Sunteți pe pagina 1din 15

BREVIAR DE CALCUL

Legislaie tehnic:
o

o
o
o
o
o
o

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

P 100-1-2006 - Cod de proiectare seismic - Partea I Prevederi de proiectare


pentru cldiri
STAS 11100/1/1993 - privind zona cu gradul VIII de
intensitate
macroseismic
CR1-1-3-2005 Cod de proiectare - Evaluarea aciunii zpezii asupra
construciilor .
NP-082 04 - Cod de proiectare bazele proiectrii i aciuni asupra
construciilor Aciunea vntului .
CR-0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii .
STAS 10107/0-90 Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton,
beton armat i beton precomprimat.
CR 3-01-1 - Normativ privind prescripii generale de proiectare.Verificarea
prin calcul a elementelor de construcii metalice i a mbinrilor
acestora
C 150-1999 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale
cldirilor industriale, civile i agricole
CR2-1-1.1 Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton
armat
P 59-86 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i folosirea armrii cu plase
sudate a elementelor de beton
P 2-85 - Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din
zidrie
C 37- 88 Normativ pentru alctuirea i executarea nvelitorilor la
construcii
C 107-2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termic
la cldiri cu alt destinaie dect cele de locuit
NP 11204 Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii
directe la construcii.
P 7/2000 Normativ privind proiectarea i executarea construciilor fundate
pe terenuri sesibile la umezire de grupa B
GP 014-97 Ghid de proiectare. calculul terenului de fundare la aciuni
seismice n cazul fundrii directe
C 169/1988 Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru
realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale
STAS 1242/2/1985 - privind studii i cercetri geotehnice specifice traseelor
pentru ci ferate i drumuri
Indicator TS/1981 categorii de teren n care se vor executa spturile
STAS 6054/1977 - privind adncimea de nghe

1. CLASIFICAREA INCRCRILOR
n vederea alctuirii unor grupri raionale pentru calculul structurii, aciunile

ncrcrilor se vor clasifica dupa criteriul frecvenei cu care sunt ntlnite la anumite
intensitai :

Aciuni permanente

Aciuni temporare

Aciuni excepionale

cvasipermanente
variabile

Aciunile permanente se aplic n mod continuu cu o intensitate practic

constant n raport cu timpul. Aceast intensitate poate s se reduc sensibil sau s se


anuleze numai n cazuri excepionale. n cazul aciunilor permanente s-a considerat:
greutatea elementelor permanente ale construciei.

Aciunile temporare variaz sensibil n raport cu timpul sau pot s lipseasc total

n anumite intervale de timp.

Aciunile temporare cvasipermanente se aplic cu intensiti ridicate pe durate

lungi sau n mod frecvent.

Intensitatea aciunilor temporare variabile variaz sensibil n raport cu timpul,

sau ncrcrile pot lipsi total pe intervale lungi de timp.

Aciunile excepionale apar foarte rar, eventual niciodata n viaa construciei, la

intensiti semnificative.

1.1. NCRCRI PERMANENTE

1.1.1. NCRCRI PERMANENTE DIN PEREI EXTERIORI

Nr.

crt.
1.
2.
3.
4.

Denumire strat
Tencuial interioar
Zidrie crmid
plina

Polistiren celular

Tencuial exterioar

Greutate
tehnic

(daN/m3
)

Grosime
strat
(m)

Valori

normate

(daN/m2
)

Coeficientul

Valori de
calcul

ncrcrii

(daN/m2
)

1900

0,02

38

1,35

51,30

1300

0,30

390

1,35

526.5

20

0,10

3,0

1,35

2,7

2100

TOTAL

0,03

63,0

1,35

1.1.2. NCRCRI PERMANENTE DIN PEREI DESPRITORI

85,05

665.55

Nr.
crt
.

Denumire strat

1.

Tencuial interioar

3.

Tencuial interioar

2.

Zidrie crmid
plina

Greutate
tehnic

(daN/m3
)

Grosime
strat
(m)

(daN/m2
)

0.20

260,0

1900

0,015

1900

0,015

1300
TOTAL

Valori
normate

Valori de
calcul
Coeficientul
ncrcrii (daN/m2
)

28,5

1,35

38,475

28,5

1,35

38,475

1,35

1.1.3. NCRCRI PERMANENTE DIN PARDOSEAL

351,0

427.95


Nr.
crt
.

1.

Pardoseal rece

Greutate
tehnic

Denumire strat

(daN/m3
)

Grosime
strat
(m)

Valori

normate

(daN/m2
)

Valori de

Coeficientul calcul
ncrcrii

(daN/m2
)

2.

Planeu beton armat

2500

0,15

375

1,35

506,25

4.

Placi mozaicate

2100

0,022

46,20

1,35

62,37

3.

ap mortar

TOTAL

2100

0,02

42,0

1,35

1.1.4. NCRCRI PERMANENTE DIN SCAR

56,70

625,32

Nr.

Rampa

Denumire strat

crt.
2.

Ramp beton armat

4.

Plci mozaicate

3.

Greutate

Nr.
crt.
2.
3.

strat

(daN/m3)

Trepte beton simplu

tehnic

Grosime

2500
2400
2100

Valori

normate

Coeficientul

375

1,35

46,20

1,35

(m)

(daN/m2)

0,0875

210,0

TOTAL

0,15

0,022

ncrcrii

1,35

Valori de
calcul

(daN/m2)
506,25
283,50
62,37

852,12

Podest

Denumire strat
Planeu beton armat
Plci mozaicate

Greutate
tehnic

Grosime
strat

2500

0,15

(daN/m3)
2100

TOTAL

Valori
normate

(m)

(daN/m2)

0,022

462,0

375

1.2. NCRCRI TEMPORARE

Coeficientul
ncrcrii
1,35
1,35

Valori de
calcul

(daN/m2)
506,25
62,37

568,62

1.2.1. NCRCRI DIN PEREI DESPRITORI

Nr.

crt.

Denumire strat

1.

Gips carton

3.

OSB

2.
4.
5.

TOTAL

Vat mineral
Polistiren expandat
Caramida aparenta

Greutate

Grosime Valori

(daN/m3)

(m)

tehnic
600
100
900
20

1300

strat

normate

0,05

30,0

0,045
0,02
0,1

0.01

(daN/m2)
4,50
18,0
2,0

13,0

67,5

Conform SR EN 1991-1-1:2004, greutatea proprie a pereilor despritori mobili

poate fi luat n considerare ca o ncrcare uniform distribuit qk, care se adaug

ncrcrilor utile obinute. Acest ncrcare uniform distribuit depinde de greutatea


proprie a peretelui despritor, dupa cum urmeaz:
-

pentru perei despritori mobili cu greutatea proprie

1k N/m din lungimea

pentru perei despritori mobili cu greutatea proprie

2 kN/m din lungimea

peretelui

qk = 0,5 kN/m2

peretelui

qk = 0,8 kN/m2

pentru perei despritori mobili cu greutatea proprie

peretelui

qk = 1,2 kN/m2

3 kN/m din lungimea

qpd/ml = qpd/mp x (Het hpl) = 22,50 x (2,75 0,13) = 59,95 daN/m < 100 daN/m
pn = 50 daN/m

1.3. NCRCRI UTILE


Conform SR EN 1991-1-1:2004 - tabel 6.1 - Categorii de utilizare, avem:

categoria A - zone pentru activitati domestice si rezidentiale


o qk = 1,5 pn la 2,0 KN/m2; Qk = 2,0 pn la 3,0 KN

se adopta qk = 2,0 KN/m2; Qk = 3,0 KN

categoria C 3- zone fara obstacole pentru oameni in miscare


o qk = 4,5 pn la 5,0 KN/m2; Qk = 3,5 pn la 7,0 KN
se adopta qk = 5,0 KN/m2; Qk = 3,0 KN

Conform SR EN 1991-1-1:2004 - tabel 6.9 - Categorii de acoperiuri, avem:

categoria H- acoperisuri inaccesibile, exceptand intretinerea si reparatiile


normale

o valori recomandate qk = 0,4 KN/m2; Qk = 1,0 KN

1.4. NCRCRI VARIABILE ZPADA (CF. CR 1-1-3/2005)

Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi este:

sk = i CeCt s0,k
-

i = 0,8 - coeficientul de form pentru ncrcarea din zpad pe acoperi


s0,k

= 1,5 - valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe acoperi

Ce = 1,0 - coeficientul de expunere al amplasamentului construciei


Ct = 1,0 - coeficientul termic

Conform Tabel 3.1 i Figura 3.3 al capitolului 3.2 din CR 1-1-3/ 2005:

Sk = 1,5 KN/mp
1.5. NCRCRI EXCEPIONALE SEISM (CF. P100 - 2006)
ncrcarea din seism a fost calculat conform metodei de calcul cu spectre de

rspuns din P100-2006. Astfel:

Fora tietoare de baz aplicat pe direcia de aciune a micrii seismice este:


Fb = I S d (T1 )m

spectrul de rspuns

I =0, 8 - cldirea se ncadreaz n clasa de importan IV (cldire de mic

importan)

S d (T1 ) - ordonata spectrului de rspuns de proiectare corespunztoare

perioadei fundamentale T1

T1 perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii n planul ce


conine direcia orizontal considerat
m masa total a cldirii

= 0,85 - factorul de corecie care ine seama de contribuia modului

propriu fundamental prin masa modal efectiv asociat


S d (T ) = ag

(T )
q

ag - acceleraie a terenului pentru proiectare = 0,16 g

perioada de col TC = 1,0 s

q factorul de comportare al structurii (clasa de ductilitate M)


= 3,5 u/1

u / 1 = 1,15

(T )

- spectrul normalizat de rspuns elastic pentru TC = 1,0 s

1.5. GRUPAREA NCRCRILOR (CF. NORMATIV CR 0 - 2005)


GRUPAREA FUNDAMENTAL

1.35 Gk , j + 1.5Qk ,1 + 1.5 0,i Qk ,i ;

unde: Gk,i= este efectul pe structur al aciunii permanente i, luat cu valoarea sa


caracteristic

Qk,i= efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre


actiunile variabile, luata cu valoarea caracteristica;

0,i= este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor


variabile i
(i=2,3....m) luate cu valorile lor caracteristice avand valoarea 0,i= 0.7

In cazul in care actiunea variabila preodominanta este zapada atunci :

1.35 Gk , j + 1.5Z k + 1.05(Vk sauU k );

unde: Gk= este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata cu


valoarea
caracteristica a actiunilor permanente;
Zk= valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea
caracteristica a incarcarii din zapada;

Vk= valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculat cu valoarea


caracteristica
a actiunilor vantului;

Uk= valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile


utile)
calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor datorate exploatarii.

k, j

+ I AEk + 2,i Qk ,i ;

GRUPAREA SPECIAL

unde: AEk= este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului


mediu
de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR=100 ani in P100-2005);

Qi;

2,i= coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile


I= coeficient de importanta a construciei

2. NATURA TERENULUI DE FUNDARE


Din foraje au fost prelevate probe de pmnt netulburate i tulburate, care au fost

analizate macroscopic i corelate cu analizele de laborator. Pe baza acestora,

stratigrafia amplasamentului poate fi descris astfel (cota 0,0 m fiind cota terenului
din punctul de executie al forajului):

Sol vegetal , in grosime de 0,2 m;

Umplutur neomogen, format din pmnt, nisip, elemente de pietri i


fragmente de materiale de constructii, pe alocuri mangal cu o grosime de 0,2
- 0,7 m, in F1, F2, F4;

Urmeaz un pachet coeziv, pe alocuri slab coeziv, in F2 in baz cu un strat


nisipos, in grosime total de 1,1 - 1,8 m, compus din:

ARGIL/ ARGIL NISIPOAS/ ARGIL PRFOAS, cafeniu-cenuie, plastic


consistent, cu oxizi de fier i resturi vegetale pn la 0,5 - 0,7 m (pn la adncimea

de 1,0 - 1,8 m) ;

PRAF NISIPOS ARGILOS/ NISIP MIJLOCIU, cafeniu cenuiu/cafeniu, plastic


consistent/ afnat spre mediu indesat, cu oxizi de fier, de la 1,8 - 1,9 m

Nivelul superior al apei acviferului freatic a fost atins in dou foraje F2, F3, la adncimea
de 1,8 - 1,9 m, fa de cota terenului natural (CTN) din punctul de execuie al forajelor.
Acviferul freatic intlnit in forajele F2, F3, este

cu nivel liber, apa subteran

stabilizndu-se in foraje la adncimi de 1,8 - 1,9 m fa de CTN, astfel:

NH2= - 1,9 m;

NH3= - 1.8 m;

Nivelul hidrostatic maxim absolut poate fi indicat doar in urma unor studii

hidrogeologice complexe, realizate pe baza observaiilor asupra fluctuaiilor nivelului


apei subterane, de-a lungul unei perioade indelungate de timp.

Din datele prezentate mai sus, precum i din cele culese cu ocazia lucrrilor de teren pot
fi sintetizate urmtoarele particulariti ale amplasamentului prospectat:

1. Suprafaa terenului este aproximativ plan orizontal. Terenul nu este afectat de

fenomene fizica-mecanice care s pericliteze stabilitatea construcilor proiectate.

2. Stratificaia interceptat in foraj este eterogen, dedesubtul solului vegetal, a

umpluturii necompactate, groas de 0,2 - 0.7 m aflndu-se pmnturi de natur coeziv,

in baz cu un strat nisipos, umed apoi inundat (pn la adncimea de 2,0 m).

Dup realizarea spturiior pentru eventualele fundaii, inainte de turnarea betonului,

se va solicita prezenta geotehnicianului pentru avizarea terenului de fundare. Anuntul se


va face cu minimum 5 zile inainte.

3. NOTE DE CALCUL
3.1 IMPREJMUIRE

Structura de rezistenta a imprejmuirii este realizata din fundatii continue sub elevatia
din caramida, respectiv fundatii izolate sub stalpii din beton armat de la accese.

Dimensiunile bazei fundaiei s-au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu

respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 i STAS 3300/2-85. Dimensiunile bazei


fundaiei s-au ales astfel nct presiunile la contactul ntre fundaie i teren s aib

valori acceptabile, pentru a se mpiedica apariia unor stri limit care s perecliteze
sigurana construciei i/sau exploatarea normal a construciei.

Conform STAS 3300/2-85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor


convenionale trebuie s se respecte condiia:
n care :
-

presiunea medie vertical pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de

calcul din gruparea fundamental, respectiv din gruparea special


-

- presiunea convenional de calcul

Calculul structurii s-a realizat cu ajutorul programelor de calcul automat din care a

rezultat armarea fundatiilor izolate si continue cu bare 10 14 OB37 si etrieri 8

OB37. Betonul folosit este C12/15 acoperirea de beton 4 cm.

3.2 GRUP SANITAR

La constructia mentionata mai sus nu se fac lucrari de interventie asupra structurii.

Singura interventie va fi la sarpanta care se schimba in totalitate, restul lucrarilor


propuse sunt lucrari de finisaje care nu influenteaza structura cladirii.

Sarpanta cladirii a fost calcula in programul de calcul automat IdCon de unde au iesit

urmatoarele caracteristici ale elementelor structurale : popi 20x20 cm, pane si


cosoroabe 20x20 cm, capriori 5x15 cm si sipci de 5x5 cm. S-a prevazut o termoizolatie
de 10 cm intre capriori. Popii reazema pe pereti prin intermediul unor talpi de lemn de
5 cm grosime.

3.3 PERGOLE

Structura de rezistenta a pergolelor este realizata din stalpi si grinzi din lemn.

Dimensiunile bazei fundaiei s-au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu

respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 i STAS 3300/2-85. Dimensiunile bazei


fundaiei s-au ales astfel nct presiunile la contactul ntre fundaie i teren s aib

valori acceptabile, pentru a se mpiedica apariia unor stri limit care s perecliteze
sigurana construciei i/sau exploatarea normal a construciei.

Conform STAS 3300/2-85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor

convenionale trebuie s se respecte condiia:


n care :
-

presiunea medie vertical pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de

calcul din gruparea fundamental, respectiv din gruparea special


-

- presiunea convenional de calcul

Constructia proiectata nu ridica probleme din punct de vedere al structurii fiind vorba

despre o constructie usoara cu o structura autoportanta. Dimensionarea elementelor


cadrului de lemn s-a efectuat cu ajutorul programului de calcul automat IdCon din care
a rezultat dimensiunile elementelor prezentate in planse, respectiv stalpi lemn 15x15,
grinzi lemn 9x15 si 7x15.

3.4 STATIE POMPARE

Structura de rezistenta este realizata fundatie tip radier general, diafragme din beton
armat si placa beton armat
Dimensiunile bazei fundaiei s-au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu

respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 i STAS 3300/2-85. Dimensiunile bazei

fundaiei s-au ales astfel nct presiunile la contactul ntre fundaie i teren s aib

valori acceptabile, pentru a se mpiedica apariia unor stri limit care s perecliteze
sigurana construciei i/sau exploatarea normal a construciei.

Conform STAS 3300/2-85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor


convenionale trebuie s se respecte condiia:
n care :
-

presiunea medie vertical pe talpa fundaiei provenit din ncrcrile de

calcul din gruparea fundamental, respectiv din gruparea special


-

- presiunea convenional de calcul

Calculul structurii s-a realizat cu ajutorul programului de calcul automat Robot

Milenium din care a rezultat o grosime a radierului de 25 cm, armat cu bare

independente din PC 52 10/10 cm. Peretii vor fi de 18 cm grosime armati cu bare


independente din PC 52 10/10 cm. Placa va fi de 20 cm grosime armata deasemenea
cu bare independente din PC 52 10/10 cm; suplimentar s-a prevazut armatura de

bordaj in zona golului pentru capac. Acoperirea de beton este de 4 cm la radier si pereii
exteriori, respectiv 2,5 cm la pereii interior i plac.

La calculul structurii s-a tinut cont si de impingerea pamantului.


3.5 ALEI

Lucrarile propuse nu ridica probleme din punct de vedere a structurii totusi se va tine
cont ca infrastructura aleilor sa fie una corespunzatoare tipului de alee proiectat.
Intocmit,

Ing. Constantin Ciobanu