'<1l

.~
N
,_,
OJ
...,
~
,_,
OJ
~
"0
0
,_,
Q.
G...:
l c:::
';'
.. C~
S
H
0
<'H
C
0
<..>
'm
~
H
)Cij
S
,_
:::
'"
...,
1fJ
<lJ
+'
cO
...,
en
A
Ji1
"0
H
c:l
"0
C
C'j
....
If)
t1l
(j)
H
C'j
.....
<..>
OJ
o,
vi
(\)
H
QJ
~
t o o

S:l

....

d)

>-l

STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA

STAS 2745-90

ROMANIA

J nlocuieste :

STAS 2745-69

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDlZARE

TEREN DE FUNDARE URMARIREA TASARILOR CONSTRUCTIILOR PRIN METODE TOPOGRAFICE

CI.siCk.rea .ICllnurucrfdi G 21

Foundation soil

Sol de fondation

OCHOBaH¥.e

BUILDING SETTLEMENTS TRACING BY SURVEYING METHODS

HAEJIIO,ll,EHl1E OCA,lJ,Kl1 KOHCTPYKlI,l1M TOrrOrPA<l>l1QECKl1Ml1 METO,lJ,AMl1

SURVEILLANCE DES FAlX PAR METHODES TOPOGRAPHIQUES

1 GENERALITA.TI

1.1 Obiect si domeniu de aplicare

Prezcntul standard se refera la urmarirea prin metode topografice a tasarilor constructiilor, in timpul executiei si al exploatarii acestora.

Tasarile sint deplasari pe verticala ale constructiilor, datorate, in principal, indesarii terenului sub actiunea incarcarilor transmise de fundatie .

Prezentul standard se refera, de asemenea, la urmarirea deplasarilor pc verticala ale constructiilor datorate ~i altor cauze: contractii si umflari ale argile1or, lichefierea nisipurilor, miscari seismice, alunecari de teren, goluri subterane (formate prin antrenarea pamintului, prin dizolvarea unor roci solubile, prin excavatii subterane etc.), prabusiri ale structurii pamlnturilor macroporice sensibile la umezire ca urmare a saturarii etc.

Prevederile prezentului standard se aplica la toate categoriile de constructii.

1.2 Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din activi

tatea de urmarire a comportarii constructiilor.

Raspundcrile care revin in activitatea de urmarire a comportarii constructiilor, atit in faza de executie cit si de exploatare, beneficiarului, proiectantului si executantului sint stabilite in reglementarile legale in vigoare.

1.3 Urmarirca tasarilor poate fi organizata la constructii existente sau constructii not, incepind

cu faza de executie si continuind pe parcursul exploatarii.

1.4 Prin urrnarirca tasarilor constructiilor se deterntina deplasarile sau deformatiile construetiilor, generate de tasari ale terenului de fundare, ca de exemplu: tasarea medic, tasarile relative, inclinari ale fundatiilor sau ale constructiei in ansamblu, incovoieri relative ale talpilor continui de fundare etc., dupa care aces tea se com para cu deplasarile sau deformatiile calculate.

Cu datele astfel obtinute : _

- se verifica indeplinirea conditiilor de siguranta si de exploatare normala a constructiilor :

- se obtin elemente pentru perfectionarea metodelor de calcul al tasarilor, pentru stabili-

rea valorilor deplasarilor sau deformatiilor admisibile atit din punet de vedere tehnologic cit si al structurii de rezistenta si ale unor caracteristici de comportare ale paminturilor si rocilor din cuprinsul terenului de fundare;

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE' PROIECTARE ~I DIRECTIVARE iN CONSTRUCTII

]_

<))

A:

INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Bd. Ilie Plntllte n r. 5 BUCURE~TI

1990-03-01

- Institutul de Cercetar] in Constructii si Eco-

nomla Constructiilor ~I . .

MINISTERUL EDUCATIEI ~I INVATAMiNTULUI - Institutul de Constructf] Bucure~ti

£

N -

Elaborat de:

Aprobat de:

Data intrarii in vigoare :

Telex 11312 I.R.S

Tabelul 1
Eroarea admisibila Cerinta privind Clasa
a masurar ii deplasari i conventio-
verticale precizia nala de precizie
mm '"
± 0,5 I foarte A \
I ridicata
± 1.0 rid icata 13
± 3,0 I medie C
---I
± 10,0 1 redusa D
----- - se clarifica cauzele unor degradari ale constructiilor :

OBSERVATIE - Ascmcnea degradari pot fi datorate compresi hilifat ii mar i si neuniforme a terenului de fundare, umezirii intense a terenului, i nfluentoi unor constructi i noi executate in vecinatate, suprairicarcari i terenului prin depozite plasa te in apropicrc, couoririi sau cresterii nivclului apei subterane, exccu t ar i i in zona a unor foraje sau cxcavat ii, realixarii llnga sau sub construct ie a u nor lucrari subt.erane etc.

- se definitiveaza programul de exec utie si regimul de exploatare a constructiei. OBSERVATIE - Masurarea tasar i lor pe parcursul executiei perp-ite prognozarea cv olut iei in tirnp a deformat i ilor si a m'arimii dcformati ilor totale probabile ale constructiei. In acest mod, 5e poate stabili momentul cind sa. se faca legaturile intre tronsoane sau parti ale constructiei, racordarile definitive intre const.rnctic si diverse retele ex ter ioare, lega.tur ile dintre ramblee si culeile de poduri, realizarri suprastructurii la cai de cornunicat.ie avind rarnblee asezate pc terenur i compresibile etc. Masurarea tasarilor in perioada primelor Incarcari poate sta Ja baza deciziei de trecere 1a exploatare curenta a unor constructi i servind drept depozite cu diferite destinaj ii (siJozuri de cereale, rezervoare etc.).

1.5 Oportunitatea urmaririi tasarilor constructiilor noi se stabileste de proieetant, iar al ce-

lor existente de beneficiar.

Urmarirea tasarilor se prevede in mod obligatoriu:

- in situatiile precizate in STAS 3300/2-85 in care ca1culul definitiv al tercnului de fundare trebuie sa se fad la starea limita de deformatie :

-la constructii fundate pe paminturi, in apropierea carora se pot produce supraincarcari importante ale terenului de Iundare (executia un or consrructn inalte sau lucttui de tcrasamcnte, depozitari de materials de.);

-la constructii care prezint.i fisuri, crapatur i de. san dcp las.iri, dcnivelari, inclinari etc. care pot fi atribuitc dcforrnatiilor tcrcnului de fundarc sau altor cauze de fe lul celor mentionate Ia pet. 1.4;

- dupa anumitc calamitati naturale (seisme, inundatii, alunccari de teren etc.);

-la modificari .importante ale conditiilor de exploatare.

1.6 Urmarirea tasarilor unci constructii priu nu.todc topograficc sc efectueazii pc baza unui

program care se incadreaza in proiectul de urrnarirc a comportarii construct iei,

1.6.1 Tema pentru intocmirca programului privind masurarca tasarilor se elaboreaza de c~ttre proiectantul structurii in colaborare eu executantul studiului geologico-tehnic si geotehnie al amplasamentului.

In anexa A la prezentul standard se prezinta exemplifieativ, continutul-cadru al temei.

1.6.2 Programul privind rnasurarca tasarilor se intocmeste de catre unit ate a care efectueaza aceasta lucrare, de cornun aco rd eu proiectantul, executant~l si beneficiarul constructiei,

In anexa B lao prezentul standard se prezinta, exemplificativ, continutul cadr~l al programului privind masurarca tasari lor.

1.7 Terminologia cste conform STAS 3950-81; STAS 3300/1-85; STAS 3300/2-85 ~i

STAS 7488-82

2 CERINTE DE BAZl\. ALE URMARIRII TASAH.ILOR CONSTRUCTIILOR PRIN METODE TOPOG RAFICE

2.1 Urmarirea tasarilor unci construct ii prin met ode topografice consta din masurarea modificarii cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare , fixate solidar de constructie, prin raportarc la rep ere de rcferinta (repere fixe) amplasa tc conform prevederilor de 1a pet. 3.1

2.2 Metodele pentru masurarea deplasarilor verticals ale constructiilor se precizeaza in programul privind masurarea tasarilor si sc alcg in func] ie de precizia necesara a masurarii, de particularitatile construeti ve ale constructiei ~i de natura tcrenului de Iundare.

2.3 proicct luI 1.

Preeizia necesara a rnasurarii deplasarilor verticalc, in functie de valoarea est imata prin a tasarii absolute maxime S m ix- se deterrnina preliminar conform precizarilor din tabe-

Valoarea estirnata prin proiect a tasar ii absolute maxi me, smax mm

----------------------------~~

sub 30

intre 30 si 100

Intrc 100:;;i 500

---------------------------1-

peste 500

-

. ,

- ..

\

r

-3

STAS 2745-90

OBSERVATII:

1 in f unct ie de impor tauta construct ici , de part icularit.it ilc alc.it.uir ii constructive si ale coudi t.iilor de exploatare, proicctant ul po.ite stab]i erori adrnlsil)i1e tic nl~t:;U_~·(l{e ~i c(->inte COfCSPU!1Z:1l0are 'pri'iil!(! precizia P" baza altor t ipuri de dcplac'iri sau dclorrnat ii est irnate (tJ,s~iri rclat ivc, incovoier i rcl.it ive, inclinari et.c.)

2 In lipsa d.itelor privind valor ilc estimate ale dcplasarilor. clasa conventionala de precizie se poate deterrnina dup i cum urrneaza:

A - constrncti i din clasaT de impor tant.i, stabi li ta conform STAS 10 100/0-75, construct.ii aflate in exploatare de peste 50 ani, constructi i fundate pe terenuri stlncoase si serni-stincoase :

B - constructi i Iundate p:c tercnuri bunc, definite conform STAS 3300/2-85, cu exceptia tcrenurilor stincoase si semi-stincoase :

C - ~onstructii fundate pc tercnur i dif icile ; D - constructi i de pamint.

2.4 Deplasarile verticale ale constructiilor se recornanda sa fie masurate cu una din urmatoarele metode sau cu 0 cornbinatie intre acestea: nivelment geometric si nivelment hidrostatic.

Metodele de nivelment ce se recomanda a fi utilizate, in functie de clasa conventionala de precizie, sint indicate in tabelul 2.

Tabelul 2

Clasa convent ionala de prcci z ie

A,B

Nivelrnent geometric de precizic Nivelment hidrostat ic de preciz ie

----------_."-----------------

C,D

Nivelmcnt geometric Nivclrucnt hidrosta.t.ic

----_._. __ .. _----;----

. __ ._--------------------

OBSEJ:~VA TIE - In Iunctie de parr icular itat ilc lucr.ir i i , pot fi utilizate 51 alt c metodc de uivelment care asiguril reali zarca a~elela$i precizfi, ca de cxcmplu {-netDt1e fotograrnmetrice. '

2.4.1 Nivelmentul geometric reprezinta metoda de baza pentru masurarea deplasarilor verticale ale constructiilor. Principalele conditii tchnice pentru nivelmcntul geometric, in functie de clasa convr-ntionala de precizie sint date in tabclul -,s.

Tabf-Iul 3

i

! ._--

conven tionala

de P,"("';;Zle I

- ----------- I

! D I

Caractcr istica ni'le1rn'~"LI~ ui geometric

!

i --c;-;~ditiit~hn icc pent ru nivelmcntul geolncL ;.:~

-------

A

B

c

\ 25 40 I 50 I

de Ia apara t I 0,2 0,4 I 1.0

1---- ----1----1-----

i 1.0 20 I_~'~ I __ l~ _

I ±O,15.j;; 1-±O,5 -/n I ±1.5 '11-:; I :t5.j-;-;

ViZ:1, m, max.

--------------------

100

Incgalrtatea intre portee (distanta h meTa), m, pe statie , max.

3,0

!ncg~i.l:tatea cumul.it.i a p.irtcclor la dr umui ro inch isa, m, ml,x.

Ncinch iderca admis ibila, nun, la drumuirc inchisa (n-numarul de stati i)

OBSERVA_TIE - Executant.i.l uivclmcntului gcometric poate adopta si alte valori pentru difcr itele caracteristici, daca asigura Indcplinirea cerintei de precizie impusa.

2.4.2 Nivelmentul hidrostatic este indicat in cazul cind trebuie efectuata masurarea deplasarilor verticale relative ale unui mare numar de puncte, ceea ce ar prezenta dificultati 1a utilizarea altor metode. De asemenea, se foloseste atunci cind sint de masurat puncte in interiorul cladirii spre care vizarea directa este impiedicata.

Utilizarea acestei metode nu este indicata In cazul unor constructii supuse unor actiuni di-

narmce.

3 REPERE DE REFERINTA

3.1 Reperele de referinta (reperde fixe) utilizate la masurarea deplasiirilor verticale ale C011-

structiilor cu metode topografice pot fi:

- de adincime :

- de suprafata,

3.1.1 Tipul reperului de referinta se alege In functie de precizia impusa masurarii, dupa cu n

urrneaza:

- in cazul unor masurari cu precizie Ioarte ridicata si ridicata, se utilizeaza rep ere de reIerinta de adincime, avind baza incastratii in forrnatiuni geologice practic incornpresibile. Ca reperc de referinta de adincime pot fi utilizati si pilotii pusi in opera in zona pentru incercarea in teren sub solicitari axiale, al caror capat superior ajunge la supratata terenului :

STAS 2745-YO

- in eazul unor masurari eu precizie medic si redusa sc utilizeaza rcperc de referinta de suprafata avind baza coborita sub adincimea de inghct san rep ere de referinta de suprafata de perete fixate pc constructii vechi ale carer tasari se considera ca sint stabilizate.

3.1.2 In cazul reperelor de referinta pe amplasamente cu terenuri cu conditii de Iundarc difi-·

cile trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:

, - in umpluturi recent executatc, a carer consoli dare nu estc inchciatii, se utilizeaz.i rc-

perc coborite cu baza pc 0 adincime de minimum 1,5 m SU') lirnita inferioara a umpluturii, in stratul in loc, protejate prin tevi;

- in paminturi sensibile la umezirc, capatul inferior al reperului sc incastrcaza sub talpa pamintului sensibil la umezire pe 0 adincime de eel putin 1 m in paminturi nisipoase ~i de cd putin 2 m in paminturi argiloase. In cazul in care grosimca stratului sensibil Ia umezirc este de peste 10 m, capatul inferior al reperului trebuie incastrat sub talpa pamintului sensibil 1a umezire pe 0 adincime de eel pu tin 5 m;

- in paminturi cu umflari si contractii mali, capatul inferior al rcperului se incastreaza pe 0 adincime de eel putin 1 ~ sub zona afectata de variatii de umiditatc ~i de volum;

- in paminturi turboase, se foloscsc drept repere de referinjii piloti batuti, coboriti pina la un strat putin deformabil.

3.1.3 Reperele de referinta trebuie amp1asate:

- in afara drumurilor, cailor ferate, comunicatiilor subterane, dcpozitelor ~l altor zone unde este posibila distrugerea reperu1ui san modificarea pozitiei acestuia :

- in afara zonelor din teren afectate de presiunile transmise de fundatii ;

- in afara limitelor de influent a ale unor terasarnente instabile, versanti alunccatori,

excavatii subterane, goluri carstice 9i ale alter fenomene geologice nefavorabile :

- in afara zonelor de teren afcctate de vibrat iile produse de mijloacele de transport, rnasini, mecanisme;

= la 0 departarc de constructie egala cu de cel putin trei ori grosimca stratului de pamint sensibilIa umezire;

-- in locuri care sa permita un acces lesnicios 1a repere, pontru fixarca instrumcntclor topografice pe intreaga durata a observatiilor.

3. L4 Este indicat ca in jurul reperelor de referinta amplasate in tcren sa sc execute imprcjmuiri de protectie vopsite in culori de contrast.

3.1.5 Numarul reperelor de referinta trebuie sa fie de cel putin trci.

3.1.6 Reperele sint conform STAS 10493-76.

4 MARCI DE TASARE

4.1 Marcile de tasare sint repere mobile de nivelment, care se alcatuicsc si se fixeaza in elcmcntele de constructie astfel incit sa fie asigurata conservarea lor in timp, pc intreaga durata a cfcctuarii observatiilor si sa fie posibila efectuarea masurarilor atit in timpul executiei cit ~i in tirnpul exploa tarii constructiilor,

4.2 Alcatuirea si dispunerea miircilor de tasarc se stabilesc de catrc unitatea care cfectucaza masurarile, de acord cu unitatile de proicctare, executie ~i exploatare, tinind scama de precizia impusa masurarii, de particularitatile constructive (forma, dimensiuni, rigiditate) ale constructiei, de tasarea estimata si de neuniformitatea acesteia, de conditiile geotehnicc, geologice ;;i hidrogeologice ale amplasamentului, de particularitatile de exploatare ale constructiei, de asigurarea conditiilor celor mai favorabile de efectuare a observatiilor cu metoda de nivelment aleasa,

4.3 Marcile de tasare se amplaseaza la partea inferioara a constructiei, de-a lungul perimetrului si dupa caz, in interior. Marcile de tasare se fixeaza la colturile constructiei, de 0 parte ~i de alta a rosturilor de tasare sau de contractie, la punctele de jonctiune dintre peretii longitudinali ~i transversali ai cladirilor cu zidarie portanta, pe stilpii aflati in zonele cu solicitari dinamice importante, in tronsoanele cu conditii geologice nefavorabile. Marcile de tasare se alcatuiesc si se amplaseaza astfel inc it sa nu fie deteriorate san astupate de lucrarile sau f inisajele care se executa ulterior.

4.4 Marcile de tasare sint conform STAS 10493-76.

4.5 Utilizarea unor marci de tasare alcatuite din doua par ti (0 teaca inglobata in element~l

de constructie ~i un bolt detasabil) nu este r ccomanda ta in cazul un or masurari cu precizie foarte ridicata sau ridicata.

5 EFECTUAREA MAsURARII TASARILOH_

5.1 Stabilitatea reperelor de referinta trebuie controlata Ia fie care ciclu de observatii.

5.2 In cazul constructiilor noi, etapele la care se efectueaza masurarile se stabilesc preliminar

in functie de programul de constructie ~i se adapteaza corespunzator evolutiei tasarilor.

. .. ,

5.2.1 In vedcrea stabilirii tasiirii totalc, estc necesar ca prima citire asupra marcilor de tasare sa se fad sub 0 incarcare cit mai redusa, de exemplu, dupa terminarea executiei fundatiilor sau a zidariei subsolului. In acest scop este indicat sa se fixeze marci de tasare chiar in aceste elernente de constructie. Dad ulterior aceste rnarci de tasare devin inaccesibile, se inlocuiesc cu alte marci de tasarc fixat'c in stilpi sau pereti, dupa ce in prealabil s-a stabilit diferenta de cota dintre marcile fixate initial si cele care Ie substituie.

5.2.2 Masurarile in timpul executiei se programeaza astfel incit sa coincida, pe cit posil-il, cu terminarea unci etape de lucru (un nivel al constructiei, glisarea pina la 0 cota data etc.). La un ritm uniform de constructie, este indicat sa se efedueze minimum'<patru cicluri de observatii la aproximativ 25; 50; 75 ~i 100%, din incarcarea adusa de constructie. Dad in aplicarea incarcarii intervin pauze, trebuie efectuate mii surati inainte ~i dupa aplicarca incarcarii.

5.3 In timpul exploatarii, masurarile sc fac in corelare cu modul de realizare a incarcarii utile, specific fiecarei constructii (silozuri, castele de apa, magazii etc.) pina la atingcrea incarcarii de regirn. Dupa darea in exploatare a constructiilor masurarile se fac la intervale astfel alese incit sa poata fi stabilita evolutia in timp a tasarilor.

Intcrvalcle de timp prestabilite pentru efectuarca masurarilor pe parcursul exploatiirii pot fi modificate in cazurile in care intcrvin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de exernplu: variatia importanta a nivelului apei subtcrarie, aplicarea unei incarca;i in imediata vecinatatc a constructiei, baterea de piloti sau alto surse de vibra tii in aprop iere, socuri scisrnicc,

prccipitatii abund~ntc etc,' ,. ,

S.4 Efcctuarea miisuriirilor sc incredinteaza unor unitati dotate cu personal 7i aparatura care

Srt asigurc prcclzla irnpusa masurarii.

6 EFECTCAREA OBSERVATIILOH. ASl'PH.A FISURILOR

6. i In cazul aparitiei de fisuri in elcmentele portante ale constructiilor, trebuic intreprinse observa tii sistema tice asupra Iisurilor in vederca clucidarii caracterului deforrna tiilor ~i pericolului pe care acestea il implies asupra rezistentei ~i exploatarii constructiei.

6.2 Pentru urmarirea dezvoltarii in lung a fisurii, cxtremitatile acesteia se repereaza periodic

prin liniute vopsite, aljituri de care se noteaza data.

6.3 Pentru urrnarirca dezvoltarii in scns transversal a fisurii se utilizcaza dispozitive c'c masurii sau repere, fixate de ambelc parti ale fisnrii, in dreptul carora sc marcheaza numarul lor ~l data montar ii.

6.4 La fisuri cu deschidcrea transvcrsala mal mare de 1 mm trebuie masurata ~l adincirnea

acestora.

7 INREGISTRAREA ~I PRELl1CRAREA OBSERVATIlLOI\.

7.1 Valorile masura tc ale cotclor marcilor de tasare se inrcg istreaza pe tercn in carnetul de nivelment. Se consemneaza totodata datele necesare pcntru prelucrarea ~i interpretarea ulterioara a rezulta telor, ca de exemplu: dispozitia in plana constructiei cu amplasarea reperelor de referinta si a marcilor de tasare, date asupra incarcarii in momentul efectuarii citirii san, eel putin, asupra stadiului fizic atins de lucrare (numarul de niveluri, cota cofrajului glisant, inaltimea de turnare a betonului in corpul bara jului etc.).

7.2 Prelucrarea analitica a rezultatelor dupa fiecarc ciclu de observatii cuprinde : verificarea earnetelor de nivelment, verificarea stabilitatii reperelor de referinta, caIculul deplasarilor marcilor de tasare, stabilirea preciziei masurarilor intreprinse, inc1usiv compararea erorilor inregistrate eu cele admisibile pentru clasa conventionala de precizie impusa.

Datele privind tasarile marcilor se tree intr-o fi~a de urmarire a tasarilor intocmita pentru respectivul obiect de constructie.

In anexa C la prezcntul standard se prezinta exemplificativ a lcatuirca unci fisc de urmarire a tasarilor,

7.3 Prelucrarea grafica a rezultatelor masurarilor cuprinde construirca pentru fiecare marca de tasare a unei diagrame de evolutie in timp a tasarii, in coreIare cu evolutia in timp a incarcarii transmise terenului de catrc constructie.

In anexa D la prezentul standa:rd sc prezinta exemplificativ diagramcle de cvolutie in timp a tasarilor si a incarcarii.

Pe baza tasarilor marcilor indi viduale se calculeaza tasarca mcdie a constructiei, a card evolutie in timp se poate reprczenta in aceeasi diagramii.

In cazul in care s-au cfcctuat citiri asupra unar marci de tasa.re plasa.te atit pc conturul constructiei, cit ~i in interior, pot fi construite dupa Iiecare ciclu de observatii curbe de egala tasare.

7.4 Rezultatelc miisuriirilor de tasare se transmit dupa fiecare ciclu de observatii proiectantului care, pe baza interpretarii lor, avizeaza asupra mentinerii, modificarii sau sistarii programului de observa tii,

8 H.APORTUL ASUPRA TASA.RILOH. CONSTH.UCpEI

8.1 Pe baza rezultatelor masurarii tasarilor proiectantul intocmeste, in colaborare en unitatea care a intreprins miisurarile, pentru Iiecarc obiect de constructie aflat sub urrnarire, unrnport tehnic asupra tasarilor constructiei, care trebuie sa cuprinda:

_. dcscrier ca sumara a scopurilor urmaririi tasarilor la obiectul considerat :

- coloane stratigrafice pc amplasament, cu indicarca caracteristicilor fizice ~i mecanice ale paminturilor :

- schita in plan a constructiei cu dispunerca marcilor de tasare ~i a reperelor de refc-

rinta :

-- sectiuni vertic ale prin funda tii ;

--- alc~ituirea si dirncnsiunile caracteristice ale marcilor de tasare si reperelor de rcfermta :

- dispunerea ~i descrierea dispozitivelor pcntru masurarea deschiderii Iisurilor ; .,'

- metoda de nivclment folosita, en indicarea apara.telor ~i instrumentelor :

- enumerarea Iactorilor care au contribuit la produccrea d-formatiilor :

- descrierea. fotografierea sau reprezentarca gn:;fica. a unor cventuale dcteriorari produsc

de tasari :

_ fisa de ur rniirire a tasarilor, cu conscrnnarca dcplasarilor inregistrate la ficcare ciclu de observa tii ;

- diagramele de varia tie in timp a tasarilor ~i a incarcarii ;

- concluzii si recomandari.

8.2 Raportul teh~ic asupra tasarilor se include in cartea tchnica a constructiei.

I

t \

J-'.

I

J

ANEXA A (inlorma tivii)

CONTINUT-CADRU

AL TEMEI PENTRU ELABORAREA PROGH.AMULUI PRIVIND MASURAREA TASARILOR

- Denumirea obiectului

- Beneficiar (dcnumirea unitatii)

- Proiectant (dennmirca unitatii)

- Executant (dcnumirea unitatii)

- Adresa obiectului

- Date asupra destina tiei si tipului cons true [iei, asupra alcatuirii constructive, asupra principali-

lor paramctri tehnologici (inclusiv pentru partile subtorane)

- Date asupra alcatuirii constructive, dimensiunilor in plan si a dincirn.i fundatiilor

_ D te - "'fA..- ...... ~~_....l·tl:1 0"::' 1 CT·;,....'~ 1· -l r 0'0- 1 o-ir-o c· - s:» {"r·'h' 1"':) -~..... - 1 .... C '.""'. ~

a c; asupra conan .. uor b,.0106"'-''-' norogcoiogice 'fl g"o,~ nice pv amp asament

- Date asupra rna-uratorilor de delormatii intrcprinse anterior 1'2 amplasament

- Partile de constructie supuse observatiilor

- Periodicitatea obsf;~vatiilor: '

- in faza de executie

- in exploarare

- Tasari calculate

- Precizia necesara a masuratorilor topografice

- Alte corinte

- Anexc la tema :

a) pla nurile Iunda [iilor cu indicarea locnrilor propuse pentru ampla:;area marcilor de tasare :

b) sectiuni cot a te (longitudin.da, transversala) prin constructie :

c) plan de situatie a1 constructiilor 1i retelelor ingineresti pe al11p1a~ament.

Elaborxtcrul temei

Da ta Scm natura

ANEXA B (informnt lyre)

CONTINUT-CADRU AL PROGRAMCLUI PRIVIND MAsURAREA TASAR.ILOR

B.1 Programul privind masurarea tasarilor unei constructii trebuie sa cuprinda informatii re-

Ieritoare la:

- scopurilc observatiilor ce urmeaza a se intreprinde :

- destinatia si tipul constructiei, alcatuirea construct iva a ei;

- alcatuirea constructiva, dimensiunile in plan si adincimea fundatiilor ;

-- conditiile geologice, hidrogeologice si geotehnice pe amplasament ;

- va1ori1e tasarilor calculate;

- partile din constructie supuse observatiilor :

- pentru constructii in curs de executie -- etapele de realizare a lucrar ilor de constructie,

rezultate1e examinarii vizuale a gropii de fundatie si a fundatiilor ;

-- pentru constructii aflate in exploatare - perioada de clnd functioneaza, rezultatele exa-

minarii obiectivului, existenta fisurilor si locurilc de amplasare a reperelor :

-- repcrele din reteaua de nivelment de stat, reperele amenajate pentru uzu1 constructici :

- sisternul local de coordonate si cote;

-lucra_ri anterior intrcprinsc pentru masurarca deforrnatiilor ~i legatura acestora cu lucra-

rile prevazute :

--locurile de amplasare a repcrclor de referinta si justificarea tipurilor de rcpere alese :

--locurile de amplasare a marcilor de tasare si dcscrierea tipurilor de rn'irci prevazute :

-- schema prelirninara a drumuirii de n.vc'ment ;

- metodele si instrumcntele ce se utilizeaza :

- periodicitatea observatiilor.

B.2 In program trebuie sa se precizeze raspunderilc:

- unitatii de proiectare pentru intocmirea proiectului de amplasare a marcilor de tasare ~1 reperelor de referinta :

- executantului pentru asigurarea montarii si accesului 1a m ircile de tasare ~i r epcrclc de referinta :

- unitatii de specialitatc pentru efectuarea observatiilor si prelucrarea primara a rezulta-

telor;

- beneficiarului pentru preluarea reperelor ~i marcilor dupa terminarea constructiei ~i pentru asigurarea continuarii observatiilor in perioada de exploatare;

- unitatii de proiectare pentru intocmirea raportului tehnic asupra rezultatelor observatiilor la incheierea acestora,

B.3 La programu1 privind masurarea tasarilor se anexeaza : terna elaborata de proiectant, schemele retelei topografice proiectate, dctalii de executie ale reperelor de referinta si marcilor de tasare, planu1 calendaristic de efectuare a lucrarilor, cu precizarea termenului de transmitere catrc heneficiar si proiectant a rezultatelor dupa fiecare ciclu de observatii, devizu1 lucrarilor.

-,

•. .

\D
00
S:l s:: 0
<"'1
0\ N
0
v-i It")
00
0\
- 0
.....< N
N
~ ~
3
H
~
)..-r_:
u:
..-,:
f-<
..-,: 9 ,,'01 0
-+-' N
,,1 It") oj N
00
~ s:: Q
....., ~ ·S
~ k
>< 0 E
~ '"
;_)
W
0
<:
(f;-
H
>-'-< <l oj
'"0 .5
><Il ....
+>- c,
~ .,
.;:
oj -+-'
" '0
.... <Il
oj .5
'"
C\l
f-< -+-'
P 00 0\

8 _

S

------- ._--'.---;---

----,---,----"-,--- -----------

., oj
'"0 .S
XII ....
-+-'- P,
~
oj
e o:l
oj .§
'"
oj -+-'
f-< P .,

.;: .-::;

o

r-. 0\

N 0\

s- . - _

S

., oj
'"0 .§ 0\ ... 0 It")
>:<l ... 10 0- 0- It")
+'- c,
~ 8 S
.,:: S -_---------
oj 's
" I'§
....
«I
Vl It") \D \D ...
oj ~
f-<
---------.--------
'G PXII 1
.... ~ ~~ 0 0\ It") ""
,," p..~ 81 0\ "" \D 0
., ....
a .... " It") It") It") \D
., .... "'I N N <'1
.s"'(j ~ I C\ 0- 0- 0\
8>«1.,
~"'O
., j ro
'0 5 .". 00 -e- .....
>ro k \D 00 00 It")
4-'- P,
~ 0) s
....
ro '';:; 8
<lJ oj '0
k
oj a ,.... 00 ,.... r-
<Il
oj '';:;
f-< P
--------- "" ::s
00
s:: <n_ It")
0 0
00 .... N
0 ~
v-i
N '"
c,
.... 4-' ] '"
_. oj Q :.a 'v
~'Q 2
~ <£.~ ~:;:: 'S :~ O).~
. .-~ - -+-'- .S! 8 ;;;-
....... ~ 0 ::s ro N .~ d'O
..Cl., .... '-' > u~ :..;:: ·c ., Q
OI=Q;1; - k
::s ., .~ ., ->oj >1-2
.... if> '-' if) ::s .... .2 oj
)ro~ E.g .~ '-'
a 0 '0 ::s if> p. o:l
::s oj E- "-;1;
z~ o~ (f;'@ P:E..'4 <."! ..

...... I-<

r::1 '" o

.....

" <::

'J

,:Q

.. .....

'_Pw> nJ :> H CJ

'"

,..0

o