vertieale in consola:' - pilon cu sectiune plina

- pilon ell zabrele

6 - Structuri de tip "dual" formate din cadre si elemente vertieale rigide, eare conlucreaza datorita unor structuri orizontale rigide (contravantuiri, platelaje, placi de plansee etc.)

- elemente verticale eu diagonale intinse prinse centric 1a noduri sau ell diagonale prinde excentric Ia noduri:

- dud acestea preiau eel mult 0,5 din forta seismica totala

- cand acestea preiau intreaga forta seismica,.

- elemente vertieale cu zabrele In "V"prinse centric la noduri care

0,20 0,17

0,40
0,20
0,20
I 0,17
0,25
0,50
0,20
0,50
0,65 0,20 0,25

83

lucreaza la eompresiune:

- cand aeestea preiau eel mult 0,5 din forta seismica totala, 0,40

- cand acestea preiau intreaga forta seismica 0,45

- pentru valori intermediate intre 0,5 si 1,0 din forta seismica totals

eoeficientul IV se va determina prin interpolare liniara intre 0,20 ~i 0,25 respectiv lntre 0,40 si 0,45.

* conform normativelor specijice.

8r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate corespunzator modului propriu r de vibratie, in cazul particular al oscilatiilor plane.

Valorile coeficientului Sr se determina cu relatia 8.5:

(iGk 'Ukr)2

k=l

8r = n 8.5

G'IGku~r

bl

in care:

Ukr - eomponenta dupa gradul de libertate k (nivelul k), al vectorului propriu de ordinul r, calculata cu metodele dinamicii constructiilor;

Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale la nivelul k;

11

G = LG k - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru toate nivelurile constructiei, k=l

Pentru cladiri etajate, in modul fundamental de vibratie, coeficientul de echivalenta se

limiteaza inferior la valoarea 81 = 0,65. .

Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de Iibertate corespunzator modului de vibratie r se determina cu relatia:

Skr = Ckr . Ok 8.6

unde:

ckr = a . k, 'I3r' \jf 'llkr 8.7

in care l1kr este coeficientul de distributie a fortelor seismice corespunzator nivelului k ~i modului r de vibratie, ealculat eu relatia:

n

IGkUkr Sr = .!!k~-I~ __ n

LGkU~

bl

pot calcula SI prm distributia rezultantei S, a incarcarilor orizontale

8.8

Valorile s, se seismice eu relatia:

GkUkr

s, = s. 8.9

n

IGkukr k=l

Compunerea efectelor (eforturi, deplasari etc.) calculate dupamodurile r de vibratiese

face eli relatia:

N=~LN; 8.10

84

8.3.2. Relatii de calcul pentru determinarea incarcarilor seismice verticale.

a) Elemente structurale.

Verificarea la actiuni seismice verticale este necesara pentru urmatoarele tipuri de ele-

mente componente ale structurii de rezistenta: .

elemente cu eforturi axiale predominante (stalpi, spaleti din zidarie, tiranti, structuri suspendate etc.);

grinzi ~i console cu forte taietoare mari provenind In principal din incarcari verticale concentrate mari si/sau deschideri importante;

plansee de tip dala, (placa rezernata direct pe stalpi, lara grinzi),

Incarcarile seismice verticale se determina prin inmultirea incarcarilor gravitationale de calcul ale elementelor respective cu eoeficientul seismic c, dat In tabelul 8.5:

Tabelul.8.5

Tipul elementului Incarcarea sau efortul care se modifica Coeficientul
Cv
Element cu eforturi Efortul axial al elementului ±ks
axiale predominante
Grinzi de cadru cu Forta taietoare provenita din incarcarile
forte taietoare mari gravitationale, in sectiunile din vecinatatea ± 1,5 k,
stalpilor
Grinzi cu incarcari
verticale concentrate Incarearile concentrate ± 1,5 ks
marl
Plansee dala, reze- Forta taietoare la rezemare pe stalpi (pentru
mate direct pe stalpi, verificarea la strapungere. ±2,O k5
rara grinzi
Console ell Incarcarea gravitationala totala ± 1,5 k,
deschideri mari Incarcarile obtinute ca mai sus se suprapun, dupa eaz, in modul aratat in tabel, ell incarcarile gravitationale, respectiv direct eu eforturile corespunzatoare.

b) Elemente nestructurale.

Pentru elementele nestructurale se-urmareste asigurarea ancorarii la struetura de rezistenta, in vederea evitarii prabusirii:

Pentru aceste elemente incarcarea seismica totala se determina cu relatia:

,)

Sw= ew· Gw

8.11

in care:

Gw este incarcarea gravitationala (greutatea) a elementului considerat; ew ~ coeficientul seismic global dat in tab.8.6;

Directiile de actiune pentru incarcarile Sw sunt precizate in tab.8.6;

85

Tabelul 8 6

'.:~
Tipul elementului CoeficientuI Directia de actiune a incarcarii
cw Sw
Pereti nestructurali ks Normal pe suprafata peretelui
Parapeti, pereti In consola 3 kg Normal pe suprafata elementului
Tavane suspendate ks Normal pe suprafata tavanului
Omamente interioare si
exterioare, statii, tumulete si 4 k, Orice directie
cosuri de fum de inaltime redusa
Cornise §i alte console de
importanta redusa, rezervoare 2,5 ks Orice directie
amplasate pe constructii. Incarcarile Sw stabilite pentru elementele nestructurale nu se cumuleaza cu cele pentru elementele structurale.

.. ~:

86

ACTIUNI EXCEPTIONALE PRIVIND PROIECTAREA ADApOSTURILOR

, DE' PROTECTIE CIVILA IN SUBSOLUL CLADIRILOR NOI

9.1. Definitii. .

Actiunile pentru proiectarea adaposturilor de protectie civil a fac parte din categoriacelor exceptionale si se considers in grupari speciale d~ incarcari, conform STAS 10101/0A-77. Ele reprezinta suprasarcini sau suprapresiuni cauzate de efectul exploziilor. Intensitatea acestor actiuni se ia conform Normelor tehniee privind proiectarea si exeeutarea adaposturilor de protectie civile in subsolul constructiilor not, elaborate de- MAN ~ Comandamentul Protectiei Civile ~ 1999.

9.2. Mod de manifestare sl considerare in calcuL

Conform normelor tehnice de mai sus efectul exploziilor se ia in considerare ca 0 suprapresiune, cu efect static uniform distribuita pe toata suprafata elementului de constructie considerat (planseu, radier, pereti delimitatori, usi, ferestre).

In gruparea de incarcari se iau in considerare:

a) actiuni permanente:

- greutatea proprie a elementelor de constructie la nivelul elementului respectiv;

- impingerea pamantului, pentru pereti exteriori,

b) incarcari provenite din exploatarea cladirii de hi nivelul superior al adapostului, cu exceptia incarcarii data de oameni;

c) incarcarea provenita din suprapresiunea P, care se stabileste conform indicatiilor din tabelul 9.1, distribuita uniform pe elementul de constructie care se calculeaza,

Tabelu19.1

Denumirea si tipul elementelor Actiunea din Observatii
de constructie ale adapostului suprapresiune
(dabl/m")
Planseul peste adapost P -
Peretii exteriori compJet 2!3P -
ingropati in pamant
Peretii exteriori spre incaperi p -
vecine
Peretii exteriori supraterani p -
care se protejeaza la ordin
Radierul 2/3P Pentru calculul la incovoiere
P Pentru calcululla eforturi principale
Planseul, peretii, radierul iesirii Aceleasi actiuni ea i?i la In plus, la 0 sarcina interioara Pi ~ 1I3P,
de salvare i?i tamplaria elementele similare ale care nu lucreaza simultan eu sarcini
metalica tip UME subsolului amenajat exterioare, Suprasarcina P se stabileste prin tema de proieetare, in functie de gradul de protectie prevazut in Instructiunile Comandamentului Protectiei Civile.

Pana la aparitia reglementarilor de categorisire a localitatilor ~i agentilor economici din punct de vedere aI protectiei civile, suprasarcina P se va lua eli valorile:

9

87

P = 0,3 daN/cm2 ( 3000 daN/m2), pentru cladiri ce se realizeaza la nivel de comuna

:;;i oras,

P = 0,5 daN/cm2 ( 5000 daN/m2), pentru cladiri ce se realizeaza in municipii. P = 0:5 daN/cm2 ( 5000 dar-l/m"), pentru cladiri realizate de agentii econornici.

P = 1,0 daN/cm2 ( 10000 daN/m2 ), pentru cladiri ce se realizeaza de agentii economici din industria de aparare.

Normele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila 'in subsolul constructiilor noi, precizeaza ca dimensionarea elementelor de rezistenta ale subsolului ce se amenajeaza ca adapost de aparare civila se face in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.

88

10

EXEMPLE DE CALCUL

Sa se evalueze lnoarcarile din: zapada

vant

pentru un bloc tip lama cu amplasamentul si cacieteristicile geometrice si structurale de maijos:

Amplasament: Zona de zapada A,B si C; Zona de vant A,B si C ; Dimensiuni: HI = 21,60 m (P + 7E ), H2 = 27,00 m (P + 9E). B = 10,90 m , L = 28,60 m.

Inaltimea nivelului curent: hetaj = 2,70 m. Panta acoperisului terasa: a < 7%.

Structura de rezistenta: flexibila, din cadre de beton armat eu pereti usori de umplutura.

Acoperis terasa cu panta mica.

Greutatea normata permanents pe - mp de acoperis terasa gp = 650 daN/m2.

Cladire din clasa a III - a de important~ dupa STAS 10100/0-75.

A: Incarcarea din zapada. - STAS 10101121-92.

a) Valoarea normata a incarcarii din zapada.

p : = Czi . Ce • gz [ daN/m2]

Ce - coeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere a constructiei. Valoarea coeficientului c, se considera 0,8 pentru constructia data, cu acoperis terasa cu panta mica ~i conditii normale de expunere.

Czi - coeficient prin care se tine seama de aglomerarea de zapada pe suprafata constructiei expusa zapezii,

Valoarea coeficientului Czi se determina din tab.5.2 din indrumator sau tabelu13 din STAS in functie de forma acoperisului ~i scheme de variatie a coeficientului Czi • Pentru cladirea studiata, la nr.l in tabel, pentru acoperis simplu eu un plan cu unghi 0 < a < 30° se adopta Czi = 1,00, avsnd 0 singura varianta de incarcare din zapada.

gz - greutatea de referinta a stratului de zapada, in daN/m2. .:

Valoarea lui & se stabileste avand in vedere harta de zonare din fig.5.1 din indrumator sau pag.3,4 din STAS §Ii tabelele 1 §i 2 din STAS sau pct.5.3.1 din indrumater, Pentru zonele adoptate pentru cladirea studiata §Ii perioada de revenire de 10 ani, vom avea valorile:

Pentru zona A: ~ gz = 90 daN/m2, Pentru zona B: ~ & = 120 daN/m2, Pentru zona C: --:>- &: = 150 daN/m2.

89

Ca urmare, mcarcarea normata din zapada p ~ pe unitatea de suprafata a acoperisului teras a, rezulta:

Pentm zona A: -7 p ~ = 1 ~OO . 0,8 . 90 = 72 daN/m2,

Pentru zona B: --:>- p~ == 1,00 . 0,8 . 120 = 96 daN/m2,

. 2

Pentruzona C: ~ P:c= 1,00·0,8·150 = 120 daN/m ..

b) Valoarea de calcul a incarcarii din zapada:

c n

Pz=Y'Pz

Y"; coeficientul partial de siguranta care se stabileste conform pet. 3, tab. 4 si 5

din STAS sau cap I tab.1.8 si 1.9 dinindrumator in functie de: .

zona climatica de zapada;

starea limita ~i gmparea de mcarcari la care se face verificarea, cf. STAS

10101l0A-77;

clasa de importanta a constructiei cf. ST AS 10100/0- 7 5;

Pentru zonele A, B si C raportul gp are urmatoarele valori:

. ce·gz

. gp

pentru zona A: = 9,028

ce·gz

gp

pentru zona B: = 6,771

ce·gz

gp

- pentru zona C: . 7" 5,417

ce·gz

La starile limita ultime de rezistenta si stabilitate, sub actiunea gruparilor

fundamentale:

gp

YF = 't« - 0,4 . ~ 0,3'Ya

ce ·gz

¥a = 2,2, cf tab.5 din STAS sau tab. 1.9 din tndrumator ~i pentru clasa III de importanta. _ pentru zona A: ¥FA = 2,2":' 0,4·9,028 = - 1,41 < 0,66 :::? YF = 0,66

pentru zona B: YFB = 2,2 - 0,4·6,771 = - 0,51 < 0,66:::? YF = 0,66

pentru zona C: 'tee: = 2,2 - 0,4· 5,417 = - 0,033 < 0,66 :::? YF = 0,66

Avand in vedere ca, pentru toate zonele, YF rezulta mai mic dedit 0,3'Ya se va adopta valoarea limita prescrisa YF = 0,3'Ya = 0,66.

Ca urmare mcarcarea din zapada rezulta:

, 2

pentru zona A: p ~ = 0,66 . 72 ~ 47,52 daN/m

_ pentru zona B: p ~= 0,66· 96 = 63,36 daN/m2 pentru zona C: p~ = 0,66·120 = 79,20 daN/m2

90

La starile limita ale exploatarii normale, sub efeetul incarcarilor totale de exploatare:

~ 0,3·yo

Avand In vedere ca, pentru toate zonele, yo rezulta mai mic decat 0,3·yc se _:ya adopta valoarea limita prescrisa Yo = 0,3·yc= 0,42.

Ca unnare incarcarea din zapada rezulta:

pentru zona A: p~ = 0,42·72 = 30,24 daN/m2

- pentru zona B: p~ = 0,42·96 = 40,32 daN/m2 pentru zona C: p ~ = 0,42 . 120 = 50,40daN/m2

La starile Iimita ale exploatarii normale, sub efeete de durata si la starile limita ultime, sub actiunea gruparilor speciale (in care actiunea zapezii joaca un rol secundar):

Yl =Ye

Ye = 0,30 , cf. tab.5 din STAS sau tab.1.9 din indrumator si pentru elasa ill de importanta,

Ca urmare incarcarea din zapada rezulta:

- pentru zona A: p~ = 0,30·72 = 21,6 daN/m2

- pentruzona B: p~ = 0,30·96 = 28,8 daN/m2

- pentru zona C: p ~ = 0,30 . 120 = 36,(} daN/m2

La starea limita ultima de oboseala: cf. tabA din STAS Y2 = O deci zapada nu intervine in calcuI.

B: Incarcarea din vant. - STAS 10101120-90.

a) Elemente de baZa.

stabilirea tipului de amplasament: . . . .. _ .. .... .

Se considers tipul de amplasament Il, cf pct.2.S dinSTAS sau pet.6.4.2din indrumator, in erase (eu exceptia centrelor marl lor erase) si imprejurimi, din zone. cu masive forestiere, alte amplasamente similare acoperite relativ uniform. eu

obstacole eu mli1timi de peste 10m. __ .. --'

clasa de rigiditate a structurii: J

Conform NPI00-92 se considera structura din b.a. flexibila.pentru care perioada proprie de vibratie in modul I, se poate estima eu relatia

Tr = O,ln, unde n este numarul nivelurilor (vezi NPlO~)'·92- anexa B, tab.Bl, sau in indrumator cap.8 tab.8.3).

categoria de sensibilitate la vant a structurii:

Sensibilitatea la vant se considera in functie de Tr §i H.

91

Pentru P+7E: Tr = 0,1 x 8 niv. = 0,8 sec. Pentru P+9E: TI = 0,1 x 10 niv. = 1,0 sec.

Inaltimea H a cladirii este:

,

Pentru P+7E: H = 2,7 x 8 niv, = 21,60 m Pentru P+9E: H = 2,7 x 10 niv. = 27,00 m

Conform pct.2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din indrumator, cladirile studiate se incadreaza in categoria C1 de sensibilitate Ia vant deoarece H < 40 m §i T1::S; 1,0 sec.

b) Actiunea directa a vantului.

b 1) Intensitatea normata a componentei normale pe suprafata expusa p ~, a incarcarii aplicate din vant, considerata distribuita, se determine eu relatia:

p~ = ~ . Cni • Ch{Z)-' gv

in care:

~ - coeficient de rafala care conform. pct.2.l4 din STAS sau pct.6.4.5 din indrumater, pentm cladiri dincategoria Cl de sensibilitate la vant se ia ~ = 1,6.

Cui - coeficient aerodinamic pe suprafata I, care conform pct.2.7 si tab.3 din STAS sau pct.6.4.3 din indrumator tab.6.3, se extrage m functie de rapoartele H/B ~i LIB, si unghiul de inclinatie al acoperisului terasa.:

CuI Cn2

~

PentruP+7E: HIB = 21,6110,9 = 1,98 == 2,00 LIB = 28,6/10,9 = 2,62 a. = 0,00° ;

enl

tf t f f ft'<;;; f f It

B

Sectiune verticala

Sectiune orizontala

Conform pct.2.7 tab.3 din STAS sau tab.6.3 din todrumator =>

Guo = +0,8

Cnl = -0,8 pt. a = 0,00° si HIB ~ 2,00 Cn2 = -0,8 pt H!B ~ 2,00

92

On3 = -0,6 pt HIB ~ 2,00 si LIB ~ 2,00 Pentm P+9E: RIB = 27,0/10,9 = 2,47 ~ 2,00

LIB = 28,6/10,9 = 2,62 ~ 2,00 a = 0,000

Conform pct.2.7 tab.3 din STAS

sau tab.6.3 din indrumator :::;> CnO = +0,8

cnl-::;::-0,8 pt. a = 0,000 si BIB ~ 2,00

'"

Cn2 = -0,8 pt HIB ~ 2,00 ,

Cn3 = -0,6 pt RIB ~ 2,00 si LIB ~ 2,00

Ch(Z) - coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza cu inaltimea, este dat la pet.2.5 ~i tab.2 din STAS sau pet.6.4.2 ~i tab.6.2 din indrumator in functie de tipul amplasamentului ~i de inaltimea z = H deasupra terenului.

Pentm amplasamentul de tip II si:

, P+7E, cu H = 21,60 m ch(H) = 0,924 ch(10) = 0,65

P+9E, cu H = 27,00 m ch(H) = 1,005 ch(lO) = 0,65

gv - presiunea dinamica de baza, stabilizata la inaItimea de lO m deasupra terenului

plat.

Conform pet.2.4 si tab.l din STAS sau pct.6.4.1 ~i tab.6.1din indrumator: - pentm zona A de vant: gv = 30 daN/m2,

- pentru zona B de vant: gv = 42 daN/m2

- pentm zona C de vant: g, = 55 daN/m2

Pe baza celor de mai sus intensitatea normata a componentei normala pe fete1e cladirii rezulta:

Tabelul10.l

Regimde Intensitatea normata a componentei normale a
inaltime al incarcarii aplicate de vant
blocului ( daN/m2)
Fata ,,0" Fetele ,,1,2" Fata ,,3"
)C':l A 10m 24,96 - 35,48 - 26,61
t)
..... H 35,48
~ ....
P+7E ](~ B 10m 34,94 - 49,67 - 37,25
, t) C!) H 49,67
~'O C 10m 45,76 - 65,05 -48,78
0
N H 65,05
)ro A 10m 24,96 - 38,59 - 28,94
o Ii
.... 38,59
....
P+9E ro'ij B 10m 34,94 .. 54,03 - 40,52
] (>
t) 0 H 54,03
ro'\j -'45,76
s C 10m -70,75 - 53,06
N H 70,75 Pentm blocul1ama P+ 7E

Pe fata ,,0": P~= P . enO • Ch(Z)' g,

Zona A: p~ 10= 1~6· 0,8·0,65·30 = 24,96 daN/m2

,

Pe fetele ,,1,2": p t2 = ~ . enl,2 . ch(Hmed) . gv

pentru suctiune Hmed = Hstreasina = 21,60 m

n ' ' 2

PI 2 = - 1,6·0,8 . 0,924 . 30 = - 35~48 daN/m

,

ZonaB:

ZonaC:

Zona A:

ZonaB:

Zonae:

93

p~ H= 1,6·0,8·0,924·30 = 35,48 daN/m2

,

n / 2

Po 10= 1,6 ·0,8·0,65 t 42 = 34,94 daN m

,

pg H= 1,6 ~ 0,8 . 0,924·42 = 49,67 daN/m2

,

n 2

Po 10= 1,6·0,8·0,65·55 = 45,76 daN/m

,

Po H= 1,6·0,8·0,924·55 = 65,05 daN/m2

,

n "d'. 2

PI 2 = - 1,6 . 0,8 . 0,924 . 42 = "49,67 aN/m

,

P 1°2 = - 1 6 . 0 8 . 0 924 . 55 = - 65 OS daN/m2

, ' " ,

Pe fata ,,3": p ~ = P . en3 . ch(Hmed) . gv

Zona A: p ~ = - 1,6 . 0,6 . 0,924 . 30 = - 26,61 daN/m2

Zona B: p~= - 1,6·0,6·0,924·42 = - 37,25 daN/m2

Pentm blocullama P+9E

Pe fata ,,0": P ~ = P . coO . Ch(Z) . gv

Zona A: p g 10 = 1,6 . 0,8 . 0,65 . 30 = 24,96 daN/m2

,

p~ H= 1.6 ·0,8· 1,005 ·30 = 38,59 daN/m2

,

n

Pe fetele ,,1,2": PI,2 = P . enl,2 . Ch(Hmed) . gv

pentru suctiune Hmed = Hstreasina = 27,00 m

pr 2= - 1,6·0,8· 1,005 ·30 = - 38,59 daN/m2

,

Zonae:

ZonaB:

ZonaC:

Zona A:

ZonaB:

Zonae:

n' 2

P3 = - 1,6·0,6·0,924·55 = - 48,78 daN/m

pg,lO= 1,6·0,8·0,65·42 = 34,94 daN/m2 pg H= 1,6 . 0,8 . 1,005 ·42 = 54,03 daN/m2

,

p~ 10= 1,6 . 0,8 . 0,65 ·55 = 45,76 daN/m2

,

PO,H= 1,6·0,8· 1,005 . 55 = 70,75 daN/m2

, n 2

P 1 2 = - 1,6 . 0,8 . 1,005 . 42 = - 54,03 daN/m

,

n ' d I 2

P12= - 1,6· 0~8· 1,005·55 = -70,75 aN m

,

94

Pe fata ,,3": p ~ = ~ . en3 • ch(Hmed) . gv

Zona A: p~= - 1,6·0,6·1,005· 30 = - 28,94 daN/m2

ZonaB:

ZonaC:

n . . 2

P3 = - 1,6 . 0,6 . 1,005·42 = - 40,52 daN/m

P ~ = - 1,6 . 0,6 ·1,005 . 55 = - 53,06 daN/m2

b2) Intensitatea de calcul a componentei normale a actiunii directe a vantului pe fetele cladirii.

c n

Pn=Y'Pn

Y _ coeficientul partial de siguranta care se stabileste conform pet. 3 din STAS sau in cap.l din indrumator tab.I.6 ~i 1. 7m functie de:

- zonele de vant A, B, C, D sau E;

_ starea limita ~i gruparea de incarcari la care se face verificarea structurii, c£

STAS 10101l0A-77;

_ c1asa de importanta a constructiei cf. STAS 10100/0-75;

_ categoria de sensibilitate la vant a c1adirii cf. pct.2.14.1 din STAS 10101/20- 90 sau pct.6.4.5 din hidrumator.

La starile limita ultime de rezistenta si stabilitate, sub .actiunea gruparilor funda-

mentale:

Cf. tabelelor 6 §i7 din STAS 10101120 .. 90 sau tab.1.6 ~i1.7 din indrumator, pentru

zonele A, B si C, pentru cladiri ill clasa ill-a de importanta si eategoria C, de

sensibilitate la vant => YF = Ya = 1,2.

Pentru bloeullama P+ 7E Pe fata ,,0": PO=YF' pg

c . . . .. 2

Zona A: Po 10= 1,2·24,96=29,95 daN/m

,

ZonaB:

c . • 2

PO,H= 1,2·35,48 = 42,57 daN/m

Po 10= 1,2 . 34,94 = 41,93 daN/m1

,

PO· H= 1,2·49,67= 59,60 daN/m2

,

Zonae:

Po 10= 1,2 . 45,76 = 54,9IdaN/m2

,

Po H= 1,2 . 65~05 =;= 18,06 daN/m2

,

Pe fetele ,,1,2": pt2=YF' Pf,2

c . ..... ..... 2

Zona A: P12= 1,2 . (- 35,48) = - 42,57 daN/m

,

ZonaB:

pf 2= 1,2· (- 49,67) = - 59,60 daN/m2

,

ZonaC:

pf 2= 1,2 . (- 65,05) = - 78,06 daN/m2

,

Pe fata ,,3": p~ =YF' P3

95

Zona A:

p~= 1,2 .(- 26,61) = - 31,93 daN/m2 p~= 1,2· (- 37,25) = - 44,70 daN/m2 P~= 1,2 . (- 48,78) = - 58,53 daN/m2

ZonaB:

Zonae:

Pentru blocu11ama P+9E Pe fata ,,0": PO=YF' pg

- Zona A: Po 10= 1,2·24,96 = 29,95 daN/m2

,

Po H= 1,2 . 38,59 = 46,30 daN/m2

,

ZonaB:

P g 10= 1,2 . 34,94 = 41,93 daN/m2

,

Po H= 1,2·54,03 = 64,83 daN/m2

,

ZonaC:

Po 10= 1,2·45,76 = 54,91daN/m2

,

Po H= 1,2·70,75 = 84,90 daN/m2

,

Pe fetele ,,1,2 pf 2 = YF' pf 2

, ,

Zona A: pf,2 = 1,2 . (- 38,59) =- 46,30 daN/m2

ZonaB:

Pf,2= 1,2· (- 54,03) = - 64,83 daN/m2 Pf,2= 1,2· (-70,75) = - 84,90 daN/m2

Zonae:

P ~ t 3'" en' e rata H • P 3 = YF . P 3

Zona A:

ZonaB:

Zonae:

p~= 1,2 . (- 28,94) = - 34,73daN/m2 p~= 1,2 . (- 40,52) = - 48,62 daN/m2 P~= 1,2· (- 53,06) = - 63,67 daN/m2

La starile limita ale exploatarii nonnale, sub efeetul mcarcarilor totale de exploatare:

Yo = Ye = 1,00 => p~=p: ' vezi valorile nonnate.

. La starile l~ta ale exploatarii normale, sub efecte de durata ~i la starile limita ultime, sub actiunea gruparilor speciale (in eare actiunea vantului joaca un rol secundar):

Yl =t, = 0,30

Pentru blocullama P+7E

P ~ to'" c n e rata; . Po=Ye' Po

Zona A: PO, 10 = 0,3 . 24,96 = 7,49 daN/m2

96

pg H= 0,3·35,48 = 10,64 daN/m2

,

ZonaB:

pg,lO"" 0,3·34,94 = 10,48 daN/m2 pg,H= 0,3 . 4~,67 = 14,90 daN/m2 pg,lO= 0,3·45,76 = 13,73 daN/m2

C .---- 2

POH= 0,3·65,05 = 19,51 daN/m

,

Zonae:

Pe fetele ,,1,2": PIc 2=Ye' pf 2

, ,

Zona A: pt2= 0,3· (- 35,48) = - 10,64 daN/m2

Zona B: pf 2 = 0,3 ' (- 49,67) = - 14,90 daN/m2

,

zonae:

pf 2= 0,3· (- 65,05) = - 19,51 daN/m2

,

P ~ 3" C n e lata" : P 3 = Ye • P 3

Zona A: p~= 0,3· (- 26,61) = - 7,98 daN/m2

ZonaB:

ZonaC:

P~= 0,3· (- 37,25) = -11,17 daN/m2 . p~= 0,3· (- 48,78) = - 14,63 daN/m2

Pentru biocullama P+9E

P f: 0" C n e ata H : Po = Ye . Po

Zona A: p g 10 = 0,3 . 24,96 = 7,49 daN/m2

,

ZonaB:

pg 10= 0,3·34,94 = 10,48.daN/m2

,

Zonae:

pg H= 0,3·54,03 = 16,21 daN/m2

. -

pg,lO= 0,3 ·45,76 = 13,73 daN/m2 ..

pg H= 0,3·70,75 = 21,22 daN/m2 -

,

Pe fetele ,,1,2 p 1,2 = Ye . -P f,2

C _ .'. .. ·2

Zona A: P12= 0,3· (-38,59) = .. 11,58 daN/m

,

ZonaB:

pf 2=0,3· (- 54,03)=-16,21 daN/m2



pf 2= 0,3· (-70,75) = - 21,22 daN/m2

,

ZonaC:

Pe fata ,,3": P ~ = Ye • p~

Zona A: P ~ = 0,3 . (- 28,94) = - 8,68 daN/m2

97

ZonaB:

Zonae:

p~= 0,3· (- 40,52) = - 12,15 daN/m2 p~= 0,3· (- 53,06) = - 15,92 daN/m2

La starea limita ultima de oboseala vantul nu intervine in ca1cul.

Valorile obtinute pentru intensitatea de calcul a componentei nonnale a actiunii

directe a vantului pe fetele cladirii pot fi regasite in tabelul 10.2. '

e) Acpunea de ansamblu a vantului.

c1) valoarea normata a actiunii de ansamblu

P ~ = P . Ct • ch(Hmed) . gv ' At

Ct - coeficientul aerodinamic al rezultantei care cf. pct.2.S din STAS 10101120-90 sau pct.6.4.4 din mdrumator interpretat fizic rezulta: __

Ct = guo + gn3 = + 0,8 - (- 0,6) = +-l,1 /

P = 1,6 _-

. ( 21,60)

ch(Hmed) = 0,67 pentru Hmed = 10,6 m =-2- pt. P + 7E

. ( 2700)

ch(Hmed) = 0,737 pentru Hmed = 13,5 m = -t- pt. P + 9E

- pentru zona A de vant: gv = 30 daN/m2

- pentru zona B de vant: g, = 42 daN/m2

- pentruzona C de vant: gv = 55 daN/m2

At - aria proiectiei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetei aferente rezultantei considerate. ____,..

a) At = LxI m , daca rezultanta se calculeaza ca f011a distribuita liniar pe maltimea H a cladiriiAs, =28,60 m2,

P) At = L x hnivel, daca rezultanta se calculeaza ca foqa concentrata la nivelul K, in dreptul planseelor At~ = 28,60 x 2,70 = 77,22 m2 •

y) At = L x H, daca rezultanta se calculeaza ea foqa concentrata in centrul geometric al fatadei principale a cladirii.

Aty = 28,60 x 21,60 = 617,76 m2 pentru P + 7E Aty = 28,60 x 27,00 = 772,20 m2 pentru P + 9E

98

00 0\ t--~

I

I I I

I I I

('l V) V)

("f) "T~ 0

o \0 t--~

.q- V) 1.0

I I I

I I

o 1.0 1.0 0

O\~ oo~

V) r-

I I

1.0 00 .q- t-- 1.0 If) \0 0\ <:j-. ("f) 1.0 If) 0\ -r 0\ 1.0 r-- 0 0\ V) 0\ 0 t-- t-"t V)~ .q-~ 0\ ~ V) "'T~ cO o;:f -e- V)n 0 ('.l ("f) M '<T '<T 1.0 N M M V) '<T t--

o

lugA~p 'j;1'J!lBtu!T:) BUOZ

"JUgA gp 'j;1:)~lBtu1P BUOZ

V)t--MO.---<I.O V)OMM'---<O 0\ l.r) 0\ 1.0 0\ 0 0\ M 0\ 00 0\ 0\ 0\ ('In ..... n 0\ 'Tn 00 0\ I.O~.---< <:T~ 'T~ ""'" n N «:t "'T V) V) t-- ('l""", <:T 1.0 V) 00

u

99

Pentru schema a. de indircare ( forta distribuita liniar pe inatime ).

BlocP+7E:

Zona A: Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·30·28,60 = 1287,7 daN/ml

Zona B: Pt~= 1,6·1,4·0,67·42·28,60 = 1802,7 daN/ml Zona C: Pt~= 1,6· 1,4·0,67·55·28,60 = 2360,7 daN/ml

BloeP + 9E:

Zona A: Pt~= 1,6·1,4·0,737·30·28,60 = 1416,45 daN/ml

Zona B: Pt~= 1,6· 1,4·0,737·42·28,60 = 1983,04 daN/ml Zona C: Pt~= 1,6 . 1,4·0,737·55 ·28,60 = 2596,8 daN/ml

Pentru schema 13 de incarcare ( forta concentrata 1a nivelul K ).

B10cP+ 7E:

Zona A: Pt/!= 1,6·1,4·0,67·30·77,22 = 3476,75 daN

Zona B: Pt p = 1,6· 1,4·0,67·42·77,22 = 4867,45 daN Zona C: P, p = 1,6 . 1,4 . 0,67 . 55 . 77,22 = 6374,05 daN

BlocP+9E:

Zona A: P, p = 1,6 . 1,4·0,737·30 ·77,22 = 3824,4 daN

ZonaB: Ptp= 1,6·1,4·0,737·42·77,22 = 5354,2 daN Zona C: Ptp= 1,6·1,4·0,737·55·77,22 = 7011,4 daN

Pentru schema y de incarcare ( forta concentrata in centrul geometric a1 fatadei ).

BlocP + 7E:

Zona A: Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·30·617,76= 27814,02 daN

ZonaB: Pt~= 1,6·1,4·0,67·42·617,76 = 38939,64 daN Zona C: Pt~= 1,6 . 1,4·0,67·55'617,76 = 50992,38 daN

BlocP+ 9E:

Zona A: Pt~= 1,6·1,4·0,737·30·772,2 = 38244,3 daN

ZonaB: Pt~= 1,6·1,4·0,737·42·772,2 = 53542,0 daN Zona C: Pt~= 1,6 ·1,4·0,737·55·772,2 = 70114,5 daN

100

c 1) valoarea de calcul a actiunii de ansamblu.

c n

Pt =Y'Pt

coeficientul incarcarii y are aceleasi valori cu Y adoptat pentru tncarcarea directa, La starile limita ultime de rezistenta si stabilitate, sub actiunea gruparilor

fundamentale:

YF =Ya = 1,2.

Pentru schema u de mcareare ( forta distribuita liniar pe miitime ).

BloeP +7E:

c .

Zona A: Pta= 1287,7 . 1,2 = 1545,24 daN/m!

ZonaB: Pt~= 1802,7·1,2 = 2163,24 daN/ml Zona C: Pt~= 2360,7·1,2 = 2832,84 daN/m!

BloeP+9E:

Zona A: Pt~= 1416,45 . 1,2 = 1699,74 daN/ml

Zona B: Pt~= 1983,04 . 1,2 = 2379,65 daN/mI Zona c: Pt~= 2596,8 ·1,2 = 3116,16 daN/ml

Pentru schema (3 de Incarcare ( forta concentrata la nivelul K ).

BloeP+7E:

Zona A: Ptp=3476,75·1,2=4172,1 daN

Zona B: Ptp= 4867,45·1,2 = 5840,94 daN zonae: Ptp=6374,05 . 1,2= 7648,86 daN

Bloc P + 9E:

Zona A: P, p = 3824,4 . 1,2 = 4589,28 daN

Zona B: Ptp= 5354,2·1,2 = 6425,04 daN Zona C: Ptp= 7011,4·1,2 = 8413,68 daN

Pentru schema'Y de incarcare ( forta concentrata in eentrul geometric al fatadei ).

Bloc P+ 7E:

Zona A: Pt~= 27814,02·1,2 = 33376,8 daN

Zona B: Pt~ = 38939,64 . 1,2 = 46727,57 daN . Zona C: Pt~= 50992,38· 1,2 = 61190,85 daN

101

Bloc P +9E:

Zona A: Pt~= 38244,3· 1,2 = 45892,8 daN

Zona B: Pt~ = 53542,0 . 1,2 = 64250,4 daN Zona c l\~= 70114,5· 1,2 = 84136,8 daN

B 1. Evaluarea lncarearii din vant pentru cUidiri

. din eategoria C2 de sensibilitate STAS 10101120-90

Se da un bloc turn eu P+18E situarJnIocalitatea Iasi cu earacteristicile geometrice ~i structurale de maijos:

i.:

Date geometrice:

B= 11,70m L= 11,70 m - hniv=3m

H = 19· hniv = 19·3,00 = 57,00 m Acoperis teras a Cli a = 0,00°

Date privind amplasamentuI:

Amplasament in zona de vant C cu gv = 55 daN/m2

Amplasament de tip ill In centrul oraselor eu cladiri cu H >30 m, cu Ch(Z) = 0,92 pentru z = 57,00 m, ~i Ch(Hmed) = 0,62 pentru Hmed = 28,50 m

Date privind struetura de rezistenta:

Structura duala (nuc1eu central ~i cadre perimetrale)

Greutatea normata a componentelor gravitationale gt = 600 daN/m2

1. Actiunea directa a vfu1tului

Se manifesta ca forta distribuita nonnalla suprafata cladirii,

1.1 Valoarea nonnata a aetiunii directe.

Conform STAS pet. 2.3.1 sau pet.6.3 din indrumatorcomponenta normala normata

este data derelatia:

in care:

gv - presiunea dinamica de baza stabilizata Ia 10 m deasupra terenului;

_ conform pet. 2.4 ~i tabelul l din STAS, sau pet. 6.4. 1 si tab.6.1 din indrumator

pentru zona geografica C,

s- = 55 daN/m2

102

Ch(Z) - coeficient care introduce variatia presiunii dinamice de baza, cu inaltimea

_ conform pet, 2.5 si tab. 2 dill STAS sau pct.6.4.2 si tab.6.2 din indrumator,

_ pentru amplasament de tip ill si H = 57,00 ill rezulta Ch(H) = 0,92

ch(Hmed) = 0,62

ch(10) = 0,30 /

Cui - coeficient aerodinamic care reda distributia presiunii si suctiunii pe fetele cladirii

- valorile pozitive Cni eorespund presiunii; .

_ valorile negative Cni corespund suctiunii ~i se asociaza cu valorile Cb(Hmed), la

streasina ~i respectiv la mijlocul inaltimii cladirii;

_ eonfonn pet. 2.7 ~i tab. 3, pet. 2 din STAS sau pct.6.4.3 si tab.6.3 din

mdrumator pentru cladiri de tip tum,

CnO= +0,8 enl = -0,8 Co2 = -O,S

Cn3= -0,6

CnJ

UtfuZ,

Cno

Cn3

B

(3 - eoefieient de rafala care introduce efectul dinamie al vfmtului

Conform pet. 2.14 din STAS sau pct.6.4.5 dill indrumator eoefieientul (3 se stabileste in functie de sensibilitatea cladirii la actiunea vantului. Conform prevederilor pet. 2.14 cladirea in studiu se incadreaza in eategoria C2 de sensibilitate deoarece:

- este 0 cladire malta eu H > 40 m

_ perioada proprie fundamentals de oscilatie este de T1= 1,25 sec> 1,00 sec

perioada TJ se calculeaza cu formula aproximativa din Normativ P100-92,

Anexa B, tab. B1 sau cap.S tab.8.3 din mdrumator. .

conform Anexei B, tab. Bl cladirea se tncadreaza in categoria structuri

semirigide de tip tum pentru care:

103

T1= 0,075 • ~ (H - maItimea cladirii, B - dimensiunea in plan dupa care se considera directia vibratiilor)

57

TI = 0,075 - f11;:ffi 1,25 sec

'\f 11,70

Conform pet. 2.14.3 din STAS sau pct.6.4.5 din mdrumatorpeatru cladiri din categoria c,

in care:

/l(zo) - factor de turbulenta dat in tab.5 din STAS sau tab.6.5 din mdrumator. Pentru amplasamentul de tip ill si H=57,00 m, prin interpolare p(zo) =0,92

/30( €r) - coeficient de amplificare a efectului fluctuatiilor, care se poate calcula din graficul din fig. 4 din STAS sau fig.6.4 din tndrumator in functie de:

110 - fractiunea de amortizare critica.care pentru constructii din beton annat are valoarea no=0,015

€I - coeficient care introduce corelatia intre perioada proprie deoscilatie ~i viteza vantului prin relatia:

. T[ .v(2min)

f - 0

1- 1200

unde: Tj-pcrioada proprie de oscilatie in modul fundamental T1=1,25 sec.

V~2min) -viteza de calcul a vantului mediata pe 2 minute data de relatia:

v (2 min) = r:::---y .V .

o -V'f 2mm

in care:

V2min = 55 rnIsec pentru zona C conform pct.2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din indrumator 'Yf - coeficient partial de siguranta a vintului care conform pct.3 tab.6 ~i 7 din STAS sau cap.l tab. 1.6 si 1.7 din Indrumator este ')'f= 'Ya= 1,5

Caurmare v~2min) =..J[5 -55=67,375 mlsec

E = 1,25- 67,375 = 0070

I 1200 '

Pentru no= 0,015 ~i €I= 0,070 din graficul din fig.4 din STAS sau fig.6.4 din Indrumator rezulta:

(30( €I) = 2,52 Caurmare

(3=1 + p,(zo)" (30(€1) = 1+0,92-2,52 = 3,3184

lnIocuind factorii stabiliti mai sus in relatia Pni=(3· Cni • c~(Z) • gy, pentru fetele cladirii rezulta:

Pe fata "0" - presiune

La H = 10 m, ch(H) = 0,92

p ~,1O = 3,3184 - 0,8 • 0,30 .. 55 = 43,80 daN/m2

104

La H = 57 m Ch(H) = 0,92

P n = 33184· 0 8" 0 92· 55 = 13432 daN/m2

O,H' " ,

Pe fata "1,2" - suctiune

La Hmed = Hstreasina = 57 m, ch(Hs) = 0,92

P~,2 = 3,3184" 0,8" 0,92" 55 = -134,32 daN/mz

Pe fata "3" - suctiune uniform distribuita La Hmed = Hl2 = 28,5 m, ch(Hmed) = 0,62

PH =33184.06·062"55= -6789daN/m2

3' " ,

,

,""

1.2 Valoarea de calcul a aetiunii directe a vantului

Se obtine ca produs intre valoarea normata si coeficientul partial de siguranta 'Y.

pv= P:" 'Y

Coeficientii partiali de siguranta 'Y se determina in functie de:

zonele geografice de vant, conform fig. 1 din STAS sau fig.6.1 din illdrurnator. stare a limit a ~i gruparea de mcarcari la care se face verificarea conform ST AS

1010110-75.

c1asa de importanta a structurii, conform STAS 10100/0-75. "

categoria de sensibilitate Ia vant conform pct.2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din

indrumator,

Conform STAS 10100/0-75:

cladirile de locuit fae parte din clasa Ill-a de importanta.

Conform pet, 2.14 din STAS sau pct.6.4.5 din mdrumator blocul tum analizat face parte din categoria Cz.

Localitatea Iasi se afla in zona C de vant.

Ca urmare:

- La S.L.D. in grupari fundamenta1e:

')F= 'Ya= 1,5 vezi tab.6 §i 7 din STAS sau tab. 1.6 si 1.7 din indrumator.

- La S.L.E.N. sub mcarcari totale de exploatare:

'Yo = 'Yc = 1,1

_ La S.L.E.N. sub efecte de durata si la S.L.U in grupari speciale in care vantul

joaca rol secundar:

'Yl = 'Ye = 0,3

In baza celor de mai sus:

- La S.L.U. in grupari fundamentale:

Pe fata "0"

La H = 10m: PO, 10 = ')F. P ~,lO = 1,5 .. 43,80 = 65,70 daN/m2

LaH = 57 m: PO,H=')F· P~,H = 1,5 ·134,32 = 201,48 daN 1m2

105

Pefata "1 2"

, ,

La Hmed = Hstrea~ina = 57 m: P1,2 = ')'F.p ~,2 = -1,5 • 134,32 =

Pe fata "3"

La H = Hmed= 28,5 m

P3 = ')F.p ~ = -1,5 • 67,89 = -101,83 daN/m2

_ LaS.L.E.N . sub tncarcari totale de exploatare:

Pe fata "0"

," -, 2 LaH = 10 m: PO,lO= 'Yo· P~,10 = 1,1 • 43,80 = 48,18 daN/m

La H = 57 m: PO,H= 'Yo" P~,H = 1,1· 134,32 = 147,75 daN/m2 Pe fata "1,2"

" . . ". . 2

La Hmed= Hstrea~ina= 57 m: PI,2 = 'Y0-P~.2 = -1,1 • 134,32 = -147,75 daN/m

Pe fata "3"

La H = Hmed = 28,5 m

P3 = 'Yo·p; = -1,5 • 67,89 = -74,68 daN/mt

-La S.L.E.N. sub efecte de durata ~i la S.L.D in grupari speciale in care vantul joaca rol secundar:

Pe fata "0"

" 2

La H = 10m: PO,lO = 1'1 .. P ~.IO = 0,3 • 43,80 = 13,14 daN/m

La H = 57 m: PO,H=·'Yl· P~.H = 0,3· 134,32 = 40,30 daN/m2 Pe fata '"1 2"

, ,

La Hmed = HStreasina = 57 m: Pl,2 = 1'1- P~.2 = -0,3-134,32 = -40,30 daN/m2

Pe fata "3"

LaH = Hmed= 28,5 m

P3= 'Yl·P~ = -0,3 • 67,89 = -20,37 daN/m2

2. Actiunea de ansamblu a vantului

2.1. Valoarea normata a rezultantei actiunii vantului

Conform punctului 2.3.3 din STAS sau pct.6.3 din tndrumator, P ni={jeCt· Ch(hmed)· gv· At

unde:

Ct - este coeficientul aerodinamic al rezultantei vantului "

_ conform punctului 2.8 ~i a tab.4 din STAS sau pct.6.4A si tab.6.4 din indrumator pentru cladiri de forma patrata ~i vant perpendicular pe fatada la cladiri cu raport HIB = 4,87 prin interpolare rezulta Ct = 1,36;

gv= 55 daN/m2, pentru zona C de vant;

106

At _ este aria proiectiei pe planul perpendicular directiei vantului a suprafetei aferente rezultantei considerate;

At se poate calcula in modurile:

At = L .. lm = 11,70m2, pentru actiunea rezultanta ca forta distribuita Pe inaltimea

cladirii;

A2 = L" hniV= 11,70" 3,00 = 35,1 m2, pentru actiunea rezultanta ca forte concentrate

de nivel 'in dreptul plan~eelor; ,

A3 = L " H = 11,70" 57 = 666,9 m2, pentru actiunea vantului ca forta eoncentrata m

centrul geometric al fatadei batute de vant;

Ch(hmed) = 0,62 pentru hmed = Hl2 = 28,5 m

{3 = 3,3184 calculat la punctull.1

Pe baza celor calculate mai sus:

Valoarea normata a rezultantei actiunii vantului:

P;I = 3,3184· 1,36" 0,62· 55 • 11,70 = 1850,56 daN/ml P;2,} = 3,3184· 1,36" 0,62· 55 • 35,1 = 5401,68 daN

P;,3 = 3,3184· 1,36 - 0,62· 55 • 666,9 = 102631,99 daN

~

2.2 Valoarea de calcul a rezultantei vantuIui

Se obtine ca produs lutre coeficientul partial de siguranta ~i incarcarea normata, Coeficientii partiali de siguranta sunt:

IF = 'Ya = 1,5; 'Yo = 'Yc = 1,1; 'Yo = 'Yc = 1,1 determinati anterior la punctul 1.2

Ca urmare:

La S.L.D. in grupari fundamentale:

Pil = IF • P;I = 1,5 • 1800,56 = 2700,84 daN/ml

P t2,} = ')'F • p :2,j = 1,5 • 5401,68 = 8102,52 daN

P t,3 = 'YF. P ;,3 = 1,5 -102631,99 = 153947,99 daN .

107

La S.L.E.N. sub tncarcari totale de exploatare:

P 11 = 'Yo· P:l = 1,1 • 1800,56 = 1980,62 daN/ml

p t2,} = 'Yo· P;2,j = 1,1 • 5401,68 = 5941,85 daN

P 1,3 = 'Yo· P:,3 = 1,1" 102631,99 = 112895,19 daN

La S.L.E.N. sub efecte de durata §i la S.L.D In grupari speciale m care vantul joaca rol secundar:

P II = 'Yl • P:l = 0,3 .. 1800,56 = 540,17 daN/ml

p t2,j = 1'1 • P72,j = 0,3 • 5401,68 = 1620,50 daN

P t,3 = "{I • P :,3 = 0,3 • 102631,99 = 30789,60 daN

C: incarcarea din seism. - Normativ PI00-92.

Sa se determine sarcina seismic a globaIapentruun bloc turn eu S+P+ 1 OE cu datele caracteristice de mai jos, pentru modul I de vibratie:

- hniv= 2,70 m

- H= 2,70 x 11= 29,70 m

- B= 12,30m

- L= 14,50 m

_ structura in cadre din beton armat cu

pereti de umplutura;

.. _ tncastrarea este la nivelul ± 0,00

- amplasament : Oradea

_ greutatea proprie normata echivalenta pe

m2 de nivel este g; =' 81 ° daN/m2

_ greutatea normata echivalenta din pereti despartitori este de 100 daN/m2 de pl~e~ curent

_ greutatea normata a planseului terasa este

de g: = 650 daN/m2

_ tncarcarea utila normata pe planseu curent este de 150 daN/m2

_ tncarcerea utilanormata pe teras a

circulabila este de 200 daN/m2

.. Conform Normativului PI00-92 sarcina seisnucag10hala orizontalain modul r

de vibratie: .

Sr=er·G unde cr=cx-ks·fJr·l/I·€r

lOS

in care:

c, - coeficientul seismic global inmodul r de vibratie;

G - greutatea mcarcarilor gravitationale pentru mtreaga structura; - mcarcarile gravitationale intervin cu fractiunea de lunga durata;

- coeficientul de durata, conform STAS 1010l/OA-77 sau cap.l tab.1.5 din

indrumator este:

- nd = 1,00 pentru Incarcari permanente;

- nd = 1,00 pentru incarcari cvasipennanente (pereti despartitori)

- nd = 0,40 pentru incarcari utile pe plansee curente si terase

- rncarcarile utile se considera cu valoarea de durata distribuite uniform pe toate

planseele

Ca unnare:

G = 10" (810+100+0,4·150)" Aniv+ (650+0,4-200) .. Aniv

Aniv= 12,30· 14,50 = 178,35 m2 - G = 1860190,5 daN

a - coeficient de importanta a constructici functie de c1asade importanta din tab. 5.1 din normativ sau tab.8.2 din indrumator;

_ conformtab.5.1 sau tab.8.2 din indrumator cladirea se incadreaza in c1asa III-a

de importanta;

- conform tab.5.3 sau tab.S.l din mdrumator, pentru cladiri din clasa III-a de

importanta a=l,OO;

k, - coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului;

- conform punctului 5.3,4 din normativ, k, este dat in tab.5.3 in functie de zona seismica de ca1cul, indicat in harta din fig. 5.1 sau fig.8.l din tndrumator. Pentru Oradea

zona de calcul este E. Pentru zona E, ks=O,12 .

f3r - coeficient de amp1ificare dinamica in modul 'r de vibratie, functie de compozitia spectrala a actiunii seismice in amplasament, care se stabileste conform pet. 5.3.5 din nonnative. Conform pet, 5.3.5 sau re1.8.3, 8.4 ~i fig.8.2 din mdrumator, f3r se stabileste in functie de perioadele oscilatiilor proprii T, ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei ce caracterizeaza perioada de colt T, cu relatiile:

f3r = 2,5 daca r, sr,

(Jr = 2,5-(T- Tc) ~l daca r,» r,

in cazul dat conform normativului Anexa B, tab. B.1 sau tab.8.3 din tndrumator structura este semirigida si ca urmare:

H 297

TI = 0,075- - = 0,075- '= 0,63 sec .

.fjj ~12,30

Pentru Oradea, zona E, perioada de colt este T, = 0,7 sec. Deci f31 = 2,5 deoarece T, ~c·

v - coefieient de reducere a efectelor actiunii seismice tinand seama de

, .

ductilitatea structurii §i de efecte1e de amortizare: Conform pct.5.3.6 si tab.5,4 din normativ sau tab.8.4 din mdrumator pentru structura in cadre din beton annat cu pereti de umplutura :

v=O,25

109

. fr - coeficient de echivalenta intre sistemul real si un sistem eli un grad de

libertate corespunzator modului r de vibratie. Conform pet 5 3 7 di .

re1.8.5 din indrumator: ' . .. n normativ sau

fI = 0,65

Pe baza celor de mai sus sarcina seismica globala, in modul I de vibratie rezulta:

SI = CI - G = 1,00-0,12-2,5-0,25.0,65·1860190,5 = 90684,3 daN

·1. COMSAE.

110

BIBLIOGRAFIE

_ Constructii Civile vol.I - Elemente de teoria si tehnica constructiilor, Elemente de teoria ~i mecanica zidariilor, IPC-N 1992.

2. COMSA E., TOADER V. - Breviar de norme pentru evaluarea actiunilor In constructii, IPC~N 1984.

3. STAS 10101/0-75

4. STAS 101Ol/0A-77

5. STAS 10101/1-78

6. STAS 10101/2-75

7. STAS 10101I2AI-87

8. STAS 1010112A2-78

9. STAS 10101120-90

10. STAS10101/21-92

11. STAS 10101/23-75

12. STAS 10101/23A-78

13. NPI00-92

_ Actiuni in constructii. Clasificarea ~i gruparea actiunilor.

J

_ Actiuni in constructii. Clasificarea ~i gruparea actiunilor

pentru constructii civile si industriale.

_ Actiuni in constructii. Greutati tehnice si Incarcari permanente.

_ Actiuni in constructii.Incarcari datorita procesului de exploatare.

_ Actiuni In constructii. Indirdiri tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale ~i agrozootehnice.

_ Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante.

_ Actiuni in constructii. Incarcari date de vant.

_ Actiuni In constructii. Incarcari date de zap ada.

_ Actiuni in constructii. Indircari date de temperatura exterioara.

_ Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile ~i industriale.

_ Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice ~i industriale.