arpante clasice

arpanta i structura acoperiului

Se ntmpl adesea s se creeze o confuzie ntre arpant i acoperi.

arpanta nu poate fi echivalat cu acoperiul, ea este parte din structura

acoperiului. Pe arpant se monteaz nvelitoarea sau hidroizolaia. Acoperiul este
compus din arpant, nvelitoare, elementele de fixare i cele de scurgere a apei
(jgheaburi, burlane etc.).
n componena unei arpante intr componente precum: coam(e) (linie de
intersecie - orizontal sau oblic - a dou versante de acoperi), grinzi cu zbrele,
cpriori, pane, contravntuiri (elemente de construcie de forma unor grinzi cu
zbrele care au rolul de a prelua forele orizontale - presiunea vntului- care
acioneaz asupra unei construcii), cosoroabe (brnele aezate orizontal deasupra
pereilor casei n lungul acoperiului, pentru a susine cpriorii), stlpi, popi de
susinere (stlpi sau brne de lemn cu rol n consolidare), astereal (cptueala de
scnduri aezat pe un schelet de lemn, pentru a susine nvelitoarea acoperiului)
etc.

arpante cu scaune

Denumirea acestui tip de sarpanta provine de la elementul tehnologic de

baza - scaunul - cu care incepe executia (montajul) acoperisului si care constituie
reazemele pentru capriori si celelalte elemente

Elementele componente ale unui acoperis cu sarpanta sunt:

sipcile - suportul direct al invelitorilor autoportante (tigle, placi diverse);

astereala - o podina de scanduri, cu sau fara interspatii de 12 cm, ca suport al
invelitorilor neportante (carton asfaltat, tabla etc.);
capriorii - rigle de sectiune dreptunghiulara, orientate dupa linia de cea mai mare
panta a versantilor, constituind suportul sipcilor sau a asterealei;
panele (pana-pne) - grinzi de sectiune dreptunghiulara sau circulara,
dispuse orizontal - constituie suportul capriorilor; panele sunt rezemate direct pe
 elementele de rezistenta verticale ale acoperisului sau in nodurile fermelor; pana
marginala (de streasina) se numeste si cosoroaba;
popii - elemente de rezistenta verticale (sau cu inclinare redusa), avand sectiune
dreptunghiulara (patrata) sau circulara, care transmit incarcarile de la pane la
structura de rezistenta a cladirii (plansee, grinzi);
clestii - elemente de rigidizare a sarpantei, prevazute atat in lung cat si
transversal acoperisului; sunt alcatuiti din perechi de sipci, rigle, dulapi sau lemn
semirotund, dispuse in pozitie orizontala;
contrafisele - elemente de rigidizare inclinate, cu rol de contravantuire,
prevazute atat in lungul acoperisului cat si transversal; pot avea sectiune
dreptunghiulara sau circulara;
talpile - elemente auxiliare scurte, din chituci de lemn (capete de grinzi ecarisate),
prevazute sub popi, pentru marirea suprafetei de transmitere a incarcarilor la
planseu; in unele cazuri in loc de talpi scurte se pot folosi grinzi ecarisate lungi,
dispuse sub un sir de popi.

Scaunul este constituit din pana, popii aferenti in lungul panei si contrafisele de pe
aceeasi directie

Amplasarea scaunelor in cadrul unei sarpante

Scaunele sunt in numar impar pe latimea tronsonului de acoperis (n = 3; 5;

) si au inaltimi descrescatoare de la creasta spre streasina: scaunul central are
inaltimea cea mai mare, iar scaunele laterale au inaltimi mai mici,
corespunzatoare pantei versantilor si inaltimii aticului.
 Distanta dintre scaune se adopta functie de latimea tronsonului cladirii si de
panta acoperisului, fiind cuprinsa intre 2,25m si 3,0 m.

Din punct de vedere al rezistentei, sarpantele pe scaune sunt alcatuite din:

- elemente de rezistenta principale, numite ferme, dispuse pe directia paralela
cu latura mica a tronsonului, la distante de 35 m una de alta (in lungul
cladirii sau a tronsonului);
- elemente de rezistenta secundare intermediare, constituite din perechi de
capriori (cate unul pe fiecare versant), la intervale de 7090 cm in lungul
cladirii;
- elemente de rezistenta auxiliare (sipci, astereala), pentru
sustinerea invelitorii si a incarcarilor aferente;
- elemente de rigidizare - clesti si contrafise, dupa ambele directii.

Fermele acoperisului sunt alcatuite din:

- una sau mai multe elemente verticale de rezistenta numite popi, in numar
impar (n =1; 3; 5; pe un sir transversal), constituind reazeme (suport) pentru
pane; popii au la baza talpi pentru transmiterea incarcarilor;

- cate o pereche de capriori (de o parte si de cealalta a crestei), solidarizati

intre ei la o cota intermediara cu elementele orizontale duble - numite clesti -
prevazuti in sens transversal acoperisului, de o parte si de alta a celor doi capriori si
a popilor aferenti si contrafise, elemente inclinate la 45, pe directia transversala.
n funcie de deschiderea contruciei se pot utiliza:

Scheme de prindere:

1-capriori

2-pan

5-pop

6-cleti

7-contravntuiri
 1 Talpa=Cosoroaba

2 Barafiletatdispuse la

80 cm,ancorat in

Centura din b.a

Vedere de sus :

Seciune trasnversal :

Seciune longitudinal:

arpante cu macaz
 Elementele componente ale unei arpante sunt :

- Popii (stlpii) verticali i inclinai;

- Tlpi elemente de descrcare a popilor;

- Panele (de coam , intermediare ) asezate longitudinal si rezemate pe

popi;

- Capriorii orientai dup panta acoperiului;

- ipci i astereal ca suport al invelitorii;

- Arbaletrieri - elemente inclinate de descrcarea panelor.

P P travers
Sceme statice
popi montant

P P

P1 P1
talp
P P
P1 P1 arbaletrier
P P1
 P1

P1 P1

P2 P2
P2 P2
P1
P2 P2 2P1 P2
4,0 6,5 m P2
6,0 7,0 m

P2

P1 P1 P1 P1

P3 P3 P3 P3

P3 + P3 +
2P1 + P2 P3 P1 + P2
P3
7,0 9,5 m 7,0 9,5 m

arpante mitek (arpante din lemn industrializat)

Tehnologie arpanta prefabricat Aproape toate materialele de construcii care se

folosesc n antiere sunt achiziionate n form industrializat, ca produs finit. Ele au
fost produse de ctre o fabric, de exemplu: armturi din oel/beton, crmizi,
nvelitori, plci de gips-carton, OSB, ui, ferestre, etc. Acelai sistem de lucru trebuie
aplicat i pentru arpant, care poate fi executat ntr-o unitate de producie
specializat i livrat n antier n sistem pachetizat. Astfel, toate elementele
arpantei sunt pregtite n fabric sub form de grinzi cu zbrele sau cpriori tiai la
dimensiune. Trebuie s se renune la metoda clasic de a construi arpanta direct n
antier, din cherestea brut. Se reduce risipa de material lemnos, timpul de execuie,
ctignd calitate, spaiu locuibil liber i bani.
Tehnologie
 Grinzile cu zbrele prefabricate se execut din cherestea uscat, clasa de calitate i
rezisten ntre C18 i C24, conform Eurocod pentru lemn ecarisat. nainte ca lemnul s intre
n procesul de producie, se face o sortare riguroas i se elimin elementele cu defecte i
cele torsionate. Dac elementele de lemn au defecte, acest lucru iese la iveal n timpul
uscrii, iar elementele cu defecte sunt ndeprtate la sortare. Folosirea lemnului ud i cu
seciuni mari, creeaz riscul ca unele elemente s se torsioneze (s se rsuceasc) n timp,
dup ce arpanta a fost montat, putnd aprea probleme la pereii i tavanele placate cu
gips carton.
Temperatura ridicat din camerele de uscare ndeprteaz toate insectele duntoare
din lemn. Folosirea lemnului verde creeaz condiii favorabile de dezvoltare a insectelor.
Folosind cherestea uscat, riscul de a aprea ciuperci duntoare i mucegai este mult mai
sczut.
mbinarea elementelor din lemn care alctuiesc grinda cu zbrele industrializat se
realizeaz cu ajutorul conectorilor multicui. Plcile multicui sunt realizate dintr-un oel
special, prin tanare obinndu-se pe o parte dini ascuii. Asamblarea nodurilor de la
zbrele se face cu ajutorul unei prese specializate, presnd placa multicui pe ambele pri cu
o for de 20-50 tone, n funcie de tipul de plac i seciunea de lemn folosit. n acest mod,
presarea se face uniform, fiind interzis folosirea ciocanului.