Caiete de Sarcini - Pt+dde

S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
DENUMIREA INVESTIIEI:
CONSTRUCIE PIA AGROALIMENTAR,

COMUNA ILEANDA, JUD. SLAJ
Str. Grii, itravilan Ileanda, comuna Ileanda, jud.
Slaj
ANEXA 1 - CAIETE DE SARCINI

DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU OBINEREA AUTORIZAIEI DE CONSTRUCIE
(DTAC)
S.C.
Proiect nr: 70/2011

August 2012
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Cuprins
Caiet de sarcini - (01) 0000 ZIDARII....................................................................................
(01) 1300 EXECUTIA ZIDARIEI.................................................................................. 12
Caiet de sarcini (01) 2000 MORTARE PENTRU ZIDARII......................................................16
Caiet de sarcini (02) 0000 TENCUIELI SI STUCATURI.........................................................19
(03) TENCUIELI INTERIOARE..................................................................................... 19
(03)2000 MORTARE PENTRU TENCUIELI...................................................................28
(03) 3000 TENCUIELI EXTERIOARE...........................................................................30
Caiet de sarcini (04) 0000 ZUGRAVELI SI VOPSITORII.......................................................35
(04) 1000 ZUGRAVELI LA PERETI SI TAVANE.............................................................35
(04) 2000 VOPSITORII LA PERETI.............................................................................39
(04) 4000 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)..........................................42
Caiet de sarcini PLACARE PERETI SI TAVANE.....................................................................47
(05) 1000 PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA SAU GRESIE............................................47
Caiet de sarcini (06) 0000 SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR.......52
FISA TEHNICA SISTEM TERMOIZOLANT....................................................................56
FISA TEHNICA MATERIALE DIN SISTEMUL TERMOIZOLANT.......................................57
FISA TEHNICA ANCORA PERETE...............................................................................58
CAIET DE SARCINI - IZOLATII TERMICE LA ACOPERIS SI HIDROIZOLATII............................59
PRINCIPII GENERALE................................................................................................. 59
PUNEREA IN OPERA.................................................................................................. 62
PRINCIPII PRIVIND EXPLOATAREA.............................................................................65
FISA TEHNICA SPUMA............................................................................................... 67
DURA DIN POLIURETAN SI POLIUREE........................................................................67
Caiet de sarcini - (07) 1000 FERONERIE SI ACCESORII......................................................68
Caiet de sarcini - TAMPLARIE............................................................................................ 70
GEAMURI.................................................................................................................. 70
Tamplarie lemn........................................................................................................ 71
(10) 3000 PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA...........................................73
(10) 5000 PARDOSELI DIN MATERIALE PLASTICE.....................................................76
PARDOSELI CU DALE................................................................................................ 82
PARDOSELI DIN RASINA EPOXIDICA..........................................................................85
Caiet de sarcini - SAPE PENTRU PARDOSELI.....................................................................88
Caiet de sarcini - (12) 1100 CONFECTII METALICE............................................................92
Caiet de sarcini - (13) 000 TINICHIGERIE..........................................................................95
Caiet de sarcini - (14)000 TROTUARE DE PROTECTIE......................................................98
Caiet de sarcini - TERASAMENTE..................................................................................... 102
CAIETE DE SARCINI REZISTENTA..................................................................................... 108
CAIET DE SARCINI PENTRU FUNDATII.............................................................................. 109
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
CAIET DE SARCINI PENTRU COFRAJE............................................................................... 116

CAIET DE SARCINI PENTRU ARMATURA...........................................................................136
CAIET DE SARCINI PENTRU BETOANE............................................................................. 146
CAIET DE SARCINI - CONFECTII DIN LEMN.......................................................................158
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
NOTA DE PREZENTARE
1. In acest volum sunt cuprinse Conditii tehnice generale pentru executarea lucrarilor
de constructii, grupate pe capitole (grupe) de lucrari specifice lucrrilor de FINISAJE
pentru constructii civile, constructii de locuinte si social culturale.
1. Fiecare asemenea capitol este prezentat n cadrul unei specificatii care contine:
Generalitati - Prezentele specificatil se vor folosi la ntocmirea caietelor de sarcini
pentru lucrari de finisaje la constructii civile.
Concept de baza - Specificatiile din acest volum fac trimiteri la standarde, normative
si prescriptii tehnice si se citesc mpreuna cu acestea.
Materiale si produse - Sunt enumerate si se descriu materialele si standardele sau
normele de calitate si testare ale acestora.
Executia lucrarilor - Sunt descrise principalele conditii tehnice de executie a lucrarilor
de finisaj, cu referire la tehnologiile specifice pentru fiecare capitol de lucrare n parte.
Teste, probe, verificari - Sunt indicate abaterile admisibile privind calitatea lucrarilor
executate, de asemenea sunt indicate principalele operatiuni de verificare, facndu-se
trimiteri la standardele de verificari si teste necesare asupra materialelor utilizate.
Masurtori si decontri - Se fac precizarile necesare privind modul si conditiile de
masurare si decontare a lucrarilor de finisaje, n corespondenta cu listele de cantitti
din lucrari.
2. Prezentare si utilizare
Specificatiile standard din acest volum se pot utiliza sub forma tiparit de caiete de
sarcini sau sub forma de dischete cu utilizare pe calculatoare PC.
In varianta dischete este posibila completarea specificatiilor pentnu adaptarea lor
direct prin calculatoarele PC, n functie de necesitatile si particularitatile concrete ale
fiecarei lucrari.
3. Codificare
Sistemul de codificare adoptat pentru specificatiile standard din acest volum permite o
identificare usoara si rapida a fiecarui capitol de lucrari.
2.
S-a adoptat sistemul de ordonare n scara, astfel:
3. (10) 0000 - Capitolul PARDOSELI

(10)
(10)
(10)
(10)
1000 - Sectiunea Pardoseli din placi mozaicate

1100- Subcapitol GENERALITATI
1110 - Specificatia Descriere si limite de aplicabilitate
1111- Specificatia elementara
4. Acest sistem de codificare permite adaugarea de subcapitole, eliminarea sau

completarea de articole de specificatii pentru fiecare treapta n aaa fel nct - utiliznd
de preferinta sistemul automatizat - acestea sa poata fi utilizate si adaptate la diverse
lucrari concrete. Diversele subcapitale sau articole de specificatii elaborate pentru
diverse lucrari civile vor putea fi inserate n specificatiile standard completndu-le pe
cele incluse n prezentul volum si constituindu-se n acest fel n banci de date pentru
specificatii care vor permite folosirea lor la proiectare pentru elaborarea caietelor de
5
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
sarcini si executia lucrarilor de constructii.

GENERALITI
Prezentele specificaii tehnice s-au ntocmit n conformitate cu : Regulament privind
procedurile de organizare a licitaiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea proiectrii
investiiilor publice - anexe la H.G.R. nr: 727/1993 - publicat n Monitorul Oficial al
Romniei - anul IV-nr. 29 din 31 ianuarie 1994- care la art. 1.10 prevede elaborarea
proiectului tehnic ,caietului de sarcini i detaliilor de execuie ale investiiei publice
respective.
Prezenta documentaie cuprinde specificaiile tehnice - curente - pentru lucrrile
aferente lucrrilor de structur, terasamente, fundaii, elemente structurale din beton
armat, dezafectri (demolri) construcii, intervenii la elemente structurale existente
din zidrie de crmid i beton armat; n funcie de condiiile locale nu se vor respecta
acele specificaii tehnice, care nu sunt aplicabile sau sunt n exces.
De asemenea, documentaia cuprinde o serie de standarde de referin (standarde
romneti, normative de execuie a lucrrilor, prescripji tehnice, etc.);n cazul n care
pe parcursul elaborrii proiectului i execuiei lucrrilor, unele din standardele de
referin se modific sau se anuleaz fiind nlocuite cu altele se vor lua n considerare
cele care se ncadreaz n legislaia n vigoare .
n ntregul proces de derulare a lucrrilor de execuie sunt implicai trei factori:
- Beneficiarul de investiie - numit BENEFICIAR
- Proiectantul de specialitate - numit PROIECTANT
- Constructorul care i-a adjudecat lucrarea in urma licitaiei- numit CONTRACTOR.
n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare pe tot parcursul executrii lucrrilor
prin personal propriu de specialitate angajat permanent sau nepermanent,
BENEFICIARUL va asigura urmrirea lucrrii, sub dou aspecte :
- cantitativ, n vederea decontrilor.
- calitativ, din punct de vedere tehnic, n vederea respectrii proiectului i
specificaiilor tehnice.
Pe tot parcursul execuiei se numete DIRIGlNTE angajatul care urmrete cantitativ
lucrarea i CONSULTANT cel care urmrete lucrarea din punct de vedere calitativ tehnic (personal tehnic de specialitate " atestat " avnd calificarea cel puin la nivel de
inginer).
Caietele de sarcini / specificaiile tehnice / sunt un instrument cu dublu rol :
- constituie baza de stabilire a preurilor pentru lucrrile care urmeaz s se
execute, detaliind condiiile tehnice complexe de execuie, calitatea materialelor
care se pun n lucrare, standardele de calitate i execuie i condiiile de verificare
i recepie a lucrrilor - pe tot parcursul execuiei ct i la final
- constituie instrumentul de baz pentru beneficiar, alturi de proiect pentru
urmrirea lucrrilor i alturi de cantitile de lucrri executate, pentru
stabilirea modului de msurare i decontare a acestora.
Pentru stabilirea preturilor unitare, n cadrul ofertei i eventuala negociere a acestora,
conform prevederilor legislaiei n vigoare, CONTRACTORUL trebuie s prezinte oferta n
ipotezele de materiale i tehnologii precizate n proiect i n specificaiile tehnice, dar
poate prezenta i variante de ofert n alte ipoteze - cu respectarea standardelor i
condiiilor de calitate specificate - cu suportarea tuturor cheltuielilor presupuse de
eventuale refaceri pariale sau totale de documentaii tehnice de detaliu.
n acelai timp cu negocierea preurilor,. n funcie de eventualele variante tehnologice
sau de materiale, se vor adapta eventual i specificaiile tehnice respective, sau dup
semnarea contractutui se vor supune aprobrii i CONSULTANTULUI toate modificrile
rezultate .
n ceea ce privete stabilirea materialelor i produselor ce se pun n oper n
conformitate cu uzanele internaionale, proiectul i specificaiile tehnice stabilesc
6
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
condiiile tehnice i de calitate ce trebuiesc ndeplinite de lucrri, materiale i produse,

propunndu-se de regul o variant. fr s se limiteze posibilitatea de a utiliza alte
materiale / produse sau tehnologii alternative.
Pentru stabilirea materialelor / produselor /, tehnologiilor curente CONTRACTORUL va
trebui, la nceperea lucrrilor sau pe parcursul realizrii lucrrilor, s supun aprobrii
CONSULTANTUlUI variantele alese n condiiile de calitate specificate i n condiiile de
pre aprobate.
Graficul de ealonare a execuiei lucrrilor va avea n vedere i elementele specifice ale
lucrrii n condiiile neacceptrii continuitii funcionrii i exploatrii cldirii pe tot
timpul desfurrii lucrrilor de consolidare .
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini - (01) 0000 ZIDARII

(01) 1000 GENERALITATI
(01) 1110 Obiectul specificatiei
(01) 1111 In acest capitol se includ specificatiile pentru zidrii din crmizi si blocuri
ceramice, zidrii din blocuri mici din agregate usoare, blocuri mici si placi BCA.
(01) 1112 Specificatiile pentru mortare si accesorii pentru zidarii sunt cuprinse la
capitolele
(01) 2000, respectiv (01) 3000.
(01) 1120 Concepte de baz
- Peretii portanti interiori si exteriori din zidarie trebuie sa reziste la sarcinile verticale,
sarcinile orizontale si la alte solicitri rezultate din functiunile spatiilor pe care le nchid.
- Peretii neportanti interiori si exteriori trebuie sa reziste la propria lor greutate, la
sarcinile date de finisaje, la presiunea vntului si la alte solicitri rezultate din
functiunile spatiilor pe care le nchid.
- Peretii portanti si neportanti trebuie s asigure protectia termica, fonic si acustic
fundatiilor pe care le nchid.
(01) 1121 Domeniile de utilizare a peretilor din zidarie.
Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile n conformitate cu
normativele si STAS- urile n vigoare.
In tabelul de mai jos se prezint o schema simplificata cu domeniile de utilizare a
materialelor de baz pentru zidarii.
Si Material
m
ul de
b
baza
ol
Destinatia
- Zidarie simpla,
Carami armata sau
zi si
complexa pentru
blocuri pereti portanti
ceramic sau nepoluanti la
e
pereti de
nchidere sau
compartimentare
- Zidarie mixta la
ziduri de
subsoluri
Zidarie
din
B blocuri
mici de
beton cu
- Pereti exteriori
sau interiori
portanti sau
nepoluanti cu
Conditii de
mediu
Gradul de
Gradu
Gradul de
rezistenta la l de
protectie
foc si
izolar Antiseismica
la explozie
e
fonica
Zidaria din
Indicel Se alcatuieste
Grosimea
caramida si
e de
si se
minima a
blocuri
zgomo dimensioneze
zidurilor de ceramice este t
n conformitate
caramida
incombustibila aerian cu normativele
sau de
si are
trebuie P 100-78 sii P
blocuri
rezistenta la
s
2-75 (cu
rezulta din
foc diferentiata coresp modificarile
tabelul din
n functie
unda
ulterioare). La
ANEXE
grosimea ei. La cu
peretii portanti
peretii antifoc STAS
nu se vor folosi
nu se vor folosi 6150- caramizi si
blocuri cu
68
blocuri cu
goluri
goluri orizonta!
orizontale.
e
Indicel
Idem ca mai
e de
Idem ca mai
sus
Idem ca mai
zgomo sus cu
-Umiditate
sus
t
completarile
relativa
aerian din C 14-78
8
S.C.
agregate
usoare
(inclusiv
lianti, cu
LZA si
blocheti
produsi
cu
cenusa
de
temoceat
rala
structura
omogena sau cu
structura mixta
n combinatie cu
alte materiale
interioara
max. 6085% n
fnnctie de
materialul
de alcatuire
a blocurilor
se
stebile
ste n
confor
mitate
cu
Norma
tivul C
14-78
Izolarea
termica se
alcatuieste
- Pereti
n
Blocuri
neportanti (de
conformitate 7 ore la
C mici si
umplutura) de
cu
grosime 20 cm
placi din nchidere sau
BCA
compartimentare Instructiunile
- Pereti portanti
tehuice
rezisient
P104-78
- Pereti n trei
- Umiditate
straturi
relativa
interioara
max.60%
fara masuri
de protectie.
Masuri de
protectie
conform
Normativului
P104-78
I
- Pereti simpli
- Umiditate
Blocuri si iteriori (sau un
relativa
D placi din singur strat)
interioara
2,5
ore la
ipsos
- Pereti dubli
max.60/o
grosime 7 cm
interiori (cu
fara masuri
izolatie fonica la de protectie.
mijloc)
Masuri de
protectie
conform
Normativului
C198-79
E Caramizi
si piese
presate
din sticla
- Pereti exteriori
si interiori
neportanti la
case de scari,
ancadramente de
usi, supralumini
la coridoare,
peret
Umiditate
relativa
interioara
max .35%
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
1,35 ore
Indicel
e de
zgomo
t
aerian
se
stabile
ste n
confor
mitate
cu
P10478
Indicel
e de
zgomo
t
aerian
se
stabile
ste n
confor
mitate
cu C
198-79
.
Se alcatuieste
si se
dimensioneaza
n conformitate
cu anexa 5 la
Instructiunile
tehnice P 10478
Pna la gradul
6 fara masuri
speciale de
protectie
antiseismica
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
despartitori, etc.
(01) 1130 Standarde si normative de referint
P2-85 Normativ privind alctuirea si calculul structurilor din zidrie.
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si
tencuial.
C 126-75 Normativ pentru alctuirea si executarea zidriilor din caramizi si blocuri
ceramice.
C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la
lucrrile de
zidrie.
P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si
acoperisurilor din elemente BCA.
C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din
placi de
fosfogips si ipsos cu zgura expandat.
P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a cldirilor.
C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a
cldirilor.
C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatra bruta.
C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente.
C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si
fsiilor de pereti din ipsos si alte materiale locale.
P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat.
C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor n constructii.
N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si
clasei de
pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor.
N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si
realizarea
elementelor de constructie.
STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie.
STAS-902 1/78 Var hidratat n pulbere pentru constructii.
STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii.
STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii.
STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane.
STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de
calitate.
STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii
tehnice.
STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate.
STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare.
STAS-1480/63 Placi si fsii din ipsos pentru pereti despartitori.
STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare.
STAS-2945/73 Crmizi de constructie din argil ars.
STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila ars.
Crmizi si blocuri cu goluri orizontale.
STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de
calitate. Formate si dimensiuni.
STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si cldiri. Conditii tehnice de calitate,
10
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
forme si dimensiuni.
STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit.
STAS-10690/76 Crmizi presate din sticl cu goluri.
STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticl pentru constructii. Constructii tehnice
generale de
calitate. Forme si dimensiuni.
STAS-8600/70 Tolerante n constructii, sistem de tolerante dimensionale.
STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor.
STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie.
(01) 1140 Detalii
(01) 1141 Contractorul va executa schite si detalii curente, n care se vor prezenta
modalitatile de executie, coordonarea modulara, goluri pentru usi si ferestre,
buiandrugi, teseri, etc.
(01) 1142 Pentru peretii armati se vor prezenta detalii curente pentru colturi si
mbinri.
(01) 1143 Schitele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor
prezenta inginerului nainte de nceperea executiei, spre aprobare.
(01) 1144 De asemenea se vor prezenta scheme de manipulare, depozitare, transport,
etc pentru toate materialele utilizate, astfel nct Inginerul s fie convins de
corectitudinea executiei acestor operatiuni.
(01) 1150 Mostre si testri
(01) 1151 Contractorul va prezenta Inginerului specificatiile producatorului si
certificatele de calitate pentru toate materialele utilizate la zidrii.
(01) 1152 Certificate
Contractorul va furniza Inginerului:
a) Buletine de laborator pentru fiecare tip de mortar (01) 2131.
b) Buletine de laborator executate de fiecare data cnd este necesar s se schimbe
furnizorul unui material.
c) Certificate de calitate pentru adausuri si materiale folosite (ciment, nisip, armturi,
cramizi, blocuri, etc.).
(01) 1153 Costul testelor
Toate costurile aferente testrii si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente,
indiferent dac sunt cerute prin specificatii sau de ctre Inginer se vor suporta de
Contractor, adic se vor include n preturile unitare pentru lucrrile de zidrie.
(01) 1154 Panouri mortar
Inaintea nceperii lucrarii, contractorul va executa un fragment de perete-mostra,
utiliznd materialele, produsele, accesoriile si tehnologia aprobate.
Peretii mostr se execut acolo unde se cer de catre inginer. Pe durata executiei lucrarii
peretii mostra nu se vor distruge sau deteriora.
(01) 1200 MATERIALE SI PRODUSE
(01) 1210 Materiale si produse principale
(01) 1211 In cadrul acestor specificatii sunt luate n considerare materialele si
produsele principale la executia zidriilor curente.
(01) 1211 Materialele si produsele se pot clasifica n functie de rolul lor astfel:
a) Materiale de baza -- caramizi, blocuri, placi
b) Materiale auxiliare - mortare, armaturi
c) Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.
Materiale principale
Simb Tipuri de pereli
ol
Materiale
-Caramizi pline
presate pe cale
11
Caracteristici
Norma tehnica
240 x 115 x 63
mm
STAS 457/1980
S.C.
Pereti din
zidarie,
caramida si
blocuri
ceramice
umeda, marca 50,

100
-Caramizi si blocuri
ceramice cu goluri
verticale,marca
50,100
-Caramizi si blocuri
ceramice cu goluri
orizontale
B
Pereti din
blocuri mici cu
goluri din beton
cu agregate
usoare si grele
-Blocuri mici cu
goluri din beton cu
agregate usoare si
grele
Blocuri pentru
zidarie din beton
celular
Pereti din
autoclavizat GBN
blocuri sau placi -50, GBN 35
BCA
GBC 50
240 x 115 x88

(138) mm
290 x 140 x 88
(138) mm
290 x 240 x 138
(138) mm
365 x 180 x 138
mm
290 x 240 x 188
mm
290 x 290 x 138
mm
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
STAS 5185/I-86
STAS 5185/II-86
STAS
8560/1980
STAS
290 x 240 x 188 6029/1980
mm
B.S. 2088/1968
B.S. 1364/1968
(15) 20 x 30 x 60
cm
STAS
20 x 24 x 60 cm 10833/1980
49 x 24 x 20 cm
Placi pentru zidarie 7,5 x 24 x 60 cm

din beton celular
10 x 24 x 60 cm
autoclavizat
12,5 x 24 x 60
cm
15 x 24 x 60 cm
Blocuri si placi de
500 x 200 x
N.T.R.
ipsos
125(250)
1293/1980
Pereti din
666 x 500 x 70
D blocuri, placi
Placi din ipsos cu
sau panouri din miez din materiale
666 x 500 x 70 C 190/1973, C
ipsos si alte
usoare termo si
198/1979
materiale
fonoizolante
Panouri si placi din
Diverse
Import
gips-carton
(01) 1212 Calitatile materialelor folosite la prepararea mortarelor pentru zidarie trebuie
sa
corespunda normelor urmatoare:
- Var hidratat n pulbere pentru constructii
STAS 9201/80
- Var pasta
STAS 146/70
- Argil pentru mortare pe baza de ciment
STAS 4686/71
- Ipsos pentru constructii
STAS 545/71
- Cimenturi
STAS 1500/77
- Aracet pentru mortare
STAS 388/80
- Agregate, nisip natural de carier
STAS 1667/76
- Apa
STAS 970/73
- Adeziv plastifiant Disan
STAS 7514/70
- Acceleratori pentru ntarire
STAS 2703-80
12
S.C.
- Intrzietori de priza
- Aditiv impermeabilizator
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
C17-1978
STAS 8573-78
AUXILIARE (MORTARE)
TIPURI PRINCIPALE
Ciment
kg
Mortare pentru zidarii caramizi
pline sau din blocuri de beton cu
agregate usoare (var pasta sau var
hidratat) :
- M-10Z (var-ciment)
- M 25Z (ciment-var)
- M 50 Z (ciment-var)
- M-100 Z (ciment-var)
- M-100 Z (ciment)
F/25117
M/31112
F/25165
M/31157
F/25165
M/30157
M/30275
M/30323
TIPURI PRINCIPALE
Mortare pentru zidarii de BCA

(parti)
- pentru rosturi obisnuite
- mortar adeziv
- mortar pentru placi
Mortar pentru zidarie din
caramizi de sticla (parti)
Pasta pentru zidaria placilor de
ipsos
Ciment
kg
1
1
1
1
COMPOZITIE
(la 1 m3)
Var
Nisip
Apa
m3
kg
m3
0,100
1660
0,310
0,100
1660
0,305
0,090
1600
0,305
0,060
-
1600
1600
0,310
0,310
COMPOZITIE
(la 1 m3)
Var
Nisip
Apa
m3
kg
m3
0,7
7
1
10
3
0,4
0,25
1
5
3
ntrzietor priza
(g)
2
Aracet
kg
Aracet
kg
Apa
(l)
0,7
Ipsos
(kg)
1
Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenus de termocentral, conform

completrilor la Instructiunile tehnice C 17-78 publicate n Buletinul Constructiilor
nr.6/1980.
(01) 1214 Pentru specificatii cu privire la mortare pentru zidarii, se va consulta capitolul
(01) (2000)
(01) 1215 Crmizile, blocurile si alte materiale pentru zidrie vor fi solide, nu vor
prezenta fisuri, sparturi si alte defecte care ar putea afecta aspectul si rezistenta
zidariei.
13
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
-Acestea vor fi curate si nu vor fi admise atunci cnd sunt murdare sau unse.
(01) 1216 Materialele de zidarie ()(1211) care prezinta sparturi, deformari, fisuri sau
abateri de la dimensiunile si tolerantele admise, vor fi sortate si respinse cu aprobarea
Consultantului.
(01) 1220 Livrare, depozitare, manipulare
(01) 1221 Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidrii cantitatile
necesare conform programului de lucru.
(01) 1222 Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul
si acelasi producator pentru ntreaga cantitate necesara.
(01) 1223 Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomand
manipularea lor mecanizat pe tot traseul de transportat pna la punctul de lucru.
(01) 1224 Manipularile se vor face ngrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile
(ciobiri, spargeri, fisurari, etc).
(01) 1225 Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, n stive, grmezi, lzi,
containere, n locuri ferite si protejate.
(01) 1226 Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca s se evite expunerea
la intemperii si sa se asigure starea adecvat de uscare si temperatura la punerea n
opera.
(01) 1227 Materialele pentru zidrie se vor pastra n stare uscata, ferite de actiunea
ploii, zapezii, soarelui.
(01) 1300 EXECUTIA ZIDARIEI

(01) 1310 Abateri permise
(01) 1311 Tolerantele de executie:
Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu plumb,
furtunul de nivel, nivela n montura de lemn, (boboboc), coltarul de lemn sau metal la
90 echere mari de lemn cu o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare
sau orice alte scule si dispozitive de lucru care asigura calitate corespunzatoare
zidariei.
(01) 1312 La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile:
1. La dimensiunile zidurilor:
-latimea de pna la 10 cm : +/- 4mm;
-latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm;
-latimea de 20 cm: + 5 sau - 7mm;
-latimea de 25 cm: + 6 sau - 8mm;
-latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm;
2. La dimensiunile golurilor:
- egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm; - egal mai mare de 1 m: - 15 mm, - 10mm;
3. La dimensiunile n plan ale ncaperilor:
- latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm;
- latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;
4. La dimensiunea rosturilor:
- verticale: + 3, - 2 mm;
- orizontale: +3, - 2 mm;
5. La planeitatea suprafetelor:
- 8 mm la 2,5 m n orice directie:
6. La rectiliniaritatea muchiilor:
- 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea;
7. La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor:
- 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj;
8. Abateri fat de orizontala asizelor:
- 3 mm la metru sau 15 mm pe toat lungimea peretelui.
14
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(01) 1320 Operatiuni pregatitoare

(01) 1321 Inspectare:
Se vor inspecta zonele si conditiile n care urmeaza sa se execute zidariile.
Nu se vor ncepe lucrarile nainte de ntrunirea conditiilor satisfactoare.
(01) 1322 Inainte de nchiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor ndeparta resturile si se
va curata
zona ce urmeaza a fi nchisa.
(01) 1323 Inainte de nceperea executiei, se vor pregati:
- degajarea frontului de lucru;
- pregatirea zonelor de amplasare a schelelor;
- asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
- asigurarea spatiilor de depozitare n zona fronturilor de lucru a materialelor de zidrie
si a
mortarului;
- aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
- montarea schelelor, balustradelor de protectie;
- punerea n functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat;
- verificarea pompei de mortar si probarea ei;
- trasarea si verificarea axrii zidariei;
- verificarea si ndreptarea materialelor verticale si orizontale care leag zidria de
structura;
- pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.;
- rectificarea unor neregularitti din structur;
(01) 1320 Rosturi
- grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;
- grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;
- umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului;
(01) 1330 Ancoraje
Ancorarea zidriei de structura cldirii (stlpi, diafragme) se face cu musttile din otel
beton
prevazute n structur si/sau n zidrie, sau agrafe fixate cu bolturi mpuscate sau
forate.
(01) 1331 Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de
ciment si
rostul ntre zidarie si structur se umple complet cu mortar.
(01) 1332 Barele de armtur prevazute n zidrie sc vor pozitiona corect, iar grosimea
rostului de
mortar va acoperi corespunztor barele de armatura.
(01) 1340 Zidrie mixt (complexa)
- de regula armtura stlpilor se face n carcase, care se monteaz naintea executiei
zidariei;
- mustatile de legtura din rosturile zidriei vor strbate carcasele stlpilor si vor
avea marginea de ancoraj necesara;
- mortarul din rostul orizontal al zidriei pe latura adiacent stlpului se las neumplut
2 cm;
- turnarea betonului n stlpi se face n straturi cu nltimea de cca. 1 m dup udarea
prealabila a zidriei si cofrajului: ndesarea se face manual cu vergele.
- deasupra si dedesubtul golurilor de zidrie (n primul rost de la gol, se vor prevedea
armturi
orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm:
(01) 1350 Alte prescriptii
- zidaria se ncepe de la colturi;
- ntreruperile se lasa sub forma de trepte;
15
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- la ntreruperea lucrului nu este permis asternerea mortarului peste ultimul strat de

crmizi sau blocuri;
(01) 1351 Suprafetele verticale se vor peria n timpul executiei si se vor pastra n stare
de curatenie.
(01) 1352 Spatiul dintre tocurile tmplriei si zidarie (cnd se monteaz anterior) vor fi
bine
umplute cu mortar;
(01) 1353 Deasupra golurilor, acolo unde se indic n planse, se vor prevedea
buiandrugi din beton
armat (prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati
corespunzator
specificatiilor:
(01) 1353 Se vor prevedea piesele nglobate n zidrie necesare prevzute n planuri si
specificatii
(ghermele, dibluri, piese metalice nglobate, etc.) a caror schite au fost aprobate n
prealabil de
inginer.
(01) 1360 Curtirea si protectia lucrrilor
(01) 1361 Lucrarile se vor executa mentinnd pe ct posibil o stare de curtenie
corespunzatoare, se ndeparta resturile de mortar de pe laturi, nainte de a se ntari.
(01) 1362 Zidaria trebuie sa rmn curat, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de
mortar.
(01) 1363 Suprafetele de zidrie vor fi protejate pe durata executiei lucrrilor atunci
cnd nu se lucreaz la ele.
Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada ntreruperii lucrnilor, zidurile expuse se
vor proteja la
partea superioara cu folii de polietilena.
(01) 1370 Verificri si remedieri n vederea receptie lucranilor
(01) 1371 Se verifica nscrierea n tolerantele admise (01) 1311, (01) 1312.
(01) 1372 Se indic modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor
specificatii.
(01) 1373 Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere partial sau totala a
lucrrilor,
functie de cum va decide Consultantul, urmatoarele:
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- folosirea materialelor necorespunzatoare;
- trasare si executie gresita fata de axe;
- executia de goluri, dibluri, ghermele, piese nglobate, n alte pozitii dect cele
specificate n
planuri si schite;
(01) 1374 Reguli si metode de verificare:
- se vor respecta planurile si specificatiile lucrrii;
- verificrile se fac n timpul si dup terminarea lucrrilor, pe sectoare si zone;
- materialele care prezinta ndoieli privind calitatea si ncadrarea n clasele de calitate
prescrise se
vor supune verificrilor de laborator conform prescriptiilor;
- verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite ntre dou dreptare de 1 m
asezate pe
fetele zidurilor;
- verificrile teserii corecte a zidriei, armrii, legaturii la colturi, ancorrilor, golurilor,
pieselor
nglobate se fac n cursul executiei prin examinari vizuale:
- verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si
16
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
dreptarul de 2 m
lungime;
- verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul
si dreptarul de 2 m;
- verificarea dimensiunilor ncaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face
prin
masuratori directe cu metrul si ruleta.
(01) 1400 MASURATORI SI DECONTARE
(01) 1401 Masuratoare
Cantitatile de lucrni executate se masoar la unitatea de msur nscrisa n listele de
cantitti de lucrari.
(01) 1402 Decontare
Nu se vor deconta suplimentar mortarul, accesoriile, materialele de etansare, stivuire,
schele, esafodaje, etc. si orice alte operatiuni legate de executia propriu-zisa a
zidariilor.
17
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini (01) 2000 MORTARE PENTRU ZIDARII

(01) 2111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru compozitia si prepararea mortarelor
pentru zidria din blocuri de beton.
(01) 2120 Standarde de referinta
(01) 2121 Acolo unde exist contraindicatii ntre recomandrile prezentelor specificatii
si cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
(01) 2122 Standarde de referinta:
1. STAS 388 - 68 Ciment Portland.
2. STAS 790 - 73 Ap pentru mortare si betoane.
3. STAS 3910/1-76 Var pentru constructii
4. STAS 9201 - 78 Var hidratat n pulbere pentru constructii.
5. C 17-18 - Mortare pentru zidarii si tencuieli.
6. STAS 1667 76 Agregate naturale dense pentru mortare.
7. STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare.
8. STAS 1030-70 Mortare obisnuite pentru zidrie.
(01) 2131 Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte, n conformitate cu
STAS 2634-70, prin prelevare de probe si ncercari, de catre un laborator specializat.,
pe cheltuiala contractorului, dupa cum urmeaz:
- rezistenta la compresiune la 28 zile:
- consistenta si densitatea mortarului proaspt : un test la fiecare schimb.
(01) 2132 Conditiile de acceptare la receptie a mortarului sunt:
- rezistenta la compresiune la 28 zile;
- consistenta mortar proaspt;
- densitate mortar proaspat.
Acestea trebuie sa corespunda STAS 2634-70.
(01) 2133 Metoda de testare si ncercrile laboratorului se vor supune spre aprobare
Consultantului.
(01) 2134 Se vor face testri, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe cte
5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
(01) 2135 Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul productorului ca cimentul
si varul livrate la santier sunt conform cu specificatiile din standarde.
(01) 2136 Mostre de culoare pentru mortar
Dac n specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti coloranti n amestecurile de
mortar, se vor furniza esantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de
reprezentantul arhitectului, conform solicitrilor acestuia. Se va furniza numarul de
esantioane care este necesar pentru acest scop.
(01) 2210 Materiale
(01) 2211 Ciment Portland - cimentul va fi conform STAS 1500/77 si 380/88 fara bule
de aer, de
culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.
(01) 2212 Var hidratat - conform STAS 920/80.
18
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(01) 2213 Var pasta conform STAS 146/70.

Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12 cm va fi de circa 1300 kg/m3.
(01) 2214 Agregatele vor fi conform STAS 4686/71, nisip natural de carier sau de ru.
Nisipul de carier poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi cel putin 50%.
(01) 2215 Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curata, potabil, nepoluat cu petrol n
cantitati duntoare, lipsita de sruri solubile, acizi, impuritati de natur organic si
alte corpuri straine.
Nu se va folosi apa de mare, dect n conditiile respectarii C 140/87, anexa VII-3.
(01) 2221 Agregate:
1. Agregatele vor fi transportate si depozitate n functie de sursa si sortul lor.
Agregatele vor fi manipulate astfel nct sa se evite separarea lor pierderea finetii sau
contaminarea cu pamnt sau alte materiale strine.
2. Dac agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou
trecute prin sit nainte de ntrebuintare.
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete
deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Nu se vor transfera agregatele din mijiocul de transport direct la locul de depozitare
de la santier daca continutul dc umiditate este astfel nct poate afecta precizia
amestecului de beton; n acest caz, agregatele se vor depozita separat, pna ce
umiditatea dispare.
(01) 2222 Agregatele se vor depozita n silozuni, lazi sau platforme cu suprafete dure,
curate. La pregatirea depozitrii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni
patrunderea materialelor strine. Agregatele de tipuri si masuri diferite se vor depozita
separat. Inainte de utilizare agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 h.
(01) 2223 Cimentul:
1. Cimentul se va livra la locul dc amestecare n saci originali, etansi, purtnd eticheta
pe care s-au nscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va
depozita n cladiri nchise, ferit de umezeala.
2. Nu se vor livra ambalaje care s difere cu mai mult de 1 % fata de greutatea
specificat.
3. Dac Consultantul aproba livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru
depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si
tipurile de ciment n siloz.
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara
aprobare.
(01) 2224 Cimentul, varul si celelalte materiale cu praf se vor livra n saci, ambalaje
ntregi sau alte containere adecvate, aprobate, care vor avea o etichet vizibila pe care
s-au nscris numele producatorului si sortul.
(01) 2225 Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea
unor materiale straine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate n timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
(01) 2226 Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate n ambalajele sau
containerele lor originale, avnd eticheta cu numele producatorului si astfel nct s se
evite deteriorarea, permitnd n acelasi timp identificarea lor.
(01) 2227 Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate n structuri etanse, pe
suporti mai nalti cu aproximativ 30 cm dect elementele din jur. Pentru perioade
scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu
prelate impermeabile.
(01) 2228 Se va ndeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a ntrit sau a fcut
priza.
(01) 2230 Amestecuri pentru mortare
19
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(01) 2231 Generalitti

1. Se vor msura materialele pentru lucrari, astfel nct proportiile specificate de
materiale n amestecul de mortar s poat fi controlate si mentinute cu strictete n
timpul desfasurarii lucrrilor. 2. Daca nu se specific altfel, proportiile se vor stabili
conform () 1211, () 1213.
3 In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m 3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentru mortar este considerat astfel:
Material
Greutatea pe metru cub
Ciment Portland
1 506 kg
Pasta de var (consistent 12 cm)
1 300 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2%
1 350 kg
(01) 2240 Prepararea mortarelor
(01) 2241 Mortarul se amestec bine si numai n cantitati ce se vor folosi imediat. La
prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate
de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului.
Mortanul se va pune n opera ntr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval
de timp se permite adaugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de apa
evaporata, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de
preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndeprtat.
(01) 2242 Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepanarea se va face n
mixere mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlata cu precizie si
uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: dou minute pentru amestecul
materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei.
Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de
producatorul mixerului. Tamburul se goleste complet nainte de adaugarea lotului
urmator.
(01) 2243 Mortarul folosit de rostuire va fi uscat att nct sa aiba proprietati plastice
care sa permit folosirea lui la umplerea rosturilor.
(01) 2250 Tnansportul mortarului
Se va face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciat nct transportul si punerea n opera
a mortarelor sa se fac:
- n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
- n maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara
ntrzietor de priz;
- n maxim 16 ore, pentru mortarele cu ntnzietor de priz.
(01) 2400 MASURATOARE SI DECONTARE
Pentru lucrarile din aceasta sectiune nu se fac decontri cantitative separat, ci se
cuprind n cadrul lucrrilor de zidarie, conform articolelor de cantitati de lucrari.
20
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini (02) 0000 TENCUIELI SI STUCATURI

(03) TENCUIELI INTERIOARE
1100
GENERALITATI

Prezentul subcapitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tencuieli interioare
(03) 1111 Clasificarea tencuielilor
Tencuielile interioare sunt clasificate dupa :
1. natura suprafetei pe care se aplica :
caramida
beton
beton celular autoclavizat
piatra
sipci sau trestie
rabit
2. liantul ntrebuintat :
care nu rezista la apa si umiditate
rezistente la umiditate
3. modul de prelucrare a fetei vazute :
obisnuite : brute, driscuite, driscuite fin, sclivisite, gletuite
speciale : impermeabile, torcretate, hidrofuge
decorative : calcio-vecchio, marmura artificiala
(03) 1120 Conceptul de baza
Tencuielile se aplica la interior pe suport din zidarie de caramida sau b.c.a. si beton
(diafragme, stlpi, tavane)
Din punct de vedere al modului de prelucrare a fetei vazute, n acest subcapitol sunt
tratate tencuielile obisnuite, speciale si decorative.
(03) 1130 Standarde si normative de referinta
(03) 1131 Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si
prescriptiile cuprinse n standardele si actele normative enumerate mai jos, vor avea
prioritate prezentele specificatii.
(03) 1132 Standarde :
1. STAS 146-80
- Var pentru constructii
2. SR 388-1995
- Lianti hidraulici. Ciment Portland
3. STAS 545/1-80
- Ipsos pentru constructii
4. STAS 790-84
- Apa pentru betoane si mortare
5. STAS 1030-85
- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
6. STAS 1500-78
- Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri
7. STAS 1667-76
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali
8. STAS 2073-75
- Clorura de calciu tehnica
9. STAS 2542-82
- Impletituri din srma. Plase
cu ochiri hexagonale si
trapezoidale
10.STAS 2634-80
- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de
ncercare
11. STAS 3910/1-76
- Var. Reguli pentru verificarea calitatii
21
S.C.
12. STAS 4686-71

13.STAS 5296-77
14. STAS 7055-87
15. STAS 7058-91
16. SR EN 196-7/1995
17. STAS 8626-70
18. STAS 8819-88
betoane si
19. STAS 9201-80
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Argila pentru mortare pe baza de ciment argila

Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului
Ciment Portland alb
Poliacetat de vinil. Dispersii apoase
Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii
Lignosulfonat de calciu tehnic
Cenusa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos n
mortare
- Var hidrant n pulbere, pentru constructie.
(03) 1133 Normative :

1. C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
2. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii, instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si
modificarile la acestea.
(03) 1140 Mostre si testari
(03) 1141 Panou-mostra
1. Antreprenorul va executa n incinta santierului, la cererea Consultantului, un
panou de perete cu dimensiunile de cel putin 2.00 m x 1.00 m, finisat cu tencuieli n
toate variantele propuse prin proiect, cu materialele, compozitiile, modul de
prelucrare a fetei vazute, culorile si tehnologia specificate n proiect.
2. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare Consultantului, iar dupa
obtinerea aprobarii, acesta va deveni panou-mostra, element de comparatie si
verificare pentru lucrarile similare prevazute n ntreaga lucrare.
3. Panoul mostra nu va fi distrus si nici deteriorat pna la terminarea ntregii
lucrari.
4. Aprobarea tencuielilor nseamna aprobarea tuturor materialelor, aditivilor si
tehnologiilor de executie folosite de Antreprenor pentru realizarea lucrarilor
prevazute n proiect.
5. Pe tot timpul executiei lucrarilor nu se vor folosi dect materialele si tehnologiile
aprobate.
(03) 1210 Materiale
(03) 1211 Cimentul Conform STAS 1500-78 se va utiliza ciment Portland cu adaosuri
marca 35N/mmp, simbol Pa 35, ciment metalurgic marca 30N/mmp simbol M30 sau
ciment de furnal marca 25 N/mmp simbol F25, conform indicatiilor din proiect.
(03) 1212 Cenusa de termocentrala conform STAS 8819-88 se va utiliza ca adaos
hidraulic mpreuna cu cimentul sau ca adaos plastifiant conform indicatiilor din proiect.
(03) 1213 Nisipul conform STAS 1667-76 se va utiliza, conform indicatiilor din
proiect, nisipul natural de ru (de forma rotunda) sau de cariera (zgrunturos) cu
granulozitate 03 mm sau
07 mm, care trebuie sa fie curat, sa provina din roci stabile (nealterabile la aer, apa
sau nghet), sa contina granule de diferite marimi, sa nu provina din roci feldspatice
sau sistoase.
(03) 1214 Var pentru constructii conform STAS 146-80-se va folosi sub forma de pasta
de var de tip I cu randament n pasta de min.2,2 l/kg sau tip II cu randament min
1,6l/kg, conform indicatiilor din proiect.
(03) 1215 Var hidratat conform STAS 9201-80 se va utiliza sub forma de pasta de
var de tip I cu densitate aparenta max. 680 g/dmc sau tip II cu densitate aparenta
max.700 g/dmc conform indicatiilor din proiect.
(03) 1216 Ipsosul conform STAS 545/I-80 se va utiliza ipsosul de tip A sau tip B
conform indicatiilor din proiect.
22
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(03) 1217 Argila conform STAS 4686-71 se va utiliza sub forma de pasta avnd o
consistenta de 13-15 cm determinata cu conul etalon si continut optim pentru tencuieli
de 15-25%.
(03) 1218 Apa conform STAS 790-84 va fi apa potabila, curata, fara continut de
saruri, acizi, grasimi. Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri, ruri, izvoare, etc.) fara
ca n prealabil sa fie supusa analizelor.
(03) 1219 Adaosuri pentru reglarea timpului de priza, plastifianti. Se vor utiliza conform
aprobarii Consultantului.
REPLAST ntrzietor de priza pentru mortare de ciment, ciment-var sau similar.

Clorura de calciu accelerator de priza sub forma de solutie cu concentratie 10%
pentru prepararea manuala sau 20% pentru prepararea mecanizata a mortarelor.
L.S.C. (lignosulfatul de calciu) conform STAS 8626-70 adaos plastifiant.
DISAN conform STAS 8625-90 plastifiant mixt dispersat si antrenor de aer
(utilizarea se va face conform Normativ C140-86, anexa V.3.1.)
(03) 1220 Coloranti si alte adaosuri
Coloranti minerali conform STAS 6632/2/3-91, STAS 6632/4-83; STAS 9537-85;
STAS 2488/86; STAS 2539-79, trebuie sa nu reactioneze chimic cu apa, liantii sau
agregatele din compozitia mortarului, sa se raspndeasca uniform n masa
acestuia, sa nu-si schimbe culoarea si sa nu se decoloreze sub actiunea razelor
solare, sa aiba putere mare de colorare, sa nu micsoreze rezistentele mecanice
ale mortarului si sa nu fie toxice.
Poliacetat de vinil (aracet) conform STAS 7058-91 se vor utiliza sortimentele
DP 25 sau DP 50 pentru prepararea mortarelor adezive.
Apastop P adaos impermeabil (utilizarea se va face conform Normativ C 14086).
(03) 1221 Plasa sudata galvanizata pentru sustinerea tencuielilor pe rabit: retea din
vergele de otel-beton rotund 610 mm cu ochiuri patrate de 1525 cm.
(03) 1222 Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale conform STAS 2542-82 plasa
de rabit din srma de otel cu diametrul de 0,4 pna la 1,8 mm.
(03) 1223 Srma rotunda trefilata din otel conform STAS 889-89-srma de otel moale
neagra sau zincata de 0,5 pna la 3.00 mm grosime pentru legat trestia, plasa de rabit
sau pentru prinderea retelei din vergele de otel-beton de elementul de rezistenta.
(03) 1224 Sipci de lemn de rasinoase SR 1294-91 cu dimensiuni de 1,8 x 3,8 cm sau
2,8 x 4,8 cm dreptunghiulare sau trapezoidale, care vor fi batute cu interspatii de 24
cm, nclinate la 45 grade pe pereti, iar pe tavan, perpendicular pe directia grinzilor.
(03) 1230 Amestecuri
(03) 1231 Pentru recomandari generale se vor consulta specificatiile de la capitolul
(03)2300.
(03) 1232 Mortar de var pentru tencuieli marca M 4-T conform (03)2314.
(03) 1233 Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-T conform (03)2315.
(03) 1234 Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M25-T conform (03)2316.
(03) 1235 Mortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-T conform (03)2317.
(03) 1236 Mortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T conform (03)2318.
(03) 1237 Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la capitolul
(03)2300.
(03) 1238 Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si 3% pentru
agregate, asa cum se specifica la (03)2313.
(03) 1241 Agregate
23
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
1. Agregatele vor fi manipulate astfel nct sa se evite separarea lor, pierderea finetii
sau contaminarea cu pamnt sau alte materiale straine.
2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou
trecute prin sita nainte de ntrebuintare.
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete
deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare
de la santier, daca gradul de umiditate este astfel nct sa poata afecta precizia
amestecului de mortar, n acest caz agregatele se vor depozita separat pna ce
umiditatea dispare.
(03) 1242 Agregatele se vor depozita n silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure,
curate. La pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni
patrunderea materialelor straine. Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita
separat. Inainte de utilizare, agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.
(03) 1243 Cimentul
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtnd eticheta
pe care s-au nscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va
depozita n depozite nchise, ferit de umezeala.
2. Nu se vor accepta ambalaje a caror greutate sa difere cu mai mult de 1% fata de
greutatea specificata.
3. In cazul n care Consultantul aproba livrarea cimentului n vrac, Antreprenorul va
asigura silozuri pentru depozitarea si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca
marcile si tipurile de ciment, n siloz.
aprobarea Consultantului.
(03) 1244 Cimentul, varul si celelalte materiale se vor livra n saci, ambalaje ntregi sau
alte containere adecvate, aprobate de Consultant, care vor avea o eticheta vizibila pe
care s-au nscris numele producatorului si sortul.
(03) 1245 Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea
unor materiale straine sau deteriorarea prin contract cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate n timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
(03) 1246 Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate n ambalajele lor originale,
astfel nct sa se evite deteriorarea lor; ele vor avea eticheta producatorului care va
permite identificarea lor.
suporti mai nalti cu aproximativ 0,30 m fata de elementele din jur . Pentru perioade
scurte de timp, cimentul va putea fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu
prelate impermeabile.
(03) 1248 Cimentul nefolosit care s-a ntarit sau a facut priza va fi ndepartat de pe
santier.
(03) 1300 EXECUTIA TENCUIELILOR
(03) 1311 La nceperea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi
terminate :
1. Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si mpanarea peretilor din
elemente prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru
treceri de conducte trebuie sa fie executate si reparate.
2. Instalatiile electrice, de apa, de ncalzire centrala prevazute sa ramna ngropate sub
tencuiala, vor fi complet executate si probate.
3. Plasele de rabit vor fi montate n zonele prevazute n proiect.
24
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
4. Sipcile si trestiile la pereti si tavane vor batute.

5. Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii :
a) Sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca.
b) Sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului.
c) Sa fie uscate; mortarul sa fie ntarit n rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie
uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu fie ntarit n rosturile zidariei si suprafetele
de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ
aderenta tencuielilor.
d) Sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau
bitum, etc.
e) Rosturile zidariilor de caramida sau nlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm
adncime.
f) Sa fie verificate daca se nscriu n abaterile maxime de planeitate admise, urmarind
ca iesiturile locale mai mari sa fie cioplite, iar intrndurile mai mari de 4,0 cm sa fie
acoperite cu o plasa de rabit prinsa n cuie n rosturile zidariei.
g) Portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi,
buiandrugi, etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit.
h) Pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la ncaperile
cu umiditate mare (peste 60%), nainte de tencuire se va aplica pe suprafata de
tencuit, un strat impermeabil bariera de vapori, conform prevederilor din proiect.
i) Tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului
sau n cazul teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii
acesteia prin inundare, scurgerea apelor pluviale fiind asigurata.
(03) 1320 Trasarea suprafetelor
(03) 1321 Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este
prelucrat) pentru a se realiza suprafete plane, verticale, orizontale, nclinate, muchii,
concavitati, etc. cu o grosime ct mai redusa si n concordanta cu indicatiile din proiect.
(03) 1322 Trasarea peretilor se va face n faza I-a prin punctare, prin aplicarea pe
suprafata de tencuit a unor martori de inventar, n asa fel nct fata lor sa corespunda
cu fata nivelata a grundului; n cazul suprafetelor din beton martorii de inventar se vor
nlocui cu martori din mortar, turtite din mortar, nivelate, avnd grosimea stratului de
tencuiala ce va fi aplicata. In faza a II-a se va trece la fixarea reperelor, operatie care
consta n pozarea unor repere metalice de inventar ntre martorii plantati pe suport.
Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar.
(03) 1323 Trasarea tavanelor se va face folosindu-se martori si fsii de ghidaje din
mortar.
Operatiile de punctare si trasare se desfasoara n succesiune ncepnd cu aplicarea
unui mortar central din mortar n grosime de 1-1,5 cm si continnd cu aplicarea altor
doi martori la capetele dreptarului lung asezat orizontal cu bolobocul paralel cu latura
lunga a ncaperii; repetnd operatiile se realizeaza fsii de ghidaj pe ambele directii,
punnd dreptarul pe martori si umplnd cu mortar spatiul dintre acesta si tavan.
(03) 1324 In cazul peretilor si tavanelor realizate din sipci cu trestie trasarea se face
prin folosirea reperelor metalice speciale, de inventar.
(03) 1330 Tipuri de tencuieli interioare
(03) 1331 Tencuieli obisnuite brute
Se vor executa simplu, fara o grija deosebita, pentru obtinerea unor suprafete plane,
dndu-se atentie nsa acoperirii cu mortar a ntregii suprafete de tencuit si grosimii
stratului de mortar.
Tencuiala bruta consta dintr-un strat de mortar de 1-1,5 cm grosime, aplicat pe stratul
suport cu mijloace mecanice sau manuale. Consistenta mortarului va fi de 10-12 cm
pentru aplicarea mecanizata si 9-11 cm pentru aplicarea manuala.
Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M 4-T (03)2314 n ncaperi uscate, iar
pentru ncaperi umede se va aplica un mortar de var-ciment marca M10-T(03) 2315.
25
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Inainte de nceperea aplicarii mortarului, suprafetele de tencuit uscate se vor stropi cu

apa.
Aplicarea mortarului pe pereti se face de jos n sus n strat continuu, nivelndu-se dupa
aceea cu mistria sau cu mahalaua lunga. Dupa ce s-a ntarit putin, el va fi netezit cu
drisca.
(03) 1332 Tencuieli driscuite
Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a
suprafetelor de tencuit conform (03) 1310. Dupa trasare si executarea fsiilor de ghidaj
(stlpisori sau fsii orizontale) se vor aplica succesiv stratul de sprit, stratul de grund
cu nivelarea lui si stratul vizibil care se va driscui.
(03) 1333 Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarii de caramida.
Operatia de tencuire va ncepe dupa trecerea a 2-3 saptamni de la executarea zidariei
si dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform (03)1310
(03) 1334 Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarie din b.c.a.
Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a
suprafetelor de tencuit conform (03) 1310. Colturile rupte, stirbiturile, golurile se
umezesc cu apa si se repara cu bucatele de b.c.a. si cu mortar de var-ciment si aracet
n volume de 1:2:6. Rosturile zidariei se adncesc pe 2-3 cm iar suprafata de tencuit se
uda cu apa.
(03) 1335 Tencuieli obisnuite, driscuite, pe beton si beton armat
Operatia de tencuire se va executa dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de
tencuit conform (03) 1310. Pe suprafata pregatita si trasata se va aplica stratul de sprit
care se va netezi si apoi stratul de tinci care la rndul sau va fi aplicat direct peste
stratul de sprit si care va fi netezit si finisat. Pentru finisarea suprafetelor de beton
realizate n cofraje de inventar metlice sau din placaj bachelitizat (tego) se poate utiliza
tencuiala cu paste sau vopsele speciale (ex.GIPAC).
(03) 1336 Tencuieli sclivisite
Intruct se utilizeaza pentru tencuirea ncaperilor cu umiditate foarte mare (peste
60%), se vor folosi mortare de ciment marca M 100T pentru grund iar stratul vizibil se
va prelucra cu pasta de ciment, netezita cu drisca de otel. Operatia de executie va
ncepe dupa executarea operatiilor de pregatire conform (03) 1310 si trasare (03) 1320
cu aplicarea spritului. Peste sprit se va aplica stratul de mortar de ciment de grund, iar
dupa zvntarea acestuia (fara sa se ntareasca complet) se va aplica stratul vizibil din
pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1, consistenta 11-13 cm).
Aplicarea grundului se va face cu drisca de otel, cu care se va face si netezirea.
Suprafata astfel obtinuta se va umezi si se va freca cu drisca de otel, adaugnd praf de
ciment pna la obtinerea unei suprafete netede si lucioase (stratul vizibil).
Pentru suprafetele la care suportul este din zidarie, grundul se va aplica fara sprit.
Pentru suprafetele la care suportul este beton armat (peretii silozurilor), stratul vizibil
(0,5 cm grosime) se va aplica direct pe beton fara sa se mai aplice grundul.
Suprafetele sclivisite se vor proteja de actiunea vntului si a soarelui si se vor mentine
n stare umeda, prin stropire cu apa, cel putin 7(sapte) zile.
(03) 1337 Tencuieli gletuite
Gletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara
(ex.: vopsitorii cu vopsea de ulei la pereti si tavane).
Tipul de glet care va fi folosit (var, var-ipsos, ipsos sau ipsos-var) se va stabili n functie
de natura stratului suport prevazut n proiect, dupa cum urmeaza :
glet de var : orice mortar de grund proaspat cu var n compozitie (nu se aplica
direct pe suprafete de beton)
glet de var-ipsos : orice mortar de grund uscat
glet de ipsos : orice mortar de grund uscat
glet de ipsos-var : orice mortar de grund pe baza de ciment var
26
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Stratul de glet se va executa prin ntinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe

suprafete de max.1 m pentru a se putea realiza netezirea nainte de ntarirea pastei.
Grosimea stratului de glet de 13 mm se obtine prin dou-trei aplicari si nivelri
succcsive. Se va verifica planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic.
Suprafata obtinut trebuie sa fie perfect neted la pipit, eventualele asperitati vor fi
curtate si netezite cu hrtie fin sticlat.
Pentru suprafetele de beton rezultate netede dup decofrare, tencuiala gletuita se
poate realiza prin aplicarea pastei GIPAC.
Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri
de 2-3 mm, se va aplica gletul de netezire pe baz de aracet si nisip fin avnd
compozitia 1:2:0,5 (aracet DP 25 ; nisip fin 0,2 mm; ap) n volume.
Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, n straturi de 1 mm grosime
sau folosind aparatul de zugrvit manual sau electric, sau pistolul de tencuit.
Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet).
(03) 1338 Tencuieli speciale (cu permeabilitate redus)
Tencuielile cu permeabilitate redus se vor executa de regula cu fata vizibila sclivisita.
Mortarul se va prepara cu ciment Pa 35 (sau cu cimenturi metalurgice M30 sau F25)
nisipuri silicoase, curate, cu max. 10% parte fin, adaos de var n proportie de 5- 10%
din cantitatea de ciment si ap potabil.
Suprafata de tencuit trebuie s fie pregtita corespunztor conform (03) 1310.
Aplicarea tencuielii se va face n straturi succesive dup cum urmeaz:
- spritul din mortar de ciment-nisip (dozaj 1: 1 si consistenta 13-15 cm) nisipul avnd
granulozitatea cuprins ntre 0-1 mm.
- grundul, din mortar cu marca indicata n proiect, se va aplica n 3-4 straturi succesive
de grosime 0,5-0,7 cm; straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) si aplicate
numai dupa ce stratul anterior s-a zvntat.
- stratul vizibil din pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1 si consistenta 11-13 cm) se va
aplica numai dup ce grundul s-a zvntat (a tras); aplicarea si netezirea se vor face
folosind drisca de otel.
- scliviseala tencuielii se va face numai dac este indicat n proiect.
Pe timpul intrrii, tencuiala va trebui protejat de actiunea soarelui si a vntului si va fi
mentinut umeda, cel putin 7 (sapte) zile prin stropire cu ap.
Dac prin proiect se cere ca tencuiala sa aib o permeabilitate ct mai redus,
mortarul de ciment se va prepara cu adaos de apastop P; rezultatele vor fi bune dac
presiunea apei de infiltratie nu va depsi 2 bar (20 m).
Mortarul preparat cu adaos de apastop P va fi pus n opera n interval de 45 minute
de la preparare.
Aplicarea mortarelor cu apastop P se va face manual si numai pe beton care a atins
50% din marc, nti pe suprafetele verticale si apoi pe cele orizontale.
Se vor aplica 4 straturi succesive de tencuial, din care straturile 2 si 3 cu adaos de
apastop P.
(03) 1339 Tencuieli torcretate
Mortarul se prepara mecanizat ntr-o instalatie special, iar aplicarea se va face
pneumatic. Mortarele folosite se prepar din ciment si nisip, dozajele fiind conform
celor din Normativul
C 130 - 78.
Se va folosi de regula cimentul Portland cu max. 15% adaosuri; pentru medii agresive,
calitatea cimentului va fi cea indicata n proiect.
Nisipul va fi natural, pentru cel de concasaj se vor face ncercari prealabile.
Determinarea cantittii de agregate necesar pentru un m 3 de mortar se va face n
functie de dozajul de ciment adoptat, considernd o densitate aparenta de cca 2100
kg/m3 si a cantitate de apa de cca 200 litri.
27
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Folosirea de aditivi, acolo unde va fi cazul, va fi indicat prin proiect.

Suprafata de torcretat trebuie sa fie curtat prin sablare, dup care se ndeprteaz
praful cu jet de aer, se spal cu ap si din nou se aplic un jet de aer comprimat; dac
proiectul prevede, suprafata suport se buciardeaz sau se sprituieste.
Operatia de torcretare va ncepe numai dup ndeprtarea peliculei de apa si zvntarea
suprafetei.
Torcretarea se va executa n cel putin dou straturi : primul strat, de amorsaj, va fi
constituit din ciment-nisip (dozaj 1:1) cu granulatie de 0-1 mm
Torcretul se va aplica prin miscari circulare si naintare de jos n sus.
Dac prin proiect se prevede un strat mai gros de 3 cm, mortarul se va aplica n straturi
succesive. Grosimea prevzut n proiect se va realiza prin folosirea de martori rigizi.
De regul, pentru a nu deranja structura, tencuielile torcretate nu se finiseaza. Dac
prin proiect se cere finisarea acestora, se va mai aplica un strat de mortar fin si fluid
care dupa cca 30 minute se va finisa cu un dreptar metalic.
(03) 1340 Aplicarea spritului (strat amorsa)
(03) 1341 Mortarul pentru stratul de sprit trebuie s fie fluid (consistenta cu conul
etalon sa fie ntre 1:1 si 1:3 cm), sa contin nisip n cantitate mica, s fie de acelasi tip
cu mortarul de grund si sa asigure o aderent foarte bun la stratul suport.
(03) 1342 Inaintea aplicarii mortarului de sprit, suprafata de tencuit va fi stropita cu
apa.
(03) 1343 Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2 mm; acesta va fi continuu si va
acoperi ntreaga suprafata.
Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legtur cu
mortarul de grund.
(03) 1344 In functie de stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele
tipuri de mortare:
- suprafete de beton sau zidrii din piatra : lapte de ciment (ciment-ap-o mica
cantitate de nisip)
- zidrii din b.c.a. (blocuri, placi si fsii) : mortar de ciment-var-nisip (n proportie de
1:0,25:3)
- sipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)
- zidarie de carmida : nu necesita acoperire cu strat de sprit
- suprafete acoperite cu plasa de rabit: spritu1 care se aplica se numeste smir si va fi
mortar de tipul var-ipsos sau var-ciment, avnd consistenta msurat cu conul etalon
de 5-6 cm (mortar vrtos), care se va aplica manual astfel nct mortarul sa intre bine
ntre ochiurile plasei de rabit, sa o acopere n ntregime si s aiba o suprafata ct mai
rugoas pentru a asigura grundului a aderent ct mai bun.
(03) 1345 Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, ntr-un
singur strat si o singura trecere, prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin
miscari circulare si obligatoriu de jos n sus n rnduri orizontale pe ntreaga sunrafata
de tencuit, ntre fsiile de ghidaj (repere) fie manual prin stropire cu a matur scurt,
astfel nct grosimea stratului obtinut sa fie de maximum 3 mm.
(03) 1350 Aplicarea grundului
(03) 1351 Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate
neregularitatile suportului si va crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al
tencuielii (tinciul).
(03) 1352 Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redus, respectiv 9-12
cm n cazul aplicarii lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm n cazul aplicarii lor cu
mijloace manuale.
(03) 1353 Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa ntrirea mortarului
de sprit, dar nu nainte de 24 ore de la aplicarea acestuia.
(03) 1354 In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate,
fara denivelari mari si far abateri mari de la vertical sau orizontala, se va renunta la
28
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
stratul de grund, aplicndu-se stratul vizibil direct, peste stratul de sprit netezit si
ntarit.
(03) 1355 In cazul zidriilor de carmid (pe care nu se aplica spritul) suprafetele
de tencuit se vor stropi cu apa (n cazul cnd acestea sunt uscate) nainte de a se
trece la aplicarea grundului, pentru ca zidaria s nu absoarb apa necesar ntaririi
mortarului.
(03) 1356 Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de
tencuit, ntr-un singur strat la fiecare trecere, ntre fsiile de ghidaj, de jos n sus;
grosimea finala a tencuielii se va obtine prin mai multe treceni, dupa zvntarea
stratului aplicat anterior.
5. (03) 1357 In cazul cnd aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se
va aplica de jos n sus, n una sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de
tencuit. Mortarul se va ntinde ntre fsiile de ghidare, orizontale sau verticale
(stlpisori) ntr-un strat ct mai uniform si de grosimea indicata de repere.
(03) 1358 Indiferent de modul de aplicare, dup ce stratul de grund a ajuns la
grosimea indicat n proiect, nivelarea lui se va face manual.
(03) 1359 Dac dupa nivelare grundul este prea neted, va fi crestat cu mistria pe
adncime de 2-3 mm.
(03) 1360 Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor
intrnde sau iesinde (usi, ferestre, nise, spaleti, intersectii de ziduri etc.); pentru
executarea lor se vor fixa dreptane la cumpana sau boloboc, pentru ca acestea sa
se realizeze drepte si verticale, respectiv orizontale.
(03) 1361 Se va acorda a atentie deosebit executiei racordurilor dintre tavane si
pereti care se vor face fie n colt drept (colt viu) fie cu o scafa rotunda simpla, asa
cum este indicat n proiect.
(03) 1370 Aplicarea tinciului (strat vizibil)
(03) 1371 Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum unmeaz:
- tencuieli driscuite: 2-4 mm
- tencuieli sclivisite : 1-3 mm
- tencuieli speciale (impermeabile) : 2-3 mm
- tencuieli pe b.c.a.: 1-3 mm.
(03) 1372 Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu granule cu diametrul
maxim de 1 mm si va avea consistenta de 12-14 cm.
(03) 1373 Tinciul se va aplica numai dup uscarea grundului, ncepnd cu tavanul si
continundu-se cu pereti.
(03) 1374 Daca grundul este complet uscat (a trecut multa vreme de la aplicarea
lui), nainte de aplicarea tinciului, acesta se va stropi cu ap.
(03) 1375 Aplicarea tinciului se va face pe suprafete mici, se va ntinde imediat cu
drisca dreptar n suprafete regulate iar, dupa zvntare, stratul astfel aplicat se va
netezi cu drisca de lemn, stropind cu ap, pna la obtinenea unei supnafete ct mai
netede si uniforme.
(03) 1380 Abateri admisibile
(03) 1381 La tencuieli brute
1. Umflturi, ciupituri (mpuscaturi de var), crapturi, fisuri maximum una de pna la 3
cm2 la fiecare mp.
2. Zgrunturi mari (pna la max. 3 mm) basici si zgrieturi adnci formate la driscuire la
stratul de
acoperire: maximum 2 la m2.
(03) 1382 La tencuieli driscuite:
1. Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptanul de 2 m lungime : maximum
2 neregularitti n orice directie, avnd adncimea sau naltimea pna la 2 mm.
2. Abateri de la verticala a tencuielilor peretilor maximum 1 min/m si maximum 3 mm
pe toat
29
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
nltimea ncperii.
3. Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m si maximum 3
mm de la o
latur la alta.
4.
Abateri fat de verticala sau orizontal la intrnduri, iesinduri, glafuri, profile,
pilastri, coloane,
brie, cornise, ancadramente, solbancuri - pn la 1 mm/m si maximum 3 mm pe un
element.
5. Abateri fat de raz la suprafete curbe: pn la 5 mm.
6.
Abateri la muchii: pn la 1 mm/m - o singur abatere.
(03) 1383 La tencuieli sclivisite:
1.
Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime ..
maximum 3 neregularitati pe m2 n orice directie avnd adncimea si naltimea pn la
2 mm.
2. Abateri de la vertical ale tencuielilor peretilor - maximum 1 mm/m si maximum 3
mm pe toata
nltimea ncaperii.
3. Abateri de la orizontal ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m si maximum 4
mm pe total.
4. Abateri la muchii . . . . maximum 3 mm/m - o singur abatere.
5. Abateri fata de raz la suprafete curbe . pn la 5 mm.
(03) 1384 Defecte ce nu se admit
1.
Umflaturi, coscoviri, ciupituri (mpuscaturi de var), pete, eflorescente, crpturi,
fisuri, lipsuri la glaflurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare.
2.
Zgrunturi mari (pn la max. 3 mm), basici si zgrieturi adnci formate la
driscuire, la stratul de acoperire.
(03) 1390 Verificari n vederea receptiei
(03) 1391 Vor fi clasificate drept defectuoase, lucrrile care nu respecta prevederile
prezentelor specificatii precum si cele la care se remarca urrntoarele neregularitati :
1.
Nu respecta indicatiile prevzute n proiect privind grosimea, trasajul,
acoperirea, planeitatea, uniformitatea (ca prelucrare), muchiile de racordare ale
zidurilor cu tavanul, glafurile, muchiile golurilor de usi sau ferestre, spaleti.
2.
Nu respecta verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiilor, planeitatea
suprafetelor tencuite si nu respecta abaterile admisibile conform (03) 1380.
3.
Nu s-a respectat tehnologia de executie specificata, fapt care a condus la
deteriorri ale lucrarilor.
4.
Nu s-au respectat indicatiile din tabloul de finisaje aprobat prin proiect.
5.
Lucrrile nu s-au executat n conformitate cu panoul-mostra.
(03) 1392 Consultantul poate decide, functie de natura si amploarea defectelor
constatate, ce remedieri trebuie executate si daca acestea se vor face local, pe
suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refacuta complet prin decopertarea tencuielii si
refacerea ei conform specificatiilor.
(03) 1393 Prevederea (03) 1392 nu se aplic n cazul n care Beneficiarul este de
acord s accepte unele lucrri executate necorespunzator specificatiilor, dar nu este
afectat aspectul si protectia n timp a constructiei.
(03) 1394 Pentru lucrarile ce devin ascunse, se va ncheia proces verbal, n care se va
specifica care sunt acestea si dac s-au executat conform indicatiilor din proiect si din
prezentele specificatii.
(03)
1400 MASURARE SI DECONTARE
(03) 1410 Lucrrile executate se vor msura conform indicatoarelor C si RpC

astfel:
30
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(03) 1411 Tencuieli la pereti:

1. Tencuielile interioare la pereti, indiferent de modul de prelucrare a fetei vizibile, se
msoara desfasurat la m2 , adugnd si suprafetele niselor, glafurilor, spaletilor, etc.
2.
Masurarea se execut naintea aplicarii tencuielii. Pentru determinarea suprafetei
tencuite, naltimea peretilor se va socoti ca distanta ntre fata brut a planseului (fara
pardoseala sau strat de nivelare) si fata netencuit a tavanului, iar ca latime, distanta
ntre fetele netencuite ale peretilor.
3. In zonele care rmn netencuite, pentru aplicarea altor finisaje, se ia ca nltime
distanta ntre
tavanul netencuit si linia de terminatie indicat n proiect, plus 5 cm.
4. Din suprafetele calculate se scad toate golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m 2,
dar se adauga
glafurile si spaletii.
5. Golurile cu suprafete mai mici de 0,50 m2 nu se scad din suprafata calculata.
6. Golurile de usi ferestre se msoar pe conturul exterior al tencuielii, iar alte goluri,
pe conturul
lor netencuit.
7. Muchiile se masoara la metru liniar, nainte de tencuire.
(03) 1412 Tencuieli la tavane
1. La tavane din beton, plas de rabit, trestie si sipci, tencuiala se masoara la m 2 de
suprafata
masurata nainte de tencuirea ei.
2. La tavanele plane fara grinzi vizibile, suprafata se msoar ntre zidurile netencuite
ale ncaperii.
3. La tavanele cu grinzi vizibile, la aceasta suprafat se adauga si suprafetele laterale
ale grinzilor.
4. Din suprafata astfel stabilit, se scad toate golurile mai mari de 0,50 m 2.
(03) 1413 Lucrrile se vor deconta conform articolelor din cantitativele de lucrari,
functie de
numrul de metri patrati de tencuieli, determinati pe baza planurilor din proiect.
(03)2000 MORTARE PENTRU TENCUIELI

(03) 2111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite la
executarea
tencuielilor interioare.
Standarde:
1. STAS 146-80 - Var pentru constructii.
2. SR 388 -1995 - Lianti hidnaulici. Ciment Portland.
3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
4. STAS 790-84
- Apa pentru betoane si mortare.
5. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
6. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
7. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare.
8. STAS 3910/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calitatii.
9. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.
10. SREN 196-7:1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
11. STAS 9201-80- Var hidratat n pulbere, pentru constructie.
(03) 2114 Normative:
31
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
1. C- 17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie

si tencuial, mbunatatirile si completrile acestora.
(03) 2121 Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte n conformitate cu
STAS 2634-80,
prin prelevare de probe si ncercri, de catre un laborator specializat pe cheltuiala
Antreprenorului,
dupa cum urmeaza:
rezistenta la compresiune la 28 zile; cte un test la fiecare 100 m 3.
consistenta si densitatea mortarului proaspt, un test la fiecare schimb.
(03) 2122 Conditii de acceptare la receptie a mortarului:
- rezistenta la compresiune la 28 zile : 50 kg/cmp;
- consistenta mortarului proaspat : 5-8 cm;
- densitatea mortarului proaspat : minim 1950 kg/mc.
(03) 2123 Metoda de testare si ncercarile laboratorului se vor supune Consultantului
spre aprobare;
(03) 2124 Pentru cimentul folosit la mortare se vor face testari, pe loturi de cte 5 kg
din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
(03) 2125 Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului pentru verificare buletinul
de analiza al producatorului cimentului, prin care se specifica calitatea si tipul acestuia
n conformitate cu STAS 388-80 (sau 1500-78, 7055-87 daca sunt prevazute n proiect).
(03) 2126 Mostre de culoare pentru mortar : daca n specificatii se solicita adaugarea
unor pigmenti coloranti n amestecurile de mortar, Antreprenorul va furniza esantioane
din fiecare culoare de mortar, pentru a fi aprobate de catre Consultant, conform
solicitarilor acestuia. Se va furniza numarul de esantioane care este necesar pentru
acest scop.
(03) 2210 Materiale
(03) 2211 Ciment Portland : cimentul va fi conform STAS 388-80 fara bule de aer, de
culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.
(03) 2212 Var hidratat n pulbere : conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu
aproximativ 25 litri dee apa la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore nainte
de utilizare.
(03) 2213 Var pasta obtinut din var hidratat.
(03) 2214 Apa conform STAS 790-84, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri,
acizi, grasimi.
(03) 2215 Agregate : nisip conform STAS 1667-76 utilizndu-se nisipul natural de ru
sau de cariera. Nisipul de cariera poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural este de cel putin 50%.
(03) 2221 Conform celor specificate la capitolul (03) 1240
(03)2230 Amestecuri
1.
Se vor prepara materiale pentru lucrari, astfel nct proportiile specificate
n amestecul de mortar sa poata fi controlate cu multa strictete n timpul desfasurarii
lucrarilor.
2.
Proportiile se vor stabili dupa volum.
In cadrul acestor specialitatii greutatea unui mc din fiecare material folosit este
conform standardelor.
(03) 2300 PREPARAREA MORTARELOR
Se vor pregati numai n cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarelor se
va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate
32
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va

pune n opera n interval de 2 ore dup preparare. In acest interval de timp este
permis adaugarea de ap la mortar pentru a compensa cantitatea de ap evaparat,
dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de preparare a
mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndepartat.
(03) 2312 Dac nu se aprob altfel de ctre Consultant, pentru loturile mici, prepararea
mortarului se va face n malaxoare mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap
poate fi controlat cu precizie si uniformitate. Se va amesteca cel putin 5 minute : 2
minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea
amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depsi
capacitatea specificat de praducatorul malaxorului. Tamburul se va goli complet
nainte de adaugarea lotului urmtor. La ntreruperea prepararii mortarului pe o durat
mai mare de 1/2 ora, este obligatoriu ca tamburul s fie splat cu apa amestecata cu
pietris.
(03) 2313 Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai
prin procedee mecanice, asigurndu-se dozarea gravimetric a componentelor solide
ale mortarului cu tolerante de +/- 2% pentru lianti si +/-3% pentru agregate si
amestecarea ngrijita a mortarului pn la omogenizarea complet.
(03) 2314 Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var
pasta 500 kg, nisip 03 mm 1600 kg si apa 0,310 m 3 la m3 de mortar.
(03) 2315 Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar
cu : var pasta 335 kg sau var hidratat 155 kg, nisip 03 mm 1650 kg, ciment F 25
(saci) 147 kg si apa
0,210 m3 la m3 de mortar.
(03) 2316 Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar
cu : var pasta 267 kg sau var hidratat 123 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25
(saci) 184 kg si apa 0,235 m3 la m3 de mortar.
(03) 2317 Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar
cu: var pasta 113 kg sau var hidratat 53 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci)
296 kg si apa
0,310 m3 la m3 de mortar.
(03) 2318 Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu:
var pasta 60 kg sau var hidratat 28 kg, nisip 03 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377
kg si ap 0,310 m3 la m3 de mortar.
(03) 2319 Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli
rezistente la umiditate) va fi un mortar cu : ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3mm
1730 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar.
(03) 2320 Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg
ciment M 30 (saci), nisip 0-3 mm 1730 kg, apa 0,310 m 3 la m3 si adaos de apastop P
n proportie de 3% din greutatea cimentului.
(03) 2330 Controlul calittii mortarelor
Se va face conform STAS 103 0-85 urmrind caracteristicile:
1. Omogenitatea: se va controla vizual, daca amestecul are a culoare uniform si nu
contine bulgari sau pasta de var neomogenizata.
2. Consistenta : se va determina - n cm - cu ajutorul conului etalon.
3. Densitatea aparent n stare proaspata.
4. Tendinta de segregane : se va stabili pentru mortarele ce urmeaz a fi transportate
cu mijlaace auto sau prin pompe de mortar; coeficientul de segregare pentru mortare
de tencuiala trebuie s fie mai mic de 40 cm 3.
5.
Adeziunea la suport.
6. Capacitatea de retinere a apei.
7. Rezistenta la compresiune.
8. Rezistenta la ntindere prin ncovoiere.
33
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
9. Densitatea aparent pe mortarul ntrit (la 28 zile).

10.Rezistenta la nghet-dezghet.
(03) 2340 Transportul mortarului
(03) 2341 Transportul mortarului se va face cu mijloace de
transport adecvate, care trebuie sa fie etanse, curatate si
spalate la interior si exterior, ori de cte ori se schimba natura
materialului transportat si la fiecare ntrerupere a transportului
mai mare de dou ore si care sa permita golirea totala si rapida.
(03) 2342 Este interzis descarcarea mortarelor direct pe pamnt,
foi de tabl sau mese improvizate. (03) 2343 Durata de
transport si punerea n opera a mortarelor sa se faca:
- n maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau
fara cenusa de termocentrala si far ntrzietor de priza;
- n maximum 16 ore de la preparare, n cazul mortarelor cu ntrzietor de priz.
(03) 2400 MASURARE SI DECONTARE
(03) 2410 Pentru lucrrile din aceasta sectiune nu se vor face
decontri separate, ele fiind incluse n articolele de tencuieli
interioare prevazute n proiect.
(03) 3000 TENCUIELI EXTERIOARE

(03) 3111 Prezentul subcapitol cuprinde specificatii pentru lucrarile
de tencuieli exterioare.
(03) 3112 Clasificarea tencuielilor
Tencuielile exterioare sunt clasificate astfel dupa:
1. natura suprafetei pe care se aplic:
- caramida
- beton
- beton armat
- beton celular autaclavizat
- piatra
- rabit
2. liantul ntrebuintat:
- rezistente la umiditate
3. modul de prelucrare a fetei vzute:
- obisnuite: brute, driscuite. stropite;
- speciale: frecate, buciardate, pieptanate, periate, raschetate, sprituite, lustruite, etc.;
- decorative: calcio stropit, vopsea cu efect decorativ, rustice, cu apareiaj sau n bosaje.
prescriptiile
cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate
(03) 3122 Standarde:
1. STAS 146-80- Var pentru constructii
2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland.
3. STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare
4. STAS 1030-85- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
5. STAS 1134-71 - Piatr de mazaic
34
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
6. STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
7. STAS 2542-82- Impletituri din srma. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale
8. STAS 2634-80- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare.
9. STAS 39 10/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calittii.
10. STAS 5296-77- Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului
11. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
12. SREN 196- 795- Ciment. Reguli pentru verificarea calittii.
13. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie.
1.C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
(03) 3131 Se vor respecta aceleasi conditii ca pentru tencuielile interioare (vezi ()
1130).
(03) 3210 Materiale
(03) 3211 Pentru ciment, nisip, var, var hidratat, apa, adaosuri, coloranti, plase pentru
sustinerea
tencuielilor, plase rabit, vezi (03) 1210. III. 4.1.2.1.
(03) 3212 Piatra de mozaic, alb, calcaroas, din marmur sau din roc dura cu
gnanulatie 0-35,5 mm (conform specificatiei din proiect) conform STAS 1134-71).
(03) 3220 Amestecuri
(03) 3221 Mortar de var-ciment (03) 2316. III.4.1.2.2.
(03) 3222 Mortarul de var-ciment va fi preparat cu agregate fine.
Agregatul va consta din piatra de mozaic de calcar sau mozaic de marmur alba (daca
nu se
specifica altfel):
Daca nu se specifica altfel. se va adauga un pigment colorant aprabat de Consultant.
Conform specificatiei de la capitolul (03) 1240.III.4.1.2.3.
(03) 3300 EXECUTIA LUCRARILOR
(03) 3311 La nceperea executiei lucrarilor de tencuieli exterioare, urmtoarele lucrari
vor fi terminate:
- lucrarile de zidrie (nchideri si cptuseli la diafragmele de beton armat);
- montajul instalatiilar electrice si sanitare prevzute sa ramna ngropate sub
tencuiala vor fi complet executate si probate;
- plasele de rabit vor fi montate n zonele prevzute n proiect;
- montajul diblurilor din lemn si al pieselor metalice nglobate pentru fixarea altor
elemente ale constructiei;
- montajul tmplariei si protejarea ei.
(03) 3312 Nu se vor executa tencuieli exterioare nainte de terminarea executrii
acoperisului sau hidroizolatiei la terase si probarea etanseitatii acesteia, iar evacuarea
apelor pluviale nu este asigurata.
(03) 3313 Suprafetele suport, de tencuit, trebuie s ndeplineasc aceleasi conditii
indicate la
(03) 1310- 5 (a,b,c,d,e,f,g).
(03) 3320 Trasarea suprafetelor
35
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(03) 3321 Trasarea peretilor se va face conforrn (03) 1320. In cazul tencuirii unor suprafete
verticale de nltimi mm, trasarea suprafetelor de tencuit se poate face si sub forma de
fsii verticale (stlpisori) care pot fi repere metalice sau martori si fsii de mortar.
(03) 3322 Procurarea agregatelor, cimentului si varului din surse diferite pe timpul
executarii lucrarilor se va face numai cu aprobarea Consultantului.
(03) 3323 La executarea tencuielilor exterioare se vor utiliza aceleasi materiale, mortare
cu aceeasi compozitie (acelasi ciment, acelasi colorant, aceleasi dozaje, aceleasi
agregate).
(03) 3330 Conditii climatice si protectia lucrarilor
(03) 3331 In timpul verii la executarea lucrrilor de tencuieli exterioare vor fi luate
urmtoarele masuri de protejare:
1. Stropirea lor cu apa pe durata de cel putin 7 zile (pentru completarea apei pierdute
prin evaporare);
2. Acoperirea cu rogojini, folii de polietilen sau cu prelate umezite (protejare fata de
actiunea razelor solare sau a vntului).
() 3332 Pe timp friguros, cnd temperatura scade sub 5C, nu se vor executa tencuieli
exterioare dect cu luarea unor masuri de protectie corespunztoare.
(03) 3340 Tipuri de tencuieli exterioare
(03) 3341 Tencuieli obisnuite brute - se vor executa conform (03) 1331 folosind mortar de
var -ciment marca M25-T n grosime medie de 2 cm.
(03) 3342 Tencuieli obisnuite driscuite - se vor executa conform (03) 1332.
(03) 3343 Tencuieli obisnuite driscuite pe zidrii din crmida, blocuri mici de beton si
b.c.a. se vor executa conform (03) 1333 si (03) 1334 cu mortar de var-ciment marca M 25T n grosime medie de 2,5 cm.
(03) 3344 Tencuieli obisnuite driscuite pe pereti din beton monolit sau din panouri mari de
b.c.a. se vor executa conform (03) 1335 cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime
medie de 1 cm.
(03) 3345 Tencuieli obisnuite, stropite la pereti din zidrie de caramida, din blocuri mici de
beton sau din b.c a., se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime
medie de 2,5 cm.
(03) 3346 Tencuieli speciale n similipiatra (piatr artificiala) se vor executa cu grundul din
mortar de ciment marca M 100-T cu adaos de var, driscuit din gros, n grosime medie de
1,5 cm peste care se va aplica stratul vizibil cu mortar de ciment marca M 100-T preparat
cu piatra de mozaic de calcar cu granulatia indicata n proiect (care va nlocui nisipul).
Supnafata stratului vizibil va putea fi finisat :
- frecat n cmp continuu, cu grosimea stratului superior de 0,5...0,8 cm.
- buciardat sau pieptanat n cmp continuu cu grosimea stratului superior de 1 cm,
mpartita sau nu n asize cu rosturi adncite.
sprituite n cmp continuu, cu grosimea stratului superior de 3 cm mpartita sau
nu n asize cu rosturi adncite.
(03) 3347 Tencuieli speciale cu piatra de mozaic cu granulatia indicata n proiect - se
vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T, driscuit din gros cu
grosimea medie de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil, executat driscuit sau
stropit, din mortar de var-ciment marca M 25-T confectionat cu piatra de mozaic din
calcar sau marmura (praf de piatra) si care va avea o grosime de 1 cm.
(03) 3348 Tencuieli speciale cu terasit de ciment, cu piatra de mozaic din marmura,
dolomita sau similare n culorile si gnanulatia indicate n proiect - se vor executa cu
grundul din mortar de varciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n
grosime de
0,8... 1,0 cm finisat periat sau raschetat.
(03) 3349 Tencuieli speciale n calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de
var-ciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n
36
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n

proiect, de regula 100 kg la m3), nisip si pietris margaritar (granulatie 3...5 mm).
(03) 3350 Tencuieli speciale n calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de
var-ciment marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n
grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n
proiect, de regula 200 kg la m3), piatra de mozaic din calcar sau marmur si pietris
marganitar (granulatie 3...5 mm), finisat cu drisca poroasa (cap de bil).
(03) 3351 Tencuieli speciale n calcio strapit - se vor executa cu grundul din mortar de
ciment marca M 100-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n
grosime de 1 cm, din piatra de mozaic de marmura cu granulatie indicat n proiect, la
care se vor adauga 450 kg ciment si 150 kg ciment alb la m 3 de mozaic.
(03) 3360 Aplicarea spritului (strat amorsa)
Se va face conform specificatiilor de la capitolul (03) 1440.
(03) 3370 Aplicarea grundului
(03) 3371 Se va face conform specificatiilor de la capitolul (03) 1450.
Grosimea stratului de grund va fi conform cu tipul de tencuial indicat n proiect.
(03) 3372 Inainte de aplicarea grundului se pozeaza, conform trasajelor efectuate
pentru nuturi (conform indicatiilor din proiect), baghete din lemn de esenta moale,
lustruite, cu sectiunea de 2x2 cm care se fixeaz provizoriu cu cuie.
Baghetele vor constitui repere pentru formarea cmpurilor pe care se va aplica
grundul.
(03) 3373 Grundul se driscuieste fin si se aplic n limitele (cmpurile) formate de
baghetele pentru nutuni, astfel ca la ntreruperea lucrului s fie ncheiata lucrarea pe
zone cuprinse ntre baghete.
(03) 3380 Aplicarea tinciului (strat vizibil)
(03) 3381 Se va face conform specificatiilor de la capitolul (03) 1470. Grosimea
stratului vizibil va fi conform cu tipul de tencuial indicat n proiect.
(03) 3382 Inainte de aplicarea tinciului dup ce grundul s-a uscat, se ndeparteaza cu
grij baghetele din lemn, astfel ca muchiile nuturilor sa nu se deterioreze.
(03) 3383 Tinciul se aplica pe zone restrnse, n limitele (cmpurile) formate de nuturi,
astfel ca la ntreruperea lucrului, sa se fi executat numai zone cuprinse complet ntre
nuturi.
(03) 3391 Lucrrile de tencuieli exterioare se vor nscrie n abaterile maxime admisibile
conform
(03) 1380. Defectele ce nu se admit sunt expuse n cadrul specificatiilor (03) 1384.
(03) 3396 Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta
specificatiile
(03) 3390.
(03) 3410 Msurarea lucrarilor se va face dup cum urmeaza:
1.
Tencuielile se msoar la m2 de suprafat tencuita msurat pe zidria
netencuit, adaugnd nisele, spaletii, etc.
2. Suprafata acaperita cu plinte, la pereti, pe conturul balcoanelor si logiilor si la
terase nu se masoara.
3. Nu se scad golurile cu suprafata mai mica de 0,50 m 2.
4. Golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m2 se scad, dar se adaug suprafetele
glafurilor si spaletilor.
5. Profilurile trase cu sablonul la fatade, cu iesinduri mai mici de 5 cm si cu ltirma pn
la 20 cm nu se masoara separat.
37
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
6. Muchiile se masoara la metru liniar, nainte de tencuirea lor.

(03) 3420 Lucrarile se vor deconta cantitativ conform articolului respectiv de tencuieli
exterioare, functie de numarul de metri ptrati de tencuieli executati pe baza
planurilor, aprobate, din proiect.
(03) 3430 Lucrarile de executare a nuturilor la fatade, se masoara la numrul de metri
liniari executati, conform planurilor, aprobate, din proiect, decontndu-se n cadrul
articolului pentru tencuieli exterioare.
38
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini (04) 0000 ZUGRAVELI SI VOPSITORII

(04) 1000 ZUGRAVELI LA PERETI SI TAVANE
(04) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea zugrvelilor
interioare la pereti si tavane.
(04) 1120 Conceptul de baza
(04) 1121 Zugravelile la interior se fac n culori de apa cu hum, calcio vechio de
apa, cu vopsea pe baz de poliacetat de vinil, aplicate pe pereti si tavane, pe
rectificare si glet de netezire.
(04) 1131 Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii
si prescriptiile
cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate
1. STAS 88-90 - Clei de oase
2. STAS 89-86 - Clei de piele
3. STAS 146-80- Var pentru constructii
4. STAS 189-77 - Spun de rufe
5. STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires
6. SR 388: 1995 - Ciment Portland gri
7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii
8. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare
9. STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier
10. STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom
11. STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier
12. STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinat
13. STAS 4888-76 - Caolin splat de Harghita
14. STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu
15. STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben
16. STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru
17. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase
18. STAS 7359-89 - Vopsele pe baz de dispersii apoase de poliacetat
19. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie
20. STAS 9537-85 - Oxid verde de crom
1. C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugrveli si vopsitorii, cu
completarile
ulterioare.
(04) 1141 Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile
productorului pentru materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care
se va atesta conformitatea cu conditiile specificate.
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru
fiecare material.
(04) 1142 Panou martor
Inainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete
39
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
mostr, utiliznd materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate n proiect

pentru ntreaga lucrare. Panoul se va executa la santier si dupa aprobarea lui de ctre
Consultant, acesta va constitui panoulmartor, element de comparatie pentru ntreaga
lucrare. Pe durata ntregii lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul-martor.
(04) 1210 Materiale
(04) 1211 Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80.
(04) 1212 Var hidratat conform STAS 9201-80.
(04) 1213 Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84.
Apa va fi curat, potabil, far sruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritti.
(04) 1214 Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS
3844-76.
(04) 1215 Pigmenti coloranti diversi conform (04)(1132).
(04) 1220 Produse:
(04) 1221 Vopsea pe baz de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta
similara, conform STAS 7359-89.
(04) 1222 Grund din vopsea tip VINAROM n dispersie apoas (ap:VINAROM
1:1), sau altul similar.
(04) 1223 Chit din mortar de ciment cu adaos de Aracet (poliacetat de vinil) n
proportie de 3: 1:
- nisip : ciment, aracet. sau altul similar.
1.
Aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent
2.
Granulozitatea nisipului va fi functie de mrimea adnciturilor n stratul
suport:
--adncime 0,5 - 10 mm nisip 0,2 mm
- peste 10 mm
nisip 0...3 mm.
(04) 1224 Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea
compozitie: 3:1:1/2 (n volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa.
In cazul aplicrii mecanice, proportia poate fi pna la 3:1:2 prin sporirea volumului de
apa.
(04) 1225 Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor, n
vederea aplicarii zugrvelilor cu lapte de var.
(04) 1231 Pentru receptia fiecrui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va
verifica certificatul de calitate al producatorului.
(04) 1232 Produsele pe baz de poliacetat de vinil se vor depozita n ambalajul
original- saci de polietilen n bidoane de carton sau P.V.C.
Se va controla ca bidoanele s fie nchise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din
dispersie.
(04) 1233 Ipsosul se va livra n saci de hrtie de 35 kg.
(04) 1234 Varul bulgari si huma se livreaza n vrac.
(04) 1235 Colorantii si alti compusi chimici se livreaza n bidoane metalice.
(04) 1236 Cleiurile animale se livreaza macinat n saci de polietilen sau sub
form de plci.
(04) 1237 Materialele se vor grupa ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit,
ferit de nghet si de variatii de temperatur (+7 si +20 C); materialele von fi
depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.
(04) 1238 Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de
ambalaje, bidoanele cu toart si gletile si se vor transporta numai cantittile necesare
40
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
unui schimb de lucru.

(04) 1300 EXECUTAREA ZUGRAVELILOR
(04) 1311 Lucrrile se ncep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de
-5C. Acest regim se va mentine cel putin 8 ore dup executarea zugravelilor.
(04) 1312 Zugrvelile se vor executa numai dup terminarea urmtoarelor operatiuni
de finisaj:
1.
Montajul tmplriei
2.
Montajul instalatiilor electrice, de ap si canalizare, de nclzire.
3.
Executarea pardoselilor reci (gresie ceramic, dale de mozaic, etc.) exclusiv
lustruirea lor.
4.
Lucrrile de reparatii la tencuieli.
5.
Executarea placajelor la pereti.
(04) 1320 Executarea spoielilor
(04) 1321 Pregtirea suprafetelor se va face tinnd seama de natura suportului. Pe
tencuieli noi, compozitiile de zugraveli se aplica numai dup ntarirea si uscarea
acestora, admitndu-se o umiditate permanent de 8%.
Suprafata va fi netezit cu grija pentru nlturarea asperitatilor iar stropii si scursorile
de mortar se freaca pn dispar. Se curata de praf.
(04) 1322 Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2- 4 ore de la terminarea
lucrrilor pregtitoare, executndu-se urmtoarele operatiuni:
1.
Umezirea intens cu ap a suprafetei suport.
2.
Aplicarea grundului sau paciocul pna la obtinerea unui aspect umed - lucios al
suprafetei grunduite, far urme sau dre de bidinea si fara asperitati.
3.
Chituirea fisurilor, rosturilor si adnciturilor, numai dup uscarea stratului de
grund.
4.
Slefuirea si grunduirea locurilor chituite.
5.
Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai dup uscarea completa a
stratului de grund. Incepnd cu tavanul si apoi peretii. Straturile succesive se aplic
numai dup ce se constat ca cel anterior este complet uscat.
(04) 1323 Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea
lucrrilor pregatitoare, astfel:
1.
Prima grunduire cu solutie de spun cu ap aplicata manual cu bidineaua.
2.
Chituirea crpturilor cu pasta de ipsos.
3.
Slefuirea locurilor chituite, stergerea prafului si grunduirea locurilor chituite.
4. Spacluirea suprafetelor (numai n cazul zugravelilor de calitate superioar) prin
aplicarea
compozitiilor de spcluit cu bidineaua, cu spaclul de lemn sau de cauciuc.
5.
Slefuirea suprafetei spacluite, stergerea prafului si aplicarea celei de a doua
grunduiri.
6.
Aplicarea compozitiei de zugrvit. preparat pe baz retetei: hum 100 kg, clei 6
kg, pigmenti 12 kg, ap 200 l. Aplicarea se va ncepe cu tavanul si apoi cu peretii.
Straturile succesive se aplic numai dupa ce se constat c cel anterior este complet
uscat.
(04) 1324 Pregtirea suprafetelor de beton:
1.
Se curata cu spaclul toate neregularitatile suprafetei si se perie cu peria de paie.
2.
Se completeaz adnciturile existente n stratul suport cu chit de mortar () 1223.
Mortarul se netezeste cu spaclul.
Fiecare strat va fi lsat s se usuce minimum 16 ore nainte de aplicarea stratului
urmator.
3.
Suprafata pregtit astfel nu va avea abateri mai mari astfel:
41
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m;

nici o und mai mare de 2 mm sub dreptarul de 0,5 m.
(04) 1342 Pregtirea suprafetelor tencuite:
1.
Se rectific tencuiala cu mortar de ciment-var (04) 1225 dup ce n prealabil sau ndeprtat bavurile si dungile iesite n relief.
2. Se curat suprafata de praf, pentru a se asigura o buna aderent a stratului de
finisaj pe suprafata suport.
(04) 1332 Prelucrarea suprafetelor.
1. Grunduirea cu grund (04) 1222 se va face prin aplicare cu bidineaua si se va lasa sa
se usuce timp de minimum 2 ore la temperatura de -15C si de o ora la temperatura de
+25C sau mai mare.
2. Daca dupa grunduire se observ neregularitti ale suprafetei nerectificate initial,
se va face o chituire cu chit de mortar (04) 1223 si apoi o slefuire local.
3. Gletul de netezire se execut acolo unde este specificat cu glet (04) 1224.
Gletul se aplica inti pe o suprafata de cca. 1 m 2 si se netezeste cu spaclul de
cauciuc si dupa netezirea complet, operatiunea se continua pe restul
suprafetei.
Se vor evita scurgerile de material spre partea de jos.
Gletul se va aplica n grosime de 1 mm adic 1200 - 1400 gr/m 2.
Stratul de glet se va lasa s se usuce minimum 16 ore nainte de aplicarea
vopsitoriei.
(04) 1333 Executarea vopsitoriei.
1.
Vopsitoria se va realiza cu vopsea tip Vinarom (04) 1221 diluata n apa n
proportie 4:1 (volumetric). Se vor aplica 2 straturi, cca. 150 gr/m2 pentru fiecare strat.
2.
Inainte de aplicare. vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm 2, si se
amesteca cu apa necesar care va fi perfect curat.
(04) 1340 Protejarea si ntretinerea lucrrilor
(04) 1341 Suprafata pardoselii n ncperile unde se execut zugrveli, se va proteja cu
hrtie sau folie de polietilen.
(04) 1342 Pe suprafetele nvecinate: tmplarie, placaje. vopsitorii, etc. se vor aplica
plci din PFL dur sau carton pentru a se evita stropirea cu jetul de la pistol.
(04) 1343 Pentru a mpiedica uscarea brusca si cojirea zugrvelilor, se va evita
aplicarea acestora pe suprafete expuse la soare puternic.
(04) 1344 Zugrvelile cu lapte de var si huma se vor ntretine prin curatirea de praf cu
perii cu coad lung.
(04) 1345 Suprafetele finisate cu Vinarom se pot spla cu o crpa nmuiata n apa si
stoars. Este interzisa splarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile.
(04) 1350 Verificri n vederea receptiei lucrarilor
(04) 1351 Conditii privind calitatea lucrarilor
1.
Suprafata zugrvita trebuie s aib ton si culoare uniform, sa nu aib pete,
scurgeri, stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care
distoneaza cu tonul general chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele stropite,
trebuie ca stropii sa fle distribuiti uniform.
2.
Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele
stratul suport.
3.
Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma
nu trebuie sa se ia pe palma.
(04) 1352 Remedieri:
1.In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplic
manual straturile de zugraveala sau vopsitorie necesare.
2.
In cazul deteriorrii ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau dou
straturi de zugrveala sau vopsitorie diluata cu apa, n aceeasi proportie cu cea initial.
3. In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identic cu restul suprafetei, ultimul strat
42
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
de reparatie se va aplica pe ntreaga suprafata a panoului respectiv.

(04) 1353 In afar de defectele enumerate la () 1351, se mai socotesc defecte
urmtoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificatii.
2. Lipsa de corespondenta si concordant dintre lucrrile executate si prevederile
proiectului si a dispozitiilor de santier.
3. Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate n normativul C 3-76 () 1133 si a
completarilor la acesta.
4. Nerespectarea dozajelor, numrului de straturi si a matenialelor specificate.
(04) 1354 La cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor
defecte fie prin remedieri locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari,
dupa cum va fi cazul.
(04) 1410 Msurarea lucrarilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrari) se
va face la metru patrat de suprafata zugravit sau vopsit, pe baza planurilor din
proiect.
(04) 1420 In cadrul pretului unitar pe articol din cantitativul de lucrri, pentru lucrarile
de zugraveli si vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea
suprafetei suport si gletul de netezire.
(04) 2000 VOPSITORII LA PERETI

(04) 2111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la
pereti.
(04) 2120 Concept de baza
(04) 2121 Aplicarea vopsitoriilor numai pe baza de ulei se prevede a se face n spatiile
umede (bi,
bucatarii, WC-uri, spalatorii, etc.) la pereti, acolo unde nu s-au prevzut
placaje cu faianta sau gresie ceramica. In alte spatii se pot aplica vopsitorii
cu emailuri pe baza de rsini alchidice sau pe baz de rasini epoxidice.
(04) 2131 Acolo unde exista contradictii ntre prevedenile prezentelor specifcatii si
prescriptiile
cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea
1. STAS 16-80 - Ulei de in sicativat.
2. SR 18: 1994 - Ulei tehnic de in.
3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
4. STAS 2706-86 - Cret macinata.
5. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.
6. STAS 2710-70 - Ulei tehnic de floarea soarelui.
7. SR 2993: 1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verifcarea calittii, ambalare,
marcare,
depozitare si transport.
8. STAS 3097-80 - Grunduri pe baz de ulei.
9. STAS 3123-85- Diluanti pentru produse pe baz de rasini alchidice.
43
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
10.STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei.

11.STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea Kaki 1003.
12. STAS 3706-69- Lacuri pe baza de ulei. Lac incolor 1060.
13. STAS 3744-69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000.
14. STAS 5192-79- Grunduri pentru astupat porii
15. STAS 6592-80 - Chituri pe baz de ulei.
16. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.
17. STAS 8308-69- Rsin sintetic Romalchid R60.
18. STAS 8311 -87 - Lacuri si vopsele. Culori si nuante.
19. STAS 8512/1-79 - Rsini epoxidice tip 040 si 040T.
1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii.
(04) 2141 Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, specificatiile
productorului pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificatele de
calitate prin care sa se ateste conformitatea cu conditiile specificate.
(04) 2142 Se vor furniza, de ctre productor, instructiunile de manipulare, depozitare
si protectie pentru fiecare material.
(04) 2143 Panou - martor
Inainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete de
prob utiliznd materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate pentru ntreaga
lucrare.
Panoul se va executa la santier si dup aprobarea lui de ctre Consultant, acesta va
constitui panoul martor, element de comparatie pentru ntreaga lucrare.
Pe durata ntregii lucrri nu se va distruge sau deteriora panoul-martor.
(04) 2210 Materiale (n plus fata de (04) 2132)
(04) 2211 Vopsea pe baz de ulei vegetal tip linoxin Conform N.I.90-61 a M.I.Ch. sau
similar.
(04) 2212 Vopsea email pe baza de rsini alchidice (tip hexol E 105-1; E405-l0) sau
similara.
(04) 2213 Solutie de clei de oase conform STAS 88-90.
(04) 2230 Produse
(04) 2231 Grund de mbibare pe baz de ulei sau rasini alchidice:
1.
Grundul va fi de tipul G001-5 respectiv G005-2 conform STAS 3097-80 sau altul
similar.
2.
Grundul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie:
ulei de in fiert - 3,00 kg.
pigment pentru montare - 0,05 kg.
white spirit - 5-10 %.
(04) 2232 Chit de stropit
1.
Chitul va fi de tipul conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2.
Chitul se poate prepara pe santier cu urmatoarea compozitie:
ulei de in fiert - 3,00 kg
sicativ naftenic - 0,15 kg
solvent (terebentina) - 0.60 kg
solutie de clei 10% - 0,30 kg
sapun de rufe - 0,05 kg
creta cca.5,90 kg
44
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(04) 2233 Chit de cutit pe baz de ipsos.

1.
Chitul va fi de tipul cf. STAS 6592-80 sau altul similar.
2.
Chitul se poate prepara pe santier cu urmtoarea compozitie:
- ipsos- 1,00 kg
- cret mcinat sau hum - 2,00 kg
- solutie de clei 2% - pn la consistenta de lucru.
(04) 2234 Chit pe baz de ulei.
1. Chitul va fi de tipul
cf. STAS 6592-80 sau altul similar.
2. Chitul se poate prepara pe santier cu compozitia :
ulei de in fiert - 1,00 kg.
solutie de clei 10% - 0,10 kg.
cret pna la consistenta de lucru.
(04) 2240 Livrare, manipulare, depozitare
(04) 2241 Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica
certificatul de
calitate al productorului.
(04) 2242 Produsele se vor depozita n ambalajele originale, grupate pe categorii, ntrun spatiu
acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur (-7C si
+20C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.
(04) 2243 Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si
bidoanele de
ambalaje, galetile si se vor transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru.
(04) 2300 EXECUTAREA LUCRARILOR
(04) 2310 Operatiuni pregtitoare
(04) 2311 Lucrri care trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoriilor:
1.
Reparatii la tencuieli si placaje de faianta sau gresie.
2.
Montajul instalatiilor electrice, de apa, canalizare, gaze si nclzire.
3.
Executarea pardoselilon reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur, etc.)
exclusiv lustruirea lor.
4.
Aplicarea ultimului strat de vopsitorie se va face numai dupa terminarea
lucrrilor de zugrveli.
5.
Protejarea prin acoperire cu hrtie sau folie de polietilen a pardoselilor si
obiectelor sanitare.
6.
Infundarea cu hrtie si apoi cu ipsos a gurilor de scurgere, a sifoanelor de
pardoseala, etc.
7.
Demontarea usilor si cercevelelor si depozitarea lor ntr-un loc ferit, sau daca
tmplaria este deja vopsit, aceasta se va acoperi cu hrtie sau plci de P.F.L.
(04) 2320 Executarea vopsitoriilor cu ulei
(04) 2321 Vopsitoriile de ulei se vor aplica pe suprafete cu tencuiala gletuit. Lucrrile
vor ncepe numai la o temperatura a aerului de cel putin +15C si acest regim se va
mentine n tot timpul executiei si cel putin nca 15 zile dup executarea lor.
Pe tencuielile noi vopsitoriile se vor aplica numai dupa ntarirea si uscarea tencuielii si a
gletului. admitndu-se o umiditate remanenta de 2-5%.
Netezirea pentru nlturarea asperitatilor trebuie efectuata cu grija, astfel nct
suprafata s nu zgrie prin frecare.
(04) 2322 Prelucrarea suprafetelor se va face imediat dupa pregtirea suprafetelor,
executndu-se urmatoarele operatiuni:
1.
Grunduirea cu grund de mbibare (04) 2231 insistndu-se n dreptul fisurilor
deschise ale tencuielii. Stratul de grund se va aplica cu bidineaua si va fi subtire,
continuu si fara prelingeri, dre sau fire de par.
45
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2.
Chituirea local cu acoperirea cu chit (04) 2234 a zgrieturilor, fisurilor,
adnciturilor, stirbiturilor, etc. Chitul se va aplica cu spaclul de otel.
3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu hrtie san pnza de slefuit iar dup
slefuire suprafata se v a curata bine de praf.
4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct.1
5. Spcluirea generala I se va face folosind chitul de cutit (04) 2233 sau chitul de
aplicare prin
stropire (04) 2232.
Chiturile sc vor dilua cu diluant special (D-001- 3) sau cu ulei sau vopsea la culoare.
Spacluirea generala II se va executa numai pentru vopsitoriile de calitate superioar.
6. Slefuirea genenal I se va face umed sau uscat, folosind unelte electrice cu disc de
perie psla sau disc abraziv cu granulatie fin. Dup slefuirea uscat, suprafata se va
curata bine de praf, iar dupa slefuirea umed se va spla cu ap si se va sterge.
Slefuirea general II se va executa numai dup spcluirea general II.
7. Aplicarea straturilor de acoperire se va face mecanizat cu pistolul de pulverizat, n 23 straturi, n functie de prevederile din proiect.
Fiecare strat se va aplica numai dup uscarea complet a celui precedent si dup
slefuirea acestuia. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme, iar ultimul strat se va
ntinde de preferinta de sus n jos, netezindu-se si urmrind sa se obtina un aspect
lucios si placut al peliculei.
(04) 2350 Conditii de receptie
(04) 2351 Suprafetele vopsite vor trebui s se prezinte ca un strat uniform, continuu,
neted si care s acopere perfect straturile inferioare.
(04) 2352 Portiuni transparente, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitti ale
peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituri sau slefuiri
necorespunztoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise.
(04) 2353 Portiunile remediate vor fi de aceeasi nuanta cu restul suprafetei.
(04) 2354 Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus,
urmatoarele:
nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C 3-76 (38) 2133;
nerespectarea prezentelor specificatii;
lipsa de conespondent si concordant dintre lucrrile executate si prevederile
proiectului si a dispozitiilor de santier;
nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.
(04) 2355 Consultantul poate decide refacerea local sau pe suprafete mai mari a
lucrrilor de vopsitorie, de la caz la caz, functie de natura si amploarea defectelor
constatate.
(04) 4000 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)

(04) 4111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la
elemente din metal (otel): tmplarie din profile laminate sau tabl din otel. scari,
balustrade, grile, gratare si alte confectii metalice.
(04) 4112 Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de
protejare anticoroziva a unor elemente de tinichigerie si confectii metalice.
(04) 4120 Concept de baz
46
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(04) 4121 Tmplaria metalica se prevede a fi vopsit pe suprafetele expuse cu vopsele

pe baza de ulei vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini
epoxidice; iar pe fetele interioare ascunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv.
(04) 4122 Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu
vopsea pe baza de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv.
(04) 4123 Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald.
(04) 4124 Confectiile metalice aflate n conditii de agresivitate coroziva mare, se vor
confectiona din otel inoxidabil.
(04) 4131 Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si
prescriptiile cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea
(04) 4132 Standarde
1. STAS 16-80 - UIei de in sicativat.
2. STAS 18-94 - Ulei tehnic de in.
3. STAS 88-90 - Clei de oase.
4. STAS 2706-86 - Cret macinata.
5. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare,
marcare,
depozitare si transport.
6. STAS 3097-80 - Grunduri pe baz de ulei.
7. STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de rsini alchidice.
8. STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baz de ulei.
9. STAS 3421-79 - Lacuri pe baz de nitroceluloz.
10. STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum.
11. STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003.
12. STAS 3706-69 - Lacuri pe baz de ulei. Lac incolor 1060.
13. STAS 3744-69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000.
14. STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060.
15. STAS 4121-75 - Grunduri pe baz de nitroceluloz. Grund gri 2446.
16. STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe baz de nitrocelnloz.
17. STAS 6592-80 - Chituni pe baz de ulei.
18. STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de
verificare.
19. STAS 8308-69 - Rsin sintetic. Romalchid R 60.
20. STAS 8311-87 - - Lacuri si vopsele. Culori si nuante.
21. STAS 8512/1-79- Rsini epoxidice tip 040 si 040 T.
22. STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Clasificarea
mediilor agresive.
23. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Pregatirea
mecanic a suprafetelor.
24. STAS 10702/1-83 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Acoperiri
protectoare. Conditii tehnice generale.
25. STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel
pentru
vopsire.
(04) 4133 Normative
1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii, cu
completarile la acesta.
47
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(04) 4141 Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului specificatiile

producatorului
pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificate prin care se va atesta
conformitatea cu conditiile specificate.
(04) 4142 Se vor furrniza de catre producator instructiunile de manipulare, depozitare
si protectie
pentru fiecare material.
(04) 4143 Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele de tmplarie si confecetii
diverse din metal
(otel) si modul de finisare a acestora n conditiile specificate (materiale, culori,
tehnologie).
(04) 4200 MATERIALE S1 PRODUSE
(04) 4210 Materiale (conf.() 4132)
(04) 4220 Produse
(04) 4221 Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 san similar.
(04) 4222 Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau
similara.
(04) 4223 Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E
532-1;
ER sau similara).
(04) 4224 Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similar.
(04) 4225 Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb.
1. Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar.
(04) 4226 Chit pe baz de ulei pentru spcluirea suprafetelor metalice la interior.
1. Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2. Chitul se poate prepara si pe santier cu urmtoarea compozitie:
- ulei de in fiert - 2,00 kg
- solutie de clei 6% - 0,30 kg
- ocru - 1,00 kg
- negru de fum - 0.20 kg
- cret cca. 6,50 kg
(04) 4227 Chit pe baz de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior.
1. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2. Chitul se poate prepana si pe santier cu urmatoarea compozitie:
- ulei de in fiert - 0,55 kg
- sicativ neftenic - 0,68 kg
- lac - 0,45 kg
- terebentin - 0,57 kg
- spat greu - 0,60 kg
- ocru - 0,95 kg
- alb de zinc - 0,64 kg
- miniu de fier - 0,22 kg
- negru de fum - 0,20 kg
- cret cca. 5,10 kg
(04) 4231 Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica
certificatul de calitate al producatorului.
(04) 4232 Produsele se vor depozita n ambalaje originale, grupate PC categorii, ntrun spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur
(+7C si +20C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.
(04) 4233 Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si
48
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
bidoanele de ambalaje, gletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare

unui schimb de lucru.
(04) 4300 EXECUTIA LUCRARILOR
(04) 4311 Lucrari ce trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoniei la
tmplaria de metal si la confectiile metalice.
1. Reparatii la tencuieli
2. Etansarea n jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a
baghetelor de etansare.
3. Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur etc.), exclusiv
lustruirea lor.
(04) 4312 Tmplaria trebuie s fie montat definitiv la nceperea vopsitoriei;
accesoriile metalice ale tmplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor
functionare sa fie verificata.
(04) 4313 Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mna
curent la balustrade de scari, mnere de tragere, etc.) se va face dupa executarea
completa a vopsitoriei, avnd grij ca aceasta s nu sufere degradri.
(04) 4314 Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tmplrie se va face numai dupa
terminarea completa a zugrvelilor si nainte de finisarea mbrcmintilor la pardoseli
(curtire, lustruire, ceruire) lundu-se msuri de protejare contra murdaririi acestora.
(04) 4320 Pregtirea stratului suport
(04) 4321 Tmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de
grund anticoroziv (04) 4225 aplicat pe ntreaga suprafat, adic si la interiorul profilelor
nchise.
(04) 4322 Se vor ndeparta toate urmele de rugin, oxizi, pete de grasimi, noroi,
mortar, etc. cu putin nainte de nceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste
operatiuni se fac n atelierele de confectii metalice sau uzinat.
(04) 4323 Metalul curtat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatire. Suprafata
pregtit pentru vopsire se va curta pna la luciu fie manual, prin ciocnire,
raschetare sau periere, fie mecanizat, prin periene cu scule eleetrice cu perie de srma
sau disc abraziv; n cazuri deosebite se va proceda la sablare, curatire cu flacr,
decapare cu paste decapante sau degresare cu solventi.
(04) 4324 Pe santier se vor executa urmtoarele operatiuni pregatitoare:
- verificarea tmplariei n privinta bunei executii si funcitonri;
- curtarea de praf si impuritati prin periere;
- repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul;
- chituire si slefuire local.
(04) 4330 Executarea vopsitoriilor cu ulei
(04) 4331 Pregatirea stratului suport se va face conform (04) 4320.
(04) 4332 Lucrrile de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin
- 15C,
regim ce va fi mentinut n tot timpul executiei si cel putin nca 15 zile dup executarea
lor.
(04) 4333 Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii
operatiunilor indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 conform ()
4225 aplicat ntr-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dre sau fire de pensula.
Tmplria si confectiile metalice se livreaz pe santier gata grunduite.
2.
Chituirea locala se va face cu chit pe baz de ulei, conform () 4226 si se vor
acoperi zgrieturile, fisurile, adnciturile. Locurile mai adnci de 1 mm se acopera n
mai multe reprize.
49
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pnza de slefiuit; dupa slefuire suprafata

se va curata bine de praf.
4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1.
5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul conform () 4227; chiturile se dilueaz
fie cu diluant special (D-001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare.
6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie,
psla sau hrtie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. Dup
slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer
comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu solvent si se va sterge.
(04) 4334 Aplicarea vopselei
1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, n 3 straturi, fiecare
strat aplicndu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent.
2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm 2 si se va dilua cu
diluant n proportie de 5-10%.
3. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai
subtiri de vopsea.
4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dup fiecare strat de vopsea.
5. Straturile de vopsea se vor ntinde pe directii perpendiculare unul fat de celalalt.
6. Ultimul strat nu se va slefui si, dac nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire
pentru a cpata luciu.
(04) 4340 Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baz de rsini alchidice
(04) 4341 Pregtirea stratului suport se va face conform (04) 4320.
(04) 4342 Lucrrile de vopsitorie exterioar si interioara se vor executa la o
temperatur de minim
- 15C si n conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%.
(04) 4343 Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu
respectarea riguroas a
ordinii operatiunilor indicate mai jos si a detaliilor indicate la (04) 4333.
1. Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe baz de rsini alchidice si miniu de
plumb.
2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de rsini alchidice.
3. Slefuirea locurilor chituite.
4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1.
5. Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit
6. Slefuirea suprafetei spacluite.
7. Spcluirea strat II (dac este specificat).
8. Slefuirea suprafetei spacluite.
(04) 4344 Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectndu-se ordinea si felul
operatiilor
indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund de acopenire.
2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire.
3. Aplicarea primului strat de email conform () 4223.
4. Slefuirea.
5. Aplicarea celui de al doilea strat de email.
6. Slefuirea (daca este specificat).
7. Aplicarea celui de al treilea strat de email.
(04) 4345 Straturile succesive se vor ntinde pe directii perpendiculare una fat de
cealalt.
(04) 4346 Straturile de email se vor slefui cu pnz de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care
se
ndeparteaza praful cu o pensula moale.
(04) 4347 Ultimul strat nu necesita operatia de finisare.
50
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(04) 4348 Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de
email, este de 24
ore.
Nu se va aplica un strat nou nainte de uscarea celui precedent.
(04) 4360 Conditii de receptie
(04) 4361 Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu,
neted si care s
acopere perfect straturile inferioare.
(04) 4362 Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale
peliculei,
aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri
necorespunztoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise.
(04) 4363 Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei.
(04) 4364 Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus,
urmatoarele:
- nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C3-76 (04) 4133;
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile
proiectului;
- nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.
(04) 4365 Consultantul poate decide refacerea local sau pe suprafete mai mari a
lucrarilor de
vopsitorie, de la caz la caz, functie de natuna si amploarea defectelor constatate.
(04) 4370 Protejarea anticoroziv a elementelor metalice de tinichigerie
(04) 4371 Elementele de tinichigerie se vor executa din tabl de otel zincat la cald pe
ambele fete. Stratul de zinc va fi de 480 gr/m 2 pe toate fetele.
(04) 4372 Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din
tietur, prin zincare cu spray-un de zinc.
(04) 4373 Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (suruburi, agrafe,
brtari, piulite, etc.)
(04) 4374 Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor fi protejate
anticoroziv:
1.
Praznurile, agrafele, armturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a
tocurilor metalice de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si
miniu de plumb, sau altul similar.
2.
Suruburile, piulitele, saibele, bolturile mpuscate, diblurile metalice expandabile,
suruburile autofiletante, cuiele, vor fi zincate la cald.
(04) 4400 MASURARI SI DECONTARE
(04) 4410 Lucrarile la acest capitol nu se deconteaz separat, ci sunt cuprinse n pretul
unitar din articolul din cantitativul de lucrari corespunzator tmplariei metalice,
confectiilor metalice sau al elementelor de tinichigerie.
51
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini PLACARE PERETI SI TAVANE

(05) 1000 PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA SAU GRESIE
(05) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru placaje la pereti interiori, executate
cu placi de faianta sau gresie ceramica.
Placile de faianta sau gresie ceramica vor fi aplicate n special pe peretii
ncaperilor unde se desfasoara procese umede, unde se cere mentinerea
unei stari de igiena deosebita, asa cum se indica n proiect sau acolo unde
va fi indicat de catre Consultant.
(05) 1130 Standande si normative de referinta
(05) 1131 Acolo unde exista contraindicatii ntre recomandarile prezentelor specificatii
si cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele
specificatii.
1.STAS 146-80- Var pentru constructii.
2.SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.
3.STAS 388-95 - Ciment Portland gri.
4.STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
5.STAS 790-84 - Ap pentrn betoane si mortare.
6.STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30.
7.STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de canier, bine splat, grnn~os
8.STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramic.
9.STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
10.STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50.
11.SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM.
12.STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere.
13.SREN 159 : 1996- Placi de majolica.
(05) 1133 Normative
1.C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolic si
plci ceramice smaltuite CESAROM.
2.C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faiant,
majolic si plci ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri.
(05) 1141 Inainte de lansanea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului
spre aprobare, 3 mostre din fiecare tip si culoare de placi propuse prin proiect
spre a fi folosite.
(05) 1142 Inainte de livrarea fiecarui lot de placi de faianta sau gresie, Antreprenorul
va prezenta Consultantului certificate n trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica
si chimica a plcilor, calitatea si conformitatea cu prezentele specificatii.
(05) 1143 Pentru ncaperile unde prin proiect sunt prevzute obiecte sanitare,
furnizorul plcilor de faianta sau gresie va prezenta spre aprobare Consultantului, seturi
de obiecte sanitane asortate la culoare cu placile de faianta sau gresie.
(05) 1150 Extra material
Antreprenonul va asigura pe santier un surplus de 2% din cantitatile de placi de faianta
52
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
sau gresie din fiecare tip, marime si culoare utilizate la lucrari.

(05) 1210 Materiale: (cele de la () 1132)
(05) 1220 Produse:
(05) 1221 Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile,
culorile si calitatile prevazute n proiect si conform SR EN 159 - 1996.
(05) 1222 Plci de gresie tip S (natur) sau tip F (gresie fin), de form patrata sau
dreptunghiulara, la dimensiunile, culorile si calittile prevazute n proiect si
conform STAS 5939-80.
(05) 1223 Cu acordul Consultantului, pe santier pot fi livrate si plci de alte dimensiuni
si formate n conditiile indicate n standardele celor doua materiale (faiant si
gresie).
(05)1224 Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice:
- coeficientul de absorbtie a apei: max. 18% pentru placile de faianta si max. 2,5%
pentru plcile de gresie.
- la ncercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de
fisurare;
- la ncercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramne nedeteriorata.
(05) 1225 placile nu vor prezenta pete de culoare nchisa cu aria mai mare de
max. 1,5 mm2 la max. 2% din esantion, fisuri n glazur, ngrosri ale glazurii sau
zone insuficient glazurate, aspect de nghetatsau cristalin si zone aspre.
(05) 1226 Abateri limita admisibile de la dimensiunile normale de fabricatie
pentru plcile de faianta :
- la grosime nominala de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm - 0.. +10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-0,6%
- sageata: max. 0,5% din lungimea laturii mari
(05) 1227 Abateri limita admisibile de la dimensiunile nominale de fabricatie
pentru placile de gresie ceramica:
- la grosimi nominale: +/-10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-2%
- sgeata: 0,35mm pentru gresie fin si 0,5 mm pentru gresie natur masurata pe
diagonal si raportata la lungimea laturii mari.
(05) 1231 Placile de faiant sau gresie vor fi depozitate n locuri ferite de umiditate,
acoperite, n ambalajele originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata
plan sau pe rafturi.
(05) 1232 Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier dect cantitatea strict
necesara pentru executarea placajului si numai la momentul necesar, astfel nct
cutiile cu faianta sau gresie sa nu fie depozitate n locuri neadecvate.
(05) 1233 Plcile se vor manipula cu grij pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si se
vor feri de contactul cu materiale care le pot pata.
(05) 1234 Placile de faiant sau gresie se vor transporta ambalate n cutii, cu mijloace
de transport acoperite, curate si uscate.
(05) 1235 In mijloacele de transport cutiile se vor aseza n stive, lundu-se masuri
pentru mpiedicarea deplasarii stivelor n timpul transportului, spre a se evita
deteriorarea ambalajului si mprastierea plcilor.
(05) 1240 Mortare pentru pozarea placilor la pereti
(05) 1241 Generalitati:
1. Componentele mortarului vor fi bine amestecate nainte de adaugarea apei.
2. Se va adauga cantitatea necesar de apa pentru a obtine consistenta dorita. Se va
53
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
evita excesul de apa.

3.Amestecul se va prepara cu atentie pentru umidificare completa si omogenizare.
4.Din timp n timp, amestecul va fi reagitat pentru mentinerea unei consistente
adecvate, dar nu se vor aduga ingrediente.
Mortarul care a facut priza nu mai poate fi folosit.
(05) 1242 Mortarul pentru sprit va fi mortar de ciment-nisip (granulatii 03 mm) n
dozaj
volumetric de 1:2.
(05) 1243 Mortarul pentru grund va fi mortar de ciment avnd dozajul de 400 kg
ciment la m3 nisip
(granulatie 13 mm) n dozaj volumetric de 1:3,5:0,05 (ciment: nisip:var pasta).
Mortarul se va amesteca uscat, apoi se va adauga ap suficienta pentru un amestec
omogen.
(05)1244 Mortar ciment, nisip (0...1 mm), var-pasta, n dozaj volumetric 2:1:1.
(05) 1250 Paste subtiri adezive pentru pozarea placajelor la pereti
(05) 1251 Generalitti:
1.
Stratul de amors va fi o solutie de Aracet DP25 (D50) cu apa, n dozaj
volumetric de 1:3.
2. Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment: nisip 0... 1 mm: Aracet
DP25: ap n
proportie volumetrica 5:2: 1:23.
3. Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adaug
componentii lichizi
(Aracetul cu apa 1,5... 2 parti).
4. La prepararea compozitiei pastei adezive se va folosi ciment PA35.
(05) 1300 EXECUTIA PLACAJULUI PE SUPORT
Daca nu se specific altfel, montajul placajului se va face cu placi de faianta (05) 1221
sau de gresie (05) 1222 cu mortare conform (05) 1240 san paste adezive (05) 1250,
asa cum se specifica la (05) 1310.
(05) 1311 Inainte de nceperea operatiunilor de placare cu placi de faiant sau gresie,
se vor fi executat celelalte lucrri de finisaj dupa cum urmeaza:
1. Invelitoarea cladirii, cu executarea scurgerilor n solutia definitiva, astfel nct
suprafetele pe care se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor
atmosferice;
2. Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, n afara
pervazurilor care se vor monta dupa executarea placajelor.
3. Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza, n ncaperile unde se
vor executa placaje.
4. Montarea conductelor sanitare, electrice, de ncalzire, ngropate sub placaj si
probarea acestora sub presiune.
5. Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare,
eventualele gauri ulterioare urmnd a fi date numai cu burghiul.
6. Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, plci mozaicate, placi de gresie,
marmur, etc.).
7. Executarea pardoselilor calde (din lemn, din P.V.C. etc.) care se degradeaza la
umiditate mare, se va face numai dupa montarea placajului.
(05) 1312 Nu se va ncepe lucrul pn ce lucrarile deja executate (pardoseala) nu vor
fi protejate satisfacator.
(05) 1313 Inainte de nceperea lucrarilor de placare se va face o inspectare a
suprafetelor ce urmeaza a fi placate. Nu se va ncepe lucrul pna ce nu vor fi
54
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
ndreptate eventualele neregularitati constatate (abateri pe vertical si orizontal ct si

eventuale vicii sau degradari aparente).
(05) 1314 Aplicarea placilor de faiant sau gresie se va face numai pe snprafete
uscate, pregatite n prealabil si care se nscriu n abateri de la planeitate cuprinse
ntre 3 mm/m pe verticala si
2 mm/m pe orizontala.
Eventualele neregularitati locale nu vor depasi 10 mm (umflaturi sau adncituri).
In cazul cnd aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi ndreptate prin
completarea cu mortar sau chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie s
depaseasca 1-2 cm.
(05) 1315 Inainte de nceperea lucrarilor de placare se vor executa urmatoarele
operatiuni:
- ndepartarea eventualelor resturi de mortar, praf, pete de grsime, etc.
- rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete bine pe o adncime de
cca 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa adere ct mai bine pe aceste suprafete.
- pe suprafetele de beton turnat monolit sau pe suprafetele de beton ale panourilor
mari se va aplica un sprit, pentru obtinerea unei mai mari rugozitati, necesara
aderarii mortarului de fixare a placilor.
(05) 1320 Generalitati
(05) 1321 Nu se vor executa placaje n zone unde temperatura este sub +5C.
(05) 1322 Se va avea grija sa se evite evaporarea rapida a apei din patul de mortar.
Patul de mortar nu se va aplica mult nainte de asezarea placilor de faianta sau gresie
si n nici un caz placile nu se vor aplica pe mortarul uscat.
(05) 1323 Se va evita pe ct posibil taierea placilor, astfel nct printr-o asezare
corecta a acestora, placile care vor trebui sa fie tiate sa nu fie mai mici de jumatate
de placa.
(05) 1324 Marginile placilor taiate se vor poliza cu piatra de carborund.
Nu se vor aplica plci nefinisate corespunzator, cu margini crapate sau zimtate.
(05) 1325 Rosturile ntre plci vor fi realizate n continuitate, att pe vertical ct si
pe orizontal si vor avea aceeasi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele directii, cum
se spcifica la (05) 1350.
(05) 1326 Abaterile admise pentru suprafetele finisate vor fi de +/- 2 mm sub
dreptarul de 1,20 m lungime.
(05) 1330 Trasarea suprafetelor pentru placare
(05) 1331 Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se va face att fat de
onizontala ct si fat de vertical.
(05) 1332 Trasarea se va face cu dreptarul de lemn de maximum 2 m lungime si cu
ajutorul repenelor alcatuite din bucati de faianta sau gresie fixate provizoriu cu
mortar de ipsos pe suprafata respectiva a tencuielii, n imediata vecintate a
suprafetei care se placheaza.
(05) 1333 Firul cu plumb, lsat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei
placajului care urmeaza sa se execute.
(05) 1340 Executia lucrarilor de placare
(05) 1341 Dupa terminarea operatiilor de trasare se poate trece la executarea
aplicarii placajului n urmatoarea succesiune de operatii.
(05) 1342 Pentru pereti din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit):
- aplicarea spritului de mortar-ciment-nisip (05) 1242 cu consistenta fluida (10-12 cm)
pe toata nltimea peretelui si driscuirea sa de la tavan pna la linia despartitoare a
zonei ce se placheaza;
- aplicarea grundului de mortar de ciment-nisip (05) 1243 cu consistenta mai mare (6
cm) pe zona ce se placheaz;
- aplicarea pastei adezive si a placajului;
- executarea scafei de racordare;
55
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;

- aplicarea vopselei de ulei.
(05) 1343 Pe pereti din zidarie de caramida sau blocuri din beton:
- aplicarea spritului, grundului si tinciului pe suprafata ce ramne tencuita;
- aplicarea spritului din mortar de ciment-nisip (05) 1242 si grundului din mortar de
cimentnisip (05) 1243 pe suprafata ce urmeaza a fi placata:
- executarea placajului.
(05) 1344 Pe pereti din elemente din b.c.a.:
a)
Pe elemente plane din b.c.a.:
- aplicarea spritului din ciment n grosime de 2-3 mm preparat din ciment: nisip 0... 1
mm; Aracet DP 25 n dozaj 1:3:0,15 si apa pna la consistenta de 12-14 cm;
- aplicarea grundului din mortar adeziv n grosime de 8- 10 mm, preparat din nisip 0...1
mm; ciment; var pasta, Aracet DP 25, n dozaj volumetric 2:4:2:0,50 si apa pna la
consistenta de
10-12 cm;
b)
pe zidarie din blocuri mici de b.c.a.:
- aplicarea spritului de ciment n grosime de 2-3 mm, preparat din ciment: nisip 0... 3
mm; Aracet DP 25, n dozaj 1:4:0,3 si apa pna la consistenta de 11-13 cm;
- aplicarea grundului din mortar de fixare a placilor, preparat cu aceiasi compozitie ca
la sprit, cu consistenta 7-8 cm si grosimea stratului de 20 mm;
- aplicarea mortarului adeziv n grosime de 8- 10 mm, preparat din nisip 0... 1 mm;
ciment; var pasta; Aracet DP 25, n dozaj 2:4:2:0,50 si apa pna la consistenta 10-12
cm;
(05) 1345 Suprafata grundului va fi zgriata cu ariciul.
(05) 1346 Plcile de faianta sau gresie se vor curata de praf si impuritati, se vor tine n
ap timp de 10-15 minute nainte de nceperea placarii si apoi se vor scurge de apa
timp de 5 - 10 minute.
Nu se vor folosi pentru placare placile ude.
(05) 1347 Asezarea plcilor va ncepe de la nivelul pardoselii, avnd grija sa
corespunda rosturile pardoselii n cele ale placajului dac nu se specifica altfel si
corelndu-se placajul (reglat perfect la orizontala) cu pardoseala al crei nivel poate fi
nclinat.
(05) 1348 Montarea placilor se va face prin aplicarea cu mistria pe dosul placii a
mortarului (05)
1244 sau a pastei adezive (05) 1251-2, dupa caz si aplicarea placilor prin apasare pe
stratul suport. (05) 1349 Dupa asezarea fiecarui rnd de plci se va curata mortarul n
surplus si se va turna, n golurile ramase n spatele placilor, lapte de ciment.
Se controleaz de fiecare data cu dreptarul.
(05) 1350 Rostuirea
Dupa cca. 5-6 ore de la terminarea executarii placajului, rosturile dintre placi se vor
curata prin frecare. Dupa aceast operatie, rosturile se vor umple cu pasta de ciment
alb, daca nu se specifica altfel, la un interval de timp de 6-8 ore de la terminarea
executarii placajului pe ntreaga suprafata din ncaperea respectiva.
(05) 1360 Protejarea lucrrilor
(05) 1361 Spatiile n care s-au executat placajele de faianta sau gresie, vor fi nchise si
se vor pastra astfel pna la uscarea perfecta a lucrarii.
Placajele vor fi protejate de deteriorari pna la receptia lucrarii.
() 1362 In timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi
de pnza de sac n fsii sau foi care timp de 2 zile vor fi n permanenta umezite.
56
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(05) 1370 Verificarea la receptia lucrarilor

(05) 1371 Suprafata placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m, si se va admite cel
mult o unda cu sgeata de maximum 2 mm.
(05) 1372 Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe ntreaga
suprafata; nu se admit diferentieri de tonuri ntre panourile montate si nici n cadrul
aceluiasi panou; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect, etc.
(05) 1373 Rndurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii n continuare
sau alternate, de latime uniforma si bine umplute cu lapte de ciment alb.
(05)1374 Se vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate local sau total
urmatoarele:
2. Pozitionarea defectuoas a placilor cu abateri fata de vertical si orizontala.
3. Nerespectarea continuitatii si dimensiunilor rosturilor pe cele doua directii.
4. Aplicarea la muchiile peretilor sau stlpilor a unor placi normale si nu a placilor
speciale cu muchia glazurata, asa cum este specificat.
Se vor nlocui aceste placi cu unele potrivite.
5. Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate n planurile din proiect.
6. Deteriorari ale placajului rezultate din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor
pn la receptie: fisurari ale plcilor, desprinderi ale placilor de stratul suport, pete,
etc.
(05) 1375 Amploarea remedierilor sau nlocuirilor va fi hotarta de Consultant. Aceste
operatiuni nu vor antrena costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de
Antreprenor.
(05) 1400 MASURARI SI DECONTARE
(05) 1410 Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru patrat de placaj executat.
(05) 1420 Decontarea lucrarilor se va face la metru ptrat de placaj executat,
conform planurilor din proiect, pe baza pretului unitar al articolului din cantitativul de
lucrari.
Caiet de sarcini (06) 0000 SISTEM DE IZOLARE

TERMICA SI FINISARE A FATADELOR
(06) 1011 Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile ce urmeaza sistemul
de izolare termice fatadelor.
(06) 1020 Standarde si normative de referinte
(06) 1021 Acolo unde exista contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si
cele din standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate aceste
specificatii.
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al
elementelor de constructie ale constructiilor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de
constructie la difuzia vaporilor de apa.
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
STAS 6156-86 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile
57
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
si social-culturale. Limite admisibile si parametrii do izolare acustica.

(06) 1023 Normative
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului.
113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de ncalzire.
C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la
cladiri (n curs do revizuire).
P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri
civile social-culturale si tehnico-administrative.
Legea 10-95 Legea calitatii n constructii
HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora.
HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite n
constructii.
Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii.
Normativ cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie.
(06) 1030 Gradul de detaliere proiectului
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile de executie ale firmei
furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.
Se vor urmari din plansele existente n proiect modul de dispunere a finisajelor de
fatade precum si pozitia nuturilor.
(06) 1110 Materiale
1.
Sine
- din materiale sintetice
- din aluminiu
2. Rigle de racordare
3. Placi termoizolante
- polistiren
- vata minerala
4.
Adeziv pentru lipirea plcilor izolante
5.
Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
6.
Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle
7.
Diverse furnituri
(06) 1120 Tolerante
() 1121 Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.
(06) 1122 Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se
pune n opera trebuie se fie de peste +5 grade C, pna la ntarirea completa.
(06) 1123 Nu se poate lucra la vnt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta
directa a razelor solare).
In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele n lucru trebuiesc protejate
cu materiale corespunzatoare.
Materialele se aduc, n functie de natura lor, n galeti de plastic, saci, role sau pachete
protejate cu folie.
Depozitarea, tot n functie de material se va face n locuri ferite de nghet si umezeala,
racoroase, ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de
deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se
58
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
depoziteaza n picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat

contactele ndelungate pe piele; n caz de stropire n ochi se indica clatirea cu multa
ap curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse n stare ntarita nu sunt
daunatoare.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de
producator pentru depozitarea lor.
(06) 1200 EXECUTIA
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din
punct de vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.
(06) 1220 Pregatirea suprafetei suport
Trebuiesc nlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie
nlaturat uleiul do cofraj.
(06) 1221 Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificndu-se orizontalitatea
cu bolobocul. Intre sine se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - cte 3
bucati pe metru liniar. Sinele se fixeaza ntotdeauna n ultima gaura posibil pentru a
se evita lungimile prea mari nefixate. Pentru cladiri cu naltimea sub 8 m se folosesc
cuie, iar pentru cele cu naltimea mai mare de 8 m se folosesc dibluri nsurubate.
Eventualele inegalitati se pot rozolva prin prevederea unor distantieri. Sinele do colt se
taie corespunzator (oblic) sau se folosesc sine cu profil de colt.
(06) 1222 Placile termoizolante se fixeaz cu adeziv si dibluri. Pentru cladiri cu
naltimea peste 8 m se utilizeaza dibluri speciale. Adezivul se ntinde cu partea plana a
unui spaclu cu dinti, iar ulterior se face zimtuirea suprafetei utiliznd partea cu dinti.
Zonele de mbinare (marginile) ntre placi trebuie sa ramna fara adeziv. Lipirea cu
adeziv pe ntreaga suprafata se utilizeaza numai la suprafetele netede. Pentru celelalte
tipuri de suprafete se aplica adezivul pe o fsie de 5 cm pe perimetrul placii si n 3
puncte din mijlocul ei (marimea zonei n cele trei puncte este de aproximativ o palma).
La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor fixatori,
pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul nca umed. In zonele de colt se
recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului,
proeminentele se nlatura prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu
spuma poliuretanica sau cu pene din material izolant. Capetele placilor dinspre
ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi
riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa de protectie cu banda
adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se nlatura.
(06) 1223 Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se
face prin lovire sau nsurubare.
Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la dou zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea
diblului se alege n functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.
Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp n cmp, iar la zona de margine vor fi 12
dibluri/mp. Latimea zonei de margine va fi specificat de producator. La cladirile cu
naltimea peste 20 m se iau masuri suplimentare fata de cladirile cu naltimea sub 20
m prin prinderea plcilor cu un numr marit de dibluri, conform schemei
producatorului.
(06) 1224 Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv n benzi, pentru a
putea fixa plasa din fibre do sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de
10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe umed pna cnd spaclul adeziv nca nu s-a
uscat. masa de spaclu de fixare care trebuie s acopere plasa.
Plasa nu trebuie s se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.
Colturile se protejeaza cu plasa special de colt. Masa de spaclu se va aplica prin
presare puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa.
In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o ntarire suplimentara a
59
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
coltului. Suprapunerea se face ntre glaf si buiandrug cu o plas de vinclu.

In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala poate fi ntarita cu plase blindate,
care nsa nu se mai suprapun.
Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa blindata.
Apoi se aplica masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata
suprafata cu plas din fibra de sticla, care se monteaz cu suprapunere si acoperirea ei
cu masa de spaclu.
(06) 1225 Glafurile de ferestre se vor alege cu latime n asa fel nct marginea de
scurgere sa fie iesita n afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata.
(06) 1226 Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin
executarea unui sant uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti
ale acestuia, pe o distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se
introduce n rost banda de rost se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC
pe patul de masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se aseaza de jos n sus,
suprapunndu-se pe o distant de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea complet a
apei.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
(06) 1227 Grundul se d pe masa de spaclu bine uscat. Grundul poate fi aplicat cu
bidineaua sau cu trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara ntreruperi. Timpul de uscare
este de minimum 24 do ore.
(06) 1228 Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel
inoxidabil. Pentru o tencuiala periata, imediat dupa ntinderea tencuielii pe perete se va
peria rotund cu peria din material plastic, uniform si fara ntrupere.
Grosimea tencuielii este de 3 mm.
Este recomandata comanda ntregii cantitti de tencuiala o data, pentru evitarea
abaterilor de nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar n cadrul unei singure sarje de tencuiala.
(06) 1229 Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai n cazul n care tencuiala
nu se comanda de la nceput n culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu
apa n raport 1:1 sau n functie de instructiunile producatorului. In functie de starea
vremii, dan nu nainte de minimum 12 ore se mai aplica unul sau doua straturi de
vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli, este recomandata coandarea ntregii cantitati de
vopsea o data. Ochii si pielea, ct si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica
tinciul, tencuiala sau vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In
caz de necesitate se va clati imediat partea stropita cu multa apa; nu se va astepta
uscarea.
(06) 1230 Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de
asigurare a eliminarii apei, pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfrsitul
lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace n tonul de culoare al stratului de
acoperire.
(06) 1300 VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
(06) 1310 Se va verifica planeitatea ( 0,5 mm).
(06) 1320 Se va verifica abaterea de la verticala ( 1 mm/m).
(06) 1330 Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice,
termice si a rezistentei la foc.
(06) 1340 Se va verifica corespondenta ntre mostre si ceea ce este executat.
(06) 1350 Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de
folosire, a datei de garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite.
(06) 1360 Dac nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si
mostrele aprobate, consultantul va putea decide nlocuinea lucnarilor cu altele care
sa respecte aceste cerinte.
60
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.

(06) 1410 Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse n sistem.
(06) 1420 Decontarea se face la suprafata n metri patrati, conform cantitatilor real
executate.
61
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
FISA TEHNICA SISTEM TERMOIZOLANT

Se vor folosi numai sisteme agrementate.
Folosirea altor sisteme agrementate nu se va realiza decat cu acordul scris al
proiectantului!
Parti componente :
Sistem termoizolant
Sistem de termoizolare agrementat

Caracteristici tehnice
Aderenta adeziv la polistirenul expandat
(conform SR EN 13494:2003)
Aderenta adeziv la suport din beton (conform
SR EN 13494: 2003)
Permeabilitatea la apa a suprafetei sistemului
(conform SR EN 1062-3: 2001)
Rezistenta la impact (conform SR EN13497:
2004)
Rezistenta la penetrare (conform SR EN13498:
2004)
Rezistenta la cicluri de imbatranire accelerata
la factori de mediu exteriori combinati:
Caldura-ploaie; inghet-dezghet.
Aderenta tencuielilor la suport inainte si dupa
cicluri de imbatranire accelerata (conform SR
EN13497: 2004 si SR EN ISO 4628-2/4/5:
1993)
Permeabilitatea la vapori (SR EN ISO 7783-2:
2002)
62
Minim 0,08 N/mm2

Rupere din polistiren
Minim 0,5 N/mm2
<0,5 kg/(m2 h0,5)
Nivel 2
Fara deteriorari la 2J
Nivel PE 200 N
Sa reziste fara
deteriorari la min. 100
cicluri (80 cicluri
caldura-ploaie si 20
cicluri inghet-dezghet)
Minim 0,08 N/mm2
>20 g/(m2 zi)
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
FISA TEHNICA MATERIALE DIN SISTEMUL TERMOIZOLANT

Se vor folosi numai sisteme agrementate.
Mortar Adeziv
Masa de
armare
minerala
Mortar adeziv mineral, imbunatatit cu pulberi polimerice, pentru lipire polistiren

expandat pe suprafete organice si minerale;
Densitate
1,43 kg/dm3
Timp deschis
25-30 minute
Rezistenta la temperatura
-30 ... +70 0C
Aderenta la suport din beton, la 28 zile (conform SR EN
>0,5 N/mm2
13494: 2003)
Conductivitatea termica (conform SR EN 12667: 2002)
Maxim 0,85 W/mK
Clasa de combustibilitate
Clasa C0
termoizolant, detensionat, greu inflamabil;
Densitate conform (SR EN 1602+AC: 1998)
Lungime x Latime (SR EN 822: 1997)
Polistiren
expandat
Grosime - tolerante (conform SR EN 823: 1997)

Abateri planeitate (conform SR EN 825: 1997)
Stabilitate dimensionala (SR EN 1603+AC: 1998)
Abateri perpendicularitatea muchiilor (conf SR EN 824: 1997)
Rezistenta la tractiune (SR EN 1607+AC: 1999)
Efortul la compresiune, deformatie 10% (10) (conform SR EN
826: 1998)
Absobtia de apa de lunga durata prin imersie partiala - 28
zile (conform SR EN 12087:1999)
Clasa de reactie la foc (conform SR EN 13501-1: 2002)
termoizolant, detensionat, greu inflamabil;
Densitate conform (SR EN 1602+AC: 1998)
Lungime x Latime (SR EN 822: 1997)
Polistiren
extrudat

Efortul la compresiune, deformatie 10% (10) (conform SR EN
826: 1998)
Absobtia de apa de lunga durata prin imersie partiala - 28
zile (conform SR EN 12087:1999)
Clasa de reactie la foc (conform SR EN 13501-1: 2002)
15-15,3 kg/m3
1000x500 mm (2)
L2 si W2
10-500 mm (1) T2
(5 mm) P4
(5 %) DS (N)2
(2 mm/m) S2
Maxim 0.038 W/mK
> 0,13 N/mm
> 0,08 N/mm
0,5%
Clasa E
32-35 kg/m3
1000-3000x550-600
mm (8)
Maxim 0.036 W/mK
> 200 kPa
0,7%
Clasa E
Plasa de
armare din
fibra de sticla
tesatura din fibra de sticla impregnata, rezistenta la actiunea substantelor alcaline ;

greutatea specifica
> 155 g/m
dimensiunea ochiurilor
4 x 4 mm
Forta de rupere la tractiune - longitudinal
Minim 700 N
Forta de rupere la tractiune - transversal
Minim 1000 N
Rezistenta la tractiune dupa pastrare 24 de ore in mediu
Minim 700 N
alcalin - longitudinal
Rezistenta la tractiune dupa pastrare 24 de ore in mediu
Minim 1000 N
alcalin - transversal
Clasa C0
Tencuiala
organica
pentru fatada
dispersie apoasa de rasini sintetice cu umpluturi minerale si pigmenti

Densitate
1,6 kg/dm3
pH
9-10
Rezistenta la difuzia vaporilor de apa
Sd: 0,2-0,3 m
Aderenta la suport (conf. NE 001: 1996)
Minim 0,5 N/mm2
Clasa C4
63
S.C.
64
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
FISA TEHNICA ANCORA PERETE

Se vor folosi numai produse agrementate. Prezenta fisa nu restrictioneaza
folosirea altor produse agrementate!
Ancora pentru fixare suplimentara termoizolatie polistiren pe suport de beton sau
zidarie cu goluri tip Ejotherm NTK U 170 sau echivalent
ANCORA PERETE
Ancora pentru fixare suplimentara termoizolatie polistiren

pe suport de beton sau zidarie cu goluri tip Ejotherm NTK
U 170 sau echivalent
diamentru ancorei
8mm
diametrul talerului
60mm
adancimea gaurii de ancoraj
min. 50mm
lungimea ancorajului
min. 40mm
rezistenta la smulgere caracteristica
0.6kN/ancora
Indicatii de montaj:
Perforare prin materialul izolant pan in materialul - suport.
Se introduce ancora in gaur, pan cand talerul st fix pe materialul
termoizolant.
Fixarea diblului se realizeaza prin baterea cuiului.
Instructiuni de verificare la tractiune:
Ancorele montate se vor verifica in procent de 5% la tractiune cu presa.
Daca 1% din ancorele verificate nu corespund rezistentei specificate
procentul de
verificare se va dubla pentru fiecare diblu necorespunzator.
Se va prezenta certificatul de calitate al diblurilor folosite de constructor.

Golurile se vor executa cu burghie corespunzatoare si fara percutie in cazul
zidariei din blocuri ceramice.
Alegerea si comanda ferma a ancorelor se face dupa sondarea straturilor
existente si stablilirea pachetului de strangere.
Rezistenta la tractiune ancore mecanice ("rezistenta
caracteristica"x"factor de siguranta")
STRAT SUPORT
NORMATIVE EUROPENE
REZISTENTA MINIMA
EN 206-1
DIN 105
P2-P7
1.5kN (150kg)
1.2kN (120kg)
0.75kN (75kg)
beton armat
caramida cu goluri verticale
beton celular autoclavizat (BCA)
65
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
CAIET DE SARCINI
CAIET DE SARCINI - IZOLATII TERMICE LA ACOPERIS SI

HIDROIZOLATII
PRINCIPII GENERALE
Descrierea succint
Procedeul de izolare propus const n aplicarea prin pulverizare cu dispozitive de nalt
presiune, pe suprafaa de izolat, a spumei de poliuretan preparat la faa locului n
instalaii speciale, mobile.
Spuma de poliuretan se formeaz ca rezultat al reaciei chimice ntre dou componente
lichide (poliol i izocianat), nclzite i aduse separat n jet, unde se amestec n raport
de 1:1, n volum. Amestecul de spum se proiecteaz pe suprafaa suport. n funcie de
grosimea izolaiei care urmeaz s fie realizat, se aplic un singur strat sau mai multe
straturi suprapuse de spum.
Amestecul aplicat se ntrete n aproximativ 4 minute, formnd un strat izolant de
spum rigid de poliuretan.
Spuma rigid, realizat cu acest procedeu, este un material pe baz de poliuretan,
termo, fono i hidroizolant, duro-plastic, cu structur celular predominant nchis
(avnd peste 92% celule nchise).
Elementele componente lichide ale spumei de poliuretan sunt:
- componenta A: un amestec de polioli, coninnd catalizatori, ignifugani i
ageni spumani;
- componenta B: izocianat, care este un difenil-metan-diizocianurat (MDI).
Spuma rigid de poliuretan, realizat in situ, poate avea grosimi diferite, conform
prevederii proiectului de execuie a lucrrii de izolare.
Grosimea unui strat de spum este cuprins ntre 10 i 25 mm. Izolarea cu spum
rigid din poliuretan se realizeaz n maxim cinci straturi succesive.
Procedeul permite realizarea izolrii termice, fonice i impermeabilizarea, in situ, a
construciilor, ntr-o singur operaiune.
n situaiile n care izolaia se aplic la exterior i nu poate fi tencuit, pentru a o
proteja de agenii atmosferici i radiaiile solare, pe ea se aplic o pelicul de poliuree.
Instalaia mobil de executarea izolaiei are urmtoarele componente principale:
generator de curent, compresor de aer, rezervor de polioli, rezervor de izocianat,
echipament pentru nclzirea i pomparea componentelor lichide ale spumei, pompe
66
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
pneumatice, manon cu trei furtunuri (cte unul pentru componente i unul pentru aer
comprimat) i pistol de pulverizare.
Identificarea produsului
Procedeul se identific prin elementele sale caracteristice.
Elementele componente ale spumei de poliuretan, poliolul i izocianatul se livreaz n
butoaie metalice de 200 litri sau 1000 litri, prevzute cu etichet pe care se specific:
- denumirea/marca fabricantului;
- denumirea comercial a materialului;
- data i numrul lotului de fabricaie;
- instruciuni de transport, depozitare, utilizare;
- atenionri riscuri;
- viza controlului tehnic al calitii.
Domenii acceptate de utilizare n construcii
Procedeul se aplic conform proiectului tehnic si a detaliilor de executie ntocmit cu
respectarea Legii 10/1995 privind calitatea n construcii cu modificrile i completrile
ulterioare i a reglementrilor tehnice n vigoare.
Procedeul de izolare cu spum rigid de poliuretan se poate aplica pe orice suprafa
uzual n construcii, att n exterior ct i n interior, la izolarea acoperiurilor plane i
nclinate, pereilor, elevaiilor, pardoselilor, fundaiilor precum i la izolarea depozitelor,
camerelor frigorifice, piscinelor, cisternelor etc. Procedeul se poate utiliza inclusiv n
medii industriale agresive.
Aptitudinea de exploatare n construcii
Izolaia realizat prin procedeu ndeplinete cerinele din Legea nr. 10/1995, modificat
cu Legea nr. 123/2007, privind calitatea n construcii n ceea ce privete:
Rezisten mecanic i stabilitate: Izolarea in situ cu spum rigid de poliuretan
nu influeneaz rezistena i stabilitatea general a construciei la care se aplic.
Securitate la incendiu: Izolaia din spum rigid de poliuretan se ncadreaz n
clasa de reacie la foc E-d2 (C4).
Igien, sntate, mediu: Spuma rigid de poliuretan nu duneaz sntii
oamenilor sau mediului, nu degaj noxe, nu este radioactiv i nu este cuprins
n lista noxelor cancerigene sau potenial cancerigene, conform Ordinului
Ministerului Sntii nr. 91/2002.
Siguran n exploatare: Procedeul de izolare, realizat n condiiile tehnice i de
siguran prevzute de productor nu prezint riscuri de accidentare pentru
utilizatori. Datorit aderenei foarte bune la orice tip de suprafa i meninerii
proprietilor n timp, nu exist un risc de desprindere a izolaiei din spum
rigid de poliuretan de suportul pe care se aplic.
Protecia mpotriva zgomotului: Indicele de atenuare acustic a izolaiei din
spum rigid de poliuretan aplicat pe zidrie din crmid, beton, lemn, tabla,
azbociment are valoarea R=47 dB pentru un strat de spum de grosime 2-3 cm,
R=49 dB pentru un strat de grosime 4 cm, respectiv R=52 dB pentru un strat de
spum rigid de poliuretan de 5 cm.
Economie de energie i izolare termic: Izolaia din spum rigid de poliuretan,
aplicat in situ, are proprieti termoizolante ridicate care satisface exigenele
reglementate privind izolarea termic a construciilor civile, industriale i
67
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
agricole. Coeficientul de conductivitate termic al spumei rigide de poliuretan

aplicate in situ, are valoarea declarat ( D ) de 0,018 W/m.K. Coeficientul de
transfer termic al ansamblului suport + termoizolaie se determin de la caz la
caz, innd seama de grosimea stratului de spum de poliuretan aplicat i de
grosimea i natura materialelor din care este realizat elementul suport.
Termoizolarea cu spum rigid de poliuretan a elementelor de construcii
contribuie la obinerea confortului termic i la economia de energie n
construcii. Izolaia aplicat este permeabil la vapori de ap. Stratul izolant din
spum rigid de poliuretan cu structur celular predominant nchis i
impermeabil la ap, asigur i izolarea hidrofug a zonei de construcii la care
se aplic i poate nlocui hidroizolaia clasic.
Durabilitatea (fiabilitatea) i ntreinerea

Izolaia din spum rigid de poliuretan, realizat prin procedeu, cu structur celular
predominant nchis, are absorbie de ap redus, rezisten bun la uleiuri minerale,
acizi i alcalini diluai, gaze de eapament, poluare industrial i aderen foarte bun
la toate tipurile de suprafee uzuale n construcii.
n condiii de exploatare normal, n domeniile specificate i protejate de razele UV,
durata de via a izolaiei din spum rigid de poliuretan este de cel puin 40 ani.
Izolaia din spum rigid de poliuretan aplicat in situ nu necesit lucrri de ntreinere.
Materia prima
Elementele componente lichide ale spumei rigide de poliuretan, utilizate de procedeu,
trebuie sa fie fabricate de firma specializate, agrementate.
Fabricarea se va face pe linii tehnologice moderne, specifice realizrii acestor produse,
care s asigur realizarea componentelor la parametrii cerui pentru acestea.
La recepia materiilor prime se verific conformitatea acestora cu documentele
nsoitoare emise de furnizori.
Condiii de fabricare
Componentele spumei rigide de poliuretan (polioli i izocianat) trebuie sa se realizeze
n conformitate cu prevederile standardului UNE 92120-1:1998 pentru spum rigid de
poliuretan aplicat in situ prin pulverizare, pe linii tehnologice moderne care s asigure
realizarea produselor la parametrii cerui i meninerea calitii produselor.
Condiii de livrare
La livrare componentele spumei rigide de poliuretan trebuie sa fie nsoite de declaraia
de conformitate a productorului cu agrementul tehnic, conform standardului SR EN
ISO/CEI 17050-1:2005, de certificatele de calitate aferente lotului de fabricaie, de
fiele tehnice, de instruciuni de utilizare i de fiele cu date de siguran, redactate n
limba romn.
Componentele se livreaz n butoaie metalice de 200 litri, att pentru componenta A
(poliol), ct i pentru componenta B(izocianat).
68
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Transportul componentelor, n bidoane metalice nchise ermetic, se face n mijloace de

transport auto sau CF acoperite, ferite de umezeal, intemperii i radiaii solare.
Pentru depozitarea de lung i scurt durat productorul precizeaz condiiile de
depozitare (clasa de periculozitate, temperatur, umiditate etc.).
PUNEREA IN OPERA
Punerea n oper
Lucrrile de izolare a construciilor cu spum rigid de poliuretan aplicat in situ se
execut fr dificulti particulare, ntr-o lucrare de precizie normal, cu personal
calificat, n condiiile respectrii instruciunilor de punere n oper prevzute de firma
productoare de materii prime pentru sistemul de pulverizare cu spuma dura din
poliuretan. Pentru prepararea i aplicarea in situ a izolaiei din spum rigid de
poliuretan se utilizeaz instalaii de nalt presiune. Echipamentele pentru punerea n
oper a izolaiei din spum rigid de poliuretan trebuie sa fie mobile, performante, sa
asigure realizarea izolaiei la parametrii prevzui i meninerea constanei calitii
acesteia.
nainte de aplicarea spumei se verific starea suprafeei suportului.
Suprafaa suportului trebuie s fie curat, uscat, fr praf i grsimi. Dac suportul
este metalic, aceasta trebuie s fie fr oxizi i rugin iar pentru asigurarea unei
aderene bune a spumei se recomand aplicarea n prealabil a unui strat de grund.
Operaiile principale ale procedeului de izolare sunt urmtoarele:
- se cur suprafaa de lucru i se verific dac este uscat;
- se pornete generatorul de curent de 380 V;
- se pornete compresorul de aer;
- se pornete instalaia de nclzire i de pompare a amestecului;
- se face reglarea instalaiei de nclzire n funcie de temperatura ambiant,
temperatura suprafeei de izolat i de temperatura componentelor lichide din
rezervoare (bidoane);
- se deruleaz furtunurile pn la suprafaa de lucru;
- se acioneaz pistolul i se pulverizeaz amestecul de spum pe suprafaa de
lucru;
- in cazul in care este prevazuta si un strat de protectie (poliuree) se pulverizeaza
peste straturile de spuma dura din poliuretan.\]
n momentul n care se acioneaz pistolul de aplicare a amestecului se pornesc cele
dou pompe pneumatice, dispuse, una n bidonul de poliol iar cealalt n bidonul de
izocianat, care mping lichidele din bidoane n rezervorul instalaiei de nclzire.
69
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Din rezervor, lichidele sunt mpinse cu pompele proprii la pistol, prin dou furtunuri
separate, nclzite electric. n faa jetului de aer comprimat, se deschid concomitent
accesele componentelor lichide, se regleaz dozajul i se proiecteaz amestecul pe
suprafaa de lucru.
Eficiena procedeului de izolare este influenat, n special, de urmtorii factori:
- condiiile atmosferice (temperatur, umiditate, vnt etc.);
- condiiile suprafeei suportului (temperatur, umiditate, curenie, tip material);
- reglajul utilajului de aplicare, adecvat condiiilor existente;
- poziia suprafeei de lucru (orizontal, vertical, nclinat, acoperi, subsol etc.);
- grosimea i numrul straturilor aplicate.
Modul concret de aplicare a spumei poliuretanice se stabilete pentru fiecare lucrare n
parte, innd cont ns de urmtoarele reguli generale:
- grosimea unui strat aplicat trebuie s fie 10-20 mm avnd n vedere caracterul
puternic exoterm al reaciei de spumare;
- grosimea stratului de spum este controlabil i se poate modifica variind viteza
de aplicare i/sau mrimea camerei de amestec a pistolului;
-
pe suprafee reci, primul strat de spum aplicat are un timp de reacie mrit i
creterea nu este complet, de aceea se recomand ca primul strat s fie un
grund subire, generator de cldur, peste care, se poate realiza stratul urmtor
la parametrii prevzui;
temperatura recomandat n furtunuri este ntre +30 0C i +50 0C n funcie de
condiiile de mediu;
temperatura suportului n timpul pulverizrii spumei s fie cel puin +5 0C;
procedeul de izolare nu se aplic pe suporturi umede i nici n condiii
atmosferice nefavorabile (temperaturi sczute, umiditate ridicat, precipitaii,
vnt etc.);
spuma rigid aplicat n exterior capt o culoare nchis i devine casant la
aciunea razelor UV. De aceea, pentru aplicaiile la exterior, suprafeele izolate
trebuie protejate cu poliree vopsita in masa. Executarea lucrrilor de izolare se
face n condiiile respectrii prevederilor din fiele tehnice de securitate ale
produselor, elaborate de productor.
Ca msuri de protecia muncii, se folosesc echipamente adecvate de protecie

(combinezon, ochelari, mnui, pantofi etc.) pentru evitarea contactului soluiei de
pulverizare cu ochii i cu pielea.
Controlul procedeului
nainte de aplicarea spumei se verific:
- starea tehnic a instalaiei de pulverizare;
- termenul de valabilitate a componentelor;
- starea suprafeei suportului;
- temperaturile (mediului, suportului i a componentelor din bidoane).
La nceperea pulverizrii spumei se verific:
- temperatura furtunurilor componentelor;
- reglajul instalaiei de pulverizare;
- aspectul i grosimea stratului de spum realizat.
Dup terminarea procesului de aplicare a spumei se verific stratul izolant de spum
rigid de poliuretan rezultat: aspect, grosime, aderena la suport, densitate.
70
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Suportul pe care se aplica structurile hidroizolante va fi uscat, degresat, curat si

desprafuit.
Se va verifica existenta si calitatea montarii tuturor elementelor constructive si anexe
la care se racordeaza hidroizolatia precum si corecta executie a acestora (receptoare
de scurgere, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, base etc).
Componentele lichide ale spumei poliuretanice (poliol i izocianat) se depoziteaz n
bidoane metalice nchise ermetic, n spaii nchise i uscate, la temperaturi ntre +15
0C i +25 0C, ferite de umezeal, intemperii i de radiaii solare.
Condiii de punere n oper
Procedeul de izolare cu spum rigid de poliuretan, aplicat in situ, se execut cu
instalaia i echipamentele mobile ale productorului, conform instruciunilor tehnice
proprii de execuie, n condiiile respectrii tehnologiei de aplicare dat de productorul
materialelor componente i a prevederilor din Fiele tehnice de securitate ale
produselor.
La efectuarea lucrrilor de izolare se respect i prevederile din urmtoarele
reglementri tehnice:
- C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii
termice la cldiri;
-
C 203-91 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i execuia lucrrilor de

mbuntire a izolrii termice i de remediere a situaiilor de condens;
C 125-2005 Normativ privind proiectarea i executarea msurilor de izolare
fonic i tratamentelor acustice la cldiri;
C 300-94 Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii
lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora.
La efectuarea lucrrilor de izolare in situ se respect normele de tehnica securitii

muncii, specifice acestui gen lucrri, conform cu IM 006-1997 Norme specifice de
protecia muncii pentru lucrri de zidrie, montaj prefabricate i finisaje n construcii
precum i prevederile Legii nr. 319/2006 Legea securitii i sntaii n munc.
Recepia lucrrilor se efectueaz in conformitate cu prevederile normativului C 56-85
Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente.
Se va lucra cu produse omologate si agrementate de normele in vigoare.
Executia hidroizolatiei cladirilor impotriva apei si/sau a umiditatii mediului trebuie sa se
desfasoare in conditii facile pentru asigurarea calitatii necesare in utilizare, prin
respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. Lucrarile se vor executa de catre firme
autorizate, cu personal calificat, specializat in domeniu. Inaintea inceperii lucrarilor,
executantul va solicita proiectantului, daca este cazul, prelucrarea documentatiei de
executie, precum si elucidarea eventualelor neconcordante fata de situatia din teren.
Inaintea inceperii lucrarilor, executantul va elabora documentatia tehnologica de
executie (functie de natura si amploarea lucrarilor) si va stabili graficul de esalonare in
raport cu lucrarile conexe si/sau cu lucrarile de alt specific. Executantul va prelua
frontul de lucru in baza procesului verbal, cu indeplinirea tuturor exigentelor impuse de
natura lucrarilor, de prevederile documentatiei de executie si a reglementarilor
71
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
specifice in vigoare. Inceperea lucrarilor va fi precedata de organizarea de santier, in

special privind asigurarea punctelor si traseelor de acces, a punctelor si zonelor de
depozitare a gospodariei anexe si a masurilor de protectie a muncii si de paza si
prevenire a incendiilor.
Lucrarile se vor executa strict in conformitate cu conditiile si prevederile documentatiei
de executie si a reglementarilor specifice in vigoare; orice neconcordanta va fi
semnalata spre rezolvare proiectantului de specialitate cu instiintarea beneficiarului.
Executantul va intocmi procese verbale privind diversele faze de executie, in special
pentru lucrarile ascunse, impreuna cu beneficiarul (si cu proiectantul). In unele cazuri
se pot opera sondaje de verificare ce vor fi imediat remediate.
La terminarea executiei se vor intocmi formele de receptie ale lucrarii (cu eventuale
observatii ce vor fi insusite si operate de executant) in baza constatarilor si verificarilor
efectuate de o comisie formata din executant, proiectant si beneficiar. Se vor face,
unde este posibil, probari ale etanseitatii prin inundare pe timp limitat (72 ore) si
observarea eventualelor infiltratii.
Structurile hidroizolante si termohidroizolante vor fi asigurate la intreruperea lucrului,
inct sa se evite deteriorarea lucrarii executate datorita factorilor naturali previzibili
(precipitatii, vnt) ce pot actiona pe timpul pauzelor de lucru (noaptea, zile libere).
Aplicarea structurilor hidroizolante se va face pe zone si sensuri determinate, tinnduse
seama in special de pante, de caile de acces, transport si manipulare a materialelor,
fara afectarea zonelor cu lucrari in curs de executie sau terminate.
Dotarile grele de lucru (butelii cu gaz, containere sau paleti cu material hidroizolant,
etc.) vor fi prevazute cu postamente si elemente de transport care sa nu deterioreze
suprafetele suport si cele hidroizolate.
La pante generale mai mici de 2% se admit stagnari de apa pe suprafete limitate.
Conditii climatice
Structurile hidroizolante se vor aplica la exteriorul constructiilor in conditii climatice
normale, adecvate lucrarilor de hidroizolare: fara vnturi puternice sau ploaie, la
temperaturi pozitive (conform prevederilor tehnologice), in general peste + 2C;
Structurile hidroizolante se vor aplica in conditii de temperatura pozitiva si de perfecta
ventilare a spatiilor in care se lucreaza (in special la lucrul cu produse ce contin solventi
organici volatili sau substante nocive).
Conditii privind protectia muncii si prevenirea incendiilor
Se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munca

(asigurarea cailor de acces verticale si orizontale, asigurarea golurilor, dotarea
corespunzatoare a mijloacelor de ridicare a materialelor, etc).
Se vor lua toate masurile necesare pentru paza si prevenirea incendiilor (mod de lucru
cu foc deschis, depozitarea materialelor, etc).
Se vor lua toate masurile necesare pentru a preveni acumularea (in special in spatiile
inchise, izolate) de gaze toxice si/sau inflamabile.
72
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Nu se vor admite utilaje, scule si unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita
calitatea lucrarilor de hidroizolare sau protectia si sanatatea muncitorilor.
PRINCIPII PRIVIND EXPLOATAREA

Masurile de intretinere preconizate si frecventa acestora trebuiesc stipulate in Dosarul
Tehnic (cartea tehnica a constructiei).
Durabilitatea hidroizolatiilor cladirilor implica un sistem functional privind verificarea,
exploatarea si intretinerea acestora.
Controlul calitatii lucrarilor de termo-hidroizolatii se va face pe parcursul desfasurarii
lucrarilor, pe faze determinate si la terminarea acestora si vor fi stipulate in procese
verbale ce se vor anexa la cartea tehnica a constructiei, astfel:
Verificari pe parcursul lucrarilor:
calitatea suportului;
calitatea materialelor hidroizolante;
pozitionarea si fixarea in structura suport a pieselor inglobate, de trecere, a
elementelor de strapungere etc;
calitatea executiei pe etape de lucru a structurii hidroizolante si/sau
termohidroizolante.
Rectificari:
rectificari locale, unde este cazul, pe etape de lucru;
in vederea verificarii finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificari

privind sistemele de asigurare si protectie, a eventualelor defectiuni locale si de
finisare a suprafetei hidroizolate, unde este cazul.
Verificare finala:
verificarea de suprafata se va realiza vizual si prin tatonare, urmarind
corectitudinea si calitatea modului de aplicare, lipire, racordare, acoperire,
asigurare si de protectie a structurii hidroizolante (la cerere, se poate face si
verificarea structurala prin sondaje carotare, cu probe de laborator ale acestora);
verificarea documentelor privind controalele de calitate (procese verbale)
efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor;
verificarea prin proba cu apa (unde este posibila realizarea indundarii cu apa)
timp de 72 ore (fara a se depasi capacitatea de stabilitate si rezistenta a cladirii).
Verificari periodice:
verificarea periodica se va realiza conform unei metodologii stabilite de catre
beneficiar cu proiectantul si/sau executantul. Aceasta verificare este
recomandabil a fi efectuata la intervale de doi ani.
Intretinerea:
La verificarile periodice se va urmari si modul de utilizare a hidroizolatiei. Orice
interventii neprevazute se pot face numai cu acordul proiectantului.
73
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
La verificarile periodice se vor avea in vedere:

Interzicerea oricaror interventii efectuate asupra hidroizolatiei (spargeri,
incarcari suplimentare, ancoraje, etc);
Interzicerea circulatiei pe suprafetele concepute si realizate ca necirculabile; in
acest sens este recomandabil ca in cazul teraselor necirculabile de mari
dimensiuni sau care cuprind puncte de vizitare, sa se prevada cai de acces
ocazional, prin asigurarea unor zone cu protectii adecvate acestui scop.
Intretinerea hidroizolatiilor este sarcina beneficiarului, conform indicatiilor stipulate in
documentatia tehnica. Intretinerea consta in masuri privind utilizarea corecta si la
lucrari de interventie curente. La lucrarile de interventie curente (ce se refera la
izolatiile aparente sau accesibile, nu la cele ascunse, acoperite de structuri grele) se au
in vedere: curatarea sezoniera periodica a suprafetelor prin inlaturarea depunerilor si
vegetatiei (minim de 2 ori pe an; primavara si la sfrsitul toamnei) prin maturare,
precum si curatirea cu atentie pe timpul iernii a aglomerarilor excesive de zapada sau a
ghetii din zonele de dirijare si scurgere a apelor pluviale; interzicerea schimbarii
modului de utilizare a spatiilor hidroizolate fara acordul proiectantului; mentinerea in
conditii functionale a elementelor de protectie a hidroizolatiei (tencuieli, sape, dalaje,
copertine, etc); repararea sau regenerarea zonelor deteriorate accidental (hidroizolatii
si/sau elemente de protectie).
74
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
FISA TEHNICA SPUMA

DURA DIN POLIURETAN SI POLIUREE
Se vor folosi numai produse agrementate.
Spuma dura din
poliuretan
Spuma dura din poliuretan pulverizat.

Se va monta in 2-5 straturi succesive cu grosime totala conform proiectului tehnic si
detaliilor de executie. Se va proteja cu poliuree rezistenta la UV vopsita in masa.
CARACTERISTICA
Proprietati
1. Aspectul
SR EN 823:1997
uniform,
2. Densitatea aparent
SR EN 1602:1998
3. Rezistena la compresiune
SR EN 826:1998
4. Rezistena la traciune perpendicular pe
fee
SR EN 1607:1998
5. Absorbia de ap de lung durat (7 zile)
SR EN 12087:1999
6. Impermeabilitatea la ap
SR EN 137:1995
7. Conductivitatea termic
STAS 5912-89
8. Clasa de reacie la foc
Pelicula de poliuree
44,5
258
168
4,5
0,028
E-d2 (C4)
Poliuree rezistenta la UV vopsita in masa.
CARACTERISTICA
Proprietati
1. Rezistena la rupere prin traciune
SR EN ISO 527-1 :2000
2. Alungirea relativ la rupere prin traciune
SR EN ISO 527-1 :2000
3. Grosime pelicul
SR EN ISO 2808:2007
4. Aderena peliculei de protecie la suport
de:
SR EN ISO 4624:2003
5. Permeabilitatea la ap (la o coloan de 10
cm, dup 7 ore) - pe suport de beton
NE 0001/5-95
75
>250
1,52
>0,1
0
impermeabil
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini - (07) 1000 FERONERIE SI ACCESORII

(07) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru feronerie la tmplaria interioara si
exterioar a cladirilor civile si industriale.
(07) 1121 Acolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si
cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea
prioritate.
1. STAS 1547-86 Balamale ngropate cu aripi plane.
2. STAS 1548-91 Inchiztoare cu bare (cremoane).
3. STAS 1587-88 Balamale semingropate pentru usi.
4. STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre
5. STAS 1713/1-87 Broaste ngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate.
6. STAS 1713/2-86 Broaste ngropate pentru usi. Dimensiuni.
6.
7.STAS 2419-88 Mnere, butoane, silduri si rozete.
8. STAS 2676-87 Zavoare ngropate pentru usi.
9. STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi.
10.STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi.
11.STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, ngropate.
12.STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tmplrie. Clasificare si terminologie.
13.STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn.
14.STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.
15.STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata.
16.STAS 11216-86 Balamale cu aripi ndoite, aplicate.
17.STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor.
18.STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorre.
(07) 1131 Conform specificatiilor din capitolul (07) 1140.
(07) 1210 Materiale (n plus fata de (07)1122)
(07) 1211 Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare,
protejate mpotriva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu,
(07) 1220 Feronerie si accesorii
(07) 1221 Feroneria si accesoriile vor corespunde specificatiilor de la capitolul (07)
1210.
(07) 1231 Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal
si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele
din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-86 pentru piesele
prelucrate prin taiere, ambutisare sau ndoire.
(07) 1300 MONTAJUL FERONERIEI S1 ACCESORIILOR
(07) 1310 Montajul
(07) 1311 Tmplaria se va livra la santier cu feronenia si accesoriile de prindere gata
montate.
76
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(07) 1312 In cazul n care montajul se va executa pe santier, acesta se va face n

conformitate cu
instructiunile producatorului, care trebuie sa nsoteasc produsul respectiv.
(07) 1320 Elemente de fixare a feroneriei
(07) 1321 Feroneria se va fixa pe tmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate
sau zincate cu cap necat.
(07) 1322 Feronenia se va fixa pe tmplaria metalic din profile laminate sau din
profile de tabla de otel ndoite la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde
este specificat, prin sudur (balamale).
(07) 1331 Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra n cutii bine ambalate, pentru
a nu se deteriora.
(07) 1332 Piesele de feronenie se vor livra n seturi, pentru o mai usoara evidentiere
la montajul pe tmplarie.
(07) 1333 Tmplaria va fi adusa n santier cu feroneria gata montata (balamale,
cremoane, foarfeci, olivere, zavoare).
(07) 1334 Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior.
(07) 1335 Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria,
inclusiv broasca yale. (07) 1336 Feroneria si accesoriile se vor depozita n spatii
nchise, ferite de umezeala si agenti corozivi.
(07) 1337 Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
(07) 1338 Fiecare lot de livrare trebuie sa fie nsotit de documentul de certificare a
calittii, ntocmit conform dispozitiilor legale n vigoare.
(07) 1340 Protejarea feroneriei
(07) 1341 Elementele de feronerie se vor proteja n timpul executarii lucrarilor de
vopsitorie si zugraveli prin nvelirea lor n pnza impermeabila sau folie de
polietilen.
(07) 1342 Transportul si manipularea elementelor de tmplarie care au feroneria gata
montata se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata.
(07) 1350 Verificarea n vederea receptiei
(07) 1351 Feroneria trebuie sa fie curat, fara urme de vopsea, zgrieturi sau
deformari.
(07) 1352 Elementele de nchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa
functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure nchiderea etansa a tmplariei.
(07) 1353 Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi nlocuite cu
altele care sa functioneze perfect.
(07) 1354 Balamalele se vor unge cu vaselin pentru a se evita uzura n timp.
(07) 1355 Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie, la
cotele prevzute n proiect.
Feroneria care nu este montata n conformitate cu proiectul se va demonta si remonta
n conditiile specificate.
(07) 1400 MASURATOARE SI DECONTARE
(07) 1410 Feroneria nu se deconteaz separat, ci se cuprinde n articolul de tmplrie
din cantitativul de lucrari.
77
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini - TAMPLARIE
GEAMURI
1. Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind montarea geamurilor la
tamplaria de P.V.C. si lemn.
1. Standarde si materiale
STAS 853 - 80
Geamuri trase
STAS 3230 - 84
Garnituri de cauciuc
STAS 2571 - 86
Suruburi pentru montat geamuri
Cordoane de garnitura de cauciuc neopren
Chit permanent elastic cu doua componente de baza de polimeri
Standarde si agrementari tehnice valabile pentru geamuri termoabsorbante
2. Transport si depozitare
a) Transportul si depozitarea tuturor tipurilor de geamuri se face in ambalaje tip
specificate in standardele de fabricatie respective.Depozitarea se face in magazii
sau soproane pentru a fi ferite de umezeala (ploaie) si inghetarea acesteia intre
foile de geam.
b) Nu se desfac din ambalaje decat in momentul inceperii debitarii geamurilor la
dimensiuni
c) Eventuala debitare in mod centralizat impune transportul geamurilor in
containere speciale, pentru evitarea degradarii acestora prin zgariere, murdarire
etc.
3. Lucrari premergatoare montajului geamurilor
a) montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli,
inaintea lucrarilor de vopsitorii si pardoseli.
b) In vederea montajului se va avea in vedere urmatoarele lucrari pregatitoare:
- curatirea tamplariei cu peria de orice corpuri straine, mortar, praf etc.
- aducerea geamurilor in zona de montaj, in cazul cand au fost aduse taiate la
dimensiuni fixe sau este vorba de geamuri termopan.
- Taierea, in cazul geamurilor aduse pe santier in ambalaje livrate, pe o masa de
lucru acoperita cu o patura moale, pe baza dimensiunilor luate la fata locului,
taierea se face cu diamantul si vinclu.
- Geamurile mai groase de 4 mm se vor unge, inainte de , cu petrol, aplicat cu o
carpa inmuiata bine si stearsa.
c) Falturile ramelor in care se vor monta geamurile se verifica sa corespunda
urmatoarelor conditii:
- fundul faltului trebuie sa permita o pozitionare corecta a canalelor si prin
intermediul acestora o asezare stabila a geamurilor
- retelele verticale ale falturilor si ale baghetelor alaturate sa fie paralele cu fetele
geamurilor si sa nu prezinte iesiri mai mari de 1 mm.
- Adancimea minima a faltului este data de suma tolerantelor si vitrajelor, a
jocurilor periferice de prindere propriu-zisa a faltului. Adancimea poate varia de
la 11-20 mm in functie de materialele utlizate in corelatie cu solicitarile
exterioare considerate.
78
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Latimea utila a falturilor este determinata de grosimea geamurilor si trebuie sa

asigure jocurile laterale impuse pe considerente de etanseitate.
d) Calarea geamurilor se face astfel incat sa se limiteze la minimum deformarea
sprosurilor, asigurand buna functionare a partilor mobile ale tamplariei astfel:
-
Sa se asigure o pozitie corecta a geamurilor in rama (cercevea) pe inaltime,

latime si grosime.
Transmiterea judicioasa la rame (cercevele) a greutatii proprii a geamurilor
precum si a incarcarilor pe care acestea le preia.
Evitarea oricaror deformatii ale ramelor (cercevelelor)
Evitarea contactului sticla-rama (cercevea) pe contur in special la elementele de
metal.
4. Conditii tehnice de calitate

a) Geamurile trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa
corespunda standardelor de fabricatie
b) Inainte de inceperea montajului se va verifica calitatea protectiei anticorozive a
elementelor metalice.
c) Taierea geamurilor pe santier si montarea acestora se va face cu scule adecvate
si dispozitive corespunzatoare.
d) Se vor verifica:
- marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune etanseitati;
- prevederea tuturor tipurilor de cale si garnituri elastice.
e) garniturile de cauciuc trebuie sa fie bine fixate.
f) Suruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor
va fi la nivelul baghetei.
g) Suprafetele geamurilor vor fi curatate, fara urma de chit sau vopsea.
La receptia lucrarilor se va verifica si respectarea prevederilor documentatiilor
tehnice si eventualele recomandari ale furnizorului, nerespectarea acestora duce la
refacerea sau remedierea lucrarilor
TAMPLARIE LEMN
Tmplria din lemn stratificat mbin calitile tradiionale ale tmplriei clasice din
lemn cu cele ale sistemelor de ferestre moderne.
Utiliznd profile din lemn stratificat se pot obine ferestre cu un grad de izolare termic
ridicat (1.1 1.8K/m2k), cu un coeficient de izolare acustic foarte bun (R=34dB), cu o
stabilitate a formei i a dimensiunilor deosebit (dat de o umiditate relativ a lemnului
de 812%), ntr-o gam de culori diversificat.
La execuia ferestrelor standard se utilizeaz semifabricate triplustratificate, din esene
de stejar sau de rinoase, iar la comanda sunt disponibile i semifabricate realizate
din alte sortimente de lemn.
Profilul folosit pentru ferestre este realizat prin mbinarea n dini si lipirea n pres cu
adezivi ecologici, obinndu-se un montant rezistent, perfect stabil.
Dimensiunea profilului utilizat: 64 x 85 mm.
Gradul ridicat de fiabilitate i etanarea foarte bun este rezultatul utilizrii unui sistem
de feronerie deosebit de performant i a unui sistem de etanare (format din mai multe
79
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
garnituri special profilate montate pe cercevea fabricate din elasto-polimer modificat,

rezistent la uzur, cu capacitate ntrziat de mbtrnire, garantndu-se astfel ani
ndelungai asigurarea unei bune etaneizri). Culoarea garniturilor va fi n ton cu
finisajul ferestrelor executate.
Feroneria asigur o manevrare facil a uilor i ferestrelor fiind disponibil n varianta
cu deschidere lateral, batant, oscilo-batant iar prin elementele complementare
(dispozitiv de aerisire, mner fereastr cu posibilitate de nchidere cu cheie) asigur
satisfacerea unor exigene mai speciale.
Folosind sisteme de feronerie reglabil exist posibilitatea realizrii unor reglaje fine,
astfel asigurndu-se funcionarea ireproabil a prilor mobile.
Protecia lemnului la aciunea factorilor externi se realizeaz prin folosirea unui sistem
de grunduire bazat pe un grund elastic, folosirea unor vopsele i a unor lacuri
rezistente la decolorare, cu grad mare de protecie UV. n acest caz lemnul este tratat
special (fungicid si insecticid) si protejat contra umiditatii.
Ferestrele sunt echipate cu sticla termopan, ntr-o gam foarte larg, astfel pornind de
la geamul termopan 4+12+4mm float, existnd o multitudine de opiuni n ce privete
tipul de sticla folosit (transparent, colorat in masa, reflexiv, antiefractie, sablat, bombat
etc.) i proprietile izolate ale geamului respectiv (cu coeficient de izolare termic de
minim 1.1W/m2k). De la caz la caz se pot monta baghete decorative intre cele doua
suprafee de sticla.
Sticla se monteaz n pat siliconic rezistent la intemperii, asigurnd n acest fel
etaneizarea complet i durabil.
Geamul termopan se monteaz i se fixeaz n rama fix sau cerceveaua mobil cu
ajutorul baghetelor speciale pe care se lipeste o garnitura din EPDM. Baghetele se
confecioneaz din material lemnos avnd aceleai caracteristici calitative i tehnice ca
si restul materialului lemnos folosit la fabricarea ferestrelor.
Calitatea produselor este riguros controlata, pentru tmplrie din lemn de rinoase
sau stejar oferim o garanie excepional:
5 ani pentru profile
5 ani pentru feronerie
3 ani pentru finisajul (lcuirea) suprafeelor
Dimensiuni limit pentru ferestre mobile:
Elemente opionale :
Sprosuri din lemn aplicate pe interior si exterior
Sprosuri din lemn nglobate in cercevea
Sprosuri din Al nglobate in geamul termopan
Rulouri exterioare
Pervaze
80
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(10) 3000 PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA

(10)3100 GENERALITATI
(10) 3 111 Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrrile de executie a
pardoselilor cu placi din gresie ceramica.
(10) 3112 Specificatiile pentru sapa din mortar de ciment sunt cuprinse la (10) 1000.
(10) 3113 Specificatiile pentru straturile componente ale hidroziolatiei aplicate sub
pardoseala din placi de gresie ceramica (la spatii umede: bai, bucatarii, WC-uri) sunt
cuprinse la capitolul
(10)1312
La lucrare se vor folosi pardoseli cu placi din gresie cenamica la grupurile sanitare (bai,
WC-uri, bucatarii, holuri, culoare de circulatie, etc.) sau n orice alt spatiu indicat n
proiect.
(10) 3130 Standande si normative de refeninta
recomandari din standandele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate
(10) 3132 Standande:
1. STAS 388- 80 - Ciment Portland
2. SR 388- 95 - Apa pentru mortare si betoane.
3. STAS 1500-78 - Ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25.
4. STAS 1667- 76 - Agregate grele naturale pentru mortane si betoane.
5. STAS 5939- 80 - Placi din gresie ceramica.
6. STAS 7055- 87 Cimenturi albe Portland
7. STAS 8171-84 Folie de polietilena.
(10) 3133 Normative.
1. C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.
(10) 3140 Material suplimentar
Antreprenorul va asigura, la solicitarea Beneficiarului, livrarea n afara conditiilor
contractuale, a unei cantitati suplimentare de circa 2% pentru fiecare tip de placi - ca
dimensuune si culoare.
(10) 3151 Sc vor pune la dispozitia Consultantului n vedenea aprobarii, mostre, cte 3
placi, din fiecare tip ca dimensiune si culoare ce se propun a fi utilizate la lucrare.
Nu se vor emite comenzi pentru livrarile de materiale dect dupa aprobarea mostrelor
de catre Consultant.
(10) 3152 Mostrele vor fi nsotite de fisele tehnice ale producatorului.
Fisele tehnice vor atesta compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale produselor si
vor certifica respectarea prezentelor specificatii.
Marcile de pe ambalaje vor corespunde cu cele din fisele tehnice.
(10) 3153 Antreprenorul va prezenta spre aprobare metoda de punere n opera a
placilor, conform indicatiilor producatorului.
Lucrarile nu se vor ncepe pna ce nu se obtine aprobarea Consultantului privind
aceasta mctoda.
3200 MATERIALE S1 PRODUSE
(10) 3210 Produse
(10) 3211 Placi de gresie ceramica, glazurate sau mate, de dimensiuni si grosimi indicate
81
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
n proiect, conform STAS 5993-89 sau similare.

1. Glazura va fi colorata, fiid aleasa de Consultant din setul de mostre pus la dispozitie de
Antreprenor.
2. Definitie: In prezentele specificatii, prin gresie ceramica se ntelege ceramica vitrifiata
(>1180). Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
coeficientul de absorbtie a apei maximum 4%.
3. Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:
lungimea si latimea nominala a laturii: 2% maximum din lungimea laturii;
grosimea nominala a placilor : maximum 10%;
- abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,5% din lungimea laturii;
deformare: maximum 0,5% din lungimea laturii celei mai mari.
(10) 3220 Mateniale
(10) 3221 Ciment gri Portland, conform STAS 388-80.
(10) 3222 Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.
(10) 3223 Nisip cu granulatie fina 0-1 mm, conform STAS 1667-76.
(10) 3224 Apa, conform STAS 790-84.
(10) 3231 Placile de gresie ceramica se vor depozita n ambalajele originale ale
producatorului, n locuri ferite astfel nct sa se evite spargerea sau deteriorarea placilor.
(10) 3232 Manipularea cutiilor cu placi de gresie ceramica se va face cu mare grija si
numai atunci cnd va fi necesar astfel ca sa se evite deteriorarea placilor.
(10) 3300 EXECUTIA PARDOSELILOR
(10) 33 10 Operatiuni pregatitoare
(10) 3311 Placile (10) 3211 vor fi fixate pe o sapa (10) 1000 care a fost lasata sa se
ntareasca timp de cel putin doua saptamni.
Sapa se va aplica conform (10) 1000 pe hidroizolatia executata conform specificatiilor de
la capitolul (10) 1312.
(10) 3312 Se va acorda o atentie cu totul deosebita executarii sapei n spatiile umede
(bai, WC-uri, bucatarii, etc.) ce urmeaza sa primeasca pardoseli din placi de gresie
ceramica, pentru a nu depsi grosimea specificata n detalii, realiznd totodata pantele
cerute si o suprafata perfect nivelata.
(10) 3313 Inainte de fixarea placilor, suprafata pe care acestea urmeaza sa fie fixate va fi
uscata.
Imediat nainte de asezarea stratului suport, sape1e vor fi spalate, complet.
(10) 3314 Placile de gresie ceramica pentru pardoseli vor fi lasate n apa curata timp de
15-30
minute nainte de fixare, dupa care vor fi lasate sa se usuce timp de cca. 10-15 minute.
(10) 3315 Inainte de nceperea executarii pardoselii, se vor executa urmatoarele
operatiuni de finisaj:
1. Executarea hidroizolatiei si a scliviselii sub cada de baie.
2. Montajul cazii de baie si toate lucrarile ascunse sub cada de baie.
3. Executarea peretelui de mascare la cada de baie.
(10) 3316 Inainte de nceperea lucrarilor se vor ncheia alte lucrari cum sunt:
1. rectificari la elementele de beton armat;
2.
rectificari la zidarii;
3. montarea tocurilor tmp!ariei interioare;
4.
montarea instalatiilor electrice circuitele pentru prize;
5.
montarea elementelor de fixare (dibluri) pentru grupuri sanitare.
(10) 3317 Se va face trasarea nivelului finit al pardoselii cu ajutoru! furtunului de nivel,
82
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
dreptar, nivela si sfoar.

(10) 3318 Se va face o aranjare pe uscat a placilor pe conturul pardoselii pentru trasarea
apoi cu sfoara a rosturilor.
Se va urmari din trasaj ca un numar ct mai mic de plci s rezulte taiate.
(10)3320 Generalitti
(10)3321 Nu se vor executa mai multe tieturi dect este necesar. In general nu se vor
executa taieturi prin care se obtin placi mai mici dect jumtate din dimensiune.
Suprafetele placilor vor fi centrate si echilibrate.
(10)3322 Se vor netezi toate muchiile taiate, cu piatra de carborund; nu se vor fixa placi
cu muchii crestate (n zig-zag) sau exfoliate.
(10)3340 Stratul suport
(10)3331 Amestecul pentru stratul suport nu va fi mai puternic dect o parte ciment
Portland la trei parti de nisip, dupa volum, si nici mai slab dect o parte ciment Portland
la patru parti nisip, dup volum.
Apa va fi introdusa n amestec n cantitate suficient pentru a se obtine lucrabilitatea
necesara (consistenta moale, dens), dar n cantitate minima, necesara. Dupa
compactare, apa nu va patrunde la suprafat.. Mortarul va avea consistenta necesara
compactrii prin batere, va fi suficient de moale pentru a primi nervurile placii si
suficient de tare pentru a sustine si mentine placa n planul corespunzator.
(10)3332 Daca nu se specifica altfel, stratul suport din mortar va avea o grosime
uniforma de
10 mm. Se va prepara acea cantitate de mortar necesar numai pentru 2 ore de lucru.
(10)3333 Stratul suport din mortar va fi nivelat prin batere cu un dreptar tras peste
ghidaje.
(10)3340 Pozarea placilor
Placile vor fi asezate uniform.
(10)3342 Antreprenorul va prevedea aplicarea unei paste de ciment curate pe suprafata
stratului de nisip/ciment umed, imediat nainte de asezarea placilor.
(10)3343 Plcile de gresie ceramic vor fi asezate n pozitie, pe stratul suport fara adeziv.
(10)3350 Rosturi
(10)3351 Placile se vor aranja cu rosturi de 2-3 mm.
Rosturile vor fi continue n ambele directii si daca nu se cere altfel vor fi n prelungirea
rosturilor de la placajul de faianta de pe pereti.
(10)3352 Pe conturul pardoselii, la baza peretelui, asa cum se specifica n detalii, se va
prevedea un rost de control de 6-9 mm.
(10)3353 Pentru asigurarea unor rosturi egale se vor folosi distantieri. Placile vor fi
asezate n sah, astfel nct o suprafata sa poata atinge gradul de contractare initial,
nainte de umplerea rostului.
Pozitia placilor va fi reglata n termen de 10 minute de la asezarea lor.
(10)3354 Timp de cel putin 4 zile nu se va circula pe pardoseala, dupa care este permis
un trafic usor si treptat, iar dupa 14 zile, va fi permis si traficul greu.
(10)3355 Rosturile nu se vor umple pna ce nu s-a facut priza suficienta ntre placi si
stratul suport si n nici un caz mai devreme de 24 ore de la terminarea lucrarii de pozare
a placilor.
Rosturile dintre placile de gresie vor fi umplute cu cinient aib (pigment colorat) si
mortar de ciment cu nisip. Suprafata rosturilor va fi plana si neteda.
(10)3356 Rosturile de control vor fi curtate de materialul ramas, murdrie, grasimi etc.
si se vor umple dupa consumarea dilatarilor n pardoseal.
(10)3357 Curatirea placilor: dupa fixare si umplerea rosturilor, placile vor fi spalate cu un
burete, diagonal, peste rosturi, dupa care vor fi sterse cu o bucat de pnz curata si
uscata.
(10)3358 Toate suprafetele adiacente placilor de pardoseala vor fi lasate, la terminarea
83
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
lucrarilor, curate si perfecte.

(10)3360 Verificari n vederea receptiei
(10)3361 Proba obligatorie la camerele umede avnd prevzut sifon de pardoseala va fi
inundarea pardoselii si verificarea scurgerii corecte si complete a apei la sifon.
(10)3370 Conditii de calitate pentru receptie
(10)3371 Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de 3,25mm, la fiecare 2,5 m.
(10)3372 Toate lucrrile defectuos executate vor fi ndepartate si nlocuite, asa cum va
hotar
Consultantul.
(10)3373 Se vor considera defecte grave urmatoarele:
1. Nerespectarea cotelor finite de nivel ale pardoselii, conform proiectului.
2. Nerespectarea pantelor pardoselii catre sifoanele de pardoseala, conform cu cele
specificate n proiect.
(10)3400 MASURARE SI DECONTARE

(10)3410 Masurarea si decontarea lucrarilor se va face pentru numarul de m 2 de placi
indicat n planse.
(10)3420 In articolul din cantitativul de lucrari sunt cuprinse pardoseala din placi de
gresie ceramica, inclusiv stratul suport si materialele pentru rosturi.
(10) 5000 PARDOSELI DIN MATERIALE PLASTICE

(10) 5111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrrile de executie a
pardoselilor din materiale
plastice si anume:
- covor si dale din P.V.C. plastifiat fara suport textil cu structur compacta;
- covor din P.V.C. pe suport textil;
- covor din P.VC. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat.
(10) 5112 Specificatii pentru sapa de mortar de ciment sunt cupninse la capitolul
()1000.
(10) 5121 Pardoselile din P.V.C. care von fi folosite la lucrare vor fi alcatuite astfel:
- cu dal flotanta rigida (din beton) izolat att fata de pereti ct si fata de planseul din
beton armat;
- fara dala flotanta, cu sapa de egalizare a planseului realizata din mortar de ciment.
7.
8.
(10) 5131 Standande
9.
1. STAS 228/1-87 - Parchet de lemn masiv pentru pardoseli. Conditii tehnice
generate de calitate.
10.
2. STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare.
11.
3. STAS 1500-78 - Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuni.
12.
4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali.
84
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
13.
5. STAS 2111-90 - Cuie din srma de otel.
14.
6. STAS 3 844-76 - Nisip cuartos preparat de la Vlenii de Munte si de la Crivineni
pentru fabricarea sticlei, geamurilor si ceramicii fine.
15.
7. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.
8. STAS 7361-80 - Covor si dale din policlorura de vinil.
9. STAS 7915-71 - Covor din policlorura de vinil, pe suport textil.
(10) 5132 Normative
I.C 35-82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(10) 5140 Grad de detaliere a proiectului
(10) 5141 Antreprenorul va prezenta detalii de executie pentru asezarea pardoselilor
functie de desen si culoare si alcatuirea structurii straturilor functie de materialele
utilizate si destinatia ncaperilor. () 5150 Mostre si testri
(10) 5151 Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, Antreprenorul
va pune la dispozitia Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre (functie de
indicatiile din proiect) si anume:
1.Covor si dale din P.V.C. plastifiat far suport textil cu structura compacta - cel putin 3
tipuri, calitti si culori diferite.
2.Covor din P.V.C. pe suport textil - cel putin 3 tipuri, calitati si culori diferite.
3.Covor din P.V.C. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat - cel putin 3 tipuri, calitti
si culori diferite.
(10) 5161 Transportul covoarelor se va face cu mijloace de transport acoperite, uscate,
curate si nchise, sulurile fiind asezate n pozitie verticala.
(10) 5162 Transportul colacilor de profil pervaz din P.V.C. ca si pervazurile profilate din
lemn ambalate n legaturi se va face cu mijloace de transport acoperite, curate.
(10) 5163 Transportul bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea
dispozitiilor n vigoare privind transportul materialelor inflamabile.
(10) 5164 Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) se va face cu mijloace de
transport nchise curate si uscate : pe timpul transportului placile vor fi asezate orizontal,
n stive, pe sortimente.
(10) 5165 Depozitarea covoarelor, profilului pervaz din P.V.C. se va face n locuri uscate si
acoperite, la temperaturi cuprinse ntre +5C si +40C, ferite de actiunea luminii
solare directe. Sulurile se vor depozita n pozitie. Colacii cu profil pervaz se vor
depozita onizontal n stive de maximum 5 colaci.
(10) 5166 Bidoanele cu adeziv si diluant se vor depozita n ncaperi special
amenajate pentru produse inflamabile, ferite de orice posibilitate de explozie, cu
respectarea dispozitiilor privind paza contra incendiilor.
Temperatura n aceste ncaperi va fi cupninsa ntre +15C si +20C.
(10) 5167 Placile din fibre de lemn moi (poroase) se vor depozita n ncaperi nchise si
uscate, asezate n stive, functie de grosime, format si calitate : stivuirea se va face n
pozitie orizontal pe suprafete plane (platforme).
(10) 52l0 Materiale
(10) 5211 Covor din PV.C. cu strat termofonoizolant din P.V.C. expandat, conform NTR
1038-80.
(10) 5212 Pervazuri:
- profil pervaz din P.V.C., conform NTR 9005-80;
- pervaz profilat din lemn de fag, stejar sau cer, conform STAS 228/1-87.
(10) 5213 Adezivi si diluanti:
85
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- adeziv Prenadez 300, conform NTR 2829-74 sau Romeltex 200, conform NI
10588-81;
- diluant Prenadez 300, conform NTR 2830-75;
- adeziv Crilorom DC 2100;
- Aracet D50 sau DPC 50-18, conform STAS 7058-91.
(10) 5214 Plci din fibre de lemn poroase, conf. STAS 7848-78.
(10) 5220 Produse
(10) 5221 Sapa suport GIF.
(10) 5222 Sapa din mortar de ciment pentru pardoseli, conform () 1000.
(10) 5310 Lucrari care trebuie terminate nainte de nceperea executei pardoselilor
1. Tencuielile interioare (inclusiv reparatiile) la pereti si tavane, ca si pragurile dintre
ncperi.
2. Zugrvelile si vopsitoriile.
3. Montarea tmplariei, ferestrelor (inclusiv geamurile) si tocurile usilor.
4. Instalatiile electrice, sanitare si de ncalzire (inclusiv probele de presiune).
16. (10) 5320 Stratul suport
17. (10) 5321 Executarea sapei de egalizare ca strat suport.
1. Sap din mortar de ciment marca M 100 cu consistenta de 5 cm, se va realiza conform
( ) 1000.
2. Sapa suport GIF din ipsos se va realiza conform () 5221.
18. (10) 5322 Masuri de protejare a stratului suport.
Pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment se vor lua msuri astfel:
- se vor proteja spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc. n timpul
executarii
zugravelilor si vopsitoriilor;
- se vor proteja de actiunea substantelor agresive care le pot ataca si distruge : acizi
minerali si organici
(acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic. etc.), alcalii si lesii,
produsi petrolieri
(uleiuri minerale, motorina, pacura. petrol lampant etc.), produse zaharoase, saruri
(sulfati, saramur, etc.), substante oxidante (hipoclorit de sodiu, bicromati, cromati.
azotati, etc.), uleiuri vegetale.
(10) 5330 Executarea mbracamintii pardoselii
(10) 5331 Operatiile de montare a covorului din PVC se vor desfasura astfel :
1. In ncperile unde se vor monta pardoselile din dale sau covor PVC, se va asigura cu
48 de ore nainte de nceperea montajului un regim climatic cu temperatura de cel putin
+ 16 grade C si umiditatea relativa a aerului de maximum 65%; acest regim se va
mentine pe tot timpul executiei lucrrilor si cel putin 30 zile dupa terminarea lor.
2. Umiditatea stratului suport nu va depasi 3% n cazul lipirii covorului sau dalelor cu
Prenadez 300 sau Romeltex 200 si 7% n cazul lipirii cu Aracet D 50 sau DPC 50-18.
3. Se va verifica si curata cu atentie suprafata stratului suport, ndeprtndu-se si
corectnd toate eventualele defectiuni si impuritati si se va curata bine de praf prin
periere.
4. Inainte de lipirea dalelor sau a covorului din PVC, n cazul n care dupa curatirea
stratului suport se va constata ca suprafata acestuia prezinta neregularitati frecvente, se
va face o corectare printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime).
Inainte de gletuire, suprafata se va amorsa cu un grund de Aracet D 5O, DPC 50-18 sau
Crilorom DC 2100 diluat n apa n proportie de 1:1 n volume, aplicat n cantitate de cca
0,200 kg/m2 si lasat sa se usuce minimum 2 ore.
86
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
5. Chituirea sau gletuirea se va executa cu un mortar pentru glet, care se va aplica cu

minimum
24 ore nainte de montarea dalelor sau a covorului din PVC si a carui compozitie va fi n
functie de sortimentul de dale sau covor indicat n proiect, astfel:
- pentru covorul din PVC pe suport textil sau covorul din PVC cu strat termofonoizolant
din PVC expandat;
nisip 0, 1 mm
= 4 parti n volum
ciment Pa 35
= 2 parti n volum
Aracet D 50, DPC 50-18 sau Crilorom DC 2100
= 1 parte n volum
apa, pn la consistenta masurata cu conul etalon
13-14 cm pentru gletuire
9-10 cm pentru chituire
pentru covorul si dalele din PVC plastifiat fara suport textil cu structura
compacta:
nisip cuartos macinat cu granulatie sub 0,1 mm = 4 parti n volum
Aracet D 50, DPC 50-18 sau Crilorom DC 2100 = 1 parte n volum
apa = 0,5 parti n volum
6. Dup 3-4 ore de la aplicarea gletului. sau 14-16 ore de la aplicarea chitului, suprafata
se va slefui cu piatra abraziva si se va curata de praf pri periere.
7. Inainte cu 24 ore de lipire, dalele sau covorul PVC vor fi aduse n ncapere pentru
aclimatizare, von fi taiate si asezate n pozitia de montare.
8. Se va aplica concomitent cte un strat de adeziv subtire (0,200.. .0,250 Kg/mp), att
pe suprafata suport cat si pe covorul sau dalele din PVC.
9. Dupa cca. 20...40 minute de la aplicarea adezivului Prenadez sau 10.. 1 5 minute
pentru Aracet D
50, se va trece la lipirea Covorului prin presare manuala, evitndu-se prinderea de aer
sub fsia de material.
10. Dupa lipirea tuturor fsiilor de covor sau dalelor, pardoseala se va presa cu ruloul
metalic, cu rnner lung (2530 kg), mbrcat la exterior n bandaj elastic de cauciuc
moale.
11. Se vor ndeparta imediat orice urme de adeziv rmase pe suprafata covorului, se vor
controla rosturile pentru a se realiza o lipire perfecta.
12. In cazul n care este indicat n proiect se va executa sudarea rosturilor, aplicndu-se
un snur din PVC plastifiat; operatia se va executa cu aparatul de sudat tip Zinser.
() 5332 Montarea pervazurilor
Dupa terminarea operatiunilor de montare a covorului din PVC, se va trece la montarea
pervazurilor astfel:
1. Peretii vor fi complet finisati, iar n zona de montare a pervazurilor, suprafata trebuie
sa fie plana, neteda si uscat.
2. Profilul pervaz din PVC se taie la lungime (nu se admit discontinuitati n cmp) si se va
aplica prin lipire cu Prenadez 300 sau Romeltex 200.
Montarea se va face dupa 20...40 minute de la aplicarea adezivului pun asezarea la
pozitie si presare puternica, n portiuni succesive de 50-60 cm; excesul de adeziv se va
ndeparta imediat.
3. Montarea pervazului din lemn se va face prin fixarea cu cuie a acestuia, n diblurile din
lemn de brad, asezate la distanta de cca. 0,5 in odata cu turnarea dalei flotante de
beton.
19.
(10) 5333 Finisarea pandoselilor
1. Suprafata pardoselii din covor sau dalelor din PVC si a profilelor pervaz din PVC se vor
curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o crp aspr si uscat.
Petele mai rezistente de Prenadez 300 sau Romeltex 200 se vor curata cu diluant
87
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Prenadez 300 sau toluen.

Petele de Aracet D 50 se vor nmuia timp de 30 minute si se vor sterge cu o crpa curata,
aspr.
2. Pardoseala se va sterge bine de praf, dupa care se va aplica un strat subtire si uniform
de ceara pentru parchet care dupa ce va fi lasat s se usuce cca. 60 minute se va freca
cu o crpa curat si uscata pna la lustruirea completa.
20.
21.
(10) 5341 Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica daca sunt
ndeplinite urmatoarele conditii:
- respectarea proiectului n ce priveste calitatea materialelor si a desenului
(modelului) pentru montarea covorului din PVC;
- covorul sa fie lipit pe toata suprafata fara colturi si margini nelipite sau umflaturi;
- rosturile ntre fsiile de covor sa nu depaseasca diniensiunile admise si anume: 0,5
mm latime la covor si 0,4 mm latime la dale;
- suprafetele sa fie complet plane si netede; nu se admit umflaturi sau adncituri;
- lipirea profilului pervaz din PVC s fie n linie dreapta pe toata suprafata n contact
cu peretele;
- suprafata pardoselii sa fie curat si lustruita; nu se admit pete.
22.
(10) 5343 Pentru lucrarile gasite necorespunztoare n urma venificarilor,
Consultantul va dispune executarea de remedieri locale sau refacerea lucrrilor dupa
caz.
23.

24.
(10) 5410 Pardoselile din dale sau covor PVC se vor deconta la metrul ptrat
de pardoseala, inclusiv pervazul aferent, conform planselor din proiect.
In costul pe metrul ptrat, corespunztor articolului de pardoseala din cantitativul de
lucrari, se include si costul pentru executarea suprafetei suport n alctuirea indicata
n proiect.
25.
(10) 6000 PARDOSELI DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT SAU ROLAT
26.
27.

28.
(10) 6111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia pardoselilor de
mortar de ciment cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei role cu dinti)
aplicate pe un strat suport de beton.
29.
(10) 6112 Specificatiile pentru hidroizolatia aplicata pe stratul suport nainte
de executarea pardoselii (acolo unde se indica n proiect) se gsesc la () 1312.
30.
(10) 6113 Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii pentru
executarea scafelor si plintelor din mortar de ciment sclivisite, asa cum este indicat
n proiect.
31.
32.
(10) 6120 Astfel de pardoseli se prevad a se executa numai n spatii
dependinte, fara circulatie intensa cum sunt : camera troliului liftului, finisarea peste
hidroizolatie sub cada de baie, debarale, camari, depozite, etc.
33.

34.
(10) 6131 Acolo unde exista contradictii ntre prevederile din prezentele
speeificatii si prescriptiile din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate
prezentele prescriptii.
35.
1. STAS 388-80 - Ciment Portland
88
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2. STAS 790-84- Apa pentru mortare si betoane

3. STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
36.
(10) 6133 Normative
1. C 35-82 Nonmativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, cu modificarile si
completarile acestuia.
37.
(10) 6141 Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se ntelege aprobarea cimentului,
agregatelor a proportiilor de amestec a agregatelor.
Testarile se vor face conform celor specificate la () 1130.
(10) 6210 Materiale
(10) 6211 Ciment Portland, conform STAS 388: 1995
(10) 6212 Ap, conform STAS 790-84.
(10) 6213 Agregatele grele naturale (nisip, pietris, balast, piatra sparta) vor corespunde
prevederilor din STAS 1667-76.
(10) 6220 Amestecuri pentru mortare
(10) 6221 Generalitati:
1. Se vor masura materialele pe lucrari, astfel nct proportiile specificate n amestecul
de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete n timpul desfasurrii lucrarilor.
2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m 3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentru
mortar este considerat astfel:
Material
Greutate pe metru cub
Ciment Portland
1506 kg
Nisip natural 0-7 nini Cu uniiditate 2%
1300 kg
() 6222 Mortarul pentru pardoseli va fi un amestec de ciment, nisip n proportie : 3,5
(circa
405 kg ciment la m3 mortar).
(10) 6230 Livrare, transport, depozitare
(10) 6231 Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment si agregate sunt
specificate la (10)1220.
(10) 6310 Prepararea mortarului
(10) 6311 Specificatii privind modul de amestecare a mortarului, transport si punere n
opera sunt cuprinse la (10)1230.
(10) 6320 Operatiuni pregtitoare
(10) 6321 Imediat nainte de aplicarea mortarului pentru pardoseala stratul suport din
beton va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi ndepartate.
Suprafata batonului va fi curtata de praf.
Idem suprafata hidroizolatiei acolo unde este cazul.
(10) 6322 Mortarul de ciment se aplic optim la minimum 24 ore si la maximum 24 zile
de la turnarea planseului de beton armat.
(10) 6323 Pardoselile nu se vor executa dect dupa ce se vor fi executat unmatoarele
operatiuni:
1.pozarea peretilor despartitori din elemente prefabricate de beton (daca este cazul);
2.executarea tencuielilor;
3.pozarea tocurilor pentru usi intenioare;
4.executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare la presiune;
89
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
5.aplicarea hidroizolatiei, acolo unde este cazul.

(10) 6324 Se va verifica daca executia stratului suport (planseul de beton) se ncadreaza
n abaterile de la planeitate admise maxime:
- planeitate: 4 mm la 2 m.
(10) 6330 Faze de executie si control
(10) 6331 Pardoseala se va turna ntr-un singur strat cu grosimea conform celor
specificate n proiect.
Grosimile indicate cuprind n ele si stratul aparent finisat (scliviseala).
(10) 6332 Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau srm, de reziduuri,
impuritati, praf, moloz, se razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte
procese tehnobogice, se matura si se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde.
(10) 6333 Se traseaza nivelele (pentru mortar, scafe, plinte) pornind de la linia de vagriz,
executndu-se fsii de mortar, martori.
(10) 6334 Se desface tencuiala pe naltimea scafei sau plintei.
(10) 6335 Se curata si se spala stratul suport de zidrie de sub scafa sau plinta.
(10) 6336 Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
(10) 6337 Se aplica mortarul ntre sipci reper, cu pompa sau manual si se niveleaz cu
dreptarul.
(10) 6338 Fata vazuta sclivisit se va obtine prin baterea mortarului proaspat asternut,
cu mistria, (pna la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata a unei cantitati
de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea cu mistria.
(10) 6339 In cazul suprafetelor rolate (acolo unde este specificat) se va trece rola cu dinti
pe suprafata mbracamintii, imediat dupa sclivisirea.
(10) 6340 Scafe, plinte
(10) 6341 Scafele sau plintele se vor executa la dimensiunile specificate n proiect,
turnate din mortar de ciment sclivisit, acelasi ca pentru pardoseala.
(10) 6342 Dupa desfacerea tencuielii pe naltimea trasat conform proiectului si
adncima rosturilor la zidarie, se curata suprafata peretelui si se aplica spritul cu lapte de
ciment.
Se aplica apoi un strat de mortar de ciment acelasi ca la pardoseala, cane se niveleaza si
se driscuieste la profilul specificat n proiect.
Scliviseala scafelor si plintelor se face ca si la pardoseal, pna la obtinerea unui luciu
metalic.
(10) 6350 Curatire si protectie
(10) 6351 Dupa sclivisire, pentru a se evita fisurarea datonita actiunii razelor solare si a
curentilor puternici de aer, acolo unde este cazul, pardoseala se va acoperi, dupa
terminarea prizei, cu rogojini sau folie de hrtie care sa nu pateze, tinndu-se n stare de
umezeala timp de 7 zile.
(10) 6352 Pentru a preveni fisurarea provocata din contractii, la suprafete mari de
pardoseala se vor prevedea rosturi pe ambele directii la maximum 2,50 m.
38. (10) 6360 Abateri admisibile
1. Abaterea de la planeitate fata de prevederile proiectului : cel mult dou de maximum
2 mm sub
dreptarul de 2 m, pus n orice directie.
2. Abaterea fata de pantele prevazute n proiect : 2,5 mm la metru, dar numai n
portiuni izolate.
39. (10) 6370 Verificari n vederea receptiei
40. (10) 6371 Consultantul va putea dispune refacerea locala sau pe portiuni mai mari
pna la refacerea total a pardoselii daca constat urmatoarele defectiuni:
1. nerespectarea prezentelor specificatii;
2. nerespectarea prevederilor proiectului privind parametrii geometrici: niveluri, pante,
grosimi;
3. aderenta proasta a stratul suport (dac la ciocnire cu un ciocan de cauciuc sunetul
90
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
nu este plin);
4. pardoseala a fost deteriorat din cauza nerespectarii conditiilor de protejare pe
parcursul perioadei de ntarire a mortarului;
5. aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale
nu sunt
corespunztoare daca:
- pardoseala, scafele sau plintele, sunt fisurate;
-
suprafata prezinta defecte majore (adncituri, plusuri de material etc.).

41. (10) 6400 MASURATOARE SI DECONTARE
42. (10) 6410 Pardoselile se vor deconta la suprafata n metri patrati masurata conform
planselor din proiect.
43. (10) 6420 Costul pe metru patrat, n articolul din cantitativul de lucrari pentru
pardoseala de ciment sclivisit sub cada de baie nu cuprinde si straturile hidroizolatiei.
44. (10) 6430 Costul pe metru patrat, n articolul din cantitativul de lucrari pentru
pardoseli din mortar de ciment rolat cuprinde si scafa sau plinta sclivisita.
PARDOSELI CU DALE
SPECIFICATII GENERALE
Se aplic normativul C 35-82 caietul V si VI normativul C 56-85
DATE GENERALE
Montarea dalelor va ncepe cu asezarea de dale reper, avnd fata vazuta a nivelul
pardoselii finite, ntre care se vor monta o serie de plci formnd rnduri reper.
Verificarea planeitatii suprafetei ndesndu-se atent dalele n mortarul de poza, prin
batere usoara cu ciocanul peste dreptar.
ELEMENTE COMPONENTE
Dalele de marmura, bazalt, gresie, granit sau beton, strat de mortar de ciment de 15...
30 mm grosime, cu dozaj de 400 kg ciment la m 3 de nisip.
CARACTER1STICI
Rosturile din placi vor fi de maximum 2 mm se pot execute si mai mari, functie de
proiectant. Inainte de a fi asezate n mortar, placile se uda cu apa.
La placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de
poza.
Intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid. Dupa 4-5 zile suprafata
pardoselilor se va freca usor.
TEHNOLOGIE
Asezarea placilor se face cu sfoara de trasare si se verifica planeitatea cu dreptarul si
nivela. Frecarea se face cu masina de frecat. Se lustruieste cu acid oxalic si se ceruieste.
MATERIALE
Se pot utilize urmatoarele materiale:
- bazalt de Racos conform STAS 6817-80:
- granit de Iacob Deal si Fntna lui Manole, conform STAS 6770-80;
- granit de Meri, conform STAS 7499-81:
- granit de Serparu-Macin, conform STAS 11493-81;
91
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
gresie de Urvis, conform ST AS 7289-16;

marmura de Alun conform STAS 6815-78;
marmura de Caprioara, conform STAS 6566-78;
marmura de Moneasa, conform STAS 6531-79;
marmura de Ruschita, conform STAS 3415-78;
marmura de Varanic-Gura Vaii, conform STAS 8672-77;
marmura de Vascau. conform STAS 8343-78:
placi brute si placi finite din roci naturale, conform NTR 9122-80;
placi semifinite din mamura sau calcar cu contur poligonal neregulat, conform NTR
9617-80:
- ciment M30 ciment Pa 35 sau ciment F25, conform STAS 1500-78:
- agregate naturale (nisip. pietris, balast) conform STAS 1667-76
MASURATORI la m2
Tencuieli structurale de exterior si interior
Sylitol-Scheibenputze
Tencuielile structurale sunt materiale de acoperire, pe baza de silicati care contin ca liant
sticla solubila de potasiu cu stabilizatori organici.
Tencuielile asigura acoperiri rezistente la intemperii conform VOB, au capacitate ridicata
de difuzie si de acoperire, pigmentare fotostabila. Sunt rezistente la socuri, nu curg si nu
se decoloreaza.
Tencuielile sunt recomandate la acoperirea tencuielilor minenale nevopsite, interioare si
exterioare.
In interior, tencuielile de ghips, placile de gips pentru constructii sau cele de beton, ct
si vopselele dispersii mate, aderente, pot fi acoperite dupa o grunduire n prealabil.
Impuneri de legislatie
Agrement tehnic 001-04/182-1997
lncerc - Bucuresti
Montaj
Tencuielile se arnesteca cu un dispozitiv rotativ cu viteza nedusa. Materialul proaspat si
nuantat se aplica nediluat.
Se aplica cu drisca sau prin pulverizare n straturi, conform granulatiei.
Tencuielile cu structura neuniform se structureaza imediat rotund, orizontal sau
perpendicular cu o drisca de lemn.
Consum
granulatie 20
2.73 kg
granulatie 30
4.24,5 kg
Tencuieli numai de interior
Sistemul Capa floc
Este o tencuiala atractiva, n 56 de variante: asigura acoperiri conform DIN 4102, B1.
Incerc Bucuresti
Montaj
92
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Primul strat este un adeziv - Capafloc-coll . Se aplica cu trafaletul. Consum 280350

m/m2
Al doilea strat - Capafloc-Cips. Se aplica cu pistolul. Consum 200 g/m 2
Al treilea strat - Capafloc-Finish. Este un lac incolor (mat sau matasos) pentru fixare.
Consum 130 m/strat
Granit si marmura
Import Italia Marazzi
Se recomanda pentru finisaje interioare si exterioare mai ridicate.
Disponibile n formatul standard san lucrate pe specificul zonei clientului solicitant.
Perfect calibrat si
lustruit.
Marmura si granitul sunt a refeninta constanta n arhitectura datorita elegantei,
durabilitatii n timp si a calittii.
Incerc - Bucuresti
Pardoseli 32
Piatra si granit
Agrement placi din piatra naturala-granitoide izotrope nr.001-04/258-1997
Incerc - Bucuresti
Gresie de trafic intens - Marazzi
Se recomanda pentru pardoseli de trafic intens, antiacide, placari exterioare la naltime,
crend totodata o ambianta dintre cele mai selecte.
Caracteristici
1 Absorbtia apei 3% UNI EN 99.
2. Abateri dimensionale lungime si latime 3%
UNI EN 176.
planeitate 2%,
3. Duritate
UNI EN 101.
4. Antigelive UNI EN 202
32.3132 - Romelectro
Agrement placi ceramice
001-04/070-1996
001-04/069-1996
Incerc - Bucuresti
Agrement placi ceramice din gresie partial vitrifiata
smaltuita - 001-04/070-1996
lncerc
nesmaltuita 001-04/069-1996
Incerc - Bucuresti
32.3211 -Romelectro
93
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Sistemul de termoizolare a fatadelor

Capatect 600 Germania
46.1110 - Romelectro
Termoizolarea se realizeaza prin lipirea unui strat de placi din polistiren
expandat greu inflamabil.
Coeficientul de conctibilitate termica = 0.04
Diferenta de temperatura ntre interior si exterior de cca 30C este preluata
de stratul de termoizolatie.
0C este cuprins n stratul de termoizalatie, nu n zidarie ca urmare, nu apare condensul
n zidarie.
Sistemul este agrementat n Romnia.
46.1023 Romelectro
Impuneri de montaj
Fixarea plcilor termoizolante se face cu un adeziv si apoi se armeaza cu o plasa din fibra
de sticla.
Se aplica un strat de tencuiala oompatibil care sa elimine corect si rapid oondensul.
Nn necesita pregtirea speciala a muncitorilor.
43.4132
Standande Romeleotro
Agrement tehnic
2/1995-8 Placi gips-carton
2/1995-9 Placi rezistente a umiditate
2/1995-10 Placi rezistente la foc
2/1995-11 Placi rezistente la umiditate si foc
Agrementul tehnic este att pentru produse ct si pentru sisteme
PARDOSELI DIN RASINA EPOXIDICA
Strat de acoperire epoxidic, bicomponent, pe baza de apa cu finisajmat/lucios

DESCRIEREA PRODUSULUI
Stratul de acoperire epoxidic bicomponent, este un produs pe baza de apa, netoxic,care
dupa intarire prezinta un finisaj lucios satinat, cu o rezistenta buna la abraziunesi cu
efect antistatic.Se foloseste uzual in zone cu trafic intens cum sunt cele pentru pardoseli
in spitale,showroom-uri, birouri, spatii industriale, centre comerciale, industria
de alimente si bauturi etc.Pardoselile pe baza de rasiniepoxidice nu doar ca inlocuiesc cu
succes celelalte tipuri de pardoseli existente din gama gresie, covor PVC, parchet, dar au
uncomportament excelent la uzura, fiind foarte usor de intretinut in timp.
CARACTERISTICI SI AVANTAJE
- pe baza de apa, prietenos cu mediul inodor pe timpul aplicarii nu este inflamabil usor
de aplicat aderenta la suprafete umede rezistent la abraziune finisaj lucios-satinat
rezistent la acizi diluati, baze si solventi pe baza de petrol usor de curatat si intretinut
DATE TEHNICE (orientative)
Raport amestec (in greutate) - 1:1Continut solide (in volum) - 54 %Densitate amestec 1,25 g/cm3 Vascozitate (cupa 4 mm DIN) - la 23 C 65 s Timp de lucru (unitate de 10
kg) - la 23 C 1 h Intervale de reacoperire - la 23 C min. 16 h si max. 48 h Gata
pentru trafic redus - la 23 C 36 h Complet intarit - la 23 C 7 d Temperatura
94
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
admisibila a mediului si substratului - min. 10 C si max. 30 C Umiditatea relativa

admisibila - max. 75 %
METODA DE APLICARE
Stratul de acoperire epoxidic este furnizat in pachete functionale, preambalate
inproportia exacta. Se recomanda ca inainte de amestecare, componentele A si B sa aiba
o temperatura cuprinsa intre 15C - 25C. Se toarna intregul continut al partii Bin
recipientul partii A. NU SE AMESTECA MANUAL. Se amesteca cu un mixer tip spirala,la o
turatie mica (circa 300 rpm) pentru cel putin 2 minute. Pentru primul strat(amorsa) se
dilueaza materialul 10 % cu apa si se amesteca pentru cel putin 1 minut.Se razuie partile
laterale si fundul recipientului, in mod repetat, pentru a asiguraamestecarea completa.
Se tine spirala mixerului cufundata in amestec pentru a evitaintroducerea aerului. NU
SE LUCREAZA IN AFARA RECIPIENTULUI FOLOSIT PENTRU AMESTEC. Dupa ce se amesteca
bine pana la o consistenta omogena, se toarnapartile amestecate A si B intr-un recipient
curat si se amesteca pentru inca un minut. De regula, stratul de acoperire epoxidic este
aplicat in doua straturi, unde consumulpe strat depinde de tipul de aplicare.
(VeziConsumul). Pentru primul strat, sesugereaza diluarea cu 10 % cu apa; produsul se
aplica pe
suprafata pre-umezita cu o rola cu parul scurt. Pentru al doilea strat, produsul
estefurnizat gata pentru utilizare; in cazul anumitor conditii de aplicare, este posibil
caprodusul sa fie diluat pana la 5 % cu apa, mentinandu-se o proportie de
diluareconstanta in aceeasi zona. Daca se aplica ca un strat, folosirea unei pensule sau
apulverizarii fara aer este, de asemenea, posibila. Al doilea si, eventual, al treilea stratse
aplica dupa ce stratul anterior s-a uscat, dar de preferat in ziua urmatoare. Camarea
majoritate a substantelor de etansare pe baza de apa, este important sa seevite
marginile uscate, lucrandu-se intotdeauna umed-pe-umed in zonele de suprapunere, in
caz contrar semnele rolei fiind vizibile in finisajul final. Folosindu-se o rola de dimensiune
medie, de maxim 40 cm, se incepe aplicarea cu mijlocul uneia din laturile scurte ale
pardoselii. Se introduce rola in materialul amestecat si se acopera osuprafata cu stratul
de acoperire epoxidic, paralel cu peretele, spre unul din colturi.Se introduce din nou rola
in material si se acopera o a doua suprafata, plecand de lapunctul de pornire spre celalalt
colt. Se deplaseaza spre inapoi si se repeta acesteoperatii, suprapunand prima suprafata
acoperita cu cativa centimetri. Folosindu-se adoua rola, incepand dintr-un colt, se ruleaza
inapoi stratul de acoperire epoxidic, faraoprire, spre celalalt colt. Se decaleaza rola cu 10
20 cm si se ruleaza din nou faraoprire, spre peretele opus. Intotdeauna se ruleaza in
aceeasi directie, nu se aplica informa de cruce. Cand aproape tot materialul aplicat a fost
rulat inapoi, semai aplica inca doua suprafete si se ruleaza inapoi cum se descrie mai
sus. Folosind aceasta metoda, perioada dintre suprapuneri nu trebuie sa depaseasca 1
4 minute,si in acest mod semnele vizibile de rola vor fi reduse.Stratul de acoperire
epoxidic se usuca in principal prin evaporarea apei, urmata de o reactie chimica de
legatura incrucisata. Prin urmare, cand se aplica stratul deacoperire epoxidic,
temperatura mediului si umiditatea au mare importanta.Umiditatea mare (in special in
combinatie cu temperaturi reduse) incetineste procesul de uscare si nivelul luciului. Dupa
aplicare, suprafata trebuie sa fie protejata impotrivacontactului direct cu apa pentru cel
putin 24 h (15 C/50 % u.r.).
TRATAMENTUL PREALABIL AL SUBSTRATULUI
Toate substraturile trebuie sa fie structural solide, uscate si fara lapte de ciment
sauparticule libere. Se curata sapele elicopterizate de ulei, vaselina, urme de
cauciuc,pete de vopsea si alte impuritati care afecteaza aderenta. Metodele adecvate
depregatire a suprafetei sunt sablarea cu nisip sau cu alice, jet de apa la presiune
inalta,sau slefuirea. Dupa pregatirea suprafetei, rezistenta la intindere a substratului
trebuie sadepaseasca 1,5 N/mm2 (se verifica cu un tester de tractiune la o sarcina
de 100 N/s).Continutul de umiditate reziduala a sapei de suport nu trebuie sa depaseasca
95
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
4 % (severifica, de exemplu, cu un dispozitiv CM). Temperatura substratului trebuie sa fie

cucel putin 3 K peste punctul de roua atat pe timpul aplicarii, cat si pentru cel putin
24ore dupa aplicare (la 15C).
CONSUM
Primul strat (amorsa): 0,15 0,25 kg/m2Al doilea si al treilea strat: 0,20 0,25 kg/m2
INTREINERE. AGENT DE CURATARE
Curatarea si intretinerea regulata vor prelungi viata tuturor pardoselilor din rasini, vor
imbunatati aspectul si vor reduce tendinta de retinere a murdariei. Sunt disponibile
echipamente specializate si substante de curatare a podelelor, iar producatorii sifurnizorii
de solutii de curatare sunt in masura sa ofere recomandari despre regimurile de curatare
adecvate. Consultati serviciile tehnice pentru informatii detaliate.
Sculele refolosibile trebuie sa fie curatate cu grija imediat dupa utilizare, cu apa. Dupace
materialul s-a intarit, este necesara curatarea mecanica, care este usurata
prinintroducerea sculelor in CONICA Cleaner 40.
AMBALAJ. DEPOZITARE
Stratul de acoperire epoxidic este furnizat uzual in pachete functionale de 10 kg si de30
kg (variaza functie de marca de firma). Se depoziteaza in containerele originale, inlocuri
uscate si la o temperatura intre 15 25 C.Nu se expune la lumina directa a soarelui.
Se protejeaza impotriva inghetului. Pentruo durata maxima de depozitare in aceste
condittii, vezi eticheta "Best Before.
AVERTIZARI SI MASURI DE SIGURANTA
In starea intarita, stratul de acoperire epoxidic nu este periculos din punct de
vederefiziologic, insa la punerea in opera a materialului trebuie luate urmatoarele masuri
deprotectie:- se poarta manusi, ochelari
si imbracaminte de protectie;- se evita contactul cu pielea si cu ochii, in caz de contact
cu ochii, se solicita ingrijiremedicala;- se evita inhalarea vaporilor, cand se lucreaza cu
produsul, nu se mananca, nu sefumeaza si nu se lucreaza in apropierea unei flacari
deschise.Pentru date suplimentare in legatura cu avertizarile de siguranta,
reglementarileprivind transportul si gestionarea deseurilor, se va consulta Fisa de
siguranta aprodusului respectiv. Reglementarile asociatiilor profesionale locale si/sau
ale altorautoritati care reglementeaza siguranta si igiena muncitorilor care manipuleaza
rasiniepoxidice trebuie sa fie respectate.
REGULAMENT UE 2004/42 (GHID Deco-Paint)
Acest produs se conformeaza cu directiva UE 2004/42/EG (directiva Deco-Paint) sicontine
mai putin decat limita maxima admisibila de VOC (Etapa 2, 2010). Inconformitate cu
directiva UE 2004/42, continutul maxim admisibil de VOC pentruProdusul Categoria IIA /j
tipul wb este 140 g/l (Limita: Etapa 2, 2010). Continutul deVOC pentru stratul de
acoperire epoxidic este < 140 g/l (pentru produsul gata deutilizat).
96
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini - SAPE PENTRU PARDOSELI

(11) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru
stratul
suport al pardoselilor.
(11) 1112 Acest capitol va completa capitolele cuprinznd specificatii pentru executarea
urmtoarelor tipuri de pardoseli :
pardoseli din dale mozaicate;
pardoseli din gresie ceramic;
pardoseli din plci de ciment.
(11) 1121 Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si
prescriptiile
standardelor si normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele
specificatii.
(11) 1122 Standarde
2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii
4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali
5. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de ncercare.
(11) 1123 Normative
1.C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si
tencuiala
2.C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificrile si
completrile
acestuia.
(11) 1131 Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor
din STAS
2634-80 si anume:
rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m 3 mortar.
consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.
(11) 1132 Conditii de acceptare la receptie a mortarului :
- rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm 2;
- consistenta mortar proaspat: 12 cm;
densitate mortar proaspt: min. 1950 kg/m3
(11) 1133 Metoda de testare si rezultatul ncercrilor laboratorului se vor supune spre
aprobare
Consultantului.
(11) 1134 Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cte 5
kg din
fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
(11) 1135 Se va pune la dispozitia Consultantului certificatul producatorului prin care se
atesta ca cimentul livrat la santier este conform cu specificatiile.
(11) 1200 MATERLALE SI PRODUSE
97
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(11) 1211 Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare
natural sau alb, far constituenti care sa pateze.
(11) 1212 Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avnd densitatea
n gramada, n stare afnat de minimum 1200 kg/m 3.
Nisipul de cariera poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
(11) 1213 Ap conform STAS 790 - 84.
Apa va fi potabil, curat, far urme de grsime sau alte substante care pot pta, nu va
contine acizi.
(11) 1214 Plastifianti de tip DISAN (produs romnesc) sau alti similari apropiati.
(11) 1221 Agregate
1.Agregatele vor fi transportate si depozitate n functie de sursa si sortul lor. Agregatele
vor fi manipulate astfel nct sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea
cu pmnt sau alte materiale strine.
2.Daca agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou
trecute prin sit nainte de ntrebuintare.
3.Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de
la santier dac continutul de umiditate este astfel nct poate afecta precizia amestecului
de mortar; n acest caz agregatele se vor depozita separat pn ce umiditatea dispare.
5. Agregatele se vor depozita n silozuri, lzi sau platforme cu suprafete dure, curate. La
pregtirea depozitrii agregatelor se vor lua msuri pentru a preveni ptrunderea
materialelor strine. Agregatele de tipuri si mrimi diferite se vor depozita separat.
Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lsate s se usuce pentru 12 ore.
(11) 1222 Cimentul :
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtnd etichete pe
care
s-au nscris greutatea, numele productorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n
cldiri nchise, ferit de umezeal.
2. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fat de greutatea
specificata.
3. Dac Consultantul aprob livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru
depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate.
Nu se vor amesteca mrcile si tipurile de ciment n siloz.
aprobarea Consultantului.
(11) 1223 Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea unor
materiale strine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate n timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
suporti mai nalti cu aproximativ 30 cm dect elementele din jur.
Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi
acoperit cu prelate impermeabile.
(11) 1225 Se va ndeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a ntrit sau a facut
priz.
(11) 1230 Amestecuri pentru mortar
1. Se vor masura materialele pe lucrari astfel nct proportiile specificate n amestecul de
mortar s poata fi controlate si mentinute cu strictete n timpul desfasurrii lucrrilor.
98
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2. Dac nu se specifica astfel, proportiile se vor stabili dup volum.

3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m 3 din fiecare material fobosit ca
ingredient pentru mortar este considerata astfel:
Material
Greutatea pe metru cub
Ciment Portland
1506 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2%
1300 kg
(11) 1232 Dozaje, compozitii
1. Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip n proportie de
1:3,5 (circa 405 kg ciment la m3 mortar).
(11) 1300 EXECUTIE

(11) 1310 Prepararea mortarului
(11) 1311 Mortarul se amestec bine si numai n cantitti ce se vor folosi imediat. La
prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate
de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu ap a amestecului.
Mortarul se va pune n opera ntr-un interval de 2 ore dup preparare. In acest interval de
timp se permite adaugarea apei n mortar pentru a compensa cantitatea de ap
evaporat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la locul de
preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndeprtat.
(11) 1312 Dac nu se aprob altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face n mixere
mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si
uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul
materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei.
Volumul de amestec din fiecare lot nu va depsi capacitatea specificat de productorul
mixerului. Tamburul se goleste complet nainte de adugarea lotului urmtor.
(11) 1313 Mortarul folosit la rostuire va fi uscat att nct sa aiba proprietati plastice
care s permit folosirea lui la umplerea rosturilor.
(11) 1314 Transportul mortarului:
45.
1.
Se face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciat, nct transportul si punerea n opera a
mortarelor s se faca :
- n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
- n maxim 1 or de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment- var - fara
ntrzietor de priza;
- n maximum 2 ore, pentru mortarele cu ntrzietor de priz.
(11) 1321 Imediat nainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate
resturile de materiale vor fi ndeprtate. Suprafata betonului va fi curtat de praf.
(11) 1322 Sapele vor fi turnate ntr-o singur operatie si vor fi driscuite; atunci cnd
sunt partial uscate, vor fi periate pentru obtinerea unei suprafete striate.
(11) 1323 Sapa de mortar de cirment se execut n timp de minimum 24 ore si maximum
24 zile de la turnarea planseului de beton simplu sau armat.
(11) 1324 Sapa se va executa n spatii n care s-au executat deja urmatoarele operatiuni
de finisare:
46.
1.
pozarea peretilor despartitori;
47.
2.
executarea tencuielilor;
48.
3.
pozarea tocurilor pentru usi interioare;
49.
4.
executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.
(11) 1325 Se verifica ca planseul de beton sa aib abaterile de la planeitate admise
maxime astfel:
99
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- planeitate: +/- 4 mm la 2 m;
- denivelri ntre 2 elemente prefabricate alaturate (plci): +/- 0,5 mm.
(11) 1330 Executarea sapei
(11) 1331 Sapele vor avea grosimea indicat n planuri.
Dac nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm. indiferent de stratul pe
care se aplic (beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplic ulterior.
(11) 1332 Se va avea de asemenea o grija deosebit la executarea pantelor conform
desenelor, la spatiile umede (bi, bucatarii, spalatorii, etc.).
(11) 1333 Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau srm, de reziduuri,
impuritti, praf, moloz, se rzuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar czute din alte
procese tehnologice, se mtur si se spala cu jetul de ap, far sa se inunde.
(11) 1334 Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
(11) 1335 Se traseaz nivelul, pornind de la linia de vagris.
(11) 1336 Mortarul se aplic pe pardoseal cu pompe sau alte mijloace si se niveleaz cu
dreptarul, apoi se driscuieste suprafata.
(11) 1377 Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna
aderenta a stratului suport al pardoselii.
(11) 1340 Curtare si protectie
(11) 1341 Sapele vor fi acoperite pentru a se mpiedica uscarea rapid.
(11) 1342 Dup executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe
care le consider adecvate.
(11) 1350 Defecte admisibile si remedieri
(11) 1351 Dup executare, sapa va fi lasata n stare perfecta, conform planurilor. Va fi
obtinuta aprobarea Consultantului.
(11) 1352 Toate lucrrile defectuoase vor fi nlturate si nlocuite la cererea
Consultantului. Volumul lucrrilor care urmeaza sa fie nlaturate si metodele de nlturare
si nlocuire vor fi cele indicate de Consultant.
(11) 1353 Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrrile de nlaturare
si nlocuire a sapelor defectuoase.
Dupa prerea Consultantului, nu sunt admise lucrrile dac:
1. Sapa nu ndeplineste conditiile prevazute n specificatii;
2. Suprafata sapei este mult prea deteriorat pentru a putea fi acceptat.
3. Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect.
4. Datorita ncarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost deteriorata.
(11) 1411 Sapele nu vor fi platite separat.
(11) 1412 Sapa se va deconta separat numai n cazul n care, fata de grosimile prevazute
n specificatii si detaliile din planse. Beneficiarul va solicita o grosime mai mare a
acesteia.
100
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini - (12) 1100 CONFECTII METALICE

(12) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor
metalice
(otel).
(12) 1112 Specificatii pentru lucrri de vopsitorii la confectii metalice sunt cuprinse la
capitolul (12)3000.
(12)1120 Concept de baza
(12) 1121 Toate confectiile metalice se executa din otel moale, protejat cu grund
anticoroziv si vopsite cu vopsea pe baza de ulei, rasini alchidice sau epoxidice.
(12)1130 Standande si normative de referinta
prescriptiile din standandele si normativele de mai jos, vor avea prioritate
1. STAS 333-87 Otel rotund
2. STAS 334-88 Otel patrat
3. STAS 395-88 Otel lat
4. STAS 424-91 Otel cornier cu aripi egale
5. STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald
6. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
7. STAS 500/3-80 Otel de uz general pentru constructii rezistente la coroziune
atmosferica.
Marci.
8. STAS 9O8-90 Banda de otel.
9. STAS 7657-90 Tevi sudate longitudinal pentru constructii.
10.STAS 794-90 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal.
(12)1140 Mostre si testari
(12) 1141 Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului una sau doua
mostre pentru piesele de confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinznd
materialele, sistemele de fixare, asamblare (buloane sau sudura), protejare
anticoroziva si finisare ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile
metalice.
(12) 1142 Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa
comenzile pentru executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa n
conformitate cu mostrele aprobate.
(12) 1143 Piesele de confectii metalice vor fi nsotite de certificatele producatorului,
prin care se atesta calitatea materialelor folosite, n concordanta cu mostrele
aprobate si cu desenele de executie.
(12) 1150 Desene de executie
50.
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele desene de executie pentru toate
confectiile metalice ce vor fi cuprinse n lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de
elementele de structura.
(12) 1201 Materiale
(12) 1211 Otel moale conform standardelor enumerate mai sus : otel lat laminat la
cald, teava trasa la cald, otel rotund, profile laminate la cald, tabla de otel.
101
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
1. Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel putin 3 mm.

2. Tabla va avea grosimea de cel putin 2,0 mm si va fi zincata la cald. (490 gr/mp)
(12) 1212 Accesorii : suruburi, piulite, saibe, dibluri CONEXPAND protejate anticoroziv
prin
51.
cadmiere (daca nu se specifica altfel).
(12) 1220 Produse
1. Confectiile metalice se vor executa n ateliere specializate, n strict conformitate cu

desenele de executie si cu mostrele aprobate.
2. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea Consultantului, modificni ale solutiilor,
gabaritelor sau finisajelor fat de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul (calitativ si
cantitativ) al solutiilor initiale.
3. Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:
lungime, latime : +/- 2 mm
- - grosime: + 1 mm, - 0,5 mm
- planeitate: deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5
mm la dimensiuni pna la 1,5 m si maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.
(12)1222 Lista confectiilor metalice:
1. Balustrade de la scari interioare si exterioare.
2. Parapete la scari, balcoane, logii, galerii, etc.
3. Grilaje metalice de protectie a golurilor (usi, ferestre) si panouri despartitoare pentru
balcoane.
4. Scari metalice intenioare si exterioare, fixe sau reglabile.
5. Scari exterioare de incendiu.
6. Chepenguri metalice.
7. Grile de ventilatie.
8. Grtare pentru stergerea picioarelor.
9. Alte confectii diverse incluse n proiect.
12)1223 Confectiile metalice von fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe baza
de ulei conform STAS 3097-80.
(12) 1240 Livrare, manipulare, transport
(12)1241 Confectiile metalice se vor mpacheta n ambalaje special proiectate, n
containere si se vor transporta astfel pna la depozitul special amenajat din cadrul
santierului.
(12)1242 Confectiile metalice se vor depozita n spatii acoperite, ferite de intemperii si
de actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative, la 10-15 cm de pardoseal.
(12)1243 Se vor livra de catre producator vopsite cu un strat de grund anticoroziv pe
baz de miniu de plumb, n ansambluri sau subansambluri.
(12)1244 Depozitarea se va face protejndu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de
polietilena.
(12) 1245 Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual iar cele mai
grele cu dispozitive speciale.
(12) 1300 MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE
(12)1310 Operatiuni pregatitoare
(12) 1311 La nceperea montajului se vor fi executat urmtoarele lucrari:
1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje,
rectificari la peretii de beton);
2. Lucrrile de hidroizolatii, inclusiv probele de etanseitate a
acestora.
3. Pozitionarea si fixarea elementelor nglobate pentru montarea
102
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
confectiilor metalice (praznuri, ghermele, placute, etc.)

(12) 1312 Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice
functie de elementele de fixare existente sau pentru pozitionarea acestora - n
conformitate cu detaliile de executie.
(12)1313 Se verifica calitatea executiei lucrrilor executate anterior, n legatura directa si
care pot influenta operatiile de montaj a confectiilor metalice.
(12) 1320 Montajul
(12) 1321 Operatiile de montaj:
1. Fixarea provizorie prin haftuirea n cteva puncte de sudura (acolo
unde fixarea se face prin sudura).
2. Pozitionarea corect se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului
cu plumb.
3. Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (functie de solutie,
de la caz la caz).
(12)1322 Operatiuni de finisare
1. Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte
impuritati.
2. Se repara stratul de grund anticoroziv.
3. Se executa vopsitoria conform () 3000
(12)1330 Verificari n vederea receptiei
(12) 1331 Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri,
slefluiri,
mbinari, etc.)
(12) 1332 Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si
mostrele aprobate, Consultantul va putea decide nlocuirea lucrarilor cu altele care
sa respecte aceste cerinte.
(12) 1410 Pretul unitar pentru confectiile metalice cuprinde lucrrile de executie si
montaj inclusiv accesoriile de fixare si vopsitoria.
(12) 1420 Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de kg, metri liniari sau
bucati, conform articolului din cantitativul de lucrri, conform extraselor de confectii
metalice din proiect.
103
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini - (13) 000 TINICHIGERIE

(13) 1100 GENERALITTI
(13) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrrile de tinichigerie (jgheaburi,
burlane, glafuri, sorturi, vnzare, parafrunzare, etc.).
(13) 1112 Sunt cuprinse, de asemenea, specificatii pentru montajul elementelor de
tinichigerie utilizate la lucrarile de etansare a rosturilor verticale si orizontale.
(13) 1120 Concept de baz
(13) 1121 Toate elementele de tinichigerie se vor executa din tabl zincat la cald (490
g/m2).
(13) 1131 Acolo unde exist contradictii ntre prezentele specificatii si prescriptiile
cuprinse n standardele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.
1. STAS 429-85 - Chit de miniu de plumb.
2. STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii, rezistente la coroziune
atmosferica mrci
3. STAS 889-89 - Srm moale zincata.
4. STAS 908-90 - Otel laminat la cald. Band.
5. STAS 2028-80
- Tabl zincat.
6. STAS 2111-90 - Cuie cu cap plat, conic si cu cioc.
7. STAS 2274-88 - Burlane, jgheaburi si accesorii de mbinare si fixare.
8. STAS 2389-92
- Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alctuire.
9. STAS 3097-80 - Grund anticoroziv - miniu de plumb.
10. STAS 8285-88 - Impletituri de srma. Testuri de srm de uz general.
11. SREN 10143:1994 - Tabla din otel zincat continuu la cald.
(13) 1133 Normative
1. C 3 7-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea nvelitorilor la Constructii Caietul I.
Prescriptii generale.
(13) 1140 Desene de executie
(13) 1141 Antreprenorul va prezenta desene de executie pentru elementele de
tinichigerie cuprinznd:
- detalii de croire si fasonare a tablei;
- detalii de montaj a elementelor.
(13) 1142 Aprobarea detaliilor de arhitectur (detalii teras, strpungeri, scurgeri)
nsemna aprobarea si a elementelor de tinichigerie care nu se vor supune separat
aprobrii Consultantului.
(13)
(13)
(13)
(13)
(13)
(13)
1200 MATERIALE SI PRODUSE

1210 Materiale (n plus fat de ()1132).
12 11 Accesorii : suruburi, piulite, saibe cadmiate.
1212 Carton bitumat CA400, conform SR 138-94.
1213 Bitum tip H80/90 conform STAS 7064-78.
1220 Lista confectiilor de tinichigerie
104
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(13) 1221 Burlane si coturi de scurgere ale burlanelor, cu sectiune circular sau
dreptunghiulara,
din tabla zincat de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.
(13) 1222 Jgheaburi de scurgere cu sectiune semicirculara sau dreptunghiulara, din tabl
zincat de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.
(13) 1223 Crlige si brtri pentru montarea jgheaburilor si burlanelor, conform STAS
2274-88.
(13) 1225 Glafuri de protectie la ferestre, din tabl zincat de 0,5 mm grosime, avnd
ltimea conform cu detaliile din proiect.
(13) 1227 Garguie (guri de scurgere) din tabl zincat de 0,5 mm grosime, de form
circulara sau dreptunghiular cu sectiunea conforma cu detaliile din proiect.
(13) 1228 Caciuli de protectie, deflectoare la terase, tuburi de aerisire din tabla zincata
de 0,5 mm grosime, conform detaliilor din proiect.
(13) 1231 Foile de tabl zincat se livreaz n legaturi, mpreun cu certificatele de
calitate emise de productor.
(13) 1232 Transportul legaturilor se va face cu mijloace auto, asezate n stive pe
platforma acestora, nefiind admis ramnerea n consol a legaturilor cu foi de tabla.
(13) 1233 Pe santier legaturile cu foi de tabla se vor depozita n stive asezate pe
platforme, n spatii nchise, uscate, ferite de intemperii si de degradari mecanice (lovire,
zgriere, deformare).
(13) 1234 Manipularea se va face n conditii de protejare a materialului astfel ca sa nu se
deterioreze stratul protector anticoroziv.
(13) 1235 Nu se vor desface ambalajele dect la atelierul de confectii si tinichigerie.
(13) 1236 Manipularea elementelor de tinichigerie, gata confectionate, se va face cu grija
pentru a nu provoca deformri ale acestora nainte de a fi puse n opera.
(13) 1237 Depozitarea jgheaburilor burlanelor, crligelor si brtrilor se va face pe
platforme, asigurndu-se protectia mpotriva loviturilor si deteriorarii lor.
(13) 1300 MONTAJUL
(13) 1310 Lucrri ce trebuie executate nainte de montarea tinichigeriei
1. Executarea tencuielilor si rectificrilor.
2. Amplasarea pieselor de fixare (agrafe, bratari si fixarea lor cu cuie sau bolturi
mpuscate).
3. Etansarea rosturilor verticale si orizontale.
4. Pozarea elementelor de instalatii sanitare la terase.
(13) 1320 Montajul
(13) 1321 Se va face n conformitate cu planurile si detaliile de arhitectura ale
proiectului, aprobate de Consultant si cu prescriptiile din STAS 2389-92.
(13) 1322 Glafurile de protectie care se vor monta la ferestre vor fi pozate pe suportul
din beton sau mortar prin intermediul unui strat separator din carton bitumat (13) 1217
lipit cu mastic de bitum (13) 1218 si vor fi prevzute la partea inferioar cu lacrimar care
va depasi fata zidariei cu minimum 2 cm.
(13) 1330 Verificri n vederea receptiei
(13) 1331 Agrafele si bratarile de fixare trebuie sa fie corect prinse n stratul suport.
(13) 1322 Elementele de tinichigerie trebuie s nu prezinte deformri mecanice de
suprafata, cu stratul de zinc deteriorat sau lips.
(13) 1333 Acoperirea rosturilor orizontale si verticale trebuie s fie n concondanta
perfecta cu cerintele si detaliile din proiect provenite din dilatatie.
105
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(13) 1334 Elementele de acoperire la rosturi vor trebui sa permit variatiile de

dimensiuni, din dilatatie, ale rostului.
(13) 1335 Cositorirea trebuie s fie fara ntreruperi pentru a nu permite desprinderea
elementelor si infiltrarea apei.
(13) 1336 Lucrrile de tinichigerie, desi nu prezint important mare din punct de
vedere al costului sunt foarte importante n asigurarea unei bune comportri n
exploatare a lucrrilor de constructii (n special izolatii), de aceea se va verifica foarte
atent modul de realizare a etansrilor la strapungerile la terase sau acoperisuri si la
racordul nvelitorii la jgheaburile si burlanele de scurgere a apelor pluviale.
(13) 1337 Consultantul va putea solicita nlocuirea unor elemente de tinichigerie daca
nu sunt respectate:
- prezentele specificatii;
- prevederile proiectului aprobat si dispozitiile de santier;
- detaliile de executie din proiectul aprobat.
(13)
1400 MASURATOARE SI DECONTARE
(13) 1410 Msurarea lucrarilor se face conform articolului din cantitativul de lucrari,
functie de numarul de bucati sau metri liniari de lucrare.
(13) 1420 Lucrarile de tinichigenie se platesc fie separat, fie n cadrul unor lucrri mai
complexe (nvelitoare).
106
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini - (14) 000 TROTUARE DE PROTECTIE

(14)
00 GENERALITATI

(14) 1111 Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie
pentru cldiri astfel:
trotuare din beton simplu turnat pe loc;
trotuare din plci din beton;
trotuare din mixturi asfaltice;
borduri.
(14) 1112 Pentru lucrri de betoane se vor consulta instructiunile de la capitolul (0) 0000
al acestor
specificatii.
(14) 1120 Standarde de referint
2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli
4. STAS 1134-71 - Piatr de mozaic
5. STAS 1137-68 - Plci din beton pentru pavaje
6. STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare
7. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
8. STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrri de hidroizolatii n constructii
9. STAS 9199-73 - Masticuri bitumioase pentru izolatii n constructii
(14) 1130 Grad de detaliere a proiectului
(14) 1131 Antreprenorul va prezenta planse cu detalii de executie pentru executia
trotuarelor de
protectie cu sau far borduri.
(14) 1141 Inainte de comandarea si livrarea oricror materiale la santier, se vor pune la
dispozitia
Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:
1. Placi din beton: 2 mostre
2. Borduri din beton prefabricate, mozaicate : 2 mostre cu finisajul si culoarea
specificate.
3. Borduri din beton simplu : 2 mostre
(14) 1142 Prin aprobarea mostrelor de ctre Consultant se ntelege aprobarea cimentului
si
agregatelor, precum si alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate mozaicate vor fi confectionate din materialele
aprobate.
(14) 1210 Produse
(14) 1211 Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specific
astfel) avnd fete finisate, cu o latur tesita (conform desenelor).
1. Bordurile se vor executa prin turnare si presare.
2. Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificatiile din planse,
107
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
fara defecte care s afecteze aspectul sau functionalitatea lor.

Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.
3. Bordurile se vor poliza si freca n atelierul de confectionare.
4. Confectionare :
- bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 prti
pietris granilic.
stratul finisat n grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat n
planse, va consta
din ciment si piatr de mozaic n proportie I : 2 (la greutate n stare uscat), cu
granulatie de la 0 la 30 mm.
cantitatea de apa ce urmeaz a fi adaugata va fi maximum 20 l la 45 kg ciment.
dac se specific astfel, n cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga
pigment colorant.
agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Consultant si va trebui sa constituie
agregat aparent n proportie de aproximativ 50% din suprafata total finisat.
(14) 1212 Plci din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu
agregate din roc dur sau din dou straturi din care cel de baz din beton obisnuit. iar
cel de uzura cu agregate din roc dura, cu dimensiuni si grosimi conform STAS 1137-68.
1. Plcile se vor executa prin presare mecanic fie n culoarea natural a liantului, fie
colorate conform indicatiilor din proiect.
2. Plcile vor avea fata superioar neted sau cu santuri imprimate conform indicatiilor
din proiect.
3. Nu se vor monta plci cu stirbituri sau fisuri.
4. Confectionare:
placile se vor confectiona din piatr sparta dur cu dimensiunile pna la 1/3 din
grosimea stratului respectiv, sau din agregate de balastier.
cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000
N/cm2
(400 kgf/cm2)
dac se specific astfel, n cimentul pentru stratul de flnisaj se va adauga
pigment colorant conform indicatiilor din proiect
(14) 1213 Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granulatia pna la 31 mm si
ciment F 25 conform (14) 0000.
(14) 1214 Mixtura asfaltic pentru mbracaminti bituminoase turnate executate la cald.
Mixtura se prepara din bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (functie de
zona climateric cald sau rece) amestecat n malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la
care se adauga agregatele naturale (nisip natural conform STAS 662-89 si criblur
conform STAS 667-90); tipul si dozajele mixturii asfaltice pentru stratul de uzura vor fi
(14) 1220 Materiale folosite la executia produselor (In plus fat de (14)1121)
(14) 1221 Coloranti minerali, daca se specific.
(14) 1222 Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86.
(14) 1223 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins n pulbere, conform STAS 53979
(14) 1224 Agregate naturale de balastier, conform STAS 662- 89.
(14) 1225 Agregate naturale si piatr prelucrat pentru drumuri, conform 667-90.
(14) 1226 Materiale pentru stratul de poza
(14) 1227 Mortar de poz conform specificatiilor de la capitolul (14) 1000.
(14) 1228 Beton simplu cu rezistenta Bc 7,5 conform specificatiilor de la capitolul (14)
0000.
(14) 1229 Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76.
(14) 1230 Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.
108
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(14) 1231 Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754-86.

(14) 1232 Livrare, transport, manipulare
(14) 1233 Pentru agregate mortare si elemente prefabricate sunt valabile specificatiile
(14) 1160 si (14)1000.
(14) 1300 EXECUTIA TROTUARELOR
(14) 1310 Borduri din beton prefabricate
(14) 1311 Se execut fundatia din beton Bc 3,5, conform celor specificate la capitolul
(14) 0000 si conform cu detaliile din proiect.
(14) 1312 Se verific suprafata de pozare si se aplic stratul de poz din mortar de
cirnent, n conformitate cu specificatiile de la (14) 1000.
(14) 1313 Se pozeaz bordurile (14) 1211 n conformitate cu specificatiile de la capitolul
(14)1000
referitoare la elementele din beton mozaicat si indicatiile din proiect.
(14) 1320 Plci de beton prefabricate
(14) 1321 Se ndeparteaz stratul vegetal, dup care pmntul natural va fi bine btut
iar pmntul de umplutur va fi asezat si bine batut n straturi succesive de maximum 20
cm grosime.
(14) 1322 Se toarna fundatia din beton marca Bc 3,5, turnat n panouri de 4 m 2, cu panta
spre exterior de cca. 3%.
(14) 1323 Se aplic stratul de poz din mortar de ciment 400 kg/m 3 conform (14) 1000 n
grosime de 3cm.
(14) 1324 Se aseaz plcile prin presare, cu rosturile n continuare pe cele dou directii,
controlndu-se cu dreptarul de 2 m, si avnd grij sa se asigure panta de scurgere de
cca.3 % de la cldire spre exterior.
(14) 1325 Se umplu rosturile ntre placi cu lapte de ciment iar spre soclul cladirii cu bitum
(dop de bitum).
(14) 1330 Beton simplu turnat pe loc
(14) 1331 Se ndeprteaz stratul vegetal, dup care pamntul natural va fi bine batut,
iar pmntul de umplutur va fi bine btut n straturi succesive de maximum 20 cm
grosime.
(14) 1332 Se astere stratul de balast mrunt amestecat cu argil btuta n proportie de
1:1 si grosime medie de 10 cm cu panta spre exterior de cca. 3%.
(14) 1333 Se toarna betonul marca Bc 3,5 () 0000 si se prelucreaz fata vizibil cu rolul;
la cca
3,0 m se las rosturi de dilatare.
(14) 1334 Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum.
(14) 1340 Mixtura asfaltic
(14) 1341 Se ndeprteaz stratul vegetal, dupa care pmntul natural va fi bine btut
iar pmntul de umplutur va fi asezat si bine btut n straturi succesive de maximum 20
cm grosime.
(14) 1342 Se toarn fundatia din beton marca Bc 3.5 n grosime medie de 10 cm, n
panouri de
4 m2 si cu panta spre exterior de cca. 3 %.
(14) 1343 Se toarn asfaltul n grosime de 2 cm conform STAS 174-83 si STAS 17587.
(14) 1350 Abateri limita admisibile
(14) 1351 La asezarea bordurilor si placilor:
1. Planeitate : 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
2. Denivelarea admis ntre 2 elemente prefabricate alaturate este de 1 mm.
109
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
(14) 1352 La turnarea betonului si asfaltului:

1. Grosime: 10% pentru fiecare strat n parte.
2. Panta profilului transversal: 5 mm / m.
(14) 1361 Verificarea la receptie a lucrrilor se va face prin examinarea suprafetelor,
lucrarile trebuind sa se ncadreze n prevederile acestor specificatii.
(14) 1362 Se vor face verificari la:
- aspectul si starea generala
- elementele geometrice (grosime, planeitate)
- fixarea mbrcmintii pe suport;
- rosturi;
- corespondente cu proiectul.
(14) 1363 Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau
dac aspectul lucrrilor nu este corespunzator (plci fisurate, rosturi cu muchii
stirbite, etc.), Consultantul poate decide nlocuirea locala sau pe suprafete mai mari
a lucrrilor si refacerea n conditiile prescrise n specificatii.

(14) 1410 Pretul unitar, n articolul pentru bordura din cantitativul de lucrari, include
si stratul de poz din mortar de ciment, precum si fundatia de beton simplu.
Decontarea se va face la metru liniar de lucrare conform cu plansele din proiect.
(14) 1420 Pretul unitar pentru trotuarul din plci prefabricate din beton cuprinde n
articolul din cantitativul de lucrari si stratul de poza din mortar de ciment, precum si
stratul din beton simplu. Decontarea se face la metru patrat de lucrare, conform
planselor din proiect.
(14) 1421 Pretul unitar pentru trotuarul din mbracaminte din mixtura asfaltica
cuprinde n articolul din cantitativul de lucrari si stratul de poza din beton simplu.
Decontarea se face la metru ptrat de lucrare, conform planselor din proiect.
110
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Caiet de sarcini - TERASAMENTE

2.1. GENERALITI
Obiectul specificaiei
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de terasamente, constnd din
spturi, ncrcarea n mijloacele de transport, transportul, mprtierea, nivelarea i
compactarea pmntului, efectuate pentru realizarea fundaiilor.
Concepte de baz
La acest contract executarea lucrrilor de terasamente se face mecanizat, metodele de
lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este
posibil sau nu este justificat.
Pentru sprijinirea spturilor se vor utiliza, de regul, elemente de inventar. modulate,
concepute pentru un domeniu mare de utilizare i cu posibiliti de refolosire.
Elemente de proiectare
Eventualele neconcordane ntre situaia luat n considerare n proiect, pe baza studiului
geotehnic, i specificat pe planurile de fundaii i constatrile CONTRACTORULUI la
execuia spturilor, n ceea ce privete stratificaia terenului de fundare, natura apei
subterane, obstacole ntlnite (hrube, umpluturi locale, canalizri, etc.) vor fi semnalate
CONSULTANTULUI pentru stabilirea masurilor corespunztoare. n astfel de situaii nu se
va continua lucrul fr acordul scris al CONSULTANTULUI.
La executarea de spturi lng cldiri existente dac se constat de CONTRACTOR c
ipotezele luate n considerare n proiect la baza msurilor de asigurare a stabilitii
cldirilor existente nu corespund, CONTRACTORUL va opri lucrrile pn la obinerea
acordului din partea Consultantului asupra modificrilor de soluii sau dimensionrii
necesare.
Pentru lucrrile de terasamente de volum mai mare CONTRACTORUL va ntocmi fie sau
proiecte tehnologice pe care le va supune aprobrii CONSULTANTULUI.
Pentru sprijinirea spturilor cu adncimi peste 5,0 m Se Vor elabora proiecte de execuie
de ctre CONTRACTOR pe care acesta le va supune aprobrii CONSULTANTULUI.
2.2. STANDARDE DE REFERIN
Standarde romneti
-
STAS
STAS
STAS
STAS
6054-77
2745-90
1913/1-82
2916-87
Terenul de fundaie. Adncimi de nghe

Terenul de fundaie Urmrirea tasrii construciilor
Terenul de fundaie. Pmnturi. determinarea umiditii.
Lucrri de drumuri i ci ferate. Protejarea taluzurilor i
anurilor.
-STAS 9824/0-74
Trasarea construciilor. Prescripii generale.
-STAS 9824/1-87. Trasarea construciilor.
Normative romneti de execuie
- C 169- 88 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru
realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale
111
S.C.
- C 16- 84
- C 56 -85
- C 61- 74
- C 29- 85
- C 168- 80
- C 182 - 87
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i

a instalaiilor aferente.
Verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaiile aferente
Instruciuni tehnice pentru determinarea tasrilor
Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice
Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensible la
umezire prin silicatizare i electrosilicatizare
Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri
Alte prescripii romneti

- Ordin IGSIC nr. 8/07.11.l981, referitor la ncercrile de laborator pentru verificarea
compactrii terenului
- P 7- 88
Normativ pentru proiectarea i executarea construciilor fundate
pe pmnturi sensibile la umezire
- P 70- 79
Instruciuni tehnice- pentru proiectarea i executarea construciilor
fundate pe pamnturi cu umflri i contracii mari
2.3. MATERIALE I PRODUSE
Materiale
- Agregate
- Balast
- Pmnt pentru umplutur
Accesorii
Dulapi metalici executai din tabl ambutisat sub forma de chesoane rigidizai cu nervuri
interioare din tabl ondulat i spraiuri mecanice pentru sprijiniri.
Spraiuri mecanice .
Cadre verticale portpraiuri hidraulice .
Panouri metalice portglisiere .
Panouri metalice cu role de ghidare. Distanieri orizontali extensibili, pentru sprijiniri.
2.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Transportul pmntului se va face cu autobasculante incrcate cu mijloace mecanizate
sau manual.
Depozitarea pmntului necesar pentru umplutur se va face n imediata apropiere.
Depozitarea rezultatelor defririlor i curirii terenului se va face n locurile pentru care
s-a obinut avizul primriei.
2.5. EXECUIA LUCRRILOR
Generaliti
La executarea spturilor pentru fundaii se va ine seama s nu fie periclitate instalaiile
nvecinate zonelor de lucru.Dac execuia spturilor pentru fundaii implic dezvelirea
unor reele de instalaii subterane existente, executarea lucrrilor va ncepe. numai dup
obinerea avizului de sptur i a permisului de foc.Dezafectarea reelelor de instalaii
subterane se va face numai cu acordul Consultantului i acordul scris al
Beneficiarului.Cnd turnarea betonului n fundaii nu se face imediat dup executarea
spturii pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico- mecanice ale terenului
sub talpa de fundare, aceasta va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota final n
funcie de calitatea terenului.
112
S.C.
CALITATEA TERENULUI
- nisipuri fine
- pmnturi argiloase
- pmnturi sensibile la umezire
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
DIFERENA DE COT
0,200,30 cm
0,150,25 cm
0,400,50 cm
Execuia fundaiilor apropiate va ncepe cu cele situate la adncimile cele mai mari.
La spturile de lungimi mari se va asigura prin pante posibilitatea colectrii apelor n
timpul execuiei.
Nu se vor amplasa puurile de colectare n vederea drenrii terenului sub talpa de
fundare.
Spturile executate cu excavatoare nu vor depi profilul proiectat al spturii.
Ultimii 20-30 cm deasupra cotei inferioare a profilului spturii se vor executa manual.
Dac pe fundul gropii, la cota de fundare. apar crpturi n teren, msurile necesare n
vederea fundrii se vor stabili n acord cu Consultantul.
Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie se va stabili innd seama de
adncimea spturii, natura, omogenitatea, stratificaia, coeziunea, gradul de fisurare i
umiditatea terenului, regimul de scurgere al apelor subterane, condiiile meteorologice i
climaterice din perioada de execuie a lucrrilor de terasamente, tehnologia de execuie
adoptat, etc.
Operaiuni pregtitoare
nainte de nceperea lucrrilor de sptur se vor executa urmtoarele operaiuni
pregtitoare :
- defririle plantaiei existente pe amplasament
- demolri ale unor structuri existente pe amplasament
- curirea i amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale
Gropile ce rmn dup scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pmnt compactat
Se vor executa rigole sau anuri de gard pentru dirijarea apelor superficiale n afara
zonelor de lucru (conform proiectului).
nainte de execuia lucrrilor de spturi se va face trasarea prin fixarea. conform
proiectului, a poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate.
Execuia lucrrilor de sptur
a) Executarea spturilor deasupra apelor subterane
Spturile cu perei verticali nesprijinii se pot executa cu adncimi pn la :
- 0, 75 m n cazul terenurilor necoezive i slab coezive
- 1,25 m n cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
- 2,00 m n cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
Pentru meninerea stabilitii malurilor, terenul din jurul spturii trebuie s nu fie
ncrcat i s nu sufere vibraii.
Pmntul rezultat din sptur se va depozita la o distan de minimum 1 m de
marginea gropii de fundare.
Contractorul va lua msuri de nlturare rapid a apelor provenite accidental i mpotriva
surprii malurilor.
La spturile cu perei n taluz, cu adncimi pn la 2,0m ( pmnt cu umiditate natural
sub 12 - 18%) panta taluzului spturii ( tangena unghiului de nclinare fa de
orizontal ), nu trebuie s depeasc valorile maxime admise pentru diverse categorii
de pmnturi.
- nisip, balast
- nisip argilos
1/1.
1/1,25
113
S.C.
argil nisipoas
argil
loess
roc friabil
stnc
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2/3
1/2
4/3
2/1- 4/1
4/1-7/1
n cazul spturilor manuale cu adncime peste 2,0m taluzul trebuie executat n

trepte, prevzndu-se pe nlimi banchete care s permit evacuarea pmntului prin
relee; banchetele vor avea limea de 0,6- 1,0m i distanele pe vertical ntre ele de
circa 2,0m.
Executarea spturilor cu perei verticali sprijinii se utilizeaz cnd nu este posibil sau
economic sptura n taluz sau cnd adncimea spturii depete condiiile de
execuie a spturilor cu pereii verticali nesprijinii.
Sprijinirea spturilor la o adncime pn la 5,0m se execut cu elemente
metalice de inventar conform normelor n vigoare.
b) Executarea spturilor sub nivelul apelor subterane
Spturile sub nivelul apelor subterane sau n terenuri cu infiltraii puternice de ap se
vor executa prin sprijinirea pereilor spturii de fundaie cu palplane metalice, cu sau
fr ancoraje.
La ancorarea palplanelor pereii adnci turnai n teren se vor utiliza numai atunci cnd
fac parte din lucrarea definitiv.
ndeprtarea apei se va realiza prin EPUISMENTE DIRECTE prin pomparea direct a apei
din gropile de fundaie sau EPUISMENTE INDIRECTE prin coborrea nivelului apei
subterane cu ajutorul unor puuri filtrante i filtre aciculare amplasate n afara
contururilor excavate.
Indiferent de situaie i de soluiile propuse, CONTRACTORUL nu va ncepe lucrrile fr a
obine acordul CONSULTANTULUI.
Execuia lucrrilor de umpluturi
Umpluturile compactate ntre fundaii, la exteriorul cldirilor sau sub pardoseli se vor
executa, de regul, cu pmnturile rezultate din lucrrile de sptur.
Este interzis realizarea umpluturilor din pmnturi cu umflri i contracii mari, mluri,
prafuri, argile moi, cu coninut de materii organice, resturi de lemn, bulgri. etc.
Umpluturile ntre fundaii i la exteriorul cldirilor, pn la cota prevzut n proiect, se
vor executa imediat dup decofrarea fundaiilor pe baz de fie tehnologice ntocmite de
CONTRACTOR i avizate de CONSULTANT.
Dup stabilirea utilajului i numrului de treceri, a grosimii stratului i umiditii optime a
pmntului, se va trece la compactarea efectiv a straturilor pn la realizarea grosimii
umpluturii.
Condiia de calitate a compactrii
Gradul de compactare al umpluturii,. pentru asigurarea unei bune caliti, trebuie s
respecte urmtorii parametrii :
- d.min = 1,64 t/m3 ( 0,97 Proctor normal )
- Wopt = 16- 22%
Pentru compactarea umpluturilor. se vor folosi mijloace mecanice terasiere pentru
spaiile largi exterioare i maiuri mecanice de 6o-200kg cu motor cu explozie sau
acionate electric. Detalierea alegerii lor se va putea face dup ce se vor cunoate
disponibilitile executantului .
Se interzice utilizarea maiurilor manuale, deoarece nu se pot obine cu ele rezultatele de
calitate prescrise pentru argilele de pe amplasament.
114
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Se va utiliza un mai mecanic de min.60 kg ale crui caracteristici se vor comunica

proiectantului pentru acord.
Pamatul procurat se va aterne in straturi avnd grosimea afnat de 15cm (abatere
2cm); msurarea lor se face pe pereii fundaiei.
Umiditatea pmntului se va verifica nainte de compactare, trebuind s se nscrie n
mod omogen n domeniul N = 16- 22; in nici un caz nu se va folosi material supraumezit
(W 22%). nainte de compactare se va asigura frmiarea bulgrilor mari cu lopata.
n. faza 1 se vor experimenta cu un acelai mai mecanic pe ntreaga suprafa aleas :
- 3 straturi x 15cm grosime afnat cu 6 treceri pe aceiai urm
Grosimea straturilor dup compactare se va msura i nota pentru fiecare strat, ea
trebuind s fie de 10-12 cm.
Curirea, protecia lucrrilor

ntreaga suprafa a terenului pe care se execut lucrrile de terasamente va fi curat
de frunze, crengi, buruieni i cnd este cazul de zpad.
n cazul unei umeziri superficiale, datorit precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul
gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea lucrrilor de executare
a fundaiei (betonare), iar daca umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi.
n perioada de timp friguros sistemele de realizare a epuismentelor vor trebui protejate
mpotriva ngheului.
Condiii de protecia muncii
La executarea lucrrilor cuprinse n acest capitol de specificaii tehnice se vor respecta
urmtoarele prescripii :
- Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul
Sntii cu ordinele 34/1975 i 60/1975 i completate cu ordinele 110/1977 i 39/1977
- Normele Generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea
construciilor i instalaiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977
- Normele tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea
focului P118-83.
- Normele de protecia muncii in activitatea de construcii - montaj aprobate de M.L.P.A.T
cu ordinul nr.9N/1S.03.93
Se interzice cu desvrire focul n spturile cu perei sprijinii fie pentru dezghearea
pmntului fie pentru nclzirea muncitorilor. Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la
lucrrile de terasamente.
2.7.
RECEPIA LUCRRILOR
Generaliti
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare pe teren
att n ansamblu ct i pentru fiecare obiect n parte.
Se va verifica dac stratul de pmnt vegetal a fost recuperat dup decapare i a fost
depozitat corespunztor, in vederea unor noi utilizri.
Deficienele constatate la lucrrile de terasamente se vor consemna n Procesul verbal
de lucrri ascunse mpreun cu msurile de remediere aplicate conform indicaiilor
Consultantului.
Tolerane admisibile
Toleranele la trasarea construciilor, pentru lungimi:
115
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Lungimea construcie (m): 25
50
100
150
200
250
Tolerante (cm):
Pentru lungimi intermediare, toleranele se interpoleaz.

Pentru pante, toleranele pentru lungimi se majoreaz dup cum urmeaz :
Panta terenului ( n grade )
p<3
Sporul de pant ( % )
3<p<1
0
25
10<p<
15
5o
p>15
100
Pentru unghiuri, toleranele de trasare sunt 1.

Toleranta admis pentru reperul de cot 0,00 este de 1cm.
Abaterea admisibil fa de proiect i specificaiile tehnice pentru materialele (nisip.
ba1ast, pietri sau piatr spart) din care se realizeaz pernele de umplutura pentru
consolidarea terenului de fundare sunt:
5%
medie
2%
minim
5%
Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prevzut n proiect i specificaiile
tehnice sunt :
- granulaia sorturilor
- gradul de compactare
Tipul de lucrare
Abaterea
medie
sistematizare vertical
n jurul fundaiilor subsolurilor i sub
pardoseli
la anuri de conducte
10%
5%
5%
Abaterea
minim
15%
8%
8%
Verificri n vederea recepiei

La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundaii se vor verifica pentru fiecare n parte
dimensiunile i cotele de nivel realizate i se vor compara cu cele din proiect.
Se. vor verifica procesele verbale de lucrri ascunse, semnate de CONSULTANT (pentru
beneficiar), CONTRACTOR i de PROIECTANT (dac firma
de consultan este alta dect proiectantul) referitoare la :
- modificrile introduse fa de prevederile iniiale ale proiectului i specificaiilor tehnice
- probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel puin
una la 200 mp suprafaa de sptur i minimum 3 pentru fiecare obiect).
Verificarea calitii lucrrilor de umpluturi se va face urmrind folosirea unui material
corespunztor i prin asigurarea unei tehnologii corecte de compactare i prin
respectarea grosimii stratelor orizontale i a numrului de treceri prescris cu utilajele
adecvate.
Verificrile se vor efectua pentru fiecare strat elementar n parte i pentru toat
grosimea-umpluturii, se va lua cte o prob la 50-100 m 3 de pmnt compactat.
Se vor face verifcri conform STAS 1913/13-1983 a tuturor caracteristicilor compactrii
date prin proiect.
Rezultatele acestor verificri se vor nscrie n procesul verbaI de lucrri ascunse.
Se va verifica dac lucrrile executate se nscriu n limitele de toleran admisibile,
conform specificaiilor tehnice.
116
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Remedieri
CONSULTANTUL va decide, n cazul unor nerespectri ale prevederilor din proiect i a
prezentelor specificaii, care sunt msurile de remediere, locale sau de mai mare
ntindere, n funcie de natura i amploarea deficienelor constatate .
Costurile presupuse de eventualele lucrri de remediere vor fi integral suportate de
CONTRACTOR.
2.8.
MSURTORI I DECONTARE
Decontarea lucrrilor de terasamente se va face pe baza preurilor unitare stabilite prin

devizul aprobat i pe baza planurilor din proiect .
117
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
CAIETE DE SARCINI REZISTENTA
Caiet de sarcini pentru fundatii
Caiet de sarcini pentru cofraje
Caiet de sarcini pentru armaturi
Caiet de sarcini pentru betoane
Caie de sarcini pentru confectii din lemn
118
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
CAIET DE SARCINI PENTRU FUNDATII

1.1. LUCRARI PREGATITOARE
1.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie
sa fie terminate lucrarile pregatitoare , i anume :
a. sapaturile pentru groapa de fundatie i pentru santurile de fundatii;
b. protectia constructiilor vecine i a instalatiilor existente in pamant;
c. coborarea nivelului apelor subterane , pentru a permite executarea
corpului fundatiilor in uscat , atunci cand procedeele de executie adaptate nu permit
betonarea sub apa;
d. asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea i functionarea
normala a utilajelor de lucru , a depozitelor de materiale i a instalatiilor auxiliare
necesare executarii fundatiilor.
e. retrasarea axelor fundatiilor;
f. verificarea corespondentei dintre situatia reala i proiect ( din punct de
vedere al calitatii terenului , dimensiunilor i pozitiilor ) in limitele tolerantelor prescrise;
g. incheierea procesului verbal de lucrari ascunse privind executia
terasamentelor.
Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare ,
masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul i numai in scris.
1.1.2. Executarea i receptionarea lucrarilor de la punctul 1.1.1. se vor face
potrivit CAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de terasamente.
In cazul fundatiilor in apa , cu sau fara epuismente se va verifica in mod special
daca nu s-au produs afuieri , abulmente , prabusire etc. sau ca efectele acestora au fost
inlaturate, in asa fel incat corpul fundatiei sa poata fi executat corect , conform
proiectului.
1.2. TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDATII
1.2.1. Trasarea pozitiei cofrajului pentru turnarea fundatiilor din beton se
realizeaza de-a lungul sarmelor intinse intre reperii materializati in acest scop pe profile
de colt sau intermediare ce au servit la trasarea lucrarilor de sapaturi .
1.2.2. Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare , elementele cofrajului
pot capata deplasari de la pozitionarea initiala , este necesar ca inaintea turnarii
betonului sa se verifice corectitudinea finala a acestora .
Verificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic ( se recomanda ).
Acesta va fi colat pe linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta ,
verificarea facandu-se de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului.
1.2.3. Trasarea pozitiei cofrajelor pentru turnarea fundatiilor izolate ( inclusiv tip
pahar ) se face in raport cu axele trasate pe imprejmuirea din jurul gropii de fundatie ,
de-a lungul unor sarme intinse in cele doua directii , fixate de imprejmuiri.
Prin acest sistem de intersectie reparata , se traseaza toate detaliile de plan ale
fundatiei ( cofraje exterioare, cel interior in cosul fundatiilor pahar de exemplu ).
1.2.4. Transmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectarea sarmelor
se face cu ajutorul firului cu plumb , intrucat precizia ceruta in general in aceste situatii ,
nu necesita utilizarea instrumentelor optice.
1.2.5. Pentru trasarea nivelului de asezare a stalpilor , in cazul fundatiilor tip
pahar, se utilizeaza nivelmentul geometric folosindu-se niveluri i reiese
corespunzatoare.
119
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Fundul paharului se recomanda sa fie mai jos cu 1 cm fata de cota din proiect.
Pentru aducerea la nivel a stalpilor se vor folosi placute metalice asezate in fundul
paharului .
1.2.6. Abaterea admisibila la trasarea in plan orizontal a axelor i stabilirea cotei
de nivel a fundatiilor continue sau izolatia este de maxim 10 mm.
1.3. EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII

1.3.1. Executarea i receptionarea cofrajelor pentru fundatii se vor face potrivit
CAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de cofraje.
1.4. EXECUTAREA FUNDATIILOR
1.4.1. La executarea fundatiilor de beton i beton armat se vor respecta i
prevederile din Normativul NE 012 - 99 i Normativele P 10 86 i NP112 - 04 i cele
prevazute in CAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare .
La executarea fundatiilor vor fi avute in vedere urmatoarele:
a. Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect i
prescriptiilor din standardele i normele de fabricatie in vigoare , se atrage atentia
asupra cazurilor in care proiectele prevad ce masuri de protectie anticoroziva utilizarea
de cimenturi speciale i anumite grade de impermeabilizare a betonului.
b. Executia fundatiilor nu poate incepe daca nu s-a facut in prealabil controlul
sapaturii de fundatii, conform prevederilor din CAIETE DE SARCINI privind executia
lucrarilor de terasamente .
c. Fundatia se va executa , pe cat posibil , fara intrerupere pe distanta dintre doua
vastari de tasare, in cazul cand aceasta conditie nu a putut fi respectata se va proceda
conform prevederilor din capitolul 1 6 Rosturi de lucru din CAIET DE SARCINI privind
executia lucrarilor de betonare , armandu-se in vedere i urmatoarele :
- durata maxima admisa a intreruperii de betonare , pentru care nu se vor lua
masuri speciale de reluarea betonarii , va fi intre 1,5 i 2 ore , functie de tipurile de
ciment , folosite , cu sau fara adaosuri;
- in cazul in care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat , acesta se va
realiza vertical , la o distanta de 100 m de marginea stalpului;
- suprafetele rostului de lucru vor fi perpendiculare pe axa fundatiei sau verticale
pe toata inaltimea;
- turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30 50 cm, iar
suprapunerea stratului superior de beton se vor face obligatoriu inainte de inceperea
prizei cimentului din stratul inferior;
- nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundatii, cuzineti, pungi de fundatii ,
betonarea i vibrarea facandu-se fara intrerupere;
- nu se admit rosturi de lucru in fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari
maxime de eforturi;
- la constructiile in care , fundatiile sunt executate longitudinal, se va urmari ca
fiecare banda de fundatie in parte sa fie turnata fara intrerupere , trecerea de la o banda
la alta facandu-se dupa ce turnarea benzii precedente a fost terminata ;
- reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;
- suprafata rostului de lucru trebuie sa fie bine curatata i spalata abundent cu apa
, imediat inainte de turnarea betonului proaspat;
- in cazul intreruperilor cu durata mai mare , tratarea suprafetelor betonului intarit
va fi : o dare indelingata, 8 10 ore , inainte de inceperea betonarii, curatirea cu peria de
sarma jet de aer , etc.
120
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
d. Pentru asigurarea conditiilor formatibile de intarire i pentru a se reduce

deformatiile de contractii , se va mentine umiditatea betonului in primele zile dupa
turnare , protejand suprafetele libere prin :
- acoperirea cu materiale de protectie ( prelate , rogojini etc. );
- stropirea periodica cu apa care va incepe dupa 2 ore pana la 12 ore de la
turnare , in functie de tipul cimentului utilizat sitemperatura mediului . Temperatura
minima la care se va proceda la stropire va fi de + 5 0C
e. In cazul betonarii sub nivelul apelor subterane se va verifica dupa caz , fie
eficitatea epuizmentelor , inclusiv a masurilor contra a fiecarui teren i spalarii cimentului
din beton fie respectarea urmatoarelor prevederi:
- turnarea betonului sub apa se va face numai in incinta cu apa statatoare , sau
care a fost adusa in aceasta stare prin masuri corespunzatoare;
- nu se admite caderea betonului prin apa , chiar pe distante scurte , betonul se
poate turna prin tuburi sau cu bene speciale , cu siber actionat de la suprafata;
- turnarea cu bene se recomanda la realizarea betoanelor de umplutura sau care
nu necesita o rezistenta mare;
- turnarea prin tuburi fixe sau mobile , trebuie sa se faca continuu, capatul inferior
al tuburilor trebuie inversat in beton 30 40 cm , in cazul caderii libere a betonului prin
tuburi i cca 100 cm in cazul pomparii acestuia;
- la stabilirea compozitiei betonului turnat sub apa se recomanda :
- majorarea dozajului de ciment cu 10% fata de conditiile normale de lucru;
- utilizarea agregatelor de balastiera cu dimensiunea maxima de 30 mm;
- lucrabilitatea L4 pentru betoane turnate prin cadere libera prin tuburi ,
lucrabilitatea L3/L4 pentru cele pompate i L3 pentru turnarea cu bena speciala;
- in cazul fundatiilor , la care sapaturile se executa cu epuizmente, daca
apa nu se poate evacua complet i pe fundatii gropi ramase un strat de apa de cca 10
15 cm grosime , se admite , in mod exceptional , turnarea betonului in apa , in acest caz
betonarea va incepe de la un colt al fundatiei , turnandu-se un prim strat de beton care
sa iese deasupra nivelului apa i care se extinde treptat pe intreaga suprafata ,
betonarea va contine apoi in uscat prin formarea betonului deasupra stratului turnat
anterior.
f. Executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa i se va
receptiona de catre reprezentantul beneficiarului in timpul executiei sale , incheindu-se
un proces verbal de lucrari ascunse.
g.Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei , iar
latimea sa pentru constructii fundate pe terenuri obisnuite , va fi de minimum 3 cm .
Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile , latimea rostului se va lua potrivit
prescriptiilor pentru fundare pe astfel de terenuri.
Astuparea portiunilor de sapatura ramase in afara fundatiilor , se va realiza patrivit
cu prevederile din CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare
h. La executarea blocului de beton simplu a fundatiilor se vor respecta i
prevederile din CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare .
i. Inaintea turnarii cuzinetilor , se vor verifica toate armaturile din punct de vedere
al numarului de bare , al pozitiei formei, diametrului , lungimii , distantelor ,etc. precum
i a masurilor pentru mentinera verticalitatii mustatilor pentru peretii subsolului . Se
verifica , de asemenea , cofrajele in privinta corespondentei ca pozitie i dimensiuni cu
proiectul , daca au fost curatate i corect prevatite , precum i dimensiunile stratului de
acoperire , a carui grosime minima va fi :
- pentru fundatii cu strat de egalizare , la armaturile de la fata interioara : 35 mm;
- pentru fetele fundatiilor in contact cu pamantul : 45 mm;
- abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de :+ 10 mm.
121
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Rezultatele verificarilor , atat pentru armaturi , cat i pentru cofraje , vor fi

consemnate in procese verbale de lucrari ascunse , incheiate intre beneficiar i
executant.
j. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la
umiditate, se vor respecta prevederile din proiect i din anexa I.3. a normativului NE 012
- 99 privind marcile minime de beton , dozajul de ciment i raportul de apa - ciment
pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
k. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt in contact cu
ape naturale agresive , se vor respecta prevederile din proiect i din anexa I.5
normativul NE 012 - 99 privind marcile de beton , dozajul de ciment , raportul apa
ciment a tipului de ciment , precum i a stratului minim de beton de acoperire a
armaturilor , pentru asugurarea gradului de impermeabilitate impus.
l. Cand betonul se toarna in sapaturi cu peretii nesprijiniti , acesta va umple bine
tot volumul dintre pereti . Daca unele prabusiri sau goluri in teren sunt prea mari ,
precum i in cazul sapaturilor adanci taluzate sau sprijinite , se vor utiliza cofraje , tinand
seama ca umplutura ulterioara cu pamant sa se faca usor i sa permita compactarea lui.
m. Fundatiile ce au suprafete inclinate ( de regula sub 60 0 fata de verticala ) se
toarna in cofraje.
1.5. DECOFRAREA FUNDATIILOR
1.5.1. Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederile din Normativul
NE 012 - 99 i a celor cuprinse in CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de cofraje.
1.6. GENERALITATI
1.6.1. Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa
le indeplineasca lucrarile de constructii, precum i verificarile ce trebuiesc efectuate
pentru a se constata daca aceste conditii au fost indeplinite.
1.6.2. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarite in primul rand
de sefii formatiilor de lucru i de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea
lucrarilor, in cadrul activitatii sale de indrumare i supraveghere.
Separat de acestea , se efectueaza verificari :
a. pe parcursul executarii , pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele
de investitii , inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu ( sau inglobate in ) alte
categorii de lucrari sau elemente de constructii ;
b. la terminarea unei faze de lucrari;
c. la receptia preliminara a obiectelor , ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.
Verificarile de la poz. a i b se efectueaza conform Instructiunilor pentru
verificarea calitatii i receptionarea lucrarilor ascunse la constructii i instalatii , precum
i pentru receptia terenului de fundare , fundatiilor i structurilor aprobat cu ordinul nr.
20/1977 de IGSIC , iar cele de la poz. C conform reglementarilor in vigoare privind
receptia obiectivelor de investitii.
1.6.3. Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase
din prescriptiile tehnice de proiectare, executie i receptie , in vigoare la data elaborarii
sale .
Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de
standarde , publicate anual de IRS i in listele normativelor tehnice in vigoare ( publicate
anual in Buletinul Constructiilor ).
Principalele prescriptii tehnice , aplicabile la verificarile din prezenta lucrare , sunt
mentionate la fiecare capitol in parte.
122
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
1.6.4. Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei

acestora cu proiectul in limitele indicatiilor de calitate i a abaterilor admisibile,
prevazute de acestea .
Dispozitiile de santier , date de beneficiar i proiectat cu respectarea normelor
legale in vigoare au aceeasi putere ca i proiectul de executie, din punct de vedere al
verificarilor efectuate.
1.6.5. Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri
speciale , proiectantul poate prevedea in mod justificativ marimea acestor frecvente .
1.6.6. In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau
incercare efectuata pe parcurs , referitoare la rezistenta , stabilitatea , durabilitatea sau
functionalitatea lucrarii, depaseste in sens deproprabil abaterile admisibile , prevazute in
proiecte sau in prescriptiile tehnice , decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi
luata decat pe baza acordului , dat in scris de beneficiar , cu avizul proiectantului.
1.6.7. Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari , care sa
inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice
accesul sau repararea corecta sau consolidarea acestora.
1.6.8. In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la
receptii preliminare ) , in scopul obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor i
inregistrarilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :
- daca un singur rezultat este necorespunzator , se mai efectueaza inca un numar
egal de sondaje;
- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate
verificarile prevazute in prescriptiile tehnice a se efectua pa parcurs trebuie refacute , cu
aceleasi metode sau cu metode care sa dea rezultate echivalente.
1.6.9. La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectivului,

intreprinderea executanta va intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor i
incercarilor efectuate pe parcursul
lucrarilorsi pe faze de lucrari , prezentare care
trebuie sa cuprinda pe scurt :
- date asupra frecventei verificarilor i probele efectuate pentru fiecare tronson al
obiectului , in comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice;
- lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cauzele in care probele de control
prescrise au dat rezultate nesatisfactoare , precum i masurile aplicate in cazurile in care
aceste rezultate s-au confirmat;
- lista i descrierea sumara a remedierilor efectuate , cu aratarea succinta a
cauzelor care le-au facut necesare.
Aceasta prezentare , impreuna cu documentele primare de verificare (registre de
procese - verbale de lucrari ascunse i pe fise , buletine de incercari etc.) trebuie sa
furnizeze comisiei de receptie impreuna cu sondajele sale proprii dovada indubitabila
ca lucrarile executate se inscriu in conditiile de calitate prevazute in proiecte i prescriptii
tehnice specifice , in limitele abaterilor asmisibile.
1.6.10. Pentru receptia preliminara sau finala a obiectivelor de constructii , cu
instalatii aferente , proiectantul va prezenta la cererea comisiei de receptie nota
prevazuta de reglementarile in vigoare , cuprinzand precizarile asupra aplicarii
proiectului , observatiile sale asupra calitatii lucrarilor , punctul sau de vedere asupra
conditiilor in care receptia poate fi admisa , confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare
a indicatiilor asupra normelor folosiri i exploatarii ei .
1.6.11. Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor
incheiate pe parcursul executarii lucrarilor i care privesc verificarile de calitate i
incercarile efectuate anterior precum i documentele privind cazurile prevazute la
punctul 6.
123
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
In toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii , in care

aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai mica
decat acea prevazuta in proiecte i prescriptii tehnice s-au in care rezultatele nu
corespund conditiilor de calitate prescrise , comisiile de receptie preliminara nu pot
admite receptia decat daca prin incercari i cercetari suplimentare directe i expertize
tehnice - se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat i
executat ca poate fi exploatat in conditii normale . In toate celelalte cazuri , comisia de
receptie preliminaraeste obligata a proceda conform reglementarilor privind efectuarea
receptiilor.
1.6.12. Procedee de verificare . In functie de momentul efectuarii verificarilor ,
acestea se refera la:
a. Determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu
prevederile proiectului , din punct de vedere al pozitiilor , dimensiunilor i modului de
rezemare;
b. Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor , semifabricatelor ,
prefabricatelor i aparatelor utilizate.
c. Efectuarea incercarilor i probelor impuse de proiect i prescriptiile tehnice i
intocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum i a proceselor verbale de
lucrari ascunse.
d. Examinarea existentei i continutului documentatiilor i proceselor verbale
mentionate mai sus precum i sintezelor i concluziilor acestora;
e. Verificarea directa prin sondaj i efectuarea de incercari suplimentare , in
vederea formarii convingerii organelor de control i comisiilor de receptie asupra
corectitudinii i valabilitatii documentelor incheiate anterior.
1.6.13. Principalele conditii de calitate i verificarile de efectuat sunt cuprinse pe
categorii de lucrari , in Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de
construcii
i
instalaii
aferente
(rmne
valabil
numai
partea
de
construcii); Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii
aferente construciilor (Buletinul Constructiilor 1 2/86; 19-20/04) indicativ C 56 85 i
C 56 - 02.
In continuare sunt prezentate principalele conditii de calitate i verificarile ce
trebuie efectuate.
1.6.14. Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca
i orice noi prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata , se vor respecta in mod
obligatoriu chiar daca nu concorda cu prevederile din textul lucrarii.
In consecinta , utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca i sa mentina la

curent listele prescriptiilor , operand treptat in acestea , modificarile i completarile
survenite.
1.7. CONDITII DE CALITATE I VERIFICARI CE TREBUIE EFECTUATE
1.7.1. Nici o lucrare de fundatii nu poate fi conceputa decat dupa verificarea i
receptionarea ca faza de lucrari a naturii terenului, a sapaturilor i dupa retrasarea
generala a tuturor fundatiilor, a elementelor geometrice respective.
Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt:
a. Abateri privind precizia amplasamentelor i a cotei de nivel:
- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor
10 mm
- pozitia in plan vertical a cotei de nivel
10 mm
b. Abateri dimensionale ale elementelor :
- dimensiuni in plan orizontal
20 mm
- inaltimi pana la 2 m
20 mm
124
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- inaltimi peste 2 m
30 mm
- inclinarea fata de verticala a muchilor i suprafetelor :
- pe 1 m liniar
3m
- pe toata inaltimea sau toata suprafata elementului
16 mm
- inclinarea fata de orizontala a muchilor i suprafetelor
- pe 1 m liniar
5 mm
- pe toata lungimea sau toata suprafata elementului
20 mm
1.7.2. In cazul fundatiilor de masini , se va efectua in plus o confruntare intre
proiectul de constructie i cel de montaj sdaca este posibil confruntarea se va face
direct cu utilajul furnizat.
1.7.3. In cazul fundatiilor in apa , cu sau fara epuismente , se va verifica in mod
special ca nu s-au produs afuieri , ebulmente , prabusiri etc. sau ca efectele acestora au
fost inlaturate in asa fel incat corpul fundatiei sa poata fi executat corect conform
proiectului .
1.7.4. In cazul fundatiilor amplasate pe pamanturi sensibile la umezire sau
contractii mari , se verifica in plus daca s-au luat masuri pentru evitarea umezirii
pamantului din jur sau de sub fundatii i ca ultimul strat de pamant de 40 50 cm
grosime nu s-a sapat decat in ziua in care se incepe executarea corpului fundatiei in zona
respectiva .
In cazul pamanturilor cu contractii mari se va mai verifica i daca s-a executat , in
formele i cu dimensiunile prevazute in proiect , stratele de materiale granular din jurul
fundatiilor.
1.7.5. Toate verificarile i incercarile prevazute in acest capitol se inregistreaza ca
procese verbale de lucrari ascunse.
1.7.6. La fundatiile directe , verificarile minimale ce trebuie efectuate , pe
parcursul executiei , in afara celor de mai sus, sunt :
1.7.6.1. Aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiecte pentru cazul
agresivitatii naturale ( ale apelor subterane ) in special in ce priveste cimentul , gradul de
impermeabilitate al betonului i acoperirea armaturilor.
1.7.6.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect .
1.7.6.3. Betonarea continua a fundatiei , fara intreruperi cu durata care sa
depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit ; in lipsa unor determinari
de laborator , acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului , in cazul
cimentarilor cu adaosuri i respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos , in cazul in
care aceasta nu este posibila din cauze organizatorice sau din cauza marimii sau formei
fundatiei , rosturile de lucru vor fi stabilite in prealabil , cu avizul proiectului.
1.7.6.4. In cazul betonarii sub nivelul apei subterane se va verifica , dupa caz , fie
eficacitatea epuismentelor , inclusiv a masurilor contra afnrii terenului i spalarii
cimentului din beton , fie respectarea prevederilor din normativul NE 012 - 99 privind
betonarea sub apa .
1.7.6.5. Frecventa incercarilor ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor este
aceeasi cu aceea prescrisa pentru materialele din care este executat corpul fundatiei
respective ( pentru beton vezi anexa V.6 din Normativul NE 012 - 99 .
1.7.6.6. La receptia pe faze de lucrari i receptiile preliminare , comisiile

respective vor efectua in afara examinarii actelor incheiate pe parcurs , in ce priveste
frecventa , continutul i incadrarea in
prevederile proiectului i prescriptiilor tehnice , in limita abaterilor admisibile i o serie
de sondaje , in numarul pe care il vor aprecia ca necesar , pentru a se convinge de
corectitudinea verificarilor anterioare , in special in ce priveste pozitiile , formele i
dimensiunile geometrice i calitatea corpului fundatiilor .
125
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
1.7.8. Lista prescriptiilor tehnice publicate n buletinul construciilor pana la nr.

15/2005:
1. STAS 9824/0 74 - Masuratori terestre . Trasarea pe teren a constructiilor.
Prescriptii generale.
2. STAS 9824/1 87
- Masuratori terestre . Trasarea pe teren a constructiilor
civile ,
industriale i agrozootehnice.
3. STAS 6054 77
- Terenuri de fundatie. Adancimea de inghet.
4. STAS 2745 90
- Teren de fundatie . Urmarirea tasarii constructiilor prin
metode topografice.
5. C 169 88
- Normativ privind executia i receptia lucrarilor de
terasamente pentru fundarea constructiilorcivile i
industriale ( Bul. constr. 5/88 )
6. P 7 00
- Normativ privind fundarea construciilor pe pmnturi
sensibile
la umezire (proiectare, executare,
exploatare) (Bul. constr. 7/01)
7. P 10 86 +
- Normativ privind proiectarea i executarea
lucrarilor de
NP112 - 04
fundatii directe la constructii ( Bul. constr. 1/87 +
14/05) .
8. NP 001 96
- Cod de proiectare i execuie pentru construcii
fundate pe pmnturi
cu umflturi i contracii mari ( Bul. constr. 7/96 ) .
9. NE 012 99
- Cod de practic pentru executarea lucrrilor din
beton, beton armat i
beton precomprimat. Partea I + Partea II ( Buc.
constr. 8,9,10/99 ) .
10. C 11 74
- Instructiuni tehnice privind alcatuirea i folosirea in
constructii a panourilor din placaj pentru cofraje . ( Bul.
constr. 4/75 ) .
11. C 23 75
- Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in
constructii
12. C 56 85
- Normativ pentru verificarea calitii i recepia
lucrrilor de
C 56 02
construcii i instalaii aferente (rmne valabil numai
partea de
construcii); Normativ pentru verificarea calitii i
recepia lucrrilor
de instalaii aferente construciilor.
( Bul. constr. 1 2/86; 19-20/04).
126
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
CAIET DE SARCINI PENTRU COFRAJE

2.1. GENERALITATI
2.1.1. Cofrajele sunt constructii temporare , necesare constructiilor , pentru
redarea formei i dimensiunilor elementelor din beton , precum i pentru sustinerea
acestora in perioada cand acestea nu au capacitatea de a o face singure.
Solutiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie :
a. Economice , astfel incat costul , consumul de materiale i de manopera sa
rezulte in ponderi cat mai scazute din totalul necesar realizarii constructiei;
b. Rezistente la sarcinile ce le revin , in special :
- din greutatea ( impingerea ) betonului care solicita elementele de sustinere sau
fata cofrajului ;
- la montari demontari i manipulari repetate;
- la actiunea agentilor atmosferici;
c. Exacte , in privinta redoarii corecte a formei i dimensiunilor elementelor din
betoane in limita abaterilor admisibile;
d. Sigure, din punct de vedere al respectarii normelor de tehnica securitatii muncii
i de prevenire i stingere a incendiilor;
e. Eatnse , astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment de la rosturi;
f. Simple, astfel incat sa asigure :
- executia usoara in intreprinderea producatoare;
- insusirea rapida de catre muncitori a tehnicii de lucru ;
- usurinta de montare demontare , manipulare i transport.
2.1.2. Cofrajele sunt utilizate in principal pentru formarea urmatoarelor elemente:
- fundatii
- peretii portanti de beton turnat monolit (diafragme) , intalniti la structuri de tip
Fagure i Celular ;
- placi de beton turnat monolit pentru planse:
- cu fata cofrajului din lemn sau metal , solutie utilizata foarte rar , de regula
pentru zone redusw din suprafata planseului unde nu pot fi folosite panouri prefabricate;
- cu fata cofrajului realizata din predala prefabricata de beton armat i
suprabetonarea de beton turnat monolit.
2.2. LUCRARI PREGATITOARE
Pentru buna desfasurare a lucrarilor de cofraj sunt necesare urmatoarele activitati
pregatitoare:
2.2.1. Analiza proiectului de executie al obiectului i a conditiilor specifice de
executie , urmarind in principal :
- sectiuni prin obiect , forme i dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit
i prefabricat;
- specificatiile privind obligativitatea continuitatii unor elemente din beton turnat
monolit , resturi de lucru , tehnologii de executie
sau alte indicatii tehnologice
preconizate ;
- dotarea santierului cu utilaje , cofraje , dispozitive de manipulare, scule etc. , in
vederea alegerii procedeelor tehnologice;
- termenul de executie al obiectivului;
- stadiul organizarii de santier i termenul de incepere a lucrarii propriu zise.
127
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2.2.2. Stabilirea necesitatii intocmirii documentatiilor tehnologice, tinand in

principal seama de :
- complexitatea obiectului , respectiv a lucrarilor necesare executiei;
- experienta anterioara a santierului in executia unor lucrari asemanatoare;
- existenta unor proiecte tehnologice pentru obiecte similare executate anterior.
2.2.3. Gruparea elementelor de beton armat monolit i alegerea tehnologiilor:
Elementele se grupeaza dupa forma i dimensiuni , avandu-se in vedere
tehnologia ce se poate adopta la fiecare grupa i indicatiile proiectantului privind
obligativitatea continuitatii betonarii anumitor elemente.
2.2.4. Intocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrarile de cofraj care
trebuie sa contina urmatoarele date:
a. Memoriu tehnic :
- domeniul de utilizare a tehnologiei de cofrare respectiv;
- descrierea procedeului tehnologic ;
- conditii specifice necesare aplicarii tehnologiilor respective;
- documentatii tehnice complementare;
- masuri NTS i PSI;
- durata de executie a lucrarilor de cofraje , integrate in termenul final de executie
a obiectului ( graficul de turnare i esalonarea folosirii zilnice a cofrajelor i accesoriilor ) .
b. Necesarul de resurse pentru realizarea lucrarilor de cofraje ( forta de munca ,
mijloace de munca , materiale i elemente auxiliare );
c. Fise tehnologice operative pentru lucrarile de cofraj.
2.2.5. Asigurarea cu resurse , in care scop :
- Se va verifica existenta in santier a utilajelor de ridicat necesare , luandu-se
masurile necesare de procurare in cazul cand acestea lipsesc sau de adotare a altor
tehnologii de cofrare posibile;
- Se vor procura seturile de cofraje necesare , dispozitivele de pachetizare i
manipulare , precum i mijloacele de transport adecvate;
- Se va verifica , daca exista in dotarea echipei de lucru sculele , dispozitivele i
aparatele de masura i control , echipamentele de protectie a muncii;
- Se stabileste structura optima a echipei de lucru.
2.2.6. Instruirea echipei de lucru , cand in afara instructajului general , echipa va
fi instruita inainte de inceperea lucrului , la obiect , de catre maistru , cand vor fi
prelucrate urmatoarele:
- proiectul de executie al obiectului;
- documentatiile tehnologice de executie ( fisele tehnologice pentru lucrari de
cofraje )
- fisele de utilizare a dispozitivelor.
Se va insista asupra masurilor NTS i PSI specifice i a aspectelor dificile la cofrare
i decofrare.
3.2.7. Pregatirea lucrarilor la obiect , de catre maistru ,constand din:
- amenajarea locurilor de depozitare intermediara a cofrajelor , pentru curatire,
ungere i intretinere;
- verificarea mijloacelor de munca ( utilaje de manipulare , actul de cofraje ,
dispozitive de manipulare i pachetizare , scule , dispozitive i aparate de masura i
control , echipamente pentru protectia muncii;
- verificarea materialelor i elementelor auxiliare ;
- instruirea echipei de lucru la obiect ;
- curatirea , nivelarea i compactarea terenului ;
- preasamblarea elementelor de cofraj.
2.2.8. Verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraj : se efectueaza de catre
maistru i seful echipei specializate , privind in principal urmatoarele:
128
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- Gradul de compactare al terenului . In cazul in care terenul este format din

umpluturi necompacte , este inmuiat sau expus inmuierii , mocirlos , inghetat sau expus
inghetarii , se vor lua masuri speciale pentru a evita rezemarea directa a cofrajelor i
sustinerilor i a preveni astfel producerea tasarilor sau ridicarilor;
- Pozitia elementelor de beton turnate anterior ( are in plan orizontal , cote de nivel
) . Abaterile limita de pozitie a elementelor conform NE 012 - 99;
- Pozitia mustatilor de armatura , ce se vor ingloba in elementele ce se toarna
ulterior. Abaterile limita la armaturi conform NE 012 99;
Maistrul semneaza procesul verbal de constatare a executiei lucrarilor respective.
3.3. PRINCIPALELE ETAPE A EXECUTIEI UNEI LUCRARI DE COFRAJE
In principiu, etapele executiei unei lucrari de cofraje , sunt :
A. Trasarea pozitiei cofrajelor ;
B. Montarea cofrajelor.
a. Transportul i asezarea panourilor de cofraj la pozitie;
b. Asamblarea i sustinerea previzorie a panourilor;
c. Verificarea i cercetarea pozitiei panourilor;
d. Incheierea , legarea i sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor
speciale : caloti , juguri , tiranti , zavoare , distantieri , spraituri , contravanturi etc.
Aceste operatii se efectueaza
dupa montarea i verificarea existentei i
pozitionarii corecte a armaturilor , pieselor inglobate , ramelor pentru goluri etc. ,
prevazute in documentatia de executie.
C. Controlul i receptia lucrarilor;
D. Demontarea , dupa turnarea i intarirea betonului;
E. Pregatirea pentru un nou ciclu.
2.4. TRASAREA POZITIEI COFRAJULUI
Suprafata pe care se efectueaza trasarea trebuie in prealabil sa fie degajata de
materiale , cofraje , dispozitive etc. i curatata.
Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale de la sol pe planseu , in raport
cu care se traseaza apoi liniile de contur ale elementelor ce urmeaza sa fie cofrate i
liniile de pozitionare ale cofrajului.
2.5. EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII
2.5.1. Cofrajele i sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a. sa se asigure obtinerea formei i dimensiunilor prevazute in proiect pentru
elementele ce urmeaza a fi executate ;
b. sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
c. sa fie stabile i rezistente , sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de
executie ;
d. sa fie alcatuite din elemente care sa permita un mare numar de refolosiri ( cu
exceptia cofrajelor pierdute ) ;
e. sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
f. sa permita la decofrare o preluare treptata a incercarilor de catre elementele
executate.
2.5.2. Cofrajele se pot confectiona din :lemn sau produse pe baza de lemn sau
polimeri , precum i din metal .
129
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Panourile de cofraj i celelalte piese de sustinere sau asamblare se recomanda sa

fie confectionate cu ajutorul sabloanelor i dispozitivelor , care sa asigure exactitatea
dimensiunilor , formelor i pozitiilor pieselor de asamblare sau de sustinere.
2.5.3. Cofrajele, sustinerile i piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de
indicatiile cuprinse in NE 012 99.
2.5.4. Pentru reducerea aderentei intre beton i cofraj , acestea se ung pe fetele
care vin in contact cu betonul , inainte de fiecare folosire , cu produse speciale agenti
de decofrare . Acestia trebuie sa nu pateze betonul , sa nu corodeze cofrajul , sa se
aplice usor i sa-i pastreze proprietatiile neschimbate in conditiile climatice de executie
a lucrarilor.
2.5.5. Operatiile de montare a cofrajului se succed in principiu in urmatoarea
ordine:
- curatirea i nivelarea locului de montaj ;
- trasarea pozitiei cofrajelor ;
- transportul i asezarea panourilor i a celorlalte materiale i elemente de
inventar , in apropierea locului de montaj ;
- curatirea i ungerea panourilor ;
- asamblarea i sustinerea provizorie a acestora ;
- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie , atat in plan
orizontal cat i pe verticala i fixarea lor in pozitie corecta ;
- incheierea , legarea (blocarea) i sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu
ajutorul dispozitivelor de montare (caloti , juguri , tiranti , zavoare , distantieri , proptele ,
contravanturi etc.) ;
- etansarea rosturilor.
2.6. EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU PERETI SUBSOL
In general , constructiile de locuinte din tara noastra sunt prevazute cu subsol
general , avand de regula inaltimea de 1,80 m .
In functie de structura de rezistenta a cladirii la subsol vor trebui executate fie
numai peretii de beton , beton armat , fie pereti i stalpi de beton armat .
Aceste elemente se toarna monolit in cofraje cu panouri din placaj sau in cofraje
metalice ( cofraje pasitoare ).
2.6.1. Alcatuirea i tehnologia lucrarilor de cofraje. Cofraje i panouri din placaj
2.6.1.1. Proiectarea , confectionarea i folosirea panourilor pentru cofraj din
placaj pe schelet de cherestea , se va face in conformitate cu Instructiunile tehnice
privind alcatuirea i folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cat. sap.
indicativ C 11 74.
Panourile tipizate ( modulate ) sunt cele cuprinse in NID MEFMC 1442 72 .
2.6.1.2. Cofrajele care se executa cu panouri , vor face obiectul unor proiecte
tehnologice prin care se indica panotarea suprafetelor de cofraj precum i detaliile
specifice cazului concret privind asamblarea , imbinarea , completarea , sprijinirea i
sustinerea panourilor .
2.6.1.3. Panourile de cofraj alcatuite conform normei interne 1442 73 pot
asigura , in cazul unei exploatari corespunzatoare , 20 25 de folosiri , cu mentiunea
ca :
- betoanele aparente se pot realiza cu primele cca 5 folosiri ;
- betoanele aparente brute se pot realiza cu primele cca. 15 folosiri ;
- betoanele brute ascunse la orice numar de folosiri , panourile de cofraj trebuind
sa fie scoase din uz atunci cand se ajunge in situatia ca fata betonului obtinut sa
deranjeze functional sau cand rezulta un consum suplimentar important de beton.
130
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Impingerea betonului proaspat care actioneaza asupra panourilor de cofraj se

preiau prin elementele de sprijinire ale panourilor montantim , respectiv moaze i prin
tirantii de legatura realizati in general din otel beton i blocati cu zavoare cu excentric
sau pana .
In cadrul proiectului de cofraj se vor verifica prin calcul elementele de sprijinire i
legatura din punct de vedere al rezistentei i al deformatiilor .
2.6.1.4. Cofrajele stalpilor se alcatuiesc in general din panouri dispuse vertical ,
panourile vor putea fi asezate in plan :
- fie simetric , in care o latura a stalpului (in genera cea mica) de regula se
confectioneaza cu un panou special de latimea stalpului , calotarea facandu-se cu caloti
drepti pe doua laturi paralele legati cu tiranti din vuloane sau din otel beton ;
- fie decalate in morisca in care caz calotarea , de regula , se face cu caloti
triunghiulari , stransi de preferinta , prin piese speciale cu gaura;
Pentru tesirea muchiilor stalpului , se folosesc elemente triunghiulare din sipci de
lemn sau PVC . Trasarea bazei se face de regula printr-o rama de scandura.
Pentru a se putea controla se curata baza stalpului se prevede o fereastra de
vizitare , care poate fi realizata in cazul folosirii panourilor de inventar prin montarea
decalat pe verticala a unuia din panouri . Atunci cand panoul se monteaza asamblat
peste armatura gata montata iar placa nu se monteaza concomitent , se poate renunta la
fereastra de vizitare.
2.6.1.5. Pentru orice element de constructie operatiile de montare a panourilor de
cofraj se succed in principiu in urmatoarea ordine :
- curatirea i nivelarea locului de munca ;
- trasarea pozitiei cofrajului ;
- transportul i asezarea panourilor i a celorlalte materiale i elemente de
inventar , in apropierea locului de montaj;
- curatirea i ungerea panourilor ;
- asamblarea i sustinerea provizorie a acestora ;
- verificarea pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie , atat in plan
orizontal cat i pe verticala i fixarea lor in pozitie corecta ;
- incheierea , legarea ( blocarea ) i sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu
ajutorul dispozitivelor de montare ( caloti , juguri , tiranti , zavoare , distantieri ,
proptele , contravantuiri etc. ) ;
- etansarea rosturilor.
2.6.1.6. La folosirea panourilor de cofraj , se vor evita , pe cat posibil , practicarea
gurilor in astereala i baterea cuielor in schelet.
Se interzice cu desavarsire taierea sau cioplirea panourilor , in scopul adaptarii lor
dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire , in toate asemenea cazuri
fiind necesara adoptarea unei completari la fata locului sau a unor panouri speciale.
2.6.1.7. Panourile de care sunt fixate cutii pentru gauri de trecere , sipcile pentru
santuri ale traseelor de instalatii , etc. vor fi folosite cu aceeasi destinatie la fiecare
folosire . Cutiile i sipcile se vor fixa de panouri in cuie avand grosimea minima de 1,8
mm . Pentru a se usura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese in relief ,
acestea vor fi curatate i unse cu deosebita atentie .
2.6.1.8. Cofrarea peretilor cu panouri se executa in urmatoarea ordine :
- se traseaza axele peretilor i conturul lor ;
- se fixeaza talpile de rezemare i aliniere ;
- se monteaza panourile de cofraj pentru una din fetele peretelui incepand cu
panoul de la intersectie i pe masura ce se executa montarea , fiecare panou de cofraj se
asambleaza de cel montat anterior cu ajutorul unor cleme din otel beton , se introduc i
piesele ce asigura coplaneitatea panourilor i se sprijina provizoriu cu proptele;
- se monteaza armatura peretelui ;
131
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- se fixeaza cutiile i ramele pentru goluri;

- se monteaza panourile de cofraj pe cea de a doua fata a peretelui;
- concomitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de a doua fata a
peretelui se monteaza distantieri prin care se introduc tirantii;
- se monteaza scheletul de sustinere ( montanti , rigle , moaze ) i se fixeaza cu
tiranti;
- se verifica verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului cu plumb i se face proptirea
in pozitie definitiva.
2.6.1.9. Montarea cofrajelor din panouri pentru stalpi se executa in urmatoarea
ordine:
- se traseaza axele perpendiculare i conturul stalpului , fixandu-se rama de trasaj;
- se monteaza armatura;
- se curata baza stalpului ;
- se monteaza cofrajul gata asamblat i prevazut cu sipci triunghiulare de tesire a
colturilor;
- se sprijina provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelor;
- dupa verificarea pozitiei i verticalitate , se strang definitiv proptele;
In cazul prevederii ferestrelor de vizitare , curatirea bazei stalpului se face ca
ultima operatie. In cazul asamblarii cofrajului la fata locului , trei laturi ale acestuia se
monteaza inaintea armaturii , sprijinindu-se provizoriu , iar dupa montarea armaturii
cofrajul se incheie cu cea de a patra latura.
2.6.1.10. Cofrajele din panouri se ung cu atentie inaintea montarii armaturilor in
scopul de a facilita operatia de decofrare i a se mari prin aceasta numarul de folosiri ale
panourilor .
Ungerea se face imediat dupa montarea cofrajului sau chiar in timpul montarii lui.
Pentru ungere se folosesc substante produse industrial in acest scop sau
unguentul de garda aplicat dupa decofrare i curatire , fiind interzisa folosirea motorinei
sau petrolului lampant , care degradeaza materialele lemnoase . Este recomandabil ca
aplicarea unguentului sa se faca prin pulverizare.
Ca unguent de garda aplicat imediat dupa curatire , se recomanda folosirea

emulsiei parafinoase SIN , avand urmatoarea compozitie :
- parafina
20 25 % ;
- sapun
1,5 2 % ;
- apa
78,5 73 % ;
Tratarea se face la rece intr-un strat subtire .
2.6.1.11. La decofrarea elementelor verticale ( pereti , stalpi , ordinea operatiilor
este , in general , inversa celei indicate la montarea cofrajelor , i anume :
- desfacerea zavoarelor i scoaterea tirantilor ;
- scoaterea elementelor de sustinere ( montanti , rigle , moaze , colti ) ;
- scoaterea fururilor de compensare la pereti ;
- scoaterea panourilor , la pereti incepand de la fururi ;
- demontarea scandurilor de aliniere , respectiv a ramei de tasare ;
2.6.1.12. La lucrarile de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile
Norme specifice de protecie a muncii pentru lucrri de cofraje, schele, cintre i
eafodaje IM 007 96 (BC 10/96);
In afara masurilor de protectie a muncii caracteristice lucrului pe santierele de
constructii la executarea lucrarilor de cofrare cu panouri de lemn cu placaj , se vor
respecta i urmatoarele dispozitii specifice procesului de lucru :
- pentru montarea cofrajelor peretilor de la marginea cladirii , de la casa scarii , se
vor folosi in mod obligatoriu poduri de sustinere , special proiectate in acest scop ;
132
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- la montarea cofrajelor pentru peretii montati , riglele i moazele vor fi manipulate

cu atentie , iar piesele de solidarizare a moazelor (tirantii) vor fi imediat introduse prin
distantieri , blocandu-se cu zavoare;
- panourile de cofraj montate pe prima din fetele fiecarui perete , in asteptarea
cofrajului pe de-a doua fata a peretelui , vor fi asigurate impotriva rasturnarii , prin
mijloace speciale prevazute in instructiunile de folosire ale fiecarui tip de cofraj ;
- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele se vor scoate numai
pe masura demontarii panourilor).
2.6.1.13. In timpul montajului i al depozitarii panaourilor de cofraj din materiale
lemnoase i a celorlalte elemente din materialele combustibile , se vor respecta
prescriptiile din Normativul republican pentru proiectarea i executarea constructiilor
din punct de vedere al prevenirii incendiilor , precum i cele cuprinse in instructiuniile
pentru prevenirea incendiilor pe ramuri de productie .
2.6.1.14. Cofraje metalice pasitoare
Cofrajele pasitoare se compun din urmatoarele elemente :
- Montantii sunt alcatuiti din doua talpi : o talpa de baza executata din tabla , pe
care reazama panourile metalice de cofraj i o talpa superioara alcatuita dintr-o teava
patrata . Cele doua talpi sunt rigidizate cu distantieri din teava dreptunghiulara.
Montantul este schipat cu dispozitive de blocare a panourilor formate din bucsa filetata ,
surub de blocare i placa de fixare a panoului pe talpa montantului . Pentru prinderea
turantilor , montantul este pevazut cu trei gaui ovalizate.
In functie de lungimea montantului deosebim : tipul I de 2,20 m i tipul II de 2.60
m.
- Panourile de cofraje plane metalice sunt modulate i au urmatoarele latimi : 1000
, 900 , 800 , 700 , 600 , 500 , 400 , 300 mm cu inaltimi diferite : 1300 , 1050 , 886 mm ,
inaltimi grupate pe tipuri de sectiuni cu elemente comune . Panourile de cofraje sunt
alcatuite
dintr-un perete de tabla prins pe un schelet metalic format din teava dreptunghiulara.
- Coltare metalice deosebim doua tipuri : interioare i exterioare , avand
dimensiuni diferite.
a. Coltarul metalic interior uzual folosit in marea majoritate a cazurilor la
intersectiile de diafragme . Are dimensiunea in plan de 200 x 200 mm , cu inaltimea
corespunzatoare infrastructurii respective . Coltarele au aceeasi structura metalica , ca i
panourile plane .
b. Coltarul metalic exterior este alcatuit din doua panouri plane solidarizate cu un
coltar din teava patrata.
- Consola calaj este alcatuita dintr-un suport calaj din teava patrata care la un
capat este prevazuta cu un stut din teava rotunda , in care se introduce teava de calaj .
Teava de calaj are prevazute gauri pentru reglaj ; la partea inferioara are un surub pentru
calaj , iar la partea superioara are un maner din otel beton pentru manipulare. La celalalt
capat al suportului de calaj exista urechi de prindere din otel lat , care , cu ajutorul unui
bolt se prinde de montant.
- Podinele pentru circulatia muncitorilor i turnarea betonului la inaltimi peste 1,5m
sunt realizate in fiecare travee din urmatoarele elemente :
a. consola alcatuita din consola propriu zisa , avand sudata la un capat o teava
pentru sustinera balustradelor , iar la celalalt capat urechi de prindere din otel lat , care ,
prin intermediul boltului , se fixeaza de montant ;
b. longrine alcatuita din teava patrata;
c. panouri de podina alcatuite din tabla striata;
d. doua balustrade executate din teava patrata i montate in lacasurile speciale
ale tevilor verticale de la capetele consolei podinei.
133
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- Elementele de aliniere sunt alcatuite din tevi dreptunghiulare cu lungimea de

3000 , 4000 i 6000 mm , care se fixeaza pe talpa exterioara a montaneilor cu ajutorul
unor dispozitive de blocare.
- Tirant filetat pentru preluarea impingerii betonului se folosesc la fiecare pereche de
montamti cate doi tiranti metalici fixati cu ajutorul a doua piulite i protejanti cu tije din
material plastic in zona de strapungere a betonului;
2.6.1.15. In vederea executarii lucrarilor de cofrare cu ajutorul cofrajelor pasitoare
, se vor asigura urmatoarele :
1. proiectul de organizare tehnologica a lucrarilor de executie a obiectivului , din
care rezulta : setul complet de cofraje ( elemente de cofraje pasitoare , accesorii , piese
de prindere etc. ) esalonarea folosirii zilnice a cofrajelor i a accesorilor ; formatiile de
lucru necesare i gradul de calificare a acestora.
2. verificarea starii de functionare a cofrajelor i accesoriilor in vederea inceperii
executiei peretilor ( fata cofrata i filetele dispozitivelor cu surub vor fi unse in mod
corespunzator ) ;
3. verificarea la cotele din proiect a cuzinetilor din constructie , pe care incepe
montarea cofrajelor ;
4. formatiile de lucru , avand calificarea i numarul de muncitori , vor fi instruite
special pentru acest gen de lucrare.
2.6.1.16. Montarea cofrajului va fi precedata de verificarea sau refacerea trasarii
axelor principale ale constructiei; curatirea zonei pe care se toarna betonul i a celei pe
care se aseaza cofrajul ; curatirea de resturi de beton a cofrajelor .
Operatia de marcare pe cuzineti a axelor principale longitudinale se va face la
ambele capete ale tronsonului sau a pachetului de tronsoane coliniare , dupa caz.
Distantele dintre punctele extreme ale axelor vor trebui sa fie riguros cele din proiect ,
abaterile maxime admise fiind de + 0,5 cm. De asemenea , pe cuzinetii cladirii se vor
marca i punctele pentru axele transversale . La aceasta trasare se vor avea in vedere
urmatoarele :
- pozitia axelor transversale de capat nu trebuie sa aiba fata de situatia din proiect
o abatere mai mare de + 0,8 cm ;
- pozitia axelor transversale (curente) nu trebuie sa aiba o abatere mai mare de
+1,00 cm fata de cotele teoretice date prin proiect;
2.6.1.17. Peretii subsolului se realizeaza la inaltimea din proiect prin montarea
cofrajului i turnarea betonului in doua etape succesive .
Ordinea operatiilor din fiecare etapa este urmatoarea :
a. Montarea cofrajului pe una din fetele peretelui , constand din :
- aducerea la pozitia din plan a montantilor cu console de calaj , folosind ca reper
linia de pozitionare a cofrajului trasata anterior ;
- prinderea de montanti cu ajutorul ghiarelor , a elementelor de aliniere;
- prinderea de elementele de aliniere a montantilor intermediari (cei fara consola
de calaj );
- montarea panourilor plane i de colt , care au fost unse in prealabil cu solutie
pentru decofrare ( fixarea lor de montaj cu ajutorul dispozitivelor de blocare ).
b. Montarea armaturilor , a cutiilor de realizare a golurilor prin pereti etc..
c. Inchiderea cofrajului ( montarea cofrajului pentru a doua fata a peretelui ) care
consta din :
- verificarea i corectarea in prealabil a pozitiei i verticalitatii peretelui de cofraj
montat anterior;
- fixarea cu ajutorul tirantilor i tijelor de protectie ale acestora , a montantilor
celui de-al doilea perete al cofrajului ;
- montarea panourilor plane i a coltarelor , unse in prealabil.
134
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
d. Montarea podinei de lucru i parapetului ( pentru inaltimi peste 1,5 m ) ,

verificarea pozitiei i verticalitatii cofrajului , precum i etanseitatea acestuia .
e. Turnarea betonului , cu respectarea prevederilor cuprinse in CAIET DE SARCINI
privind executia lucrarilor de betonare .
- inaintea inceperii turnarii i in timpul acesteia se vor verifica atent cofrajele
pentru a nu se produce deformatii mai mari de + 2 mm/m ;
- oprirea turnarii , cand se observa defectiuni i luarea masurilor de inlaturare a
acestora ;
- compactarea betonului se va face prin vibrare interna i nu prin baterea cofrajului
care provoaca deformari greu de remediat ;
- pentru intreruperile de turnare accidentele , necuprinse in proiectul de organizare
tehnologica , se vor respecta prevederile cuprinse la punctul 6.6 Rosturi de lucru .
f. Decofrarea , constand din :
- demontarea podinei i parapetului ;
- scoaterea turantilor de prindere a celor doua fete ale cofrajului ;
- slabirea dispozitivelor de blocare i indepartarea panourilor de cofraj ( mai intai
cele de colt , apoi cele de plane ).
Operatiunea va fi supravegheata de conducatorul punctului de lucru pentru a fi
evitate deformari ale cofrajelor sau ruperi ale betonului.
Decofrarea se va efectua cu respectarea prevederilor din capitolul respectiv.
2.6.1.18. Ramele pentru goluri de usi sau goluri tehnologice , se prind de
panourile de cofraj gata montate , cu ajutorul cheilor de prindere sau cuielor , in care
ssop , la prima montare se practica pe fasa panoului orificii la pozitia de fixare a ramelor .
Se va da o atentie deosebita pozitionarii i legarii corecte a barelor , carcaselor ,
plaselor i mustatilor , precum i a placutelor metalice de prindere , bulalonelor etc. ,
pentru asigurarea mentinerii pozitiei acestora in tot timpul turnarii betonului .
2.6.1.19. La montare cofrajelor pasitoare se folosesc urmatoarele scule i
dispozitive :
- aparat optic pentru trasarea axelor
- furtun de nivel
- fir cu plumb
- chei fixe
- intinzator pentru fixarea blocajelor de tip 6 Martie
- scari mobile de acces
2.6.1.20. Transportul cofrajelor pasitoare se face pachetizat , in unitati de
incarcatura de maximum 1,5 t , continand elemente similare sau cu functionalitate
apropiata .
Elementele de gabarit mai mare se transporta asezate pe stelaje din otel beton
indoit , iar elementele marunte sunt ambalate in lazi.
Depozitarea pe santier se va face numai in dispozitivele descrise, asezate pe teren
amanajat.
2.6.1.21. Pentru evitare accidentelor de munca in timpul lucrarilor in afara
Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj vol. 5 aprobate
de MC Ind. cu Ordinul nr. 1233/D din 29 dec. 1980 , se vor respecta i urmatoarele :
- montantii metalici vor fi fixati intre ei cu elemente de aliniere i ghiare de
prindere in cel putin doua puncte fiecare;
- podina de lucru va fi prevazuta cu balustrada;
- urcarea muncitorilor pe podina de lucru se face numai cu scara de acces;
- circulatia pe podina este permisa numai dupa fixarea tirantilor.
2.7. PLANSEU PESTE SUBSOL
135
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Planseul de beton armat de peste subsol poate fi realizat in urmatoarele variante

tehnologice:
- turnat monolit in cofraje din lemn ( panouri demontabile de inventar )
- prefabricat ( panouri i semipanouri );
- predala cu suprabetonare.
In cele ce urmeaza este prezentata tehnologia de realizare a planseului din beton
armat turnat monolit in cofraje din lemn , fiind solutia adoptata mai frecvent.
Pentru adoptarea solutiei cu prefabricate sau cu predala se va proceda ca i la
planseele nivelurilor curente realizate in aceste variante.
2.7.1. Alcatuirea i tehnologia lucrarilor de cofrare. Cofraje cu panouri din placaj
2.7.1.1. La realizarea cofrajului vor fi avute in vedere, in afara celor de mai jos,
cele enumerate mai sus.
2.7.1.2. Sustinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor talpi
individuale sau continue pe pamant sau elemente de constructii care sa nu permita
tasari mari sau neuniforme. Ele vor fi prevazute cu pene , vinciuri sau alte dispozitive ,
prin care sa fie posibila decofrarea, dupa intarirea betonului . In cazul popilor telescopici ,
functia acestor dispozitive poate fi preluata de filetul popului .
In cazul in care terenul pe care rezema sustinerile cofrajelor este format din
umpluturi insuficient consolidate sau compacte , este inmuiat sau expus inmuierii ,
mocirlos , inghetat sau supus inghetului , se vor da solutii speciale prin care sa se evite
rezemarea directa a acestora pe asemenea terenuri , provenindu-se astfel producerea
tasarilor sau ridicarilor.
In cazul asezarii popilor deasupra unor goluri de teren ( gropi naturale , santuri ,
sapaturi ) sau in plansee inferioare , rezemarea popilor respectivi se va face pe grinzi
jug verificate prin calcul , din punct de vedere al rezistentei i deformatiilor.
Popii ce sustin cofrajele constructiilor etansate de beton i dispusi pe mai multe
niveluri , trebuie sa fie asezati suprapus pe aceeasi verticala. La alcatuirea i montarea
cofrajelor , sustinerilor i reazemelor acestora se va urmari ca deformatiile lor sa fie
compensate prin suprainaltari sau contrasageti.
2.7.1.3. La cofrarea grinziilor i nervurilor , pentru fetele laterale , panourile se
dispun , in general , cu latura lunga pe orizontala . Se recomanda ca panoul special
pentru fundul grinzii sa fie cuprins intre panourile de cofraj ale fetelor laterale i sa fie
sustinut aparte , pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor . Colotarea
panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri , legate in cazul
grinzilor inalte la partea superioara prin tiranti din otel beton , trecand prin distantieri
tubulari din PVC.
2.7.1.4. La cofrarea placilor , panotarea va urmari o rationala dispunere a
elementelor de sustinere ( popi , grinzi , esafodaje etc. ) , precum i acoperirea unei
suprafete maxime cu panouri de inventar. Pentru usurarea decofrarii este necesar sa se
prevada pe ambele directii cate o fasie de compensare de 5 10 cm latime.
3.7.1.5. In cazul cofrarii concomitente a elementelor verticale ( pereti , stalpi ) cu
cele orizontale ( grinzi, nervuri , placi ) in scopul turnarii betonului intr-o singura faza ,
imbinarea cofrajelor se face in asa fel incat panourile de cofraj pentru elementele
orizontale sa se suprapuna peste cele verticale pentru a permite decofrarea peretilor i a
stalpilor inaintea grinzilor i placilor . Cofrarea concomitenta trebuie insa evitata ori de
cate ori este posibil , intrucat :
- panourile orizontale pot presa pe cele verticale , prin greutatea betonului ,
facand dificila recuperarea mai rapida a panourilor verticale ;
- realizarea ferestrelor de vizitare devine obligatorie , in orice caz curatirea bazei
stalpilor se va face dupa executarea intregului cofraj;
- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate la inaltimea exacta , nefiind
posibila depasirea inaltimii elementului de beton , ceea ce , de regula , face imposibila
folosirea panourilor de inventar fara completari pe verticala.
136
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2.7.1.6. Esafodajele de sustinere a cofrajelor de plansee ( grinzi , nervuri , placi )

sunt formate , in general , din grinzi de preferinta extensibile , rezemate pe popi de
inventar , contravantuiti. Elementele
cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta i stabilitate pentru a putea toate
sarcinile provenite din greutatea cofrajului , a betonului proaspat , a sculelor i
dispozitivelor de lucru i a echipelor de muncitori , fiind verificate totodata pentru a
prelua i solicitari orizontale din vant i impingerea betonului.
2.7.1.7. Contravantiurile de pe cele doua directii perpendiculare trebuie sa
formeze triunghiuri nedeformabile , iar prinderile sa nu dea excentricitati importante in
noduri.
Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravantuiri talpile continue de
rezemare i grinzile de sustinere , cu conditia ca prin detaliile de prindere adoptate sa fie
impiedicata deplasarea relativa intre popi i aceste talpi , respectiv rigle.
2.7.1.8. Montarea esafodajelor de sustinere a cofrajelor pentru plansee ( grinzi ,
nervuri , placi ) se va face in urmatoarea ordine:
- se traseaza pozitia elementelor verticale de sustinere ( popi , palei , etc. ) ;
- se amplaseaza elementele verticale de sustinere i se contravantuiesc
provizoriu ;
- se monteaza i se fixeaza elementele orizontale ale esafodajului ( rigle , grinzi
extensibile etc. ) ;
- se verifica pozitia i dimensiunile ,operandu-se corecturile necesare.
Strangerea definitiva a contravantuirilor se face dupa ultima verificare ce se
efectueaza dupa montarea cofrajelor.
2.7.1.9. Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi i nervuri se face in
urmatoarea ordine :
- pe esafodajul stabilit de proiectant i executat conf. pct. 8 , se fixeaza pe traverse
pentru fundul grinzii sau nervuri , verificandu-se cu atentie cota , liniaritatea i
orizontalitatea;
- se monteaza panourile fetelor laterale;
- in cazul unor grinzi inalte , dupa cofrarea unei fete laterale se monteaza
armatura;
- se consolideaza cofrajul grinzii ( nervuri ) prin montarea jugurilor , care au
eventual la partea superioara , turanti de strangere trcuti prin sidantieri.
2.7.1.10. Montarea cofrajelor din panouri pentru placi se face in urmatoarea
ordine :
- se monteaza panourile de inventar i eventualele panouri de complrtare pe
esafodajul pregatit conform pct. 7.1.8. , corespunzator planului de punctaj , luand masuri
menite sa impiedice deplasarea orizontala a panourilor in timpul turnarii betonului;
- se completeaza conform aceluiasi plan de panotaj cu faruri de compensare
necesare decofrarii;
- se verifica cotele intradosului placii i orizonalitatea acestuia.
2.7.1.11. La decofrarea elementelor orizontale ( grinzi , nervuri , placi ) ordinea
operatiilor este , in general , urmatoarea :
- slabirea contravantuirilor , pentru a permite coborarea esafodajului in ansamblu;
- cobararea elementelor de sustinere verticale cu minimum 10 cm , prin actionarea
asupra dispozitivelor amintite la punctul 3.1.2. ( pene , filete etc. ) ;
- scoaterea fururilor de compensare de la placi i a panourilor de cofraj ;
- demontarea esafodajului , i anume : demontarea grinzilor , a contravantuirilor i
popilor.
2.8. COFRAREA STALPILOR
137
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2.8.1. Cofrajele utilizate la realizarea stalpilor de beton turnat monolit , pot fi :

- cofraje din panouri metalice de inventar;
- cofraje din panouri de placaj i caloti de inventar.
2.8.2. Cofraje din panouri metalice de inventar tip CSM
( proiect IPC nr. 7273/1980 )
Cofrajul este alcatuit din panouri metalice modulate , de dimensiuni mici , montate
manual pe caloti din platbande cu bolturi din otel rotund ( sistem pieptene ) .
Fazele de executie sunt :
a. se monteaza calotii de baza C 2 , C 4 in sisteme morisca , pe conturul
stalpului trasat;
b. pe calotii de baza se monteaza numai Pa ( h = 590 mm ) . Pe una din laturi nu
se monteaza un panou P2 , ramanand o fereastra de curatire ;
c. se monteaza alternativ panouri de cofraj i caloti intermediari scurti C 1 , lungi

C-3. Daca inaltimea stalpului depaseste 3 m pe una din laturi se lasa ferestre de turnare
din 3 in 3 m ;
d. asigurarea stabilitatii se realizeaza cu spraituri reglabile , prin care se regleaza
i verticalitatea cofrajului .
Fazele de montaj pentru inchiderea ferestrelor
de turnare i curatire sunt
urmatoarele :
a. dupa turnarea betonului se scot elementele C1-1 i suruburile M 12 x 55 . Se
coboara talpa superioara a palniei de turnare . Se ridica palnia in sus i se scoate ;
b. se monteaza un panou P4 fixat pe calot cu 2 cleme C1-1;
c. se monteaza 2 panouri P4 i se fixeaza cu 2 cleme C1-1;
d. se monteaza panoul P3 , se fixeaza de P4 cu suruburi M 12 x 30.
Fazele b , c i d sunt valabile i la inchiderea ferestrei de curatire.
2.8.3. Cofraj din panouri de placaj cu caloti CSKT
( proiect nr. 7161/1978 )
Cofrajul este alcatuit din subansambluri in forma de L , realizate din panouri de
placaj , de care , calotii metalici se fixeaza cu suruburi pentru lemn ( fig. 4.5.4.) .
La confectionarea subansamblurilor , se va da o atentie deosebita respectarii
riguroase a cotelor de fixare a calotilor , operatii ce se vor efectua utilizand un sablon . In
caz contrar , abaterile de la pozitie ale calotilor vor impiedica asamblarea cofrajului
stalpului.
Fazele de executie sunt :
a. se aduce cu macaraua subansamblul I de cofraj i se aseaza in pozitie , pe
conturul stalpului trasat anterior , fixandu-se cu spraituri la verticala;
b. se aduce cu macaraua la pozitie subansamblul II i se fixeaza cu pene de
legatura.
2.8.4. Cofraje mixte usoare tip CMU
Cofrajul este alcatuit din panouri de placaj ( 2 avand latimea egala cu una din
laturile stalpului , iar latimea egala cu cealalta latura a stalpului plus 20 cm ) i caloti din
teava dreptunghiulara fixati cu tiranti din otel beton.
Fazele de montaj sunt:
a. se monteaza panourile in ordinea succesiva pe laturile stalpului trasat anterior ,
rezemandu-se fiecare cu spraituri de inventar;
b. se leaga panourile de pe laturile opuse prin tiranti i blocaj cu pana.
2.9. COFRAREA PERETILOR
2.9.1. Cofrajele utilizate la realizarea peretilor de beton turnat monolit sunt :
- cofraje metalice plane pentru pereti ( Normativ C 162 - 73) ;
138
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- cofraje din panouri de placaj ( Instructiuni C 11 - 74).

Solutia de realizare a cofrajelor pentru peretii cu panouri de placaj nu este
recomandata, deoarece conduce la consum mare de material lemnos , productivitatea
scazuta i calitatea necorespunzatoare a peretilor ( abateri mari de la planeitate
necesitand frecvent cheltuieli groase i chiar buciardari ale suprafetelor peretilor ) .
Pentru situatii mai deosebite , cand nu este posibila utilizarea cofrajelor metalice
plane, este prezentata la pct. 2.1. alcatuirea i modul de utilizare a cofrajelor din panouri
placaj .
2.9.2. Cofraje metalice plane mari pentru pereti
Cofrajele metalice plane mari sunt utilizate la realizarea peretilor din beton turnat
monolit. Ele pot fi :
- universale sau specifice unui tip de cladire;
- cu panouri realizate din elemente modulate asamblate sau dintr-un singur
element de dimensiuni mari
- incalzitoare sau neincalzitoare ;
- cu fata din placaj ( togofilm ) sau din metal ( tabla).
Cofrajul universal se compune in principal din panouri plane mari de lungime
data , necorelata
cu lungimea peretelui ( cuprins intre doi pereti transversali ) ce se toarna , fapt ce

impune turnarea peretilor in etepe succesive cu multe rosturi de lucru .
Setul unui cofraj specific cladirii se compune in principal din panouri de bulb , a
carar dimensiune este corelata cu cea a peretilor ce se toarna , rezultand un numar
minim de rosturi de lucru .
La adoptarea unui din timpurile de cofraj ( specific sau universal ) , care dupa
cum s-a vazut determina realizarea concomitenta sau succesiva a peretilor din intersectii
i a ingrosarilor capetelor de diafragma (bulbi) , se vor avea in vedere factorii urmatori :
- marirea efortului din perete in zona rostului de lucru ; importanta diafragmei in
alcatuirea structurii ; gradul de seismicitate al zonei ia care este amplasata cladirea ;
numarul de niveluri al cladirii ;
- posibilitatile de refolosire ale cofrajului ;
- dotarea executantului cladirii .
Avand in vedere factorii enumerati , rezulta ca stabilirea tipului de cofraj ce
urmeaza sa fie utilizat , se face de comun acord de catre beneficiar , proiectant i
executant , constituind un element obligatoriu al temei de proiectare a cladirii.
2.9.3. Ritmul de reutilizare a cofrajelor metalice este unul din principalele
elemente care asigura folosirea eficienta a acestora . Se recomanda in mod special ca
lucrarile sa fie organizate in asa fel incat sa se asigure o refolosire la 24 ore.
Numarul total de refolosiri ste functie de alcatuire , robustetea i rigiditatea
cofrajului. In scopul unei folosiri mai rationale i eficiente astfel incat prin numarul de
refolosiri prevazut i realizat , consumul ( pierderea ) de metal sa rezulte cel mult 0,4
kg/mp suprafata cofrata.
2.9.4. Cofrajele metalice sunt alcatuite, in general , din urmatoarele elemente
principale:
a. fata cofrata , realizata din metal sau placaj , dintr-un singur element sau mai
multe elemente modulate;
b. schelete de rigiditate , cu rol de mentinere a planeitatii fetei cofrate , la
manipulare , transport i montaj , precum i de preluare a eforturilor din impingerea
betonului pe zonele dintre elementele de legatura intre panouri;
c. elementele de strangere i preluare a impingerii betonului , care realizeaza
legatura intre panourile montate pe fetele opuse ale aceluiasi perete ;
d. elementele de reglare a verticalitatii i de decofrare a panourilor ;
139
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
e. elemente speciale , demontabile , pentru completarea spatiilor cofrate la

imbinarile panourilor mintate in prelungire sau in unghi ;
f. podina de lucru pentru muncitorii care toarna betonul in cofraje ;
g. elemente demontabile pentru supraanaltarea cofrajelor , pentru cazul executiei
unor pereti cu inaltime mai mare ;
h. rame pentru realizare golurilor in pereti ( usi , ferestre , strapungeri pentru
instalatii sau pentru pierderi tehnologice ) ;
i. podini de montare i sustinere a cofrajelor la peretii alaturati golurilor din
planseu ( casa scarii , gol lift , capat cladire etc. ) ;
j. scari fixe sau mobile , cu sau fara podina de lucru pentru turnarea betoanelor.
Daca termoizolarea peretelui de capat al cladirii se realizeaza prin placare cu
panouri prefabricate , atunciacestea pot inlocui panourile de cofraj de pe fata respectiva
a peretelui cu conditia asigurarii capacitatii panourilor prefabricate i legaturilor acestora
cu cofrajul interior , de preluare a impingerii betonului proaspat.
Toate aceste elemente se proiecteaza i se utilizeaza ca un set complet , evitanduse astfel improvizatiile care reduc eficienta tehnico-economica i sporesc riscul
accidentelor de munca.
2.9.5. Montarea cofrajelor se face in conformitate cu proiectul de organizare
tehnologica pentru obiectul respectiv , intocmit fie de catre proiectantul cofrajului , fie de
compartimentul tehnologic al unitatii executante .
Cofrajele se pot monta in tot timpul anului , cu exceptia perioadelor cu temperaturi
exterioare sub 100C. Pentru lucru pe timpul noptii se va asigura iluminarea
corespunzatoare a punctelor de lucru .
Principalele faze ale montajului sunt :

a. montarea podinilor de sustinere a cofrajelor deasupra golurilor din plansee sau
de la capatul cladirii ;
b. trasarea liniilor de contur i de pozitionare , curatirea yonei pe care se aseaya
cofrajele , in deosebi a yonei pe care se toarna beton
c. montarea panourilor prefabricate de fatada , cand se utilizeaza cofrajul specific
cladirii (daca este cazul):
d. montarea la pozitie a panourilor de cofraj pe una din fetele peretelui ,
asamblarea i panoul alaturat ( in prelungire ) montat anterior i asigurarea stabilitatii la
vant ;
e. montarea panourilor pe cea de a doua fata a peretelui ( dupa montarea i
verificarea existentei i pozitionarii armaturilor , pieselor inglobate , ramelor pentru goluri
etc. , corespunzator prevederilor din proiectul de executie a cladirii i asamblarea cu
panourile alaturate ( in prelungirea i de pe fata expusa ) :
f. verificarea pozitionarii , legaturilor , etanseitatii , modul de asigurare a pozitiei
tuturor elementelor ce se inglobeaza in beton siiorectarea eventualelor deficiente
constatate ;
g. decofrarea ( dupa turnarea i intarirea betonului ) se face de regula in ordine
inversa montajului ;
h. transportul cu macaraua la locul de pregatire pentru o noua turnare , care
consta din curatire , ungere , verificare cu executare a reparatiilor pentru inlaturarea
eventualelor deficiente constatate la cofraj ;
2.10. COFRAREA PLANSEELOR
140
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2.10.1 Planseele cladirilor de locuit cu structura in diafragme sau in cadre sunt din
beton armat , care functie de solutia tehnologica adoptata pentru realizarea elementelor
componente ( grinzi i placa ) , sunt:
a. Turnare monolit. Solutie foarte rar utilizata deoarece conduce la consum ridicat
de lemn , productivitate scazuta i suprafete de beton care necesita tencuieli
neeconomice . Solutia este utilizata numai pe zone reduse din suprafata planseeului ,
unde solutia generala adoatata nu poate fi aplicata datorita , de obicei , formei sau
numarului foarte redus de repetari ;
b. Prefabricate , la care atat grinzile ( cu exceptia celor de fatada ) cat i placa ,
sunt realizate din elemente prefabricate . Solutia utilizata la structuri cu diafragme ;
c. Mixte , in urmatoarele variante :
- Grinzi prefabricate ( cu exceptia celor de fatada ) , i placa din predale
prefabricate cu suprabetonare din beton turnat monolit . Solutia utilizata la structurile cu
diafragme i foarte rar la structuri in cadre;
- Grinzi din beton turnat monolit i placa din panouri mari prefabricate . Solutia
utilizata la structurile cu diafragme i foarte rar la structuri in cadre ;
Grinzi turnate monolit i placa din predale prefabricate cu suprabetonare din beton
turnat monolit . Solutie utilizata la structuri in diafragme sau in cadre ;
Alegerea solutiei de planseu se face de proiectant cu acordul executantului , avand
in vedere urmatorii factori principali :
- gradul de seismicitate;
- natura terenului de fundare;
- solutie adoptata pentru structura de rezistenta ( cadre sau diafragme ) ,
inaltimea i conformarea de ansamblu a cladirii , rolul de saiba al planseului;
- consumul de materiale i manopera ;
- dotarea i experienta executantului cladirii .
3.10.2. Cofrajele pentru grinzi turnate monolit , de regula sunt realizate cu
panouri din placaj , solutie adoptata i pentru placile din beton turnat monolit fara
predala .
3.10.3. Principalele dificultati intampinate in adoptarea unor solutii de cofraj cu
grad mai ridicat de industrializare , pentru grinzi , experimentate pana in prezent , sunt :
- obtinera unei productivitati sporite conduce la adoptarea unor elemente de cofraj
mari i in consecinta grele , de decofrat i de evacuat de sub planseul turnat , unde
utilajul de ridicat nu are acces direct;
- necesitatea in unele solutii tehnologice , a unor rosturi de turnare suplimentare
fata de cele uzuale , ceea ce atrage dupa sine slabirea structurii de rezistenta sau
adoptarea unor masuri cu consecinte economice nefavorabile ( de exemplu , dispozitivul
autodec frant pentru grinzi - pr. IPC 7273/80 , care impune rost de turnare in grinda la
nivelul intradosului placii ;
- repetabilitatea relativ mica , cu efecte economice nefavorabile asupra
consumului de materiale i costul cofrajului ;
3.10.4. Pentru montarea grinzilor i panourilor de planseu prefabricate ca i
pentru montarea predalei ( vezi pct. 8 ) .
2.11. PRINCIPALELE SCULE , DISPOZITIVE I APARATE DE MASURA I
CONTROL NECESARE LUCRARILOR DE COFRARE
2.11.1. Principalele scule utilizate sunt:
a. Pentru intretinerea panourilor de cofraj :
- rulou pentru uns cofrajul
- galeata pentru transportul decofrajului
- peria de sarma
141
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- spaclu
b. Pentru montarea i demontarea cofrajelor :
- trusa de chei fixe
- ciocan
- surubelnita
- ranga drepata
c. Pentru realizarea fetei de lemn a cofrajelor :
- creion dulgher
- tesla
- fierastrau cu coarda
- clesti de scos cuie
- rindea
- burghie elicoidale
- coarva cu universal i clinchet
d. Pentru operatii mecanizate :
- masina electrica portabila pentru gaurit
- unealta electrica portabila de taiat , slefuit i curatat materiale de constructii UES
6500
- fierastrau circular portabil cu discul montat pe arborele motor
2.11.2. Dispozitive pentru pachetizare i manipulare
a. Dispozitive de pachetizare:
- stelaj ( leagan ) din otel ;
- jug pentru pachetizarea elementelor cu sectiunea dreptunghiulara i panouri
stabile;
- paleta lada metalica europeana ( STAS 8635 ) pentru pachetizarea elementelor
marunte .
b. Dispozitive de manipulare :
- dispozitiv cu cercel i doua carlige ( tip IPC U 1968 ) utilizat la manipularea
pachetelor cu un singur leagan ;
- grinda de 3 t ( M 01.01.00 A proiect INCERC S 07 ) i traversa de 1,5 t ( N.
01.02.00 M pr. INCERC S 07 ) , pentru manipularea pachetelor de doua leagane i a
pachetelor fixate cu juguri ;
- furca echilibrata pentru manipularea paletelor lada metalica europeana ;
- scripte tip S 200 M 08.00 pentru manipularea elementelor ;
- aparat de ridicat i tractat de 1.5 tf. pentru manipularea subansamblelor de
cofraje la decofrare.
2.11.3. Principalele dispozitive i aparate de masura i control :

- nivela ( bolobocul ) pentru verificarea liniilor i planurilor orizontale i verticale;
- cumpana dulgherului pentru verificarea liniilor i planurilor verticale ;
- ruleta metalica pentru trasarea i verificarea elementelor de constructii;
- furtunul de nivel pentru verificarea liniilor i planurilor orizontale .
2.12. CONTROLUL I RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE
Etapele controlului de calitate al lucrarilor de cofraje sunt:
a. Etapa preliminara caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnicoorganizatorice necesare executarii i realizarii lucrarilor la nivelul calitativ , prevazut in
documentatiile tehnologice i prescriptiile tehnice, constand din :
- Verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje ;
- Verificarea mijloacelor de munca calitativ i cantitativ , conform documentatiilor
tehnologice ;
142
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- Verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje i inscrierii in limitele

abaterilor admisibile;
- Verificarea subansamblurilor de cofraje , privind :
- existenta tuturor elementelor prevazute in documentatia de executie ;
- fixarea corecta a elementelor de prindere ( menghine , cleme , suruburi
etc. ) ;
- integritatea fetei cofrajului .
b. Etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile
tehnologice i prescriptiile tehnice , constand din :
- Verificari dupa trasarea i inscrierea in abaterile admisibile , privind :
- pozitia marcajelor fata de axele constructiei i fata de elementele
corespunzatoare turnate la etajul inferior ;
- dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate .
- Verificarea dupa montarea elementelor de baza ( caloti in cazul stalpilor ,
montanti i panouri in cazul peretilor , talpile esafodajelor i schelelor etc. ) , privind :
- existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie ;
- fixarea corecta i stabila a elementelor de prindere i legatura ;
- pozitionarea corecta fata de marcaj , in limitele abaterilor admise.
- Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente ( ex. panouri in cazul CMS ,
montanti i panouri in cazul cofrajelor pasitoare , intrgul ansamblu in cazul utilizarii
subansamblelor mari de cofraje pentru pereti etc. ) , privind :
- existenta tuturor elementelor prevazute;
- fixarea corecta i stabila a elementelor de prindere i legatura ;
- pozitia golurilor , inclusiv a celor destinate verificarii , la receptia structuri
a pozitiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri ;
- incheierea corecta i asigurarea etanseitatii;
- curatirea cofrajelor ;
- asigurarea masurilor NTS i PSI ;
- pozitionarea corecta fata de marcaj ;
- dimensiunile cofrajului ;
- pozitionarea fata de orizontala i verticala.
c.Etapa finala
de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiilor
tehnologice i prescriptiilor tehnice .
La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie
formata din beneficiar diriginte de santier i constructor.
Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus ( Verificari dupa montarea
fiecarui nivel de elemente ) precum i alte verificari prevazute in Fisele de utilizare
specifice , in tabelele cu Operatii de verificare la receptie . Rezultatele verificarii i
eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in REGISTRUL DE PROCESE
VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE
DEVIN ASCUNSE ) . Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea i se va incheia
un nou proces verbal .
ATENTIE :
INAINTE DE TURNAREA BETONULUI , CONDUCATORUL PUNCTULUI DE LUCRU
( MAISTRU , INGINER ) ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA , STABILITATEA ,
REZEMAREA PE TEREN , ETANSEITATEA , POZITIONAREA I STABILITATEA ELEMENTELOR
CE SE VOR INGLOBA IN BETON ( armatura , rame , goluri , placute metalice , instalatii
etc. ) CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE .
Dupa turnarea i intarirea betonului , se executa decofrarea pe baza unei dispozitii
scrise data de seful de lot . La decofrare se vor respecta prevederile Normativului NE 012
- 99 cap. Decofrarea i prevederile din prezentul Caiet de sarcini .
143
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
2.13. DECOFRAREA
2.13.1. Reguli Generale
2.13.1.1. La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca
rezistenta betonului sa fi atins valorile de mai jos ( exprimate direct sau in procente fata
de marca ) :
Elementul
de
indeparteaza
1. Partile laterale
cofraj
ce
se
2. Fetele interioare cu mentinerea

popilor
de
siguranta
conform
punctului 7.1.3.
3. Popii de sustinere
Deschiderea elementului de beton in m

L
6
6
L 12
L 12
La atingerea rezistentei de minimum 25
daN/cmp , astfel ca fetele i muchiile
elementului sa nu fie deteriorate .
50%
60%
60%
70%
80%
90%
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie se va face prin

incercarea epruvetelor de control confectionate in acest scop i pastrarea in conditii
similare elementelor in cauza , conform prevederilor din STAS 1275 81 sau prin incercari
nedistructive. In cazurile curente , in lipsa incercarilor se vor respecta termenele minime
de decofrare indicate mai jos , tinand seama de temperatura medie din perioada de
intarire a betonului i de tipul cimentului utilizat:
Elementul de cofraj ce se Temperatura

indeparteaza
i
deschiderea
elementului
de beton
1
2
144
Tipul cimentului utilizat

F 25
M 30
Pa 35
Hz 55
SRA
3
4
P4
5
S.C.
1. Partile laterale
+ 5
+10
+15
6
4
2
3
1
2
1
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
5
5
3
6
5
4
10
14
10
12
6
10
8
14
11
7
2
2
4
24
12
18
18
12
14
32
14
24
18
16
12
42
36
32
28
21
18
2. Fetele interioare, cu
mentinerea
popilor
de
siguranta conform pct.
7.1.3.
-L
-L
6m
+ 5
+10
+15
6m
+ 5
+10
+15
3. Popii de sustinere
-L
6m
-L
12 m
12 m
+ 5
+10
+15
+ 5
+10
+15
+ 5
+10
+15
2.13.1.2. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele :

a. desfasurarea operatiei va fi supravegheata de catre conducatorul de lot. In cazul
in care se constata defecte de turnare ( goluri , zone segregate ) etc. care pot afecta
stabilitatea constructiei , decofrarea se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere
sau consolidare ;
b. sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii
elementelor i continuand simetric catre reazeme;
c. slabirea pieselor de fixare ( pene , vinciuri etc. ) se va face treptat fara socuri ;
145
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
d. decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de

catre elementele ce se decofreaza , ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajelor i sustinerilor.
2.13.1.3. In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3m , la
decofrare se vor lasa sau remonta popi de siguranta care vor fi mentinuti conform
prevederilor de la pct. 7.1.1. iar pozitia acestora se recomanda a se stabili astfel :
- la grinzi pana la 6m deschidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora. La
deschideri mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta dintre popi sau de la
popi la reazeme sa nu depaseasca 3m;
- la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor i cel putin un pop
de 12mp de placa;
- intre etajele successive, popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub
altul.
2.13.1.4. Nu este permisa indepartarea popiilor de siguranta ai unui planseu aflat
imediat sub altul care se cofreaza sau se betoneaza.
2.13.1.5. Dupa decofrarea oricarei parti de constructie , se va proceda , de catre
seful de lot , delegatul beneficiarului i eventual de catre proiectant la o examinare
amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii , incheindu-se un proces
verbal de lucrari ascunse, in care se vor consemna calitatea lucrarilor precum i
eventualele defecte constatate i aprecierea importantei lor.
Este interzisa efectuarea de operatii de orice fel , inaintea acestei examinari.
In cazul in care se constata defecte importante (goluri, zone segregate sau
necompactate), remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de
proiectant i cu supravegherea conducatorului de lot al lucrarilor i delegatul
beneficiarului. Dupa executarea acestor remedieri, se va intocmi un proces verbal de
lucrari ascunse in care se va mentiona procedeul de remediere adoptat.
La lucrarile la care se prevede aplicarea unor finisaje , defectele superficiale se vor
remedia o data cu executarea finisajului respectiv.
2.13.2. Decofrarea panourilor plane mari
2.13.2.1. Decofrarea panourilor se face in general in ordinea inversa a operatiilor
de montare , respectandu-se intocmai indicatiile proiectului de organizare tehnologica ,
pentru obiectul respectiv.
La decofrare vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte specifice cofrajelor plane
mari:
a. Desfacerea elementelor de legatura dintre cofrajele montate fata in fata , se va
face numai dupa degajarea cofrajelor , prin demontarea tuturor pieselor de fixare a
elementelor inglobate in beton i a elementelor de completare , din zonele de imbinare a
cofrajelor;
b. Desprinderea cofrajelor de suprafata de beton turnata, se va produce prin
deslipire in pana datorita actiunii greutatii cofrajului la desfacerea elementelor de
legatura dintre panourile montate fata in fata i actionarea dispozitivelor de reglare
verticala a panourilor;
Operatiunea va fi supravegheata indeaproape, pentru a evita deformarile
cofrajului sau ruperi ale betonului.
Se va evita fortarea deslipirii cofrajelor de peretele de beton cu dispozitive care sa
afecteze calitatea peretelui sau sa produca deformatii ale cofrajului .
c. La demontarea panourilor de cofraj asezate pe podini speciale la peretii de
capat , cei de la casa scarii sau din apropierea unor goluri functionale in planseu , panoul
de cofraj va fi prins in carligul macaralei inainte de desfacerea elementelor de strangere
i se va mentine astfel pana la transportul i depozitarea in zona de curatire i de
ungere;
146
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
d. In timpul ridicarii panourilor de cofraj va trebui ca macaraua sa lucreze cu viteza

mica i sa asigure ghidarea cofrajelor cu mijloace corespunzatoare , in asa fel incat sa nu
loveasca peretii turnati.
2.13.2.2. Tratarea ulterioara a peretilor decofrati
Toate operatiile de corectare i remediere a micilor defectiuni se vor efectua
imediat dupa decofrare . Conducatorul tehnic al lucrarii va examina cu atentie peretii
decofrati i va dispune cu maxima urgenta urmatoarele operatiuni:
- indepartarea bavurilor ;
- degajarea pieselor inglobate;
-extragerea cofrajelor pentru goluri din pereti i eventual a distantierilor;
- corectarea defectiunilor de turnare , prin metode i mijloace corespunzatoare
(conf. pct. 2.13.1.5.) ;
- corectarea suprafetelor de rezemare a elementelor prefabricate;
- rabaterea i fasonarea , conform proiectului , a barelor de armatura de la
imbinarile peretilor turnati in etape succesive.
La realizarea ulterioara a celorlalte elemente ale structurii se va evita lovirea ,
stropirea cu mortar de ciment sau patarea cu diverse substante a peretilor turnati.
Pentru a se asigura conditiile favorabile de intarire i pentru a se reduce
deformatiile peretilor , avand in vedere decofrarea timpurie a acestora , se va asigura
mentinerea umiditatii betonului in primele zile dupa turnare , prin stropirea periodica cu
apa a suprafetelor libere , mai ales in perioadele calduroase i uscate.
2.14. ABATERI LIMIT LA NCLINAREA MUCHIILOR I SUPRAFEELOR FA

DE PREVEDERILE PROIECTULUI
1
pe 1 m lungime sau 1mp de suprafata
pe toata lungimea sau pe toata suprafata
elementului
a. stalpi, pereti, fundatii
b. grinzi
c. fetele superioare ale peretilor
diafragmelor
d. peretii de silozuri, castele de apa ,
turnuri etc. executate fara glisare
e. placi de planseu sau acoperis
Abateri limita de pozitie
Axe in plan orizontal :
a. pentru fundatii
b. pentru stalpi, grinzi, pereti
Cote de nivel :
a. fundatii de structuri
b. placi, grinzi cu deschideri pana la
6m
c. idem cu deschideri peste 6m
d. reazeme intermediare (la constructii
etajate)
Abateri limita la suprafetele de rezemare:
Pentru
lungimea
de
rezemare
a
Inclinarea muchiei sau suprafetei fata de :

Verticala
Orizontala
Pozitia oblica
(din proiect)
2
3
4
3
5
5
16
5
40
-
20
10
10
16
10
10
10
10
10 mm
10 mm
10 mm
10 mm
16 mm
10 mm
147
S.C.
elementelor prefabricate:
a. elemente de planseu i acoperis
- cu deschideri pana la 6m
- cu deschideri peste 6m
b. la grinzi, pereti
c. la stalpi (constructie etajata)
Pentru
exactitatea
suprafetei
de
rezemare la elementele prefabricate de
latime L:
a. pentru L pana la 0,30m
b. L = 0,31 0,90m
c. L = 0,91 3,00m
d. L peste 3,01m
Pentru
inclinarea
suprafetelor
de
rezemare i paralelismul fetelor de
contact, fata de prevederile proiectului
(pe
cele
doua
directii
ortagonale
principale)
Pentru
suprafete
de
rezemare
a
ancorajelor de elemente de beton
precomprimat
a. la pozitia centrului:
- pe lungime
- pe latime
b. la inclinarea placilor de repartitie a
ancorajelor fata de normele la axul
fascicolului
(pe
ambele
directii
ortogonale)
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
-10
-15
-20
-10
mm
mm
mm
mm
1
2
3
4
2
mm
mm
mm
mm
%
20 mm
5 mm
1,5 %
2.15. Lista Prescripiilor tehnice de baz

1. STAS 10265 75
2. STAS 8600 - 79
3. STAS 7009 79
4. STAS 9867 86
5. C 162 73
6. C 11 - 74
7. C 83 - 75
8. C 16 84
9. C 56 85 +
C 56 - 02
- Tolerante in constructie. Calitatea suprafetelor finisate.

Termeni i adancimi de baza.
- Constructii civile, industriale i agrozootehnice.
Tolerante i ansamblari constructii. Sistem de tolerante.
- Constructii civile , industriale i agrozootehnice.
Tolerante i ansamblari constructie. Tehnologie.
- Panouri de cofraj de lemn cu fete din placaj
- Normativ pentru alcatuirea, executarea i folosirea
cofrajelor metalice pliante pentru peretii din beton
monolit la cladiri (Buletinul Constructiilor 7/74)
- Instructiuni tehnice privind alcatuirea i folosirea in
constructii a panourilor din placaj pentru cofraje
(Buletinul Constructiilor 4/75)
- Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in
constructii (Buletinul Constructiilor 1/76)
- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor
de constructii i a instalatiilor aferente (Buletinul
Constructiilor 6/85, 7/86)
lucrrilor de construcii i instalaii aferente (rmne
valabil numai partea de construcii) Normativ pentru
148
S.C.
10. NE 012-99
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii

aferente construciilor (Buletinul Constructiilor 1 2/86;
19-20/04)
- Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton,
beton armat i beton precomprimat. Partea I + Partea II
(Buletinul Constructiilor 8-9-10/99)
149
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
CAIET DE SARCINI PENTRU ARMATURA

3.1. REGULI GENERALE
3.1.1. Curatirea i indepartarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate
inaintea taierii i fasonarii acestora.
La curatire se va indeparta :
- pamantul, urmele de ulei , vopsea sau alte impuritati;
- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
- rugina aderenta , prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor care
urmeaza sa fie indoite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente , reducerea
dimensiunilor sectiunii bare nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru
prevazute in anexa III 1 din Normativul NE 012 - 99 i anume :
- pentru bare cu d 25 mm abaterea limita de 0,5 mm
- pentru bare cu d 25 mm abatere limita de 0,75 mm.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite , trebuie sa fie indreptat inainte de a
se proceda la taiere i fasonare , fara a se deteriora insa profilul . La intinderea cu troliu ,
alungirea maxima nu va depasi 2 mm / m .
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentilor in cursul operatiei de
indreptare.
3.1.2. Fasonarea barelor , confectionarea i montarea carcaselor de armatura se
va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului . Barele taiate i fasonate vor fi
depozitate in pachete etichetate , in asa fel incat sa se evite confundarea lor i sa se
asigure pastrarea formei i curateniei in momentul montarii.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri , conform prevederilor din proiect . In
cazul armaturilor netede , ciocul se indoaie la 1800 cu raza interioara a min 1,25 d i
portiunea dreapta de la capat de 3 d .
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 900, cu raza interioara de
minimum 2 d i portiunea dreapta de la capat de 7 d .
Indoirea barelor inclinate , a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de
trcere peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d .
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel
puti 20 d in zona intinsa i cel putin 10 d in zone comprimate.
In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept , cercul de indoire va fi da
minimum 2 d ( d = diametrul etrierilor ) .
Fasonarea ciocurilor i indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta , fara
socuri. La masinile de indoit cu doua viteze , nu se admite curbarea barelor din oteluri cu
profil periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25
mm se face la cald.
Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10C.
3.1.3. Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor , prin legaturi
cu sarma neagra sau prin sudura electrica prin puncte.
Cand legarea se face cu sarma , se vor utiliza 2 fire de sarma de 11,5 mm
diametru.
Retelele de armaturi din placi i din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua
randuri de incrucisari marginale , pe intreg conturul. Restul incrucisarilor , din mijlocul
retelelor , vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri ( sah ).
150
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
La grinzi i stalpi , vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile

etrierilor , sau cu ciocurile agrafelor.
Restul incrucisarilor acestor bare , cu portiunile drepte ale etrieerilor , pot fi legate
numai in sah ( cel putin din 2 in 2 ) .
Barele inclinate vor fi legate , in mod obligatoriu , de primii etrieri cu care se
incruciseaza. Etrierii i agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale cu care
se incruciseaza.
3.1.4. Plansele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elemente din beton armat ,
monolit sau prefabricate ( placi pentru plansee i acoperisuri etc. ) , solicitate de regula
numai de incarcari statice .
Utilizarea planselor sudate se va face in conformitate cu prevederile Codului NE
012 99 , a Instructiunilor P 59 86 i catalogului MIN Buzau 1978 .
Plansele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamant
pe loturi de aceleasi tipuri i notate corespunzator.
Incarcarea , descarcarea i transportul planselor sudate se vor face cu grija ,
evitandu-se izbirile i deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Calitatea sudurilor sau a planselor sudate se verifica prin incercari pe epruvete ,
precum i prin incercari pe plase conform prescriptiilor mentionate in anexa I.1. la Codul
NE 012 - 99 .
In cazul in care plansele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea
acesteia prin periere in cel putin 5 zone de cate minimum 20 cm pentru fiecare armatura
care intra in alcatuirea plansei.
3.1.5. Inadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului . In
cazurile in care prin proiect nu se indica locul i modul de inadire a barelor , se vor
respecta urmatoarele reguli:
- pozitia inadirii se va stabili de catre conducatorul de lot , care conduce direct
executia lucrarilor respective cu cele mai reduse solicitari ;
- inadirea se efectueaza tinand seama de prevederile din cap. II Caiete de sarcini
din prezentul material.
3.1.6. Montarea armaturilor se poate face bara cu bara ( bare flotante ) sau sub
forma de subansambluri ( carcase sau plase sudate ) realizate in ateliere centralizate sau
organizate in apropierea obiectivului . Utilizarea subansamblurilor realizate in conditii
industriale , asigura o crestere a productivitatii muncii .
La terminarea montarii armaturilor , datorita importantei deosebite a calitatii
executiei acestora cat i a faptului ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate
cu mijloace simple , acestea vor fi obligatoriu receptionate , incheindu-se procese
verbale de lucrari ascunse .
Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize
, este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau parti de obiecte .
a. Montarea barelor flotante , desi nu constituie un procedeu recomandabil se
utilizeaza la fundatii , grinzi ( in special la cele continue ) , pereti i placi .
La executarea fundatiilor , pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele
fasonate conform proiectului , legandu-se intre ele i montand distantieri pentru
asigurarea stratului de acoperire cu beton .
Se introduc de asemenea mustatile pentru stalpi sau pereti i se fixeaza de
armatura fundatiei .
Radierele se realizeaza prin introducerea intai a barelor plasei inferioare (drepte
sau ridicate) pe locurile insemnate anterior. Peste ele se aseaza barele pe directie
perpendiculara i se leaga.
Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare i se fiseaza , dupa care se
introduc barele plasei superioare mai intai pe o directie i apoi pe cealalta , legandu-se
intersectiile conform prevederilor constructive.
151
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Urmeaza introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu

beton.
Stalpii se realizeaza prin urmatoarele operatii :
- introducerea barelor verticale i legarea lor de mustati ;
- ridicarea etrierilor i legarea lor de sus in jos la distante conform proiectului;
- verificarea verticalitatii carcasei realizate i ancorarea ei pana la realizarea
cofrajului.
Grinzile se monteaza dupa executia stalpilor , respectandu-se ordinea operatiilor
de mai jos:
- insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor ;
- introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus;
- introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii i legarea lor;
- asezarea i legarea restului barelor ( ridicate, drepte de la partea superioara
etc. ) ;
- inchiderea etrierilor i legarea barelor cu sarma.
Peretii
Armatura se monteaza de regula dupa ce cofrajul unei fete a peretelui este gata
executat .
- se realizeaza prima retea de bare ( orizontala ) i verticala;
- se fixeaza de cofraj prin simple carlige sau dispozitive;
- se realizeaza a doua retea de bare;
- se fixeaza prin distantieri de prima retea i se leaga toate barele;
- se monteaza al doilea panou al cofrajului.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatilor :
- insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor ;
- asezarea barelor drepte i legarea lor cu sarma de armatura grinzilor sau
centurilor ;
- se monteaza apoi barele ridicate ( care pot fi aduse fasonate de la bare sau pot fi
fasonate cu dispozitivul reglabil special ) ;
- se aseaza deasupra armatura de reparatie i se leaga cu sarma.
In cazul placilor armate pe doua directii care nu au bare de reparatie , se
monteaza mai intai barele drepte i ridicate din randul de jos pe directia indicata in
proiect, pe care se aseaza al doilea rand i se leaga.
Se monteaza de asemenea barele de montaj i calaretii.
Mentinerea distantei fata de cofraj se face cu distantieri ( pentru primul rand ) i
cu capre ( pentru al doilea rand ) .
Circulatia pe portiunea montata se face pe o podina speciala sau pe dulai ,
sprijinite de asemenea pe capre.
b. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de
ridicat , dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau
deteriora.
Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregatiri care permit:
- partea de constructie in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente
sau materiale de constructii;
- elementele de cofraj sa fie deschise;
- cofrajul sa fie curatat de murdarii , moloz , rumegus , capete de scandura ,
zapada etc. ;
- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu grija , pentru a nu produce
deformarea acestora sau chiar a cofrajului.
Montarea carcaselor pentru stalpi se face prin legarea la partea de jos de barele
fundatiei sau ale stalpului inferior.
152
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj i se aseaza cu un capat pe cofraj , pe

un suport , iar al doilea capat se lasa in jos pe cofraj. Dupa aceasta se scoate suportul i
se lasa intreaga carcasa , dupa care se verifica acoperirea cu beton , fixandu-se definitiv
carcasa.
Operatiunile necesare montarii carcaselor sunt :
- prinderea carcasei cu dispozitivul de ridicat care este legat de carligul macaralei :
- ridicarea carcasei spre locul de montaj ;
- asezarea carcasei la locul de montaj i legarea ei de mustatile lasate in acest
scop pentru a o fixa;
- desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.
c. Montarea plaselor sudate comporta anumite operatii pregatitoare , ce au ca
scop scurtarea timpului de armare i obtinerea unei calitati superioare , aceste operatii
sunt:
- verificarea dimensionala i calitativa a plaselor ;
- remedierea defectelor constatate ( noduri slabe sau desfacute etc. ) ;
- prelucrarea propriu-zisa prin taieri , decupari , legati de bare suplimentare etc.
Montarea armaturii se poate face in doua moduri :
- La sol , cu introducerea ulterioara in cofraj , solutie ce permite realizarea
cofrajului i armaturii in paralel .
Pe o platforma din raza de actiune a mijlocului de ridicare se realizeaza armatura
( inferioara, superioara , distantieri etc. ) , dupa care un dispozitiv cadru se ia i se
monteaza in cofraj.
- Montarea directa in cofraj , plasa cu plasa care necesita insemnarea cu creta a
pozitiei plaselor pe cofraj. Productivitatea muncii este mai scazuta , dar se limiteaza
posibilitatea erorii.
Plasele ancorate pe reazeme se monteaza prin taierea ultimei bare transversale i

introducerea prelungirii barelor longitudinale intre etrierii reazemelor.
La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmarit ca :
- ultimile doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mai
mult de 5 % noduri nesudate ( fata de numarul total de noduri pe bara ) i nici un caz
doua noduri alaturate nesudate.
- asezarea plaselor sa se faca , intr-o succesiune care permita , fara a stanjeni ,
montarea plaselor urmatoare;
- inadirile prin petrecere sa fie executate corect;
- sa se asigure mentinerea pozitiei plaselor in timpul betonarii i asigurarea
grosimii stratului de acoperire cu beton.
3.1.7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat , are
drept scop asigurarea protectiei armaturii contra eroziunii i buna conlucrare a acesteia
cu betonul.
Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este
indicata in cap. 3 a prezentei lucrari.
Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asigurandu-se
mentinerea acestor pozitii i in timpul turnarii betonului.
La montare se vor prevedea :
- cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete ;
- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp;
- cel putin un distantier la fiecare 2 m liniari de grinda in zona cu armatura pe doua
sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute
cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi.
Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.
153
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor , se

vor folosi capre din otel beton sprijinite pe cofraj i dispuse intre ele la distanta de max 1
( respectiv 1 buc / m2 ) .
In cazul placilor in consola , distanta dintre caprele de mentinere a pozitiei
armaturii va fi max 50 cm ( respectiv 4 buc / m2 ) .
Praznurile i placutele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura i
armatura elementului sau vor fi legate cu sarma de cofraj sau armaturi , asigurand
mentinerea pozitiei carcaselor in timpul turnarii betonului.
Se recomanda ca atunci cand se dispune din mijloace mecanice de ridicare i
montaj , armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate , de preferinta
sudate prin puncte.
3.1.8. Inlocuirea armaturilor se poate efectua , in cazul in care nu se dispune de
sortimentul i diametrul prevazute in proiect , cu respectarea urmatoarelor conditii :
- adaptarea altor diametre , de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel
incat aria armaturii sa rezulte egala sau cu cel mult 5 % mai mare decat cea din proiect ;
- in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi , diametrul mai mare decat cel
prevazut in proiect , dar fara a se schimba tipul de otel ;
- distantele minime i respectiv maxime , rezultate intre bare , precum i
diametrele minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din cap. II;
- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect , se
va efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant.
3.1.9. Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros
In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioade de timp friguros ( 15
noiembrie 15 martie ) proiectul de organizare va fi completat de catre executant cu 30
zile inaintea inceperii acestei perioade , cu masuri menite sa faca posibila aceasta
continuare .
In afara masurilor generale care se iau pe santier , pentru lucrarile de armatura se
vor avea in vedere urmatoarele masuri speciale :
- depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatiile acoperite disponibile ,
iar in cazul ca acestea nu exista se vor proteja ( cu prelate , folii ) astfel incat sa se evite
caderea zapezii sau forma ghetii pe suprafata barelor ;
- barele pe suprafetele carora s-a format gheata , trebuie curatate inainte de
prelucrarea , prin ciocanire cu ciocan de lemn , prin jet de apa fierbinte , aer cald sau
abur . La fel se procedeaza i in cazul armaturilor montate , dar numai cu putin timp
inaintea turnarii betonului , pentru a nu se forma din nou pojghita de gheata .
Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii , deoarece prin afumarea suprafetei
otelului se micsoreaza aderenta la beton .
- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive ( in cazuri speciale i sub 0
0C ) , folosind , dupa posibilitati spatii inchise;
- la fundatiile puternic armate , montarea armaturilor se va face numai cu putin
timp inainte de turnare , deoarece in cazul unei eventuale inghetari , armatura ar
impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii;
- portiunile de armaturi care raman afara din beton dupa turnarea acestuia , se vor
izola cu grija prin invelitoarea cu pasla minerala , calti etc. i carton asfaltat , pentru a nu
se produce inghetarea betonului care adera la ele ;
- in cazul in care sunt necesare suduri , acestea nu vor fi executate la temperaturi
sau 50C decat cu incalzirea barelor de sudat la 40 50 0C ;
- nu se admite in locuri neacoperite pe timp de ploaie , furtuna sau ninsoare ;
- legaturile de bare , plase sau carcase care trebuie ridicate in vderea montarii se
vor curata de zapada sau ghiata ;
154
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- cablurile ( sufele ) pentru ridicare vor fi de asemenea curatate de zapada sau

gheata i vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara torane sau sarme
rupte .
Legarea sarcinii se face numai de catre oameni instruiti in acest sens , iar
comanda de ridicare se va da numai de seful formatiilor de lucru .
- pentru asigurarea bunei functionari a utilajelor de debitat , fasonat , actionate de
montare electrica se vor lua masuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor , se
va verifica consistenta unsorii in legare , se va sufla cu aer sub presiune la colector i
bobinaj , pentru eliminarea prafului sau a umezelii.
Se recomanda ca prin proiectul de organizare amintit , sa nu se programeze
executarea lucrarilor a caror protectie impotriva inghetului este dificila sau costisitoare
( placi subtiri in incaperi unde se asigura usor temperaturi necesare lucrului normal
fasonari , asambluri de carcase etc. ) sau lucrari la elemente de constructii masive ,
executate in spatii care pot fi usor inchise ( fundatii etc. ).
3.1.10. Conditii de calitate, verificarea i receptia lucrarilor de armaturi
La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza
a se turna beton , trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea
acestor lucrari , deoarece ele constituie LUCRARI ASCUNSE , decat care nu mai pot fi
controlate ulterior cu mijloace simple.
Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar ( dirigintele de santier ) ,
executant ( seful de lot ) i proiectant i trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii i
anume:
- numarul, diametrul i pozitia barelor in diferite sectiuni transversale ,
caracteristice elementului de structura ;
- distanta dintre etrieri , diametrul acestora i modul lor de fixare ;
- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi
inglobate in elemente care sa toarne ulterior ( mustati ) ;
- lungimi de petrecere la inadiri ;
- calitatea sudurilor ;
- numarul i calitatea legaturilor dintre bare ;
- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armaturii;
- pozitia , modul de fixare i dimensiunile pieselor .
Aceste elemente se consemneaza cronologic in REGISTRUL DE PROCESE VERBALE
PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrari ascunse incheiate numai de seful de
lot.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie , inainte de incheierea procesului
verbal referitor la faza precedenta , daca acesta devine o lucrare ascunsa.
Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile , daca in acest timp
nu s-au executat betonarile , trebuie refacut procesul verbal .
Este interzisa prezentarea la banca finantatoare in vederea decontarii , a
taloanelor de plata a obiectelor pentru care nu exista proces verbal de lucrari ascunse
care sa ateste in mod indubitabil ca lucrarile sunt de calitate conform cu proiectul sau cu
prescriptile tehnice , sau ca in urma remedierilor efectuate , au fost aduse in aceasta
situatie .
In procesul verbal de lucrari ascunse incheiat dupa decofrarea elementului din
beton armat se va consemna i pozitia mustatilor.
Se interzice cu desavarsire sa se execute lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda
defecte ale structurii de rezistenta sau care sa impiedice accesul i reparatiile corecte ale
acestora .
Registrul constituie un document oficial , si ca atare se numeroteaza i se
parafeaza de catre directorul intrprinderii de executie sau imputernicitul sau.
155
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Este obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor , iar ruperea foilor i

stersaturilor sunt interzise.
Registrul va fi vizat de catre organele de control tehnic ale intreprinderii executate
i ale beneficiarului , ale forurilor tutelare , precum i de catre proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrari ascunse este de a se consemna calitatea
lucrarilor i conformitatea lor cu proiectul i prescriptiile tehnice in vigoare ( inclusiv
abaterile admisibile ) .
Remedierile defectiunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile , se vor
efectua numai cu avizul scris al beneficiarului i respectiv al proiectantului .
Dupa executarea remedierilor , se va intocmi un nou proces verbal de lucrari
ascunse .
3.1.11. Scule, dispozitive i utilaje folosite in procesul de realizare a armaturilor
pentru betoane
a. Pentru manipulare i transport local
- cabluri ( sufe ) pentru legat i agatat in carligul macaralei ;
- dispozitive de manevrat plase sudate ;
- electrocar pentru transportul barelor debitate sau fasonate ;
- electrostivuitor , pentru manevrarea i transportul fierului in colaci ;
- macara pentru descarcat i incarcat armaturile sub forma de colaci , legaturi de
bare , plase sudate sau carcase , din respectiv in mijloacele de transport .
b. Pentru indreptat i debitat
- vartelnita ;
- troliu manual sau mecanic pentru intins ( indreptat otelul beton livrat in colaci ) ;
- calibru , micrometru i sublerul pentru masurarea diametrului armaturilor ;
- metru , ruleta , sabloane pentru masurarea lungimii bazelor ;
- clesti manuali sau electrici pentru taiat armatura ;
- ciocan i perie de sarma pentru indepartarea ruginei ;
- masina de indreptat i taiat otel beton ( O 5 15 mm ) furnizor M.C. Ind. CMCIB
Intrprinderea 6 Martie Timisoara ;
- masina de masurat i taiat bare de otel beton ( O 12 42 mm ) ;
- extrage din stiva , masoara i taie barele acelas furnizor ;
- masina de taiat plase sudate ( max O 12 mm i 3 m latime ) acelas furnizor ;
- cleste de sudat plase sudate ( max O 12 mm ) acelas furnizor ;
- aparat de sudat cap la cap ( termoelectric ) ;
- masina electrohidraulica de taiat bare de otel beton ( O 6 42 mm ) acelas
furnizor .
c. Pentru fasonat
- chei manuale de fasonat ( simple , duble , cu brat drept sau frant ) ;
- bane de lucru pentru indreptat i fasonat bare , cu dispozitive ajutatoare de
indoire ( de regula placi metalice gaurite in care se introduc dornuri interschimbabile ) ;
- masina de indoit plase sudate ( max O 12 mm ) furnizor M.C. Ind. CMCIB
Intrepr. 6 Martie Timisoara ;
- masina de fasonat otel beton ( O 6 40 mm ) furnizor M.C. Ind. CMCIB Intrepr.
6 Martie Timisoara ;
- forja pentru incalzirea locala a otelului beton , cu diametrul mai mare de 25 mm ,
in vederea fasonarii .
d. Pentru asamblare
- cleste patent pentru legat cu sarma barele de otel beton ;
- capre sau suporti de inventar ( din otel beton ) pentru montarea carcaselor ;
- sabloane pentru montarea carcaselor de mare serie ;
- masina electrica universala de sudura electrica prin presiune in puncte tip RPU
125 , pentru bare O 12 28 mm furnizor Electrotinis ;
156
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- masina suspendata de sudura electrica prin presiune in puncte tip PPS 801 ,
pentru bare O 12 32 mm furnizor Electrotimis ;
- aparat de sudura cu arc electric ;
- transformator pentru aparat de sudura tip TASM 300 .
3.1.12. Norme de securitate si sanatatea muncii, si PSI
Se vor prelucra i respecta de catre toti factorii interesati , urmatoarele acte
normative :
I. Norme privind msurile de asigurare a igienei i sntii oamenilor, a refacerii i
proteciei mediului la lucrrile de execuie a construciilor: exploatarea utilajelor de
construcii NE 002 - 97 (BC 12/99);
II. Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii (BC 10/96)
III. Normele generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministrului Muncii si
Protectiei Sociale nr. 508/20.11.2002 si Ordinul Ministrului Sanatatii si Familiei nr.
933/25.11.2002;
IV. Normativ republican pentru proiectarea i executarea construciilor i
instalaiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor (NPCI); Norme generale de
protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor (BC
12/77)
In afara masurilor generale de protectia muncii trebuie respectate masurile
specifice lucrarilor de armaturi, i anume :
- barele de otel beton se descolacesc i se indreapta pe un teren de lucru separat
i imprejmuit la o distanta de minimum 2 m de spatiile de circulatie ;
- la diferite utilaje folosite pentru indepartarea ( descolacirea ) taiere , indoire ,
pretensionare , transport etc. a otelului beton se vor respecta instructiunile specifice
fiecarui utilaj ;
La mecanismul de indepartare se vor respecta :
- inaintea pornirii motorului se va face acoperirea cu aparatoare de protectie ;
- capetele barelor se fixeaza numai cand mecanismul de indreptat nu este in
functiune ;
- portiunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperita pe timpul
functionarii ;
- taierea barelor se face cu stante mecanice sau electrice ; barele mai scurte de
0,30 m nu se tin cu mana ; cutitele stantelor trebuie sa fie bine ascutite i fixate astfel ca
distanta dintre ele sa fie mai mica de 1 mm
- indoirea manuala a barelor trebuie facuta cu chei speciale care trebuie sa fie in
buna stare ;
- in timpul curatirii barelor de rugina , muncitoriii trebuie sa poarte ochelari de
protectie , iar rugina i praful trebuie indepartate cu perii sau maturi ;
- la elementele izolate grinzi montarea armaturilor se face prin partea laterala a
cofrajului ( i nu din interiorul lui ) dar dupa montare se inchide ;
- la carcasele care se monteaza vertical , este interzis sa se lege barele stand pe
etrierul legati anterior sau pe barele armaturii ;
- carcasela de armaturi pentru stalpi , grinzi , piloti etc. se sudeaza in pozitie
orizontala pe capre sau pe suporturi metalice ;
- circulatia pe armaturile carcaselor sudate este interzisa ;
- daca armaturile sunt montate in apropierea unei linii electrice aflate sub tensiune
, se iau masurile de electrosecuritate necesare ;
- masuri de electrosecuritate se iau i in cazul executarii lucrarilor de sudura ;
- montarea armaturilor planseelor se face numai dupa verificarea sustinerilor
cofrajelor , ca sa poata prelua greutatea oamenilor i armaturilor ;
- este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea muncitorilor care
fasoneaza manual otel beton , deoarece exista pericol de lovire in cazul scaparii barelor ;
157
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- este interzisa a se executa de pe cutia cofrajului montarea armaturilor in grinzi

sau alte elemente izolate, trebuie amenajate pe partea laterala a cofrajului , schele de
lucru cu balustrade de 0,70 m ;
- pentru montarea armaturilor de inaltime , cand nu este posibil a se realiza
parapete de protectie , muncitorii vor fi dotati cu centuri de siguranta ;
- pe toata durata lucrarilor , muncitorul este obligat sa poarte pe cap casca de
protectie;
- agatarea , manipularea i depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor , se va
face in stricta concordanta cu masurile de securitate specifice .
3.2. PREVEDERI SPECIALE
3.2.1. Montarea armaturilor in cofraje plane mari pentru pereti :
- pentru scurtarea circuitului tehnologic i prin aceasta utilizarea intensiva a
seturilor de cofraje , armaturile vor fi preasamblate sub forma de plase sudate sau
carcase prefabricate ;
- inaltimea barelor verticale vor fi corespunzatoare unui nivel de turnare ;
- se recomanda ca montarea armaturilor sa se realizeze avand cofrajul peretelui
montat pe o parte;
- barele de armatura ce se vor abate din planul peretelui dupa decofrare se vor
mentine in pozitia din proiect la turnarea betonului , prin folosirea accesorilor speciale
indicate in proiectul cofrajelor .
3.3 VERIFICARI DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTARII LUCRARILOR
3.3.1. Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intra in
componenta unei structuri de beton simplu, armat sau precomprimat, nu pot fi introduse
in lucrare decat daca, in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat
de calitate care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normele respective
(agregatele provenite din surse proprii vor fi verificate in prealabil conf. STAS 1667 76 i
1799 88);
- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile
tehnice respective i cu frecventa prescrisa .
3.3.2. Inainte de punerea in opera a armaturilor este necesar a se efectua
verificarile prescrise de Normativul NE 012 99.
3.3.3. Toate armaturile de orice fel , inclusiv cele cuprinse in imbinari de
prefabricate i cel ce urmeaza a se pretensiona , toate piesele inglobate , tecile ,
ancorajele etc. vor fi verificate bucata cu bucata , cu o atentie deosebita inaintea
inceperii betonarii din punct de vedere al numarului de bare , al pozitiei , formei ,
diametrului , lungimii , distantelor , marcii otelului beton etc. i a existentei i calitatii
legaturilor i dispozitivele de mentinere a pozitiilor in tot cursul betonarii i compactarii .
In cazurile in care armaturile sau piesele inglobate comporta inadiri sau imbinari
sudate, se vor efectua in plus verificarile prescrise de instructiunile tehnice C 28 83.
3.3.4. Pentru lucrarile de beton precomprimat se vor efectua in plus verificarile
prescrise de Codul NE 012 99 , i se vor completa fisele din registrele respective , care
se vor indosaria i prezenta la receptia lucrarilor .
3.3.5. Lista abaterilor admisibile este prezentata la pct. 6.
3.4. VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI
Se efectueaza conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse.
Aceste verificari sunt de doua categorii: scriptice i directe.
3.4.1. Verificarile scriptice constau din examinarea:
158
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- existentei tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse , mentionate la punctul 2

de mai sus i a buletinelor de incercare prescrise la pct. 2 in proiectele de executie i in
alte prescriptii sau conditii tehnice , precum i in dispozitiile de santier date de beneficiar
, proiectant sau organele de control ;
- continutul i rezultatele inscrise in documentele respective ;
- actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri i consolidari , pentru

a se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost necesare ,
precum i daca sunt de calitate corespunzatoare .
3.4.2. Verificarile directe constau din:
- examinarea vizuala , bucata cu bucata a elementelor structurale , cu luarea in
considerare a tuturor defectelor i abaterilor indicate la pct. 5 .
- efectuarea sau prescrierea in cazul depasirii valorilor admise sau in caz de
dublu a unor incercari suplimentare , i anume :
- incercari cu sclerometrul pentru stabilirea rezistentei superficiale a
betonului ;
- incercari prin metoda combinata ( sclerometru i ultrasunete ) pentru
rezistenta betonului ;
- extrageri de carote pentru determinarea rezistentei betonului ;
- incercari prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale
betonului;
- incercari cu pachometrul pentru determinarea existentei i pozitiei
anumitor armaturi ;
- slituri in betonul de acoperire pentru stabilirea existentei pozitiei i
diametrelor armaturilor i a grosimii stratului de acoperire ;
- radiografii in acelas scop ;
- masurarea deschiderilor i lungimilor fisurilor i eventual , a adancimii
lor ;
- incercari prin incarcare statica in situ ;
- orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii
structurii realizate i al corespondentei i cu proiectul i conditiile de exploatare .
Precizarea de la pct. 2.7. ultimul aliniat , este valabil i in acest caz.
3.5. VERIFICARI DE EFECTUAT LA RECEPTIA FINALA A OBIECTULUI
3.5.1. Conducatorul tehnic al lucrarii, in colaborare cu beneficiarul este obligat a
pregati i preda, intr-o forma organizata (i insotita de un borderou):
- toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor , inclusiv buletinele
de incercare , dispozitiile de santier , procesele verbale de remediere sau consolidare ,
actele de control sau expertizare etc. ;
- interpretarea rezultatelor incercarilor ;
- scurta prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrarilor executate in
comparatie cu prevederile proiectului .
3.5.2. Comisia de receptie preliminara a obiectului , prin membrii sai de
specialitate sau prin specialisti din afara ei (conf. pct. 20 al Regulamentului de efectuare
a receptiilor) procedeaza la verificari de acelas tip ca la pct. 3 de mai sus ( scriptice i
directe ) , completate cu prezentarea de concluzii indicata la pct. 5.1. i tratand intregul
obiect .
3.5.3. Se mentioneaza ca comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rand
existenta documentelor de verificare i incercare pentru intregul obiect , efectuarea cu
frecventa indicata de prescriptiile tehnice in vigoare , in lipsa acestora sau a unei parti a
159
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
acestora , receptia nu se poate face decat pe baza unor noi incercari sau expertizari , ale
caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa .
3.5.4. Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin sondaje , in
numarul suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor
prezentate .
In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla
numarul lor , daca i in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va
dispune amanarea sau respingerea receptiei pana la efectuarea unui supliment de
incercari sau expertizari tehnice de ansamblu .
Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de
receptie i va avea ca scop determinarea posibilitatilor i conditiilor in care constructia
respectiva corespunde destinatiei pentru care a fost realizata .
3.6. ABATERI LIMIT

3.6.1. Abateri limita la armaturi pentru beton armat
3.6.1.1. La lungimea segmentelor barei formule i la lungimea totala din proiect :
- sub 1 m
+ 5 mm ;
- intre 1 i 10 m
+ 20 mm ;
- peste 10 m
+ 30 mm ;
3.6.1.2. Lungimea de petrecere a barelor la inadire prin suprapunere ( fata de
prevederile proiectului sau ale prescriptiilor tehnice ) : + 3 d ;
3.6.1.3. La pozitia inadirilor ( fata de proiect ) : 50 mm ;
3.6.1.4. Distanta intre axele barelor ( fata de proiect i de prescriptiile tehnice ) :
- la grinzi i stalpi
+ 3 mm ;
- la placi i pereti
+ 5 mm ;
- la fundatii
+ 10 mm ;
- intre etrieri i la pasul ferestre + 10 mm .
3.6.1.5. La grosimea stratului de beton de protectie (fata de proiect i prescriptii
tehnice) :
- la placi
+ 2 mm ;
- la grinzi, stalpi, pereti
+ 3 mm ;
- la fundatii i alte elemente masive
+10 mm .
3.6.1.6. La imbinari i inadiri sudate : conform instructiunilor tehnice C 28 83 .
3.6.2. Abateri limita la armaturi pentru beton precomprimat
3.6.2.1. Toate abaterile limita de la pct. 5.7. de mai sus i in plus ;
3.6.2.2. Pozitia armaturilor pretensionate , la dimensiunea de referinta a a
elementului :
- a pana la 100 mm
1 mm ;
- a = 101 1000 mm
1 % ;
- a peste 1001 mm
10 mm ;
3.6.2.3. La diametrul tecilor
- 2 mm ;
+ 3 mm .
3.7. LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
1. STAS 1799
- Constructii de beton armat i precomprimat. Prescripii
88
pentru verificarea calitii materialelor i betoanelor.
2. STAS 1336
- Constructii. Incercarea in situu a constructiilor prin
80
incercari statice.
3. NE 012 - 99
beton armat i beton precomprimat. Partea I + Partea II.
(Bul. Constr. 8-9-10/99)
160
S.C.
4. C 28 83
5. C 26 85
6. C 54 81
8. C 111 70
9. C 129 71
10. P 59 - 86
11. C 130 78
12. C 56 85 +
C 56 - 02
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- Normativ pentru sudarea armturilor de oel-beton (Bul.

Constr. 7/83; 15/84; 13/01)
- Normativ pentru ncercarea betonului prin metode
nedistructive (Bul. Constr. 8/85; 2/87)
- Instruciuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul
carotelor ( Bul. Constr. 2/82)
- Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la
determinarea defectelor din elemente de beton armat ( Bul.
Constr. 9/70)
- Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei
betonului prin metode nedistructive combinate ( Bul. Constr.
5/71)
- Instructiuni pentru proiectarea i folosirea armarii cu plase
sudate a elementelor de beton ( Bul. Constr. 10/86)
- Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a
mortarelor i betoanelor ( Bul. Constr. 8/79)
- Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de
construcii i instalaii aferente (rmne valabil numai
partea de construcii) Normativ pentru verificarea calitii i
recepia lucrrilor de instalaii aferente construciilor (Bul.
Constr. 1-2/86; 19-20/04) .
CAIET DE SARCINI PENTRU BETOANE

4.1. PREPARAREA I TRANSPORTUL BETONULUI
4.1.1. Prepararea i verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator
precizarilor din Codul NE 012 99.
4.1.2. Transportul betonului de lucrabilitate L3 i L4 ( tastarea conului cu 5 9 cm,
respectiv 10 15 cm ) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 ( tasarea
conului cu 1 4 cm ) cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate l3 cu autobasculanta cu conditia
ca locul de descarcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportatoare, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui
de ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata,
astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se considera din momentul inceperii incarcarii mijlocului de
transport i sfarsitul descarcarii acestuia i nu poate depasi valorile de mai jos decat
daca se utilizeaza aditivi intarzietori:
Temperatura
Durata maxima de transport ( minute )
amestecului de beton Cimenturi de marca 35
Cimenturi de marca 40
0C
- intre 10 i 300C
60
30
- sub 100C
90
60
1) In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce cu 15 minute.
161
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea i reancarcarea cu beton a

mijloacelor de transport depaseste o ora, precum i la intreruperea lucrului, acestea vor
fi curatate cu jet de apa.
4.2. PREGATIREA TURNARII BETONULUI
4.2.1. Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:
a. corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat i pe verticala, cu
cele din proiect;
b. orizonalitatea i planeitatea cofrajelor placilor i grinzilor;
c. verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor i corespondenta acestora in
raport cu elementele nivelelor inferioare;
d. existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor i pentru asigurarea
etanseitatii lor;
e. masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;
f. rezistenta i stabilitatea elementelor de sustinere existente i corecta montare i
fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a stalpilor
pentru repartizarea presiunilor pe teren etc.;
g. dispozitia corecta a armaturilor i corespondenta diametrelor i numarul lor, cu
cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele ( prin legare, sudura, petrecere )
existenta in numar suficient a distantierilor ;
h. instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau
care servesc pentru creerea de goluri.
In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca
neasigurata rezistenta i stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masuri corespunzatoare.
Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul i armaturile se vor curata de

eventualele corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta
etc. i se va proceda la inchiderea ferestrelor de curatire.
4.2.2. In urma efectuarii verificarilor i masurilor mentionate mai sus, se va
proceda la consemnarea celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca
pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia
constatata ( intreruperi, accidente etc. ), se va proceda la o noua verificare, conform
prevederilor de la pct. 2.2.1. i la incheierea altui proces verbal.
4.2.3. Suprafata betonului turnat anterior i intarit, care va veni in contact cu
betonul proaspat, va fi curatat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghita superficiala
de ciment i de betonul slab compactat, indepartandu-se apoi materialul prin spalare cu
jet de apa sau aer comprimat.
4.2.4. Cofrajele din lemn, beton vechi i zidariile, vor fi bine udate cu apa de mai
multe ori, cu 2-3 ore inainte i imediat inaintea turnarii betonului iar apa ramasa in
denivelari va fi indepartata.
4.2.5. Se vor verifica, de asemenea, suprafetele de zidarie pe care urmeaza a se
turna betonul, prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect i se va proceda la
curatirea costurilor de mortar.
4.2.6. Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la
udarea acestuia, ele vor fi astupate.
3.2.7. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a
utilajelor de transport local i de compactare a betonului.
4.2.8. Se interzice inceperea betonarii inainte de efecuarea verificarilor i
masurilor indicate la pct. 2.2.
4.3. REGULI GENERALE DE BETONARE
162
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
4.3.1. Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de maistrul sau seful

punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea
comportarea i mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor i armaturilor i va lua
masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate. Atat deficientele
constatate cat i masurile adoptate vor fi consemnate in condica de betoane.
4.3.2. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea
lui la locul de turnare. Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu
pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor de la pct. 3.6.
4.3.3. La tunarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
a. la locul de punere in lucrare, descarcarea betonului se va face in bene, pompe
de beton sau jgheaburi pentru a se evita alte manipulari;
b. daca betonul adus la locul de punere in lucrare prezinta segregari, se va
proceda la descarcarea i reamestecarea lui pe platforma special amenajata, fara a se
adauga insa apa;
c. inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;
d. turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi
alcatuite din tronsoane de forma tronconica;
e. betonul trebuie sa fie raspandit uniform i in grosime de cel mult 50 cm. Nu se
admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvarlirea cu lopata la distante
mai mari de 1,50 m;
f. se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata
de pozitia prevazuta in proiect, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara
a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in
timpul turnarii;
g. se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor,
respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile
proiectului;
h. nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului
i nici asezarea pe armaturi a vibratorului;
i. in nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a
sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces
lateral al betonului prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului;
j. circulatia muncitorilor i utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe

punti speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi
sau pe cofraje;
k. in cazul turnarii unor betoane speciale ( aparente, torcretate etc. ) sau a unor
elemente de constructii diferite de cele indicate la pct. 3.4. se vor respecta prescriptiile
speciale sau pecizarile date prin proiect;
l. instalarea podinilor pentru circulatia muncitorilor i a mijloacelor de transport pe
planseele de beton, precum i depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor i armaturilor
pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24 36 ore in functie de
temperatura i tipul cimentului utilizat.
4.4. BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE I PARTI DE CONSTRUCTIE
4.4.1. Betonarea stalpilor, diafragmelor, peretilor de recipienti i radierelor
trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor de la pct. 3.3.3. precum i a urmatoarelor
reguli :
163
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
a) inaltimea de cadere libera a betonului pana la fata superioara a cofrajului, a

ferestrei de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va depasi 1
m;
b) betonarea se va face fara intrerupere, chiar i atunci cand turnarea se face prin
ferestre laterale;
c) turnarea se va face in straturi orizontale de 30 40 cm inaltime; acoperirea cu
un strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului
inferior.
4.4.2. Betonarea grinzilor i placilor se va face cu respectarea prevederilor de la
pct. 5.3.3. precum i a urmatoarelor reguli:
a. turnarea grinzilor i a placilor va incepe dupa 1 2 ore de la terminarea turnarii
stalpilor sau a peretilor pe care reazema pentru a se asigura incheierea procesului de
tasare a betonului proaspat introdus in acestia i in acelasi timp pentru a se asigura o
buna legatura intre betonul nou i cel vechi;
b. grinzile i placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp, se
admite crearea unui rost de lucru la 1/5 .. 1/3 din deschiderea placii i turnarea ulterioara
a partii centrale a acestuia;
c. turnarea grinzilor se va face in straturi orizontale;
d. la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max. 2,0 m pentru
a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect.
4.4.3. Betonarea cadrelor se va face respectand regulile date la pct. 5.3.3., 5.4.1.
i 5.4.2. dand o atentie deosebita zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea
completa a sectiunii ( pct. 5.3.3.).
4.5. COMPACTAREA BETONULUI
4.5.1.
Compactarea betonului se executa prin vibrare mecanica; in cazul
imposibilitatii de continuare a compactarii prin vibrare ( defectarea vibratoarelor,
intreruperi de curent electric etc. ), turnarea betonului se va continua pana la pozitia
corespunzatoare unui rost, compactand manual betonul.
4.5.2.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc
caracteristicile tehnice i functionale i pentru care se dispune de prescriptii de utilizare
i intretinere.
4.5.3. Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in
prealabil asupra modului de utilizare, a procesului pe care urmeaza sa-l aplice.
4.5.4. In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa
terminarea acestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
4.5.5.
Alegerea tipului de vibrare ( marimea capului vibratorului, forta
perturbatoare si frecventa corespunzatoare acesteia ) se va face in functie de
dimensiunile elementelor i de posibilitatile de introducere a capului vibrator ( butelie )
prin barele de armatura.
4.5.6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa
fie L3 sau L3/L4.
4.5.7. Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico economic, se
situeaza intre durata minima de 5 sec. i durata maxima de 30 sec. in functie de
lucrabilitatea betonului i tipul de vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec., impusa de conditii speciale locale,

nu este de natura sa dauneze calitatii betonului.
4.5.8. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a
terminat, sunt urmatoarele:
- betonul nu se mai taseaza;
164
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- suprafata betonului devine orizontala i usor lucioasa;

- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului i se reduce diametrul lor.
4.5.9. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de
interior este 1.4 r, unde r este raza de actiune a vibratorului.
In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante ( din cauza
configuratiei armaturilor, a unor piese inglobate sau alte cauza ) se recomanda utilizarea
concomitenta a mai multor vibratoare, distanta intre ele depasind 2 r.
4.5.10. Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu
depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator ( butelie ); la compactarea unui nou strat,
butelia trebuie sa patrunda 5 15 cm in stratul compactat anterior.
4.5.11. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente
de constructie de suprafata mare i grosimi de 3 35 cm, domeniul de grosime optima
fiind de 3 20 cm.
4.5.12. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata, se
recomanda sa fie L2 ( tasare 1 4 cm ) .
4.5.13. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 60 sec. Timpul optim de
vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate in opera cu prima sarja de
beton ce se compacteaza.
4.5.14. Grosimea stratului de beton necompactat ( turnat) trebuie sa fie de 1,1
1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea
betonului. In cadrul determinarilor de proba prevazute la pct. 5.5.13. se stabileste i
grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii finite a
elementului.
4.5.15. Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor i riglelor
vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii
suprafete de beton de compactat.
3.6. ROSTURI DE LUCRU
4.6.1. In masura in care este posibil, se va evita rosturile de lucru, deoarece
creaza zone de slaba rezistenta, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se
faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
4.6.2. Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita ,
tinand seama de marimea solicitarilor din diferitele sectiuni ale elemntelor de constructie
i de posibilitatile de organizare a lucrului. De regula, ele vor fi prevazute in zonele in
care solicitarile sunt minime.
4.6.3. Cand rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozitia lor va fi
stabilita de catre executant inainte de inceperea betonarii, respectandu-se urmatoarele
reguli:
a. la stalpi, se vor prevedea rosturi numai la baza, in cazul unor tehnologii speciale
se admit rosturi sub grinda sau placa;
b. la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se
va face in regiunea de moment minim;
c. in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3 5 cm
sub nivelul inferior placii;
d. la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea
mai mica i situat la 1/5 i 1/3 din deschidere.
4.6.4. Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele reguli:
a. durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este
necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca
momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator,
acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor
cu adaosuri i respectiv 1,5 ore in cazul cimentului fara adaos.
165
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
b. in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii
este permisa numai dupa ce betonul a atins rezistenta suprafetelor rosturilor, prin
curatirea betonului ce nu a fost bine compactat i a pojghitei de lapte de ciment intarie
ce eventual s-a format, iar imediat inainte de turnare a betonului proaspat suprafata
rosturilor va fi spalata abundent cu apa.
4.7. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
4.7.1. Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire i a se reduce
deformatiile din contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile
dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.
4.7.2. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini,
strat de nisip etc. Aceasta operatie se face de indata ce betonul a capatat suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
4.7.3. Stropirea cu apa va incepe dupa 2 12 ore de la turnare in functie de tipul
de ciment utilizat i de temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient
de intarit pantru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului
sa fie mentinuta umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a
betonului, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa
trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790 73.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat +50C nu se va proceda
la stropirea cu apa.
4.7.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate
sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii
pastei de ciment.
4.7.5. Betonul ce ar urma sa fie in contact cu apa curgatoare va fi protejat de
actiunea acestora prin devierea provizorie a apei de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin
sisteme etanse de protectie ( palplanse sau batardouri ).
4.8. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
Prevederi generale
4.8.1. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile
din normativele C 16 84 i NE 012 99.
4.8.2. Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili
tinand seama de:
- regimul termoclimateric real existent pe santier in timpul prepararii,
transportului, turnarii betonului;
- dimensiunile i masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza;
- gradul de expunere a lucrarilor ca suprafata i durata la actiunea timpului
friguros in cursul intaririi betonului;
- intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva.
4.8.3. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se
exercite un control permanent i deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al
lucrarii, delegatului CTC i al beneficiarului i oricand va fi nevoie din partea
166
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
proiectantului. In procesele verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile

adoptate pentru protectia lucrarilor i constatarile privind eficienta acestora.
Lucrari executate monolit
4.8.4. Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada i gheata.
Se recomanda ca imediat inainte de turnarea betonului sa se procedeze la
curatirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.
In ceea ce priveste sustinerile cofrajelor, se va acorda o atentie deosebita
rezemarii lor, luandu-se masurile corespunzatoare, in functi de comportarea la inghet a
terenului i anume:
- pentru pamanturile stabile la inghet, rezemarea popilor se va face pe talpi
asezate pe pamantul curatat in prealabil de zapada, gheata i stratul vegetal i nivelat;
- pentru pamanturi nestabile, precum i in cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe
grinzi cu suprafata mare de rezemare, pe fundatii existente etc.
In functie de conditiile de temperatura, suprafata expusa i forma elementelor, se
va stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de
incalzire, precum i modul de rezemare a sustinerilor.
4.8.5. Depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii acoperite; in lipsa
unor asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa evite caderea zapezii sau
formarea ghetii pe suprafata barelor.
Barele acoperite cu ghiata vor fi curatate inainte de taiere i fasonare, prin
ciocanire cu un ciocan de lemn.
Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dupa caz,
spatii incalzite.
Dezghetarea cu ajutorul flacarei este interzisa.
4.8.6. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe santier la
tratament termic in scopul accelerarii intaririi betonului, conf. Codului NE 012 - 99.
Pentru betoane de marca B 200 i B 250, tipurile de ciment indicate a se utiliza
sunt Pa 35, Hz-35, SR 35 i SRA 35. Cimentul de tip M 30 poate fi utilizat numai cu
acordul proiectantului i numai justificat de imposibilitatea procurarii unui tip din
cimenturile indicate a se utiliza sau din considerente tehnico-economice temeinic
fundamentate.
4.8.7. Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti,
acceleratori sau antigel, in functie de particularitatile lucrarilor.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din Codul NE 012 - 99.
4.8.8. La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat
mai reduse de apa de amestecare.
4.8.9. Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice
urmatoarele:
- temperatura apei la introducerea in amestec in functie de temperatura
agregatelor in ziua prepararii betonului;
- temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa
intre +150C i + 300C.
4.8.10. La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a
pierderilor de caldura ale betonului prin:
- evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu i a
transbordarilor betonului;
- in cazul benelor i basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
4.8.11. Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in
mijlocul de transport utilizat nu exista ghiata sau beton inghetat, acestea vor fi
indepartate cu grija in cazul ca exista, folosind un jet de apa calda.
4.8.12. Este obligatorie compactarea betoanelor prin vibrare mecanica.
167
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
4.8.13. Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare

a temperaturii de minimum +50C, pe toata perioada de intarire necesara pana la
atingerea rezistentei de minimum 50 daN/cm2, moment de la care actiunea frigului
asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.
In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa
turnarea prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel
incat intre ele i beton sa ramana un strat de aer stationar ( neventilat ) de 3 .. 4 cm
grosime.
Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50
daN/cm2 se numeste durata de preantarire i este determinata de:
- tipul de ciment utilizat i valoarea raportului A/C;
- temperatura medie a betonului din lucrare.
4.8.14. Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei de probe
de beton pastrate in aceleasi conditii ca i elementul in cauza i dupa exeminarea atenta
a calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu-se in acest scop
unele decofrari partiale, de proba.
Montarea elementelor prefabricate
4.8.15. Inainte de ridicare i manevrare pentru montaj, elementele prefabricate
vor fi curatate de ghiata, zapada i impuritati in zonele de sarma etc.
Daca, pana la turnarea betonului de monolitizare, s-au produs noi depuneri de
ghiata sau zapada, acestea vor fi indepartate prin aceleasi procedee.
In functie de posibilitati, se prefera ca indepartarea ghetii i zapezii sa se faca
printr-un jet de aer cald, care, pe langa efectul de topire a apei inghetate are i pe cel de
uscare a zonei de monolitizare.
Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decat daca betonul de
monolitizare se toarna imediat, intrucat exista pericolul formarii unui nou strat de ghiata.
Se interzice, de asemenea, folosirea lampilor cu benzina i a oricarui alt mijloc de
incalzire cu flacara deschisa, care afuma betonul i armaturile, compromitand adeziunea
armaturilor in betonul de monolitizare i buna legatura a acestuia cu betonul vechi.
4.8.16. Betonul de monolitizare se va prepara la punctul de turnare numai in stare
calda, astfel ca, in momentul turnarii, el trebuie sa aiba o temperatura de cel putin
+100C.
4.8.17. Dupa ce s-a realizat curatirea perfecta a zonei de monolitizare, se va
proceda la incalzirea lenta a prefabricatelor in punctele de imbinare prin insuflarea de aer
cald, atunci cand exista posibilitatea turnarii immediate a betonului, se poate recurge la
incalzirea cu abur viu sau apa calda.
In toate cazurile, incalzirea se face putin pana la temperatura betonului de
monolitizare.
4.8.18. Dupa turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola impotriva
frigului prin acoperire imediata.
4.9. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor se face in conformitate cu Codul NE 012 99:.
4.9.1. Inaintea inceperii betonarii in afara verificarilor prevazute la pct. 2.2 se va
verifica i daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior i cu
care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca:
- s-a indepartat stratul de lapte de ciment;
- s-au indepartat zonele de beton necompactate;
- suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi
intre betonul nou i cel vechi.
Constatarile acestor verificari se vor inscrie in proces verbal de lucrari ascunse.
168
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:

- datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute i
nu s-a depasit durata de transport ;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;
- conditiile de turnare i compactare asigura evitarea oricaror defecte;
- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor i prelevarilor de probe;
- se asigura mentinerea pozitiei armaturilor i a pieselor inglobate;
- se asigura mentinerea dimensiunilor i formelor cofrajelor i comportarea
elementelor de sustinere i sprijinire;
- se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.
In condica de betoane se vor consemna:
- fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare;
- ora inceperii i terminarii betonarii;
- temperatura mediului ( in perioada de timp friguros );
- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
- evenimente intervenite ( intreruperea turnarii, intemperii etc.).
In cazul in care conducatorul de lot rasunde direct i de prepararea betonului,

acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului i agregatelor, precum i
modul de dozare, amestecare i transport al betonului. Constatarile acestor verificari se
trec in condica de betoane.
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica i consemna in proces
verbal de lucrari ascunse:
- aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton
necorespunzator ( necompactat, segregat, goluri, rosturi etc.);
- distantele dintre diferitele elemente;
- pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele
corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior;
- pozitia golurilor de trecere;
- pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior.
Calitatea betonului pus in lucrare, pentru fiecare parte de structura ( fundatii,
nivel, tronson ) se apreciaza tinand seama de:
- constatarile examinarii vizuale i prin ciocanirea tuturor elementelor;
- concluzile aprecierii calitatii betonului livrat;
- analiza rezultatelor incercarilor efecuate pe epruvetele confectionate pe santier;
- analiza rezultatelor incercarilor nedistructive ( cu ultrasunete sau combinate )
sau ale incercarilor pe carote extrase.
Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca:
- nu se constata defecte de turnare sau compactare (goluri, segregari, intreruperi
de betoane etc.);
- la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator i uniform;
- calitatea betonului livrat este corespunzator;
- rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor
nedistructive sunt corespunzatoare.
Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de
structura, se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar i executant.
Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant
masuri ce se impun.
4.9.2. Receptia structurii de rezistenta se efecueaza pe intreaga constructie sau
pe parti de constructie ( fundatie, tronson, scara etc.), in functie de prevederile
programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant impreuna cu
beneficiarul i executantul.
169
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Aceasta receptie are la baza examinarea directa de cei trei factori pe parcursul
executiei.
Suplimentar se va verifica :
- existenta i continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum i a
proceselor verbale de verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare i de apreciere a
calitatii betonului pus in lucrare;
- constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC
sau alte organe de control;
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in
diferite documente examinate;
- consemnarile din condica de betoane;
- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
- pozitia golurilor prevazute in proiect;
- pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei, a elementelor verticale
(stalpi, diafragme, pereti ), consemnandu-se eventualele dezaxari;
- comportarea la proba de inundare a teraselor;
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele
utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;
- orice alta verificare se considera necesara.
Verificarile efectuate i constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se
consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant i executant,
precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge.
In cazurile in care se constata deficienta in executarea structurii, se vor stabili
masurile de remediere, iar dupa executarea acetora se va proceda la o noua receptie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari ( ziduri, tencuieli, protectii, finisaje
etc. ) este admisa numai in baza dispozitiei de santier date de beneficiar i proiectant.
Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei partiale a structurii de
rezistenta sau, in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de
rezistenta.
Receptia partiala va constata din efectuarea tuturor verificarilor mentionate cu
exceptia examinarii rezistentei betonului la varsta de 28 de zile care se va face la
receptia definitiva a structurii de rezistenta.
In asemenea situatii, proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra
carora sa se poata efectua determinari ulterioare i care nu se vor acoperi decat dupa
incheierea receptiei definitive a structurii.
In cazul constructiilor cu caracter deosebit in ceea ce priveste alcatuirea
constructiva sau tehnologica de executie sau a celor de importanta deosebita, prin
proiect se poate prevedea ca receptia structurii de rezistenta sa se faca prin incercari in
situ.
Receptia constructiilor de beton i beton armat se va face in conformitate cu
prevederile Legii nr. 8/1977.
4.11.
BETOANE
SCULE,
DISPOZITIVE
UTILAJE
FOLOSITE
LA
LUCRARI
DE
In cele din urma sunt prezentate succint principalele mijloace de munca utilizate la
lucrarile de betoane, aratandu-se totodata i eventualele posibilitati de utilizare la alte
categorii de lucrari din constructii.
4.11.1. Scule i dispozitive
In acest grup se vor descrie uneltele care se intalnesc, atat la lucrarile de
betonare, cat i la lucrarile de sapatura i de zidarie.
170
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Lopata se foloseste la incarcarea pamantului, a nisipului sau a pietrisului, la

prepararea manuala a betonului, la incarcarea galetilor i targilor cu mortar sau beton
etc.
Cazmaua se utilizeaza la executarea sapaturilor in pamant mai moale. Poate folosi
i la desfacerea unui beton proaspat turnat.
Sapa se deosebesc mai multe feluri de sape. Unele sunt pline, iar altele au goluri
prin care pot sa treaca materialele. Sapa plina se intrebuinteaza la intinderea betonului,
avand avantajul ca materialele sunt luate impreuna in starea de amestec in care se afla.
Sapa cu gauri se intrebuinteaza la prepararea mortarelor.
Grebla se foloseste la prelucrarea manuala a betonului i curatirea agregatelor de
corpuri straine.
Furca ajuta la trierea pietrisului mare. Incarcarea i descarcarea pietrisului mare
se face mai usor cu furca.
Causul este o lopata la care peretii laterali sunt ridicati pentru a se impiedica
curgerea materialului in laturi. Datorita formei sale, calausul poate fi intrebuintat cu mult
folos la turnarea betonului in pereti subtiri.
Canciocul este o unealta de mana, cu care se ia beton din targa i se umplu
golurile.
Tarnacopul foloseste la sapat pamanturi tari, la spargerea blocurilor de caramida
sau betoane slabe.
Ranga serveste la decofrare, la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc.
Ciocanul foloseste la spart pietre i la batut cuie.
Barosul se intrebuinteaza pentru desfacerea i sfaramarea de blocuri masive de
beton tare.
Dalta i spitul ajuta la desfacerea blocurilor mari de beton sau a zidariei lucrate in
mortar de ciment.
Dreptarul este unealta de baza care se foloseste la nivelarea betoanelor.
Mistria foloseste la intinderea betonului i indepartarea mortarului de prisos.
Galeata se intrebuinteaza la betoane pentru dozarea i transportul apei, pentru

transportul betonului etc. Galetile intrebuintate la betonare trebuie sa fie construite dintrun material rezistent, deoarece, prin formarea lor, ar putea schimba dozarea apei.
Stropitoarea se intrebuinteaza la udarea betonului in timpul amestecului manual
i la udarea betonului dupa turnare, in timpul intaririi.
Pompe de apa de mana ajuta la scoaterea apei dintr-un strat de apa subterana
sau dintr-un rezervor.
Sita de 0,2 mm se intrebuinteaza in laboratorul de santier la ciuruirea cimentului
i nisipului.
Ciurul este de forma dreptunghiulara, format dintr-un cadru de lemn, pe care se
fixeaza o plasa de sarma cu ochiuri de diferite marimi. El foloseste la separarea
pietrisului mare de cel mic din care se scoate nisipul. In unele ciururi se aseaza la partea
de jos o scandura inclinata, care permite materialului mare sa cada lateral langa ciur.
Spalatorul de agregate se compune dintr-un cilindru terminat cu doua trunchiuri
de con succesiv. Curentul de apa merge in sens invers cu al materialelor, astfel incat
agregatele sunt spalate puternic. Materialele fine se scurg odata cu apa.
Maiul foloseste la batatorirea betonului.
Ciocanele de lemn se folosesc la descarcarea betonului din cupele betonierelor
care sunt ciocanite ca sa se desprinda betonul de tabla i la indesarea betonului prin
ciocanirea cofrajelor.
Vergelele de indesare servesc la inteparea betonului in vederea indesarii lui.
Cutiile de dozaj servesc la dozarea rapida a agregatelor i cimentului.
171
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Cantarul cel mai obisnuit este cel zecimal cu greutati. Pentru a se efectua
cantariri mai rapide, se intrebuinteaza cantare automate, la care citirea greutatii se face
pe un cadran, fara sa fie nevoie sa se intrebuinteze greutati.
Sublerul se intrebuinteaza la masurarea diametrului barelor.
Metrul se foloseste la masurarea lungimilor mici.
Ruleta poate fi de 10 m sau de 20 m de panza sau metalica i se intrebuinteaza la
masurarea lungimilor mari.
Firul de plumb este format dintr-o greutate care atarna la capatul unui fir. Firul
intins indica directia verticalei.
Nivela ( bolobocul ) este formata dintr-o bucata de lemn de 30 60 cm lungime, cu
fetele drepte i are montate in doua scobituri doua tuburi de sticla. Tuburile sunt astfel
umplute cu lichid, incat lasa cate o bula de aer in interiorul lor. Unul din tuburi este
paralel cu latura lunga a lemnului, celalalt cu latura scurta. Cand bula se gaseste intre
reperele de pe tub, nivela de pe latura lunga arata pozitia orizontala, iar cealalta pozitia
verticala.
Furtunul de nivel se compune dintr-un furtun de cauciuc, prevazut la capete cu
doua tuburi de sticla. Atunci cand furtunul este plin cu apa, nivelul apei este acelasi in
ambele tuburi de sticla. Furtunul de cauciuc poate avea lungimi mari, de ordinul a 20 m.
Tuburile de sticla au 20 cm. lungime fiecare. Cu ajutorul acestui nivel se fixeaza inaltimea
pana la care urmeaza sa se toarne betonul.
Coltarul serveste la trasarea i verificarea unghiurilor. De obicei coltarele au
unghiuri drepte.
Targa intrebuintata la betoane are o singura margine libera, celelalte trei fiind
inconjurate de parapeti scunzi, care opresc curgerea materialului in timpul transportului.
Roaba pentru beton are o forma speciala, de obicei triunghiulara, cu scopul de a
se asigura o descarcare rapida. Roabele metalice se intrebuinteaza mai des, deoarece ele
rezista mai bine eforturilor la care sunt supuse in timoul transportului betonului.
Tomberonul este o cupa metalica asezata pe doua roti mari. Tomberonul este mai
usor de manevrat decat roaba, deoarece intreaga greutate este preluata de catre roti,
fara a se supune lucratorul la un efort de sustinere. Unicul efort necesar este acela de a
impinge tomberonul. Datorita acestui fapt, se poate transporta cu tomberonul o cantitate
mai mare de material decat cu roaba.
Scripetele este o roata cu un sant pe margine. Pe acest sant se poate trece o
franghie sau un cablu. Scripetele simplu ( cu o singura roata ) serveste la ridicarea de
greutati mici, cum ar fi galetile cu ap sau galetile cu beton. La greutati mari se
intrebuinteaza palane i mufe.
Pentru prinderea greutatilor se utilizeaza lanturi i carlige. Lanturile se vor prinde

astfel incat sa se evite rasucirea obiectelor in timpul ridicarii, rasucire care ar putea
produce ruperea carligelor.
Troliul este o masina formata dintr-un tambur pe care se infasoara un cablu, i un
sistem de roti dintate, care reduc efortul necesar invartirii tamburului. Vartejul este un
troliu simplu.
Macaraua improvizata este un ansamblu compus dintr-un scripete i un troliu.
Macaraua triunghi este o marca perfectionata. Se compune dintr-o piesa verticala,
care se poate invarti in jurul axei ei. De aceasta piesa verticala este prins un brat in
forma de triunghi. La capatul bratului se afla un scripete. Macaraua triunghi are avantajul
ca materialul odata ajuns sus, poate fi lasat pe planseu prin invartirea triunghiului
macaralei.
4.11.2. Utilaje
172
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Ciocanul perforator este intrebuintat la spargerea betoanelor intarite. Ciocanul se

compune dintr-un varf metalic rezistent, care este aruncat in beton cu mare forta de
catre aerul comprimat introdus in aparat. Manerul are un druncar pentru punerea in
functiune i, respectiv, oprirea aparatului.
Pompa de apa cu motor ajuta la ridicarea apei la un nivel superior sau la
impingerea ei pe distante mari.
Ciurul rotativ se compune dintr-un cilindru lung, usor inclinat, in care materialul se
introduce la partea superioara, unde se gasesc gaurile cu dimensiunile cele mai mici.
Ciurul este perforat de-a lungul lui cu toate dimensiunile de gauri, necesare pentru
sortarea materialului. In timp ce ciurul se invarteste, materialul se pune in miscare in
doua sensuri: pe de o parte este ridicat in sus de peretele cilindric al ciurului prin
invartirea peretelui, pe de alta parte se rostogoleste la vale, datorita greutatii sale
proprii. Particulele mai mici decat diametrul gaurilor scapa prin gauri i cad la partea
inferioara. Aici se gasesc diferite boxe asezate astfel incat materialul cazut dintr-o
portiune de ciur cu anumite gauri sa fie separat de materialul care cade prin portiunile de
ciur cu gauri de alte dimensiuni. Unele ciururi rotative pot fi miscate manual.
Ciurul vibrant este un ciur care se misca in toate directiile: in sus, in jos i lateral.
Iuteala cu care se misca trebuie sa fie potrivita cu dimensiunile gaurilor ciurului.
Betoniera este masina care face amestecarea betonului. Ea se compune dintr-o
cupa in care se face incarcarea materialului, un tambur in care se face amestecul
propriu-zis, un rezervor cu dispozitiv care dozeaza apa i o introduce in timpul
amestecarii un dispozitiv pentru descarcarea betonului din betoniera i, in unele cazuri,
un troliu care ajuta la ridicarea betonului. Betoniera este actionata de motoare cu
benzina sau motoare electrice. Dupa felul lor, betonierele se impart in doua categorii:
- betoniere in care amestecarea se face prin cadere libera;
- betoniere in care amestecarea se face in mod fortat.
Pompa de beton serveste la transportul materialului de la locul de productie direct
la locul de intrebuintare. Transportul se face prin impingerea betonului pe conducte de
cauciuc.
Aparatul de torcretat ca i pompa de beton, utilizeaza principiul transportarii
materialului sub presiune.
Maiul cu motor se intrebuinteaza atat la indesarea betoanelor, cat i la indesarea
terenurilor peste care urmeaza sa se toarne betoanele.
Vibratoarele - pe santierele de betoane se intrebuinteaza atat autocamioanele
obisnuite, cat i autocamioanele de constructii speciale.
Descarcatorul de ciment in vrac - pentru economie de saci de hartie, cimentul
este transportat in vrac, in butoaie sau in lazi speciale.
Melcul este o spirala care se invarte necontenit in asa fel incat materialul care
este prins intre spiralele sale se deplaseaza in sensul in care se misca spiralele.
Banda rulanta se compune dintr-un covor de cauciuc care se deplaseaza in circuit
inchis, astfel incat materialul este transportat din locul incarcaturii pana la marginea de
sus a benzii, unde cade prin propria lui greutate.
Elevatorul se compune dintr-un turn in interiorul caruia circula o cupa sau o
platforma pe care se pot aseza roabe, tomberoane sau vagoneti. Turnul este ancorat in
puncte fixe cu ajutorul unor cabluri.
Macaraua triunghi cu motor
Troliul cu motor
Macaraua mobila are avantajul ca obiectele sunt ridicate de la locul de incarcare
i descarcare direct la locul de intrebuintare.
Funicularul - pe santierele foarte mari, transportul materialelor cu ajutorul
funicularelor este mult usurat.
173
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
4.12. LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA

1.
STAS 1799-88
2.
3.
STAS 790-93
STAS 1667-76
4.
5.
STAS 1759-80
STAS 1275-81
6.
STAS 1336-80
7.
STAS 3519-76
8.
STAS 6652/1-82
9.
STAS 7563-73
10
.
NE 012-99
11
.
12
.
13
.
C 26-85
14
.
C 129-71
15
.
16
.
C 156-89
C 54-81
C 111-70
C 56-85 +
C 56-02
- Constructii de beton, beton armat i beton

precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor i
betoanelor.
- Apa pentru betoane i mortare.
- Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu
lianti minerali.
- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
- Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice.
- Constructii. Incercarea in situ a constructiilorprin
incercari statice.
- Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la
apa.
- Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare i
indicatii generale.
- Incercari ale betoanelor. Metode rapide pentru
determinarea rezistentei la compresiune.
beton armat i beton precomprimat. Partea I + Partea II
(Bul. Constr. 8-9-10/99).
- Normativ pentru ncercarea betonului prin metode
nedistructive (Bul. Constr. 8/85; 2/87);
- Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului
carotelor (Bul. Constr. 2/82).
- Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la
determinarea defectelor din elemente de beton armat
(Bul. Constr. 9/70).
- Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei
betonului prin metode nedistructive combinate (Bul.
Constr. 5/71).
- Indrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/389 (Bul. Constr. 1/91).
lucrrilor de construcii i instalaii aferente (rmne
valabil numai partea de construcii) Normativ pentru
verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii
aferente construciilor (Bul. Constr. 1-2/86; 19-20/04) .
174
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
CAIET DE SARCINI - CONFECTII DIN LEMN

5.1 Principii generale de alcatuire a sistemelor de protectie a elementelor de
lemn supuse agentilor agresivi. Sistemele de protecie a elementelor de construcii din
lemn mpotriva agenilor chimici i biologici se vor alege n funcie de natura i starea
suportului de lemn, de natura i agresivitatea mediului, de durabilitatea estimat a
proteciei i de considerente economice. Protecia elementelor de construcii din lemn
mpotriva agenilor chimici este, de regul, cu att mai economic, cu ct are o
durabilitate mai ridicat, deoarece astfel se reduc la minimum lucrrile de
ntreinere/refacere a proteciei pe durata de serviciu a construciei.
Elementele de construcii din lemn expuse la aciunea agenilor agresivi i care, dup
montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja n aa fel nct, pe durata de serviciu a
construciei s nu afecteze durabilitatea acesteia. n cazul n care accesul pentru
aplicarea sistemului de protecie pe suprafaa suportului din lemn nu este posibil, se vor
prevedea alte msuri, ca de exemplu: execuia elementelor de construcii dintr-un
material rezistent la aciunea agenilor chimici, asigurarea posibilitiinnlocuirii
elementelor degradate .a.
Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie satisfcute de stratul suport de
lemn pe suprafaa cruia se aplic sistemele de protecie.
Principalele criterii i niveluri de performan care trebuie ndeplinite de sistemele de

protecie, n funcie de tipul agenilor agresivi.
175
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
5.2 Alctuirea general a sistemelor de protecie prin vopsire a elementelor de

construcii din lemn mpotriva agenilor chimici include urmtoarele straturi succesive:
a)- strat primar (grund);
b)- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea);
c)- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).
Stratul primar de grund are rolul de a ptrunde n stratul superficial al suportului de lemn
i de a mbunti aderena straturilor de protecie ulterioare la suport.
Stratul(urile) intermediar(e) de protecie, are (au) rolul de a asigura o bun aderen i o
impermeabilitate la ageni agresivi.
Stratul(urile) final(e) de protecie are (au) rolul de a asigura o rezisten chimic ridicat
la aciunea agenilor agresivi i o bun rezisten la radiaii ultraviolete. Totodat are (au)
un rol decorativ.
Aplicarea produselor de protecie (grund, vopsea, email) din alctuirea sistemelor de
protecie se efectueaz prin urmtoarele procedee principale:
aplicarea cu pensula;
aplicarea cu ruloul;
aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fr aer.
176
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
Produsele de protecie a elementelor de construcii din lemn mpotriva agenilor biologici

(ciuperci lignicole i insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaii de produse
chimice, cu aciune fungicid i insecticid.
Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de
protecie a lemnului se clasific n ;
- produse de protecie solubile n ap;
- produse de protecie solubile n solveni organici.
Din punct de vedere al lavabilitii (dup o perioad de fixare de douase sptmni),
produsele de protecie a lemnului se clasific n:
- produse lavabile;
- produse greu lavabile;
- produse nelavabile.
Din punct de vedere al modului de aplicare, produsele de protecie se clasific conform
tabelului 1.( standardul de referin este STAS 9302/1)
Tabelul 1.
Procedeu de
Mod de aplicare
Domeniul
de Produse de protecie
protecie chimic
aplicare
utilizate
a lemnului
Vid-presiune
Impregnare n
n
condiii
de n
condiii
de
Vid-presiune-vid
profunzime la
utilizare n
utilizare n
Vid-presiune
presiuni diferite
exterior, n aer liber, exterior, n aer liber,
atmosferic
de presiunea
n contact
n contact
Vid-presiune
atmosferic
cu
solul,
n cu solul, n subteran,
atmosferic-vid
subteran, n mediu
n mediu
acvatic, n condiii acvatic, n condiii
de deteriorare
de deteriorare
accelerat,
pentru accelerat,
pentru
materiale
materiale
lemnoase
uor lemnoase
uor
impregnabile cu
impregnabile cu
grosime de maxim grosime de maxim
30 mm
30 mm
Bi calde-reci
Impregnare n
n
condiii
de Produse solubile n
Bi simple
profunzime la
umiditate relativ a
ap
presiune
aerului sub 70% sau Produse solubile n
atmosferic
fr contact
solveni organici
cu solul
Imersie
Tratamente de
n
condiii
de Produse solubile n
Pulverizare
suprafa
utilizare n interior
ap
Pensulare
sau exterior sub Produse solubile n
protecia unui
solveni organici
acoperi
La aplicarea produselor/sistemelor de protecie a elementelor de construcie din lemn
trebuie s se respecte reglementrile n vigoare privind protecia mediului nconjurtor,
msurile
de protecia muncii i msurile privind prevenirea incendiilor.
Durabilitatea sistemelor de protecie aplicate pe suprafaa elementelor de construcii din
lemn mpotriva agenilor chimici este determinat de urmtorii factori:
177
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
- concepia structurii;
- calitatea produselor folosite pentru protecie;
-
starea iniial a suportului;

eficacitatea pregtirii suportului;
condiiile de aplicare;
calitatea aplicrii;
condiiile de expunere dup aplicare.
5.3 Ignifugarea
Ignifugarea se va face cu solutii omologate si agreate de Comandamentul de Pompieri,
aplicarea acestora se va efectua de catre echipe specializate.
5.4 Normative si stasuri
Normativ privind proiectarea construciilor din lemn,indicativ NP 00503
"Specificaie tehnic privind proteciile elementelor de construcii din lemn mpotriva
agenilor agresivi cerine i criterii de performan, indicativ ST 049-06
178
S.C.
KLEVER SYSTEM
S.R.L.
PARDOSELI INDUSTRIALE DIN BETON ELICOPTERIZAT
Prezentare
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA: C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si
executarea pardoselilor; C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuieli; C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor
de constructii si de instalatii aferente, indicativ C56-86, capitolul 8 Pardoseli; NE 012-99
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; C 16-84 Normativ
pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii.
Descriere
PRESCRIPTII DE EXECUTIE: Pardoseala din beton se va turna intre sipcile de reper
montate conform proiectului de executie; Inainte de turnarea betonului se vor monta
cofrajele de limitare si banda de polietilena expandata cu grosimea de 5 mm care se va
monta pe toata suprafata de contact a betonului; Turnarea betonului, vibrarea si
nivelarea acestuia; Finisarea prin slefuire cu elicoptere; Betonul elicopterizat trebuie sa
fie plan, se admit denivelari de cel mult 10 mm sub dreptarul de 2 m lungime;
Suprafetele trebuie sa fie plane si orizontale (unde nu sunt date pante de scurgere );
Dupa cca. 3 zile de la turnare, pardoseala se imparte in patrate cu latura de aproximativ
6 m, se taie rosturile de dilatatie cu clipper mecanic la 40 mm adancime si 4-8 mm
latime, sigilandu-se cu banda PVC; Sigilarea definitiva cu chit elastic se executa dupa
minim 80 de zile, dupa incheierea partiala a contractiei betonului; Dupa turnarea
betonului, pardoseala va fi protejata impotriva uscarii prea rapide in primele zile de la
turnare cu folie de polietilena care se va uda periodic cu apa.
Specificatii
CONDITII TEHNICE: Stratul de uzura se realizeaza cu tehnologie uscata, prin imprastierea
cuartului pe suprafata betonului proaspat turnat. Cantitatea uzuala de cuart este de 3
kg/mp. Dupa obtinerea stratului de uzura se aplica o pelicula antievaporanta in cantitate
de 0,1 l/mp. Realizarea stratului de uzura cu tehnologie uscata se efectueaza
concomitent cu turnarea pardoselii. Pe durata uscarii pardoseala va fi patata,
omogenizarea culorii producandu-se dupa cca. 6 luni.
179

Caiete de Sarcini - Pt+dde

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini - Pt+dde

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.

CONSTRUCIE PIA AGROALIMENTAR,

ANEXA 1 - CAIETE DE SARCINI

Proiect nr: 70/2011

CAIET DE SARCINI PENTRU COFRAJE............................................................................... 116

3. (10) 0000 - Capitolul PARDOSELI

1000 - Sectiunea Pardoseli din placi mozaicate

4. Acest sistem de codificare permite adaugarea de subcapitole, eliminarea sau

sarcini si executia lucrarilor de constructii.

condiiile tehnice i de calitate ce trebuiesc ndeplinite de lucrri, materiale i produse,

Caiet de sarcini - (01) 0000 ZIDARII

umeda, marca 50,

240 x 115 x88

Placi pentru zidarie 7,5 x 24 x 60 cm

Mortare pentru zidarii de BCA

Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenus de termocentral, conform

(01) 1300 EXECUTIA ZIDARIEI

(01) 1320 Operatiuni pregatitoare

- la ntreruperea lucrului nu este permis asternerea mortarului peste ultimul strat de

Caiet de sarcini (01) 2000 MORTARE PENTRU ZIDARII

(01) 2213 Var pasta conform STAS 146/70.

(01) 2231 Generalitti

Caiet de sarcini (02) 0000 TENCUIELI SI STUCATURI

(03) 1110 Obiectul specificatiei

12. STAS 4686-71

Argila pentru mortare pe baza de ciment argila

(03) 1133 Normative :

REPLAST ntrzietor de priza pentru mortare de ciment, ciment-var sau similar.

4. Sipcile si trestiile la pereti si tavane vor batute.

Inainte de nceperea aplicarii mortarului, suprafetele de tencuit uscate se vor stropi cu

Stratul de glet se va executa prin ntinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe

Folosirea de aditivi, acolo unde va fi cazul, va fi indicat prin proiect.

1400 MASURARE SI DECONTARE

(03) 1410 Lucrrile executate se vor msura conform indicatoarelor C si RpC

(03) 1411 Tencuieli la pereti:

(03)2000 MORTARE PENTRU TENCUIELI

1. C- 17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie

satisfactoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va

9. Densitatea aparent pe mortarul ntrit (la 28 zile).

(03) 3000 TENCUIELI EXTERIOARE

grosime de 1 cm preparat cu mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n

6. Muchiile se masoara la metru liniar, nainte de tencuirea lor.

Caiet de sarcini (04) 0000 ZUGRAVELI SI VOPSITORII

mostr, utiliznd materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate n proiect

unui schimb de lucru.

la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m;

de reparatie se va aplica pe ntreaga suprafata a panoului respectiv.

(04) 2000 VOPSITORII LA PERETI

10.STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei.

(04) 2233 Chit de cutit pe baz de ipsos.

(04) 4000 VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)

(04) 4121 Tmplaria metalica se prevede a fi vopsit pe suprafetele expuse cu vopsele

(04) 4141 Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului specificatiile

bidoanele de ambalaje, gletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare

3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pnza de slefiuit; dupa slefuire suprafata

Caiet de sarcini PLACARE PERETI SI TAVANE

sau gresie din fiecare tip, marime si culoare utilizate la lucrari.

evita excesul de apa.

ndreptate eventualele neregularitati constatate (abateri pe vertical si orizontal ct si

- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;

(05) 1370 Verificarea la receptia lucrarilor

Caiet de sarcini (06) 0000 SISTEM DE IZOLARE

si social-culturale. Limite admisibile si parametrii do izolare acustica.