ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
CONSTRUCȚII INTELIGENTE ȘI SUSTENABILE

REFERAT
LA DISCIPLINA
SUSTENABILITATEA ÎN
CONSTRUCȚII
ANUL I DE STUDII
 CASĂ CU
ENERGIE 0

Cuprins

1. Introducere ............................................................................................... 1
2. Rapoarte și date ........................................................................................ 2
3. Proiectarea şi realizarea clădirilor de tip NZEB .................................... 3
4. Recoltarea energiei................................................................................... 5
5. Recoltarea și conservarea energiei .......................................................... 6
6. Avantaje .................................................................................................... 8
7. Dezavantaje .............................................................................................. 8
8. Concluzii ................................................................................................... 9
9. Bibiliografie ............................................................................................ 10

1. Figura – Consum de energie în clădiri.[1] ............................................................... 2

2. Figura Distribuția consumului final de energie pe categorii. [1] ........................... 3
3. Figura Pașii pentru a obține o cladire NZEB și reducerea emisiilor de CO2.[4] .. 7
4. Figura Nivelul maximum admis al energiei primare din surse convenţionale
(combustibili fosili) şi ale emisiilor de CO2 aferente proceselor de funcţionare a
clădirilor pe tipuri de clădiri și pe zone climatice.[5] .................................................. 7
1. Introducere

Clădirea cu consum de energie aproape egal cu zero este clădirea cu o performanţă

energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este
aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu
energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa
locului sau în apropiere.
Potrivit Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată:
 clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând
cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse
convenţionale este aproape egal cu zero;
 clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice
care urmează să fie recepţionate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al căror
consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero.
Sursele regenerabile de energie sunt utilizate în funcţie de fezabilitatea acestora din
punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător şi amplasate fie pe clădire,
fie pe terenul aflat în proprietatea clădirii. La clădirile existente la care se execută lucrări
de renovare majoră, nivelul maximum admis al energiei primare din surse convenţionale
se respectă în măsura în care investiţiile respective se justifică din punct de vedere
tehnico-economic, în baza analizei de rentabilitate pe durata normală de funcţionare a
clădirii.
În categoria clădirilor eficiente intră clădirile la care consumul de energie este
aproape egal cu zero (NZEB) sau este foarte scăzut şi este acoperit în proporţie de
minimum 10% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse
regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.
Din punct de vedere al definirii NZEB, sunt vizate două ţinte, care, prin evoluţia în
timp a performanţei energetice (rezultat atât al înlocuirii clădirilor existente cu clădiri noi
şi al extinderii aşezărilor urbane prin realizarea clădirilor noi de tip NZEB, cât şi al
modernizării energetice a clădirilor existente atât la nivel de anvelopă cât şi la nivel de
instalaţii, asociată cu modernizarea sistemelor centralizate de furnizare a utilităţilor
(termice şi electrice)), pot modifica profilul energetic al unei aşezări şi nu doar al unei
clădiri.

„Eficienţa energetică a clădirilor nu reprezintă un cost, ci o investiţie cu un

randament ridicat.”

1
2. Rapoarte și date

În România, suprafaţa construită este de 493.000.000 m2 , 86% din aceasta fiind

reprezentată de clădiri rezidenţiale. Din cele 8,1 milioane de unităţi locative, locuinţele
unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea. Aproape 47,5% din totalul
locuinţelor sunt situate în zonele rurale. În zonele rurale 95% din unităţile locative sunt
locuinţe individuale (unifamiliale). În zonele urbane 72% din unităţile locative sunt
situate în blocuri de locuinţe (care au în medie circa 40 de apartamente pe bloc).Peste
60% din blocurile de locuinţe au regim de înălţime P+4 etaje, iar 16% au P+10 etaje.
Se remarcă de asemenea ,clădirile construite în primii ani după 1990 au performanţe
energetice scăzute (150-350 kWh/m2 an), dar s-au îmbunătăţit performanţele energetice
la clădiri construite după anul 2000 (120 - 230 kWh/m2 an). În cazul clădirilor
nerezidenţiale consumul de energie finală variază între 120 şi 400 kWh/m2 an în funcţie
de categoria clădirii (birouri, educaţie, cultură, sănatate, turism, comerţ, etc). La nivel
naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii
comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de
energie. Consumul total de energie, pe categorii de clădiri, este prezentată pe figura:

1. Figura – Consum de energie în clădiri.[1]

2
 Consumurilor finale pe domeniile principale ale economiei:

2. Figura Distribuția consumului final de energie pe categorii. [1]

3. Proiectarea şi realizarea clădirilor de tip NZEB

Proiectarea şi realizarea unor clădiri al căror consum de energie este aproape de zero,
trebuie să ţină seama de următoarele aspecte:
 Clădirea cu consum de energie aproape de zero este caracterizată de consum redus
de energie provenită din surse fosile şi utilizează surse regenerabile de energie
(nefosile), într-o proporţie stabilită în conformitate cu prevederile.
 Atât în cazul clădirilor noi cât şi al celor existente incluse în programe de
modernizare energetică, se urmăreşte ca soluţiile tehnice adoptate să satisfacă
cerinţele minime din punct de vedere al costurilor
 Definirea clădirii cu consum energetic aproape de zero reprezintă rezultanta
respectării a două componente care condiţionează performanţa energetică a unei
clădiri, după cum urmează :
- configuraţia arhitecturală a clădirii cu respectarea principiilor
Dezvoltării Durabile şi în special cu minimizarea impactului
asupra mediului natural, inclusiv asupra microclimatului zonal;
- asigurarea necesarului de utilităţi energetice, în special din
reţele districtuale urbane / zonale cu condiţia ca eficienţa
energetică a acestora să fie compatibilă cu performanţa energetică
a clădirilor noi de tip NZEB;

3
 Dotarea clădirilor cu surse de energie regenerabile nefosile (amplasate fie pe
clădire, fie pe terenul aflat în proprietatea clădirii) trebuie foarte atent analizată, în stadiul
de proiect zonal urban, din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, pe de o
parte, şi din punct de vedere al eficienţei economice proprii clădirii, pe de altă parte.

Sursele regenerabile de energie sunt de două categorii, după cum urmează:

-Surse care alimentează reţeaua de alimentare cu energie a localităţii· (hidraulice, solare,
cogenerare de înaltă eficienţă, geotermală, eoliană etc.);
-Surse la nivelul proprietăţii care include clădirea (solară termică, solară· electrică,
pompe de căldură, eoliană, combustibil – peleţi, deşeuri agricole, pile de combustie etc.)
Pașii cei mai rentabili pentru reducerea consumului de energie al unei clădiri apar
de obicei în timpul procesului de proiectare. Pentru a obține o utilizare eficientă a
energiei, designul zero de energie se îndepărtează semnificativ de practicile de
construcție convenționale. Proiectanții de construcție cu energie zero cu succes combină
în mod tipic testul pasiv cu timp testat solar, sau condiționare artificială / falsă, principii
care funcționează cu activele la fața locului. Lumina soarelui și căldura solară, răceala
pământului de sub o clădire pot asigura lumină naturală și temperaturi interioare stabile
cu mijloace mecanice minime. ZEB-urile sunt în mod normal optimizate pentru a folosi
câștigul pasiv al căldurii solare și umbrirea, combinate cu masa termică pentru a stabiliza
variațiile de temperatură pe tot parcursul zilei, iar în majoritatea climelor sunt
suprainvestite. Toate tehnologiile necesare pentru a crea clădiri cu energie zero sunt
disponibile astăzi.
Sunt disponibile instrumente de simulare a energiei pentru clădiri pentru a modela
modul în care o clădire va funcționa cu o serie de variabile de proiectare, cum ar fi
orientarea clădirii (relativ la poziția zilnică și sezonieră a soarelui), tipul și amplasarea
ferestrelor și a ușilor, tipul de izolație și valorile elementelor clădirii, etanșeitatea la aer,
eficiența încălzirii, răcirii, iluminatului și a altor echipamente, precum și climatul local.
Aceste simulări ajută proiectanții să prezică modul în care clădirea va funcționa înainte
de a fi construită și le va permite să modeleze implicațiile economice și financiare asupra
analizei cost-beneficiu a clădirii sau chiar mai adecvată - evaluarea ciclului de viață.
Clădirile cu energie zero sunt construite cu caracteristici semnificative de
economisire a energiei. Încărcările datorate de încălzire și de răcire sunt reduse prin
utilizarea unor echipamente de înaltă eficiență (cum ar fi pompele de căldură și nu
cuptoarele, pompele de căldură sunt de aproximativ patru ori mai eficiente decât
cuptoarele), izolarea adăugată (în special în pod și în subsol de case) (cum ar fi ferestrele
triple cu geamuri joase), rezistența la curgere, aparatele de înaltă eficiență (în special
frigidere moderne de înaltă eficiență), iluminatul cu LED-uri de înaltă eficiență, câștigul
solar pasiv în timpul iernii și umbrirea pasivă în timpul verii, , și alte tehnici. Aceste
caracteristici variază în funcție de zonele climatice în care are loc construcția.

4
 Încărcările datorate de încălzire a apei pot fi reduse prin utilizarea dispozitivelor
de conservare a apei, a unităților de recuperare a căldurii în apele reziduale și prin
utilizarea încălzirii solare a apei și a echipamentelor de încălzire a apei cu eficiență
ridicată. În plus, lumina zilei cu luminatoare sau tuburi solare poate oferi 100% din
iluminarea pe timp de zi în casă. Noaptea,iluminare este de obicei făcută cu iluminare
fluorescentă și LED care utilizează 1/3 sau mai puțină energie decât lămpile cu
incandescență, fără a adăuga căldură nedorită. Diversele sarcini electrice pot fi diminuate
prin alegerea unor aparate eficiente și minimizarea încărcărilor nedorite sau a energiei
’’standby’’. Alte tehnici de a atinge zero (în funcție de climă) sunt principiile de
construcție adăpostite de Pământ, pereții de super-izolație folosind construcția de paie,
panourile de construcție Vitruvian construite și elementele de acoperiș plus amenajarea
exterioară pentru umbrirea sezonieră.
Odată ce consumul de energie al clădirii a fost redus la minimum, este posibil
să se genereze toată energia pe teren prin utilizarea panourilor solare montate pe acoperiș.
Clădirile cu energie zero sunt deseori proiectate pentru a face dublă utilizare a
energiei. De exemplu, folosiți evacuarea frigiderului pentru încălzirea apei menajere,
schimbătoarelor de căldură pentru aerul și evacuarea dușului, a mașinilor de birou și a
serverelor de computere și încălzirea corpului pentru încălzirea clădirii. Aceste clădiri
utilizează energia termică pe care clădirile convenționale le pot evacua în exterior.
Acestea pot utiliza ventilația de recuperare a căldurii, reciclarea căldurii cu apă
caldă, combinarea căldurii și a energiei și unitățile de răcire cu absorbție.

4. Recoltarea energiei
ZEB recoltează energia disponibilă pentru a-și satisface nevoile de energie
electrică și încălzire sau răcire. Cea mai obișnuită modalitate de recoltare a energiei este
de a folosi panouri fotovoltaice montate pe acoperiș care transformă lumina soarelui în
energie electrică. De asemenea, energia poate fi recoltată cu colectoare solare termice
(care utilizează căldura soarelui pentru a încălzi apa pentru clădire). Pompele de căldură,
fie surse de la sol (cunoscute și sub numele de geotermale) sau din surse de aer (octopus),
de asemenea, să recolteze căldura și să se răcească din aer sau din sol în apropierea
clădirii. Pompele de căldură din punct de vedere tehnic transferă căldura, mai degrabă
decât recoltează, însă efectul global în ceea ce privește utilizarea redusă a energiei și
amprenta redusă de carbon este similară. În cazul caselor individuale, pot fi utilizate
diverse tehnologii de microgenerare pentru a furniza căldură și energie electrică clădirii,
utilizând celule solare sau turbine eoliene pentru energie electrică și biocarburanți sau
colectoare termice solare legate de o stocare a energiei termice sezoniere (STES) . Un
STES poate fi folosit și pentru răcirea de vară prin depozitarea subterană a frigului de
iarnă. Pentru a face față fluctuațiilor cererii, clădirile cu energie zero sunt frecvent
conectate la rețeaua electrică, exportă energie electrică în rețea atunci când există un

5
surplus și descarcă electricitate atunci când nu se produce suficientă electricitate . Alte
clădiri pot fi complet autonome.
Recoltarea energiei este cel mai adesea mai eficientă (în ceea ce privește
costurile și utilizarea resurselor) atunci când este făcută la scară locală, dar combinată, de
exemplu, un grup de case, cohousing, cartier local, sat, etc. Un beneficiu energetic al unei
astfel de recoltări de energie localizate este eliminarea virtuală a pierderilor de transmisie
electrică și de distribuție a energiei electrice. Recoltarea de energie la fața locului, cum ar
fi panourile solare montate pe acoperis, elimină integral aceste pierderi de transmisie.
Recoltarea energiei în aplicații comerciale și industriale ar trebui să beneficieze de
topografia fiecărei locații. Cu toate acestea, un spațiu liber de umbrire poate genera
cantități mari de energie electrică cu energie solară de pe acoperișul clădirii și aproape
orice amplasament poate folosi pompe de căldură geotermale sau de aer. Producția de
bunuri cu consum zero de energie fosilă necesită locații de resurse geotermale,
microhidro, solară și eoliană pentru susținerea conceptului.
Cartierele cu energie neregenerata, cum ar fi dezvoltarea BedZED din Marea
Britanie si cele care se raspandesc rapid in California si China, pot folosi scheme
distribuite de distributie. Acest lucru poate include, în unele cazuri, încălzirea urbană, apa
răcită în comunitate, turbinele eoliene comune etc. Există planuri actuale de a utiliza
tehnologiile ZEB pentru a construi întregi orașe care utilizează energie în afara rețelei sau
zero.[3]

5. Recoltarea și conservarea energiei

Cele mai multe case de energie zero folosesc o combinație a energiei regenerabile
(energia solară, energia eoliană și energia termică.)
Ca rezultat al programelor guvernamentale privinde creșterea numărul clădirilor NZEB
acordă fonduri pentru sistemele solare fotovoltaice, turbinele eoliene etc. Completări de
astfel de locuințe cu sisteme fotovoltaice ca și număr sunt în creșter dar multe așa-numite
"Zero Energy Homes" au încă facturi de utilități. Acest tip de recoltare a energiei fără
conservare a energiei nu poate fi eficient din punct de vedere al costurilor cu prețul curent
al energiei electrice generat cu echipamente fotovoltaice (în funcție de prețul local al
energiei electrice din rețea). Economiile de costuri, energie și amprenta de carbon din
conservare (de exemplu, izolarea adăugată, ferestrele cu geam termopan și pompele de
căldură) comparativ cu cele generate de producerea de energie la fața locului (de exemplu
panourile solare) au fost publicate pentru a crește eficiența la o casă existentă.
Începând cu anii 1980, proiectarea clădirilor solare pasive și casa pasivă au
demonstrat reduceri ale consumului de energie termică de 70% până la 90% în multe
locații, fără recoltarea energiei active. Foarte puțini experți din industrie au abilitățile sau
experiența pentru a capta beneficiile proiectării pasive. Astfel de modele solare pasive
sunt mult mai rentabile decât adăugarea de panouri fotovoltaice scumpe pe acoperișul
unei clădiri. Energia electrică generată devine mai rentabilă atunci când cererea globală
de energie electrică este mai mică.

6
 3. Figura Pașii pentru a obține o cladire NZEB și reducerea emisiilor de CO2.[4]

4. Figura Nivelul maximum admis al energiei primare din surse convenţionale

(combustibili fosili) şi ale emisiilor de CO2 aferente proceselor de funcţionare a clădirilor
pe tipuri de clădiri și pe zone climatice.[5]

7
6. Avantaje

 confort sporit datorită temperaturilor interioare uniforme

 cerință redusă pentru energie din rețea
 reducerea costul total al întreținerii datorită îmbunătățirii eficienței energetice
 reducerea riscului de pierdere din întreruperile rețelei
 fiabilitate îmbunătățită - sistemele fotovoltaice au garanții de pâna la 25 de ani.
 costul suplimentar este minimizat pentru construcțiile noi, comparativ cu o
modernizare ulterioară.
 valoarea de revânzare mai mare, deoarece potențialii proprietari solicită mai multe
ZEB decât oferta disponibilă.
 valoarea unei clădiri ZEB în raport cu o clădire convențională similară ar trebui să
crească de fiecare dată când crește costurile energiei.
 evită viitoarele restricții legislative și impozitele / penalitățile privind emisiile de
carbon care pot forța adaptări costisitoare la clădirile ineficiente.
 contribuie la beneficiile mai mari ale societății, de ex. furnizarea de energie
regenerabilă durabilă la rețea, reducând nevoia de extindere a rețelei

7. Dezavantaje

 foarte puține proiectanți sau constructori au abilitățile sau experiența necesare

pentru a construi clădiri cu energie aproape zero.
 prețul echipamentelor fotovoltaice de celule solare scade cu aproximativ 17% pe
an - va diminua valoarea capitalului investit într-un sistem de producere a energiei
solare.
 fără o anvelopă termică optimizată, energia încorporată, energia de încălzire și
răcire și utilizarea resurselor sunt mai mari decât este necesar.În cazul în care
condiția nu este satiscăcută sistemele de energie regenerabilă pot să fie
supradimensionate să umple golurile energetice.
 captarea energiei solare cu ajutorul sistemeleor fotovoltaice,funcționează numai în
locuri libere de obstacole pentru razele solare. Captarea energiei solare nu poate fi
optimizată în nord,sau în locuri în umbră.

8
8. Concluzii
În concluzie putem afirma că tendința de a utiliza energii regenerabile este în
creștere, energia solară este o sursă de energie din ce în ce mai raspândită în lume,iar
mulți oameni încep să folosească acest tip de producere de energie deoarece această
energie nu are efecte negative,nu este dăunătoare mediului,iar din puct de vedere
financiar este un plus pentru oricine efortul este doar la început când montare și
achiziționare acestor panouri este costisitoare deoarece acest tip de energie este abia la
început și nu este atăt de avansată în tehnologie.
Un alt aspect este emisii de CO2, din care rezultă efectul de seră,iar prin utilizarea
energii verzi,reînnoibile,se pot reduce aceste emisii defavorabile.

9
9. Bibiliografie
[1] Consum de energie în clădiri,
http://www.mdrap.ro/userfiles/metodologie_calcul_performanta_energetica_iulie2014,
22.01.2019
[2] Distribuția finală de consum de energie,
http://www.mdrap.ro/userfiles/metodologie_calcul_performanta_energetica_iulie2014,
22.01.2019
[3] Zero energy building
https://en.wikipedia.org/wiki/Zero-energy_building,24.01.2019
[4] NEARLY ZERO-ENERGY BUILDINGS
https://www.royalhaskoningdhv.com/en-gb/services/nearly-zero-energy-
buildings/396,24.01.2019
[5] Date de referință
http://www.mdrap.ro/userfiles/metodologie_calcul_performanta_energetica_iulie2014,
27.01.2019

10