Memoriu S.F.

office@decodesign.
ro
Unirii 19A 900532 C-ta
tel/fax 0241 550556
DECODESIGN team J13/1291/20.07.2010 cod unic 27195087
STUDIU DE FEZABILITATE
1. DATE GENERALE
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

CONSTRUIRE COMPLEX SPORTIV SF. NICOLAE – Nr. proiect 30/2014
1.2. AMPLASAMENT : România, jud. Constanta, com. Cumpana, str. Straja, nr. 45-47
1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI : Consiliul Local Cumpana
1.4 BENEFICIARUL INVESTIŢEI : Consiliul Local al comunei Cumpana
1.5. ELABORATORUL STUDIULUI
Proiectant general: S.C. DECODESIGN TEAM S.R.L., str. Unirii, nr. 19A, judeţ Constanta
Arhitectură: S.C. DECODESIGN TEAM S.R.L., str. Unirii, nr. 19A, et.3, judeţ Constanta
Rezistenta:S.C. ECOTERRA PROIECT S.R.L., str. Primaverii, jud.Constanta
Documentatie economica: S.C. HAS PROIECT S.R.L., Bd. Al. Lăpușneanu nr. 187, bl. 6, ap. 7,
jud. Constanța
Instalaţii: S.C. APAS INSTAL PROIECT S.R.L., str. MIRCEA CEL BATRAN NR.94, judeţ
Constanta;P.F.A. DRAGOMIRESCU VIRGINIA-IOZEFINA;P.F.A. CALIMAREA GABRIEL
Faza: Studiu de fezabilitate – octombrie 2015
2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1.a. SITUAŢIA ACTUALĂ
Cumpăna este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România. Localitatea a primit

indicatorul de sat european pentru Centrul Comunitar Sfânta Maria: grădinița cu program normal
și prelungit, Școala de Balet, Muzeul Satului, Telecentru și un Centru de Formare și Perfecționare
Profesională.
Începând din anul 2009-2010, Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna a devenit ,,Grup Şcolar
Cumpăna,, cu un număr de 1005 elevi si personalul didactic aferent; 21 de învăţători şi 49 de
profesori de diferite specialităţi. Baza materială a şcolii se compune din: 20 de săli de clasă, 2
laboratoare de informatică, un laborator de biologie, o sală de gimnastică şi o bibliotecă cu 7500
de volume.
S-au înfiinţat 2 clase a IX-a de liceu (56 de locuri), învăţământ de zi, filieră tehnologică,
profil turism-servicii .
Grădiniţa nr. 1 -cu program normal- cu un nr. de 188 de copii, repartizati in 8 grupe; 8
cadre didactice, calificate cu o excelenta pregatire profesionala, psihopedagogica si metodica.
Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 1

Construire complex sportiv „Sf. Nicolae”
Grădiniţa "Sf.Maria "-cu program prelungit-cu un nr. de 222 copii, repartizati pe niveluri de
varsta in 9 grupe: 5 cu orar normal si 4 cu orar prelumgit; 13 cadre didactice, cu experienta si o
inalta pregatire profesionala, ce asigura o dezvoltare generala polivalenta a copilului in pregatirea
pentru scoala.
Unitati si activitati culturale
Activitatile in domeniul culturii si artelor sunt sustinute de :
Casa de Cultura Cumpana - dotata cu echipamente de sonorizare si iluminat de cea mai buna
calitate(computer,statie,microfoane,boxe);
Intreaga activitate cultural educativa se desfasoara in sala mare a Caminului Cultural si este
sprijinita de mai multi factori educationali din comuna - profesori de muzica, balet, invatatori,
instructori de dansuri populare si ansambluri corale scolare.
S-au gazduit festivaluri judetene si nationale de muzica usoara si populara ("Delfinul Marii
Negre","Dor de Cant Romanesc","Fii Dobrogei","Dupa Datina Strabuna").
 expozitii de pictura si goblenuri;
 concursuri de matematica;
 activitati medico-sanitare;
 simpozioane pe diferite teme medicale;
 activitati cu specific social de integrare a minoritatilor in viata sociala si culturala a
localitatii;
 balul Craciunului si alte sarbatori traditionale ale minoritatii musulmane;
 actiuni intreprinse cu diferite ocazii:serbari scolare de Craciun ,1-8 Martie,1 Iunie,sarbatori
nationale, Ziua Unirii;
 prima scoala de balet din mediul rural,in cadrul Centrului comunitar Sf.Maria
 telecentru de informare a cetatenilor in domeniul IT;
 Muzeul Satului ;
 Cercul Tinerilor Misionari;
 Biblioteca comunala (lansari de carte pentru copii);
 Ansamblul de dansuri populare “Romancuta”;
 Clubul înţelepţilor – un loc de întîlnire pentru reprezentanţii vîrstei a treia;
Biblioteca comunala (lansari de carte pentru copii, expoziţii de carte, parteneriate cu
diverse instituţii); In cadrul ei funcţionează ’’Serviciul Integrat de Bibliotecă”, acesta dispunând de
patru calculatoare având în dotare camere Web şi căşti cu microfon, un scanner şi o imprimantă.
" Mens sana in corpore sana "- este deviza ce a condus la construirea unei moderne sali de sport
unde se desfasoara activitati multiple in domeniul sportului (scrima, carate, atletism,
handbal,fotbal, tenis de masa, dans sportiv , gimnastica ritmica si aerobica , judo, arte martiale) .
2.1.b. INFORMAȚII PRIVIND ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Consiliul Local Cumpana cu
sediul în com. Cumpana, sos. Constantei nr. 132, telefon: +40/241/739003, inregistrata la nr. 1494
din data 26.02.2014 şi este reprezentată de primar Mariana Gaju.

2.2. DESCRIEREA INVESTIŢIEI
2.2.a. NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA PROMOVĂRII INVESTIȚIEI
Elaborarea studiului de fezabilitate a fost efectuata respectand urmatoarele acte legislative:
1. Legea 242 din 23 iulie 2009 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2008
pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul;
2. Legea 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si
completarile ulterioare;
3. Legea 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri
pentru realizarea locuintelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. Norme metodologice din 12 octombrie 2009 pentru aplicarea Legii 50/1991 privind
autorizarea executarii constructiilor;
5. Ordonanta de Urgenta nr. 164 din 19 octombrie 2008 pentru modificarea si completarea
Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;
6. Legea 184 din 12 aprilie 2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect –
Republicare;
7. Ordin Ministrului administratiei si internelor nr. 602 din 2 decembrie 2003 pentru aprobarea
Normelor privind avizarea pe linie de protectie civila a documentatiilor de investitii in
constructii;
8. Hotarare nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei
tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii;
9. Legea nr. 199 din 17 noiembrie 1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei
locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985;
10. Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 – Legea educatiei fizice si sportului;
Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 – Legea educatiei fizice si sportului prevede urmatoarele:
Art. 2 – (1) Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national sprijinite de stat.
(2) Statul recunoaste si stimuleaza actiunile organizatorice si de promovare a educatiei
fizice si sportului, desfasurate de autoritatile administratiei publice si, dupa caz, de
organismele neguvernamentale de profil in invatamant, in structuri ale apararii nationale,
ordinii publice, sigurantei nationale, in sanatate, in societati comerciale, precum si in alte
sectoare ale vietii sociale, potrivit reglementarilor legale.
Art. 3. - (1) Autoritatile administratiei publice, unitatile si institutiile de invatamant, institutiile

sportive, precum si organismele neguvernamentale de profil au obligatia sa sprijine sportul
pentru toti si sportul de performanta si sa asigure conditiile organizatorice si materiale de
practicare a educatiei fizice si sportului in comunitatile locale.
Art. 69 – (1) Structurile sportive, in conditiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la
bugetul de stat si de la bugetele locale, inclusiv pentru finantarea de programe sportive de
utilitate publica. Aceste sume se asigura pe baza de contracte incheiate intre structurile
sportive respective si organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz.
Strategia Nationala pentru Relansarea Sportului Romanesc elaborata de catre Ministerul

Tineretului si Sportului pentru perioada anilor 2010-2020 prevede principalele elemente:
 Practicarea activitatilor de educatie fizica si sport de catre cetateni fara orice forma de
discriminare, intr-un mediu curat si sigur, in scopul socializarii, educatiei si sanatatii.
 Cresterea rolului educatiei fizice scolare in vederea ameliorarii potentialului biometric
al populatiei tinere.

 Dezvoltarea sportului scolar in cadrul asociatiilor sportive scolare;
 Modernizarea bazei materiale sportive existente si construirea unor noi baze sportive
si dotari in scopul asigurarii conditiilor pentru activitati sportive scolare;
 Cresterea gradului de implicare a autoritatilor administratiei publice locale in
organizarea si sustinerea activitatii sportive in unitatile de invatamant.
 Rolului educatiei fizice in cadrul procesului general al invatamantului primar, gimnazial,
liceal si universitar;
 Directia principala de actiune pentru sportul scolar si pentru cel universitar o reprezinta
dezvoltarea activitatilor sportive ale tineretului scolar in afara orelor cuprinse in
planurile de invatamant, acestea urmand a se realiza in principal prin sustinerea si
incurajarea practicarii sportului organizat in asociatiile sportive scolare, de sub
autoritatea Ministerului Educatiei si Cercetarii din cadrul unitatilor de invatamant, in
coordonarea Federatiei Sportului Scolar.
Cresterea proportiei populatiei care face sport in mod regulat poate avea ca rezultat o
economisire considerabila pentru stat si administratiile locale prin diminuarea cheltuielilor
necesare serviciilor medicale. In documentul intitulat "Health and development through physical
activity and sport" publicat in anul 2003 de Organizatia Mondiala a Sanatatii, s-a constatat ca
fiecare dolar investit in activitatea fizica inseamna o economisire de 3,2 dolari in sistemul sanitar.
In ceea ce priveste cadrul juridic si de principii al domeniului sportiv, inainte de toate
trebuie sa mentionam despre Cartea internationala a educatiei fizice si sportului a UNESCO,
adoptata prin Legea nr. 199 din 17 noiembrie 1997 pentru ratificarea Cartei europene a
autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985. Carta cuprinde 11 articole care
formuleaza principii de baza precum: accesul la educatie fizica si sport este dreptul de baza al
fiecarei persoane. Articolul 10 din Carta Europeana a Sportului face referiri si asupra raportului /
relatiei dintre sport si dezvoltare durabila:
"Asigurarea si dezvoltarea bunastarii fizice, sociale si sufletesti al oamenilor necesita din
generatie in generatie ca activitatile sportive ale acestora – activitatile sportive din mediul urban,
cat sportul in aer liber sau pe apa – sa fie sincronizate cu posibilitatile limitate ale planetei, cu
principiile durabilitatii, a protectiei naturii si a utilizarii echilibrate a acesteia, astfel in special:
 Pe parcursul proiectarii si construirii edificiilor sportive trebuie tinut cont de valorile
naturii si ale mediului;
 trebuie sustinute si stimulate initiativele asociatiilor sportive referitoare la protejarea si
ocrotirea naturii si a mediului;
 trebuie dezvoltate cunostintele oamenilor despre raportul/legatura/relatia dintre sport si
protectia mediului, si trebuie contribuit la faptul ca ei sa inteleaga mai bine natura."
Avand in vedere motivele mentionate, asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru
practicarea sportului si a activitatilor recreationale, si implicit incurajarea si sustinerea practicarii
sportului in randul copiilor si tineretului reprezinta un obiectiv important pentru Consiliul Local al
Comunei Cumpana.
2.2.b. SCENARII TEHNICO ECONOMICE PROPUSE
Proiectantul a propus beneficiarului două scenarii tehnico-economice după cum urmează:
2.2.b.1. VARIANTA I
In primul scenariu se propune construirea urmatoarelor obiective:
 teren de fotbal 105/68 ml
 atletism – pista de alergare – 4 culoare
- aruncarea ciocanului – 2 zone
 aruncarea discului – 2 zone
 aruncarea greutatii – 2 buc

 100/110 m garduri;
 teren de oina 70/32 ml – marcat pe terenul de fotbal
 teren de handbal – 40/20 ml
 teren de volei – 18/9 ml
 teren de baschet – 28/15 ml
 doua terenuri de tenis 23.77/10.97 ml
 cladire St+P+3E (vestiare, sala de conferinte, sala de mese, bucatarie, 20 de camere
de cazare duble cu bai proprii)
 gradene pentru 850 de spectatori dintre care 2 locuri pentru persoanele cu handicap
cu grupuri sanitare pentru public, persoane cu dizabilitati locomotorii si depozitari
materiale sportive.
 Cabina paza
 Casa de bilete
2.2.b.2. VARIANTA II
In a doua varianta se propune construirea urmatoarelor obiective:
 teren de fotbal 105/68 ml
 cladire parter (vestiare)
 gradene pentru 850 de spectatori dintre care 2 locuri pentru persoanele cu handicap
2.2.b.3. SCENARIU RECOMANDAT DE ELABORATOR

Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul 1.
2.2.b.4. AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT

In primul scenariu se respecta toate reglementarile corespunzatoare standardelor si
normelor tehnice si sanitare in vigoare.
Prin realizarea camerelor de cazare cu sala de mese si bucatarie se faciliteaza venirea
altor echipe din alte judete. In acest fel se va da posibilitatea echipelor participarii in competitii
interjudetene.
Desi primul scenariu este mai costisitor decat al doilea scenariu, este pe termen lung
favorabil, deoarece baza sportiva va corespunde atat din punct de vedere al standardelor
europene cat si din punct de vedere al nevoilor populatiei comunei, aflata mereu in crestere.
2.3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
2.3.a. ZONA ŞI AMPLASAMENTUL
Obiectivul proiectat în prezenta documentaţie este amplasat în Dobrogea – judetul

Constanta – Comuna Cumpana.

ASEZARE GEOGRAFICA
Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei fiind limitat de marea
Neagra la est, iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest Dunarea desparte judetul Constanta de
judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu
Bulgaria.
Avand o suprafata de 7.071 km patrati, judetul Constanta reprezinta 3% din teritoriul
Romaniei, ocupand locul 8 intre judetele Romaniei. Structura administrativ teritoriala a judetului
Constanta cuprinde 3 municipii, 9 orase, 58 de comune si 188 sate.
POPULATIE
Conform informatiilor furnizate de catre Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa -
www.constanta.insse.ro - in Anuarul statistic al judetului Constanta pe anul 2010, pentru anul
2009 datele statistice referitoare la populatie sunt urmatoarele:
Număr total de locuitori la 01.07.2009: 722.360, din care 371.176 femei (51,4%)
 Densitate: 102,2 locuitori pe kmp.
 Populaţie urbană: 504.667 (70%)
 Populaţie rurală: 217.693 (30%)
 Populaţie civilă ocupată la sfârşitul anului 2009: 295.700 persoane (41%)
RELIEF
In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori sub 200 m,
doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250m.
Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde Podisul
Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta, avand un aspect calcaros. Litoralul Marii
Negre este format la nord din cordoane de nisip, care separa lacurile de mare, iar in partea sudica
se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.
RETEA HIDROGRAFICA
In partea estica a judetului Constanta se afla Marea Neagra, cea mai importanta unitate
hidrografica a judetului Constanta. Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o mare
continentala. Suprafata Marii Negre este de 411.540 km patrati, iar adancimea maxima este de

peste 2.211 m. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mai mica
in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafata apei, iar in adancime
ajunge pana la 28 la mie. Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata cu
apropierea de tarm (pentru ca se varsa multe ape dulci in mare).
Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o distanta
de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai cuprinde si lacuri
naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi,
Siutghiol, Tatlageac, Mangalia, precum si limanele marine.
De asemenea, s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km,
Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27,5 km si alte canale de irigatii din Valea Carasu.
CLIMA
Regimul climatic temperat-continental caracteristic judetului Constanta este influentat de
pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-
geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o influenta
marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si
ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 100C in nordul si centrul judetului si
peste 11oC in sud. Variatiile multi anuale nu depasesc 4oC.
Precipitatiile anuale variaza intre 400 litri/m2 si 500 litri/m2, zona cea mai saraca in
precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 litri/m2.
FLORA SI FAUNA
In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice
de umiditate redusa, caracteristice vegetatiei de stepa (elemente floristice est-europene si specii
mediteraneene si balcanice) si celei de nisipuri (zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre).
Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului - in zona litoralului
intalnindu-se diferite specii de reptile si mai multe specii de pescarusi. Printre animalele care
traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a.
REZERVATII NATURALE
Masivul Cheia
Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia.
Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si are circa 565 specii rare de flora.
Rezervatia Fantanita-Murfatlar
Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar,
pe partea stanga a soselei Constanta-Ostrov. Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este
inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha. Incepand cu anul 1962 rezervatia
este ocrotita de lege si are specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de
Murfatlar, zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic,
bujorul de stepa, ricinul, etc. In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie
de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.
Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un
important punct de atractie pentru turisti.
Dunele litorale de la Agigea
Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa
o suprafata de circa 25 ha. Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante, printre care se numara

varza de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si
castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, cuisoara de nisip etc.
Padurea Hagieni
In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti
se intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40
ha.
Rezervatia forestiera cuprinde trei parti: o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si
carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita “Cazane”, partea de vest cu vai stancoase si
poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei numita “Cascaia”.
Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua,
brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada
soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica, etc.
Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin: broasca testoasa de uscat dobrogeana,
coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjen.
Lacul Techirghiol
Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai
intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp.
Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului
salin. Microfauna care populeaza apa lacului este reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de
insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari.
Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.
Canarelele de la Harsov
In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman
Carsium se afla Canarelele de la Harsova. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a
fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente
in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de
corali, spongieri etc.
Pesterile de la Gurile Dobrogei
In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna se
gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din
Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit
resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost
descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara.
Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci, precum si specii rare cum ar fi paianjenul, isopodul
etc.
Punctul fosilifer de la Aliman
Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o
suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa. Rezervatia are o mare valoare
stiintifica, fiind declarata monument al naturii.
Punctul fosilifer Seimenii Mari
Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si
ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa
60 de specii.

Punctul fosilifer Cernavoda
Situata in sudul Vaii Carasu, langa Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha.
Punctul fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata de cele 72 de specii
si a fost declarat monument al naturii.
Reciful de la Topalu
Intre Cernavoda si Harsova, pe malul Dunarii, se
gaseste, la 3 km de comuna Topalu, rezervatia Reciful de la
Topalu. Ocupand o suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde
un complex de calcare de varsta jurasica a caror fauna
include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi, etc.
Judetul Constanta are o veche traditie istorica ale
carei inceputuri de locuire umana se manifesta odata cu
procesul de antropogeneza (epoca paleolitica).
Epoca bronzului si a fierului releva inflorirea
civilizatiei tracice si mai apoi geto-dacice, care reprezinta
populatia de baza a Dobrogei si a judetului Constanta
pentru o perioada lunga de timp. Incepand cu sec.VII i.e.n.
pe tarmul vestic al Marii Negre se instaleaza primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Calatis,
aflate toate pe teritoriul judetului Constanta - civilizatia greaca, intrand intr-un dialog continuu si
fructuos, cu populatia autohtona a geto-dacilor. La sfarsitul sec.I i.e.n. Dobrogea si judetul
Constanta au trecut sub stapanirea Imperiului roman - civilizatie care a durat 630 de ani. Influenta
Romei si mai apoi a celei romano-bizantina facandu-se simtita din plin si contribuind esential la
formarea poporului roman si limbii romane. Perioada medievala se manifesta prin evolutia
civilizatiei romanesti integrata initial Tarii Romanesti pana la sfarsitul domniei lui Mircea cel
Batran, dupa care Dobrogea si judetul Constanta, timp de 400 de ani a fost sub administratie
otomana. Numeroase monumente de arhitectura, releva si aceasta amprenta specifica epocii
medievale.
In urma razboiului de indepedenta din 1877, Dobrogea revine la patria mama - statul
national roman - iar prin tratatul de la Berlin (1878) se consacra cucerirea independentei de stat a
Romaniei.
Fara indoiala ca istoria judetului Constanta este indisolubil legata de cea a orasului
TOMIS-CONSTANTA.
Obiectivul investițional proiectat va fi amplasat în comuna Cumpana, str. Straja, nr.

45-47 , judeţul Constanta, conform actelor de proprietate, suprafaţa terenului fiind de
26.588,00 mp.
Comuna Cumpana este asezata intr-una din cele mai framantate provincii romanesti (in
trecutul ei istoric) "Dobrogea" - pamant cuprins intre Dunare si Mare , ca un urias debarcader
batut de vanturile si valurile Marii Negre.
Teritoriul comunei Cumpana face parte din subunitatea tectonica Dobrogea de Sud, si a
fost recunoscuta oficial in anul 1870 sub numele de Hasi-dülüc,iar in anul 1929 va capata numele
de Cumpana.
Localitatea Cumpana, asezare rurala situata in zona de centru-sud a judetului Constanta
la circa 5,00 km fata de Municipiul Constanta,se invecineaza pe latura de sud-est cu localitatea
Agigea ,pe latura de nord est cu Municipiul Constanta,pe latura de nord vest cu localitatea Valu lui
Traian si pe latura de sud are Canalul Dunare-Marea-Neagra.

Pana in anul 1979 comuna Cumpăna era formata din doua sate, respectiv Straja si
Cumpăna. Prin construirea Canalului Dunăre Marea Neagra, satul Straja, din vestul comunei a
fost dezafectat iar populaţia strămutata in satul Cumpăna, in blocuri construite in acest scop.
Legaturile rutiere ale localitatii Cumpana, cu localitatile invecinate se realizeaza astfel:
• Cu municipiul Constanta, prin Dc1 A si DN39 (distanta cca 3,5km)
• Datorita constructiei Canalului Dunare-Marea-Neagra, localitatea Cumpana a pierdut o
importanta cale de comunicare cu partea de sud a judetului Constanta,legatura rutiera cu partea
de sud deviindu-se prin localitatea Agigea.
Calea de acces in localitate este reprezentata de drumul national Constanta - Negru Vodã.
Comuna Cumpana este o asezare preponderent agrara. In momentul de fata comuna
Cumpana este intr-o continua dezvoltare, Primaria Cumpana oferind spre concesiune terenuri, in
vederea dezvoltarii unei zone de mica industrie, cu diferite obiecte de activitate: tipografie, fabrica
de mobila, fabrica de procesare a mierii de albine, depozite, hale de productie, statii ITP, parcuri
auto, etc.
Relieful se prezinta sub forma unui podis tabular – Podisul Topraisar, care cuprinde partea
de Est si Sud a judetului Constanta. Asezat pe vechi formatiuni sarmatiene si cuaternare, peste
care s-a format relieful actual, constituit din straturi de loes consolidat de ape, au dat nastere unor
soluri cernozomice, carbonatice care in anii mai ploiosi sunt foarte roditori, fiind indicate pentru
cultura cerealelor si legumelor. Podisul are aspectul unei campii ondulate, fragmentata in vai
inguste seci, avand directia generala de scurgere de la Vest la Est.
Teritoriul comunei Cumpana este asezat pe cumpana de ape la cota medie de aprox. 62
metri, de unde s-a dat si numele localitatii. In aceasta zona nu sunt ape cu debit permanent, doar
vai uscate cu ape din ploi si zapezi. Un izvor foarte mic intalnim in partea de Est a satului, ce se
scurge printr-o vale ingusta numita “Derea”, denumire ce ii provine de la cuvantul turcesc “Dere” –
parau – zona aceea fiind locuita in special de turci. Adancimea apei freatice era de 10 – 12 m. in
campia ondulata chiar mai mult.
Odata cu construirea canalulul Dunare Marea Neagra, adancimea s-a modificat, in unele
zone apa s-a ridicat la 5 – 6 m. si in altele a coborat la 15 – 16 m.
Istoria
Legat de originea si aparitia satului Cumpana, nu avem prea multe izvoare. Totusi cele
care exista demonstreaza cu prisosinta existenta unei zone locuite stravechi pe acest teritoriu.
Existenta unei civilizatii foarte vechi a teritoriului ocupat azi de orasul Constanta, suntem siguri ca
a angrenat in circuitul sau si zonele din apropiere mai ales datorita reliefului, climei si solului fertil.
Nu ne indoim ca atat in timpul perioadei grecesti si romane a Tomisului, cat si a celei bizantine,
campiile fertile ale satului nostru erau cultivate cu grane de catre o serie de propietari bogati ce
locuiau la Tomis si pe care le lucrau cu sclavi sau coloni si mai tarziu cu oameni liberi.
Ca zona a fost destul de importanta, ne-o demonstreaza “cadranul solar” in forma unui cap
de taur, cu diviziunile pentru timp trasate intre coarne, descoperit in primavara anului 1960 in curtea
unui cetatean din sat. Cadranul dateaza din sec. III era noastra, si este un exemplar foarte rar,
deoarece demonstreza progresul stiintific, inregistrat in acel timp, deoarece in afara de ora indica
pana si ziua solstitiului de vara, a echinoctiilor de primavara si toamna si era calculat pentru
latitudinea de 44 grade si sapte minute.
Stapanirea otomana care se stabileste in Dobrogea in sec. XV – lea, fac sa aiba aici o
colonizare masiva cu elemente turcesti, vechi otomane si tataresti. Existenta ocupatiei turcesti
este atestata de numele satelor dobrogene care majoritatea aveau nume turcesti si erau locuite in
majoritate de turci si cu toate acestea, studiile efectuate demonstreaza ca mai este inca multa
populatie romaneasca in Dobrogea (Ion Ionescu de la Brad). Vatra satului a suferit mai multe

fluctuatii, mutandu-se mai catre sud, ori catre vest, dupa caracterul pastoral al zonei ori diferite
molime care afectau uneori viata locuitorilor. Prima informatie despre numele asezarii este din
1870 – sub numele de Hasiduluc – nume ce apare in lucrarea lui Ion Ionescu de la Brad
“Excursion agricol dans la plain de Doubroudja” si statistica din Romania “Indicele comunelor din
Dobrogea” – Bucuresti 1979. Hasiduluc, denumire turceasca, se pare ca era locuita in mare parte
de turci. Numele vine de la un deal de aprox. 65 m. ce se afla asezat in N-V comunei, care
inchidea o vale mica, Carsi Dere, prin care se scurgea un mic paraias. Dupa razboiul de
independenta (1877), se retrag o parte din autoritatile turcesti si odata cu ei, si o parte din turcii
din acest sat, ramanad un numar mic de populatie turco-tatara.
Dupa 1880, sosesc in zona, tot mai multi romani, oieri (mocani), care in trecut trecusera
Dunarea cu oile lor, platind tribut turcilor (pentru care primeau hartie) pentru a-si pasuna oile in
Dobrogea. Cu timpul s-au stabilit aici oieri din partile Sibiului, venind aici cu oile lor, unde au gasit
suprafete imense de pasune. Si astazi intalnim cativa din urmasii acestora in comuna noastra.
Dupa aceasta data, conducerea comunei este preluata de autoritatile romane. O mare parte din
teren este trecut in proprietatea statului si colonizat cu tarani romani din Transilvania, Oltenia si
Muntenia, mai tarziu venind aici si moldoveni. Cele mai mari colonizari de romani au avut loc intre
1882-1889, 1904-1905 (mocani), 1923-1924 (regateni), si prin 1970 vin moldovenii, dar acestia se
aseaza singuri, fara sa fie improprietariti. In 1924 satul Hasi – Duluc are un deputat in Parlament,
in persoana lui Constantin Alimanisteanu, ruda cu Ion Bratianu. Gratie lui, satul isi schimba
numele in Cumpana (1926), luandu-se in calcul ca asezarea este la o inaltime de aprox.60 m.,
relief ce formeaza o cumpana intre doua bazine hidrografice ce se scurg spre est si vest. La
inceput populatia a fost eterogena. Potrivit datelor statistice, din 1882 – 1903, satul cuprindea:
 romani 225 – supusi straini, 37;
 turci 160 – supusi straini, 10;
 greci 27 – supusi straini, 16;
 germani 5;
 tatari 4;
 bulgari 2.
Satul era condus de un primar ajutat de 4 persoane. Ca o lauda pentru prefectii dobrogeni,
este interesul ce l-au purtat pentru dezvoltarea scolii si ameliorarea sanatatii oamenilor. Primele
vesti despre scoala din Hasiduluc, vin de la 1880, cand scoala functiona in casa unui cetatean –
Onacea Ion. Dar o scoala in limba romana cu un invatator calificat, exista din 1903, unde erau
inscrisi 44 de elevi (31 – baieti, 13 – fete) si o scoala musulmana (pe langa geamie) cu 35 baieti.
In 1905 se construieste primul lacas de scoala (langa biserica), iar in 1929 – 1930, al doilea lacas
de scoala. In 1925 – 1926, este ridicata biserica veche si in 1933 construita Primaria. Dupa cum
este de observat, in aceasta asezare, prioritate au avut constructiile de lacase, pentru interesul
intregii obsti, apoi a celor care interesa un numar mai mic de oameni.
In timpul primului razboi mondial, asezarea este lovita ca si celelalte localitati din jur.
Luptele grele din 19 octombrie 1916 de la Agigea, Techirghiol, Topraisar, Cobadin, a cuprins in
aria lor si acest sat, tirul nemilos de artilerie grea, a semnat panica in randul populatiei civile. Tot
ce se facuse in acesti ani dupa independenta este aproape distrus. Refugiile au adus pagube in
special populatiei sarace ce cu greu s-au putut reface la intoarcere. In amintirea si spre cinstirea
eroilor cazuti in razboiul pentru apararea patriei din 1916 – 1918, la intrarea in sat, langa biserica
veche, pe soseaua principala, din intiativa unui comitet comunal in frunte cu Alecu Trandafir si
invatatorul Alexandu Dumitrescu a fost ridicat acest monument. In 1923, vin primii colonisti din
jud. Olt si Romanati, asezandu-se in S-V satului. La venirea lor, satul avea 1292 de romani si 170
de turci si tatari. In 1926, prin Legea administrativa a Romaniei, Hasiduluc isi schimba numele in
Cumpana. Din datele Prefecturii, reiese ca dupa razboi situatia locuitorilor incepe sa se

imbunatateasca simtitor. Principala lor ocupatie fiind agricultua si cresterea animalelor. Suprafata
merelei satului era de 3.545 ha. in majoritate apartinand unor mari mosieri care locuiau la
Bucuresti, la Constanta si mai putin in comuna. Aici mai exista si o banca populara “Renasterea”,
doua scoli primare cu 208 elevi, o biserica si Primaria actuala. Criza economica din 1929 – 1933,
a avut puternice repercursiuni si asupra locuitorilor din comuna Cumpana, in special a taranilor
saraci si mijlocasi, care pentru a putea rezista, faceau imprumuturi la banci. Cel de-al doilea
rasboi mondial a atins din nou si satul nostru. Tineri si mai maturi, au fost inrolati si au platit cu
jertfe si sange toata perioada razboiului, pana in 1945. Si in cinstea lor a fost ridicat monumetul
din fata Primariei. In scurtul istoric prezentat reiese vechimea acestei localitati si in continuare
existenta unei populatii harnice, care a luptat si a muncit pentru un trai mai bun.
Cum era normal, dupa razboi, au loc si aici o multime de schimbari care tulbura viata
oamenilor care incepusera un bun proces de dezvoltare a localitatii. Confiscarea unor mosii ale
familiei Alimanisteanu (481 ha.), familiei Ichim, Zainea si Costescu nu a rezolvat deloc problema
taranilor fara pamant din localitate, pentru ca majoritatea suprafetelor au trecut in proprietatea
statului. Ca peste tot in tara, si aici in 1950 apare prima gospodarie agricola colectiva. La inceput
cu 54 de membri, iar mai tarziu, la sfarsitul anului 1057, fiind obligati prin diferite metode de
constrangere, s-a inscris tot satul, adica 502 familii, (cu 2562 ha. pamant arabil, 245 cai, 115
carute, 186 bovine, 9122 vaci cu lapte), 200 oi, 40 porci, 3 samanatori si 5 seceratori simple.
Culturile practicate erau in special de grau, orz, ovaz, porumb si floarea soarelui. Ca urmare a
introducerii irigatiilor pe intreaga suprafata arabila, incepand din 1965 s-a schimbat procentul
suprafetelor cultivate cu cereale, dand posibilitatea maririi suprafetelor cultivate cu porumb si
plante furajere de masa verde, sfecla de zahar si soia – lucru ce a dat posibilitatea dezvoltarii mai
mari a sectorului de crestere a animalelor. Profilul de productie a unitatii a fost determinat de o
parte de conditiile pedoclimatice favorabile anumitor culturi si specii de animale, iar pe de alta
parte, de imediata apropiere de municipiul Constanta, care a impus dezvoltarea acelor ramuri de
productie legate de aprovizionare litoralului cu produse proaspete (oua, lapte si legume), care
asigura o desfacere rapida si venituri insemnate. Datorita bunei organizari economice si a muncii
majoritatii membrilor CAP aceasta unitate a ajuns printre unitatile fruntase din Dobrogea. Pentru
rezultatele obtinute, ea era deseori vizitata de oameni de seama chiar peste hotare.
Daca am spicui cateva semnaturi din cartea de onoare a Cooperativei, vom vedea ca in
1963 a fost vizitata de Secretarul Natiunilor Unite Utant, in 1965 primul ministru al Republicii
Somalia, apoi ambasadorul Republicii Arabe Unite, in 1967, ministrul agriculturii din Franta, primul
ministru al Austriei, Iosif Klaus, in 1978, presedintele R.P. Chineze si alte delagatii franceze,
germane, sovietice, formate din scriitori, oameni politici si tarani. Datorita dezvoltarii industriale tot
mai pronuntata a orasului Constanta si a cresterii numarului locurilor de munca, datorita apropierii
localitatii de acest oras, un numar tot mai mare, in special de tineri, pleaca la oras si se angajeaza
in industrie. Forta de munca in CAP ramane deficitara, necesarul fiind completat cu forta de
munca din alte zone ale tarii: Moldova, Oltenia si prin mecanizarea tot mai accentuata a
proceselor tehnologice. Alaturi de aceasta unitate importanta de productie a comunei Cumpana,
mai functioneaza cu rezultate deosebite in aceasta perioada si o sectie de cultura a plantelor
selectionate pentru furaje, IAPS, cu 499 ha. teren arabil, o Cooperativa de consum cu 125
salariati, prestatori de servicii pentru populatie si comert, o sectie de sticlarie cu profil artizanal si
o mica banca de credit. Incepand din sec. al XIX – lea, evolutia generala a numarului de locuitori
a satului a fost progresiva. Ea s-a realizat atat prin sporul natural, dar in special pe seama
sporului migratoriu. Apropierea de orasul Constanta, oras cu multe locuri de munca si o zona
buna de desfacere a produselor agricole, duce la o emigrare masiva aici a populatiei din sudul
Dobrogei, din satele componente ale comunei ,cat si din Moldova. Prin construirea Canalului
Dunare – Marea Neagra, satul Straja din vestul comunei este dezafectat, si populatia stramutata
in comuna Cumpana, oferindu-i-se, locuinte la bloc, astfel comuna capatand un mare numar de
locuitori. De asemenea un rol important il are si migratia temporala. Astazi sporul natural este
destul de ridicat, dovada numarul mare de populatie prescolara si scolara si se face simtita o
migratie destul de numeroasa, dar de la oras la sat. In ceea ce priveste densitatea populatiei,

aceasta se situeaza peste limita medie a tarii.
Astazi vatra satului se intinde pe o suprafata de 496 ha. Si prezinta urmatorul mod de
folosinta al teritoriului:
- teren agricol : 150 ha
- centre de productie: 53,61 ha
- zona de locuit : 292,39 ha
Satul are un aspect civilizat, cu o retea stradala bine conturata, dar nu definitiv amenajata, lipsind
inca spatii verzi si arbori de aliniament. Comuna dispune de retea de drumuri comunale insumand
110 km, din care: - drumuri pietruite – 24 km
- drumuri asfaltate – 14 km
- drumuri de pamant -72 km
Reteaua de alimentare cu apa si canalizare este strucutrata astfel:
- retea de apa potabila in lungime totala de 65 km
- retea de canalizare in lungime totala de 15 km
Ocupatia principala a locuitorilor ramane in continuare agricultura, dar inca o mare parte dintre ei
lucreaza in zona industriala si a Portului Constanta si Agigea Sud si pe litoral in timpul sezonului
estival.
Comuna Cumpana dispune de retea de energie electrica de medie si inalta tensiune, asigurand
cca 75% din necesarul localitatii, urmand a se extinde si in zonele nou construite. De asemenea,
incepand cu anul 2008, comuna Cumpana va beneficia de reteaua de alimentare cu gaze
naturale.
Date generale comuna Cumpana

„Satul românesc, sat european’’
In anul 2005 Delegaţia Comisiei Europene în România a ales cele 20 de câştigătoare ale
Concursului de acţiuni comunitare „Satul românesc, sat european ". Dintre cele 228 de localităţi
din 39 de judeţe, care au înscris în concurs acţiuni comunitare, 20 au câştigat titlul de „Sat
european". Comuna Cumpăna s-a clasat pe locul 13.
Momentul lansării acestei competiţii la nivel naţional a coincis cu derularea în localitatea noastră a
unui număr mare de proiecte ceea ce a permis înscrierea şi participarea la acest concurs cu
proiectul Infiinţarea şi amenajarea Centrului Comunitar „Sfânta Măria", obiectiv realizat în
parteneriat cu Consiliul Local Cumpăna, Primăria Cumpăna şi O.N.G. World Vision România. În
această locaţie îşi desfăşoară activitatea: Grădiniţa cu orar prelungit ,,Sf. Maria’’, Şcoala de balet
,,Nicolae Spireascu, ,,Clubul micilor misionari’’, Telecentrul, Habitat For Humanity Cumpăna,
Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Cumpăna.
POPULATIA
In prezent in comuna convieţuiesc aproximativ 14.000 locuitori, iar suprafaţa vetrei satului
este de 496 hectare.
 Structura demografica are următoarele valori :
- persoane active 6.720
- tineri 18-25 ani 1.520
- pensionari 3.600

- copii 0-18 ani 2.160
 Persoane apte de munca: 4685 (din care 2811 femei si1874 barbati)
 Persoane incadrate cu carte de munca: 4400
 Numar de someri: 568; Rata somajului variaza in functie de anotimp ( vara scade- fiind
sezon turistic;iarna creste).
 Numar de persoane care lucreaza in strainatate: 286
 Pensionari: 2538
 Beneficiari de ajutor social: 89
 Persoane adulte cu handicap: 14
 Copii cu handicap: 20
 Asistenti personali pentru copii cu handicap: 34
 Structura etnica a populaţiei este caracteristica zonelor Dobrogei :
 romani 13.272
 turci si tătari 448
 rromi 280
In comuna Cumpana, cea mai mare parte a fortei de munca este absorbita de catre agentii
economici din Constanta si localitatile invecinate (Agigea , Eforie , Mangalia) localitatea fiind
asezata la mijlocul distantei dintre statiunea Mamaia si statiunile din sudul Litoralului.
Asistenta sociala
Este asigurata de catre:
a) Compartimentul de Asistenta Sociala din cadrul Primăriei - in cadrul acestui
compartiment îşi desfăşoară activitatea 2 asistenţi sociali si un lucrator social. Acest compartiment
se ocupă cu: întocmirea dosarelor de ajutor social conform legii 416/2001, modificată şi
republicată, privind venitul minim garantat, a alocaţiilor complementare familiale si de susţinere
mono parentale, conform OUG 105/2003 si a dosarelor pentru obţinerea indemnizaţiei pentru
creşterea copilului conform Ordonanţei 148/2005, modificată şi republicată, dosare de trusou cf.
Leg. 482/2006, dosare de lemne cf. OG 5/2003, modofocată şi republicată.
b) Servicii sociale primare (cantina sociala, îngrijitori la domiciliu, asistenti personali
pentru persoanele cu dizabilitati);
De asemenea menţionam programe de planing familial, consiliere in ocuparea unui loc de
munca , facilitarea obţinerii actelor de identitate si a documentelor medicale pentru persoanele cu
handicap.
In sprijinul persoanelor marginalizate din punct de vedere social, s-au oferit facilitaţi
conform legilor 76/2002 si 116/2002 prin asigurarea unui loc de munca, prin convenţii cu AJOFM
Constanţa.
Pe anul 2009 s-au întocmit în medie 82 de dosare pentru ajutorul social, numărul
beneficiarilor fiind de 225 de persoane.
Implementare proiecte sociale:
Construirea de locuinţe sociale (inclusiv mică infrastructură) pentru 8 familii de rromi din
localitatea Cumpăna – judeţul Constanţa, proiect în valoare de 252.725 de euro.
Înfiinţare Centru multifuncţional de asistenţă socio-medicală - Cumpăna, judeţul Constanţa.

Proiectul ’’Măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă din mediul rural în vederea
inserţiei / revenirii pe piaţa forţei de muncă’’ proiect în valoare de 15.000 de euro în parteneriat
cu Universitatea Româno - Americană din Bucureşti, proiect prin care vor fi calificaţi gratuit în
diverse meserii, şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi din comună.
,,Prietenii mei de acasă “ – pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Compartimentul este acreditat privind serviciile sociale primare pentru îngrijitori bătrâni la
domiciliu şi cantina socială. De asemenea, întocmeşte anchete sociale, plan de servicii, dispoziţii
pentru dosare de plasament sau alte cazuri cerute de DGASPC Constanţa.
EDUCATIA
Începând din anul 2009-2010, Şcoala cu clasele I-VIII Cumpăna a devenit ,,Grup Şcolar
Cumpăna,, cu un număr de 1005 elevi si personalul didactic aferent; 21 de învăţători şi 49 de
profesori de diferite specialităţi. Baza materială a şcolii se compune din: 20 de săli de clasă, 2
laboratoare de informatică, un laborator de biologie, o sală de gimnastică şi o bibliotecă cu 7500
de volume.
S-au înfiinţat 2 clase a IX-a de liceu (56 de locuri), învăţământ de zi, filieră tehnologică,
profil turism-servicii .
Grădiniţa nr. 1 -cu program normal- cu un nr. de 188 de copii, repartizati in 8 grupe; 8
cadre didactice, calificate cu o excelenta pregatire profesionala, psihopedagogica si metodica.
Grădiniţa "Sf.Maria "-cu program prelungit-cu un nr. de 222 copii, repartizati pe niveluri de
varsta in 9 grupe: 5 cu orar normal si 4 cu orar prelumgit; 13 cadre didactice, cu experienta si o
inalta pregatire profesionala, ce asigura o dezvoltare generala polivalenta a copilului in pregatirea
pentru scoala.
UNITATI SI ACTIVITATI CULTURALE
Activitatile in domeniul culturii si artelor sunt sustinute de :
Casa de Cultura Cumpana - dotata cu echipamente de sonorizare si iluminat de cea mai
buna calitate (computer,statie,microfoane,boxe);
Intreaga activitate cultural educativa se desfasoara in sala mare a Caminului Cultural si
este sprijinita de mai multi factori educationali din comuna - profesori de muzica,balet,
invatatori,instructori de dansuri populare si ansambluri corale scolare.
S-au gazduit festivaluri judetene si nationale de muzica usoara si populara ("Delfinul Marii
Negre","Dor de Cant Romanesc","Fii Dobrogei","Dupa Datina Strabuna").
 expozitii de pictura si goblenuri;
 concursuri de matematica;
 activitati medico-sanitare;
 simpozioane pe diferite teme medicale;
 activitati cu specific social de integrare a minoritatilor in viata sociala si culturala a
localitatii;
 balul Craciunului si alte sarbatori traditionale ale minoritatii musulmane;
 actiuni intreprinse cu diferite ocazii:serbari scolare de Craciun ,1-8 Martie,1 Iunie,sarbatori
nationale, Ziua Unirii;
 prima scoala de balet din mediul rural,in cadrul Centrului comunitar Sf.Maria
 telecentru de informare a cetatenilor in domeniul IT;

 Muzeul Satului ;
 Cercul Tinerilor Misionari;
 Biblioteca comunala (lansari de carte pentru copii);
 Ansamblul de dansuri populare “Romancuta”;
 Clubul înţelepţilor – un loc de întîlnire pentru reprezentanţii vîrstei a treia;
Biblioteca comunala (lansari de carte pentru copii, expoziţii de carte, parteneriate cu
diverse instituţii); In cadrul ei funcţionează ’’Serviciul Integrat de Bibliotecă”, acesta dispunând de
patru calculatoare având în dotare camere Web şi căşti cu microfon, un scanner şi o imprimantă.
" Mens sana in corpore sana "- este deviza ce a condus la construirea unei moderne sali de sport
unde se desfasoara activitati multiple in domeniul sportului (scrima, carate, atletism,
handbal,fotbal, tenis de masa, dans sportiv , gimnastica ritmica si aerobica , judo, arte martiale) .
ECONOMIE
În dezvoltarea socio-economică a comunei Cumpăna, un rol hotărâtor l-au avut autorităţile
locale, care au înţeles că numai prin îmbunătăţirea infrastructurii şi crearea unui cadru propice
activităţilor economice se poate atinge performanţa.
În acest sens, au fost alocate importante fonduri de la bugetul local şi au fost atrase
finanţări guvernamentale şi externe – necesare procesului de modernizare a localităţii.
Printre principalele proiecte derulate de administraţia locală în ultimii ani se mai numără:
- reciclarea la cald a carosabilului drumului comunal DC 1 A – pe o distanţă de 7 km şi pietruirea a
16 drumuri.
- reabilitarea străzilor comunale şi amenajarea drumurilor agricole;
- extinderea reţelei de energie electrică în noile cartiere cu 20 de km precum şi a reţelei de
alimentare cu apă potabilă şi canalizare cu 24 de km;
- extinderea sistemului de iluminat public cu 31 de km;
- înfiinţarea mai multor asociaţii agricole necesare bunei coordonări acestui sector economic;
- deschiderea primei Academii CISCO din mediul rural dobrogean, a cărei investiţie a fost posibilă
cu sprijinul conjugat atât al locuitorilor cât şi al administraţiei locale;
- înfiintarea Scolii de Balet „Nicolae Spirescu” – prima scoala de balet din mediul rural.
 înfiinţarea Telecentrului in cooperare cu USAID - Agenţia Statelor Unite Pentru Dezvoltare
Internaţională.
În perspectivă, Consiliul Local Cumpăna are în derulare importante proiecte între
care se poate menţiona:
- construirea unei centuri de legătură pe malul stâng al Canalului Dunăre – Marea Neagră pentru
fluidizarea traficului rutier;
- racordarea imobilelor la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale precum şi concesionarea, prin
licitaţie - de locuri pentru construirea de locuinţe.
- amenajarea văii de derea pentru colectarea apelor pluviale;
- amenajarea şi întreţinerea rampei de deşeuri menajere;
- împădurirea terenurilor degradate în lungul Canalului Dunăre – Marea Neagră.
- construcţia pieţei agroalimentare;
- înfiinţarea de pensiuni turistice;

- realizarea zonei de agrement pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră;
- dezvoltarea sectoarelor de IMM –uri şi servicii;
- înfinţarea de ferme agrozootehnice;
- extinderea reţelei de canalizare;
- extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică;
- alimentarea cu gaze naturale;
- modernizarea drumurilor în intravilan;
- extindere alimentare cu apă în zonele nou parcelate;
- extindere zonă intravilan şi realizare PUG;
- zonarea teritoriului pe criterii de urbanism şi domenii de activitate;
- dezvoltarea zonei de locuinţe sociale;
- reabilitarea clădirii Căminului Cultural;
- modernizarea stadionului din localitate;
- înfiinţarea şi dotarea centrului de primire în regim de urgenţă a persoanelor aflate în dificultate;
- construcţia sediului propriu pentru Muzeul Satului;
- derularea de parteneriate şi colaborări cu mass-media în desfăşurarea festivalurilor de folclor, a
festivalurilor de muzică uşoară şi dansuri;
- atestarea compartimentului de asistenţă socială pentru prestarea autorizată de servicii sociale;
- derularea de parteneriate cu diverse ONG –uri pentru rezolvarea cazurilor medico-sociale din
localitate;
- continuarea şi dezvoltarea programelor pentru integrarea socială a rromilor;
- dezvoltarea activităţilor în domeniul societăţii civile;
- derularea programelor de iniţiere în utilizarea computerului a copiilor cu dizabilităţi.
- construcţie Campus Şcolar - Şcoală de Arte şi Meserii;
- construcţia unei noi gradiniţe;
Potrivit, autorităţilor locale, mai sunt încă multe probleme şi multe lucruri de realizat în
Cumpăna, însă cu timpul ele îşi pot găsi rezolvarea prin efortul conjugat al tuturor locuitorilor.
La nivelul administraţiei publice locale, s-au luat măsuri de întărire a capacităţii intituţionale
prin: crearea de servicii specilizate in concordanţă cu normele Uniunii Europene şi cerinţele noii
Strategii de Dezvoltare, asigurarea spaţiului, a dotărilor şi resurselor umane care să preia
problemele administraţiei locale in beneficiul comunităţii, promovarea facilităţilor legal permise în
scopul atragerii capitalului investiţional autohton şi extern.
Toate acestea, vor contribui la dezvoltarea localităţii, cuprinzând planul economic, social şi
cel cultural, permiţând astfel situarea comunei la nivel de localitate limitrofă municipiului
Constanţa, un mic orăşel în apropierea principalului port de la Marea Neagră, aflat la jumătatea
distanţei dintre staţiunea Mamaia şi restul staţiunilor de pe litoralul românesc şi cu ieşire la
Canalul Dunăre - Marea Neagră.

2.3.b. STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CARE URMEAZĂ A FI OCUPAT
Terenul pe care se va construi clădirea face parte din domeniul privat al comunei
Cumpana, situat în comuna Cumpana, str. Strajei, nr. 45-47 , judeţ Constanta, conform actelor de
proprietate, suprafaţa terenului fiind de 26.588,00 mp.
2.3.c. SITUAŢIA OCUPĂRILOR DEFINITIVE DE TEREN
Suprafaţa de teren care va fi ocupată definitiv prin realizarea proiectului este de 26009,37
mp, după cum urmează:
 cladire St+P+3E – 240 mp
 teren fotbal – 10574 mp
 pista alergare – 2228,63 mp
 teren handbal – 968 mp
 teren volei – 642 mp
 teren baschet – 608 mp
 terenuri tenis – 1764 mp
 gradene – 553,16 mp
 casa de bilete – 7.29 mp
 cabina paza – 7.29 mp
 asfalt pietonal – 3935 mp
 asfalt carosabil (parcari) – 1313 mp
 spatiu verde – 3158 mp
 banci de rezerve – 11 mp
2.3.d. STUDII DE TEREN

Studiu topografic
- Masuratorile topografice au fost efectuate cu GPS RTK STONEX S8, in timp real folosind
aplicatia ROMPOS.
- Sistemul de proiectie utilizat —Stereo 70.
- Intocmirea planului topografic a fost executat cu ajutorul programului ZwCad. Calculul
coordonatelor a fost efectuat cu ajutorul programului Toposys.
Conform studiul topografic efectuat in zona, terenul studiat are urmatoarele cote de nivel:
- la strada Strajei – 58,40 m RMN (cota nivel existente la strat de piatra). Dupa
finalizarea amenajarii strazii cota acesteia se va mai ridica.
- la strada Visinilor – 61,78 m RMN
Rezulta o diferenta de nivel de 3,38 m de la Nord la Sud. Pentru ca terenurile de sport
necesita o suprafata cat mai plana, s-a propus realizarea unui zid de sprijin si impartirea terenului
in doua zone. Zona de nord ce cuprinde terenurile de handabl, volei si baschet ce vor fi la cota
60,30 m RMN, si zona de sud ce cuprinde terenul de fotbal, pista de atletism si gradenele ce vor fi
la cota 61,55 m RMN.
Zidul de sprijin se va realiza cu o talpa de fundatie continua asezata pe perna de piatra de
60 cm grosime.

Studiu geotehnic verificat prin referatul de verificare nr. 509/15.11.2015
2.3.d.1 Consideratii geologice
Din punct de vedere geologic, terenul amplasament apartine platformei Dobrogea de Sud,
cuprinsa intre Masivul Dobrogei Centrale (de care este separat prin falia Capidava-Ovidiu),
Platforma Valaha, zona de self a Marii Negre (precontinentul) si frontiera de stat cu Bulgaria.
Delimitarea Platformei Valahe de Platforma Dobrogei de Sud se face in lungul unei fracturi
paralele cu Dunarea, dupa care este inaltata.
Dobrogea de Sud prezinta o structura cu trasaturi specifice de platforma, avand un soclu
cristalin, acoperit cu o cuvertura groasa de sedimente necutate.
 soclu este alcatuit din gnaise granitice, peste care stau sisturile cristaline
mezometamorfice;
 cuvertura sedimentara este reprezentata prin ciclul de sedimentare pelozoic de varsta
siluriana si devoniana, alcatuita litologic din argile negre cu intercalatii calcaroase,
gresii cuartoase, marne si marne calcaroase;
 Ciclul de sedimente jurasic – cretacic : in acest ciclu se dezvolta un complex litofacial
predominant carbonatic, reprezentat prin calcare si dolomite;
 ciclul de sedimentare paleogen – miocen superior, reprezentat prin nisipuri verzi
glauconitice peste care stau calcarele organogene;
 in perioada cuaternara platforma Dobrogei de Sud a fost acoperita cu depozite eoliene
de tip loess, care acopera aceasta arie ca o patura aproape continua.
Din punct de vedere geologic, zona studiata se caracterizeaza prin prezenta formatiunilor
sedimentare reprezentate de loessuri si depozite loessoide din pleistocen (argile prafoase de
natura loessoida si argile)
Consideratii geomorfologice
Din punct de vedere geormofologic, suprafata terenului studiat apartine Podisului Dobrogei
de Sud.
Podisul Dobrogean este un podis tabular, cu interfluvii larg valurite si plane, cu inaltimi
medii cuprinse intre 100 m si 200 m, care termina printr-un abrupt cartre Dunare si mare. Relieful
major are un pregnant caracter de terasa de abraziune, acoperit de un strat destul de gros de
loess. Aceasta terasa de abraziune coboara in trepte spre SW, trepte constituie dintr-o serie de
interfluvii separate de o retea hidrografica intermitenta, cu versantii asimetrici, prelungi.
Pantele sunt in general domoale, dar in unele zone eroziunea de adancime este
accentuata, pantele pot depasi 20-25%.
Podisul Dobrogei de Sud este un podis structural al carei altitudine absoluta scade de la
200 m pe dreapta vaii Casimcea, pana sub 50 m in largul culoarului transversal al vaii Carasu (in
prezent canalul Dunare-Marea Neagra).
Spre sud-vest, altitudinea creste ajungand la 200 m, in apropierea granitei de stat cu
Bulgaria.
Aspectul general este de campie inalta, calcaroasa, acoperita cu depozite groase de
loess, care domina prin abrupturi unitatile invecinate mai joase (valea Dunarii in vest si litoralul
marin in est).
Diferentierile fizico-geografice existente in cadrul Podisului Dobrogei de Sud, au condus la
stabilirea mai multor subunitati: Valea Caras; Podisul Medgidiei; Podisul Cobadin; Podisul Oltina;
Podisul Negru Voda; Podisul Topraisar.
Cote teren:
 + 58,51 m ÷ +59,24 m spre strada Strajei (N);
 + 61,99 m ÷ +62,05 m spre drum proiectat (S);
Din punct de vedere geomorfologic, terenul amplasament cercetat este denivelat, prezinta

panta descedenta de la SE spre NW, diferenta de nivel de cca. 2,80m ÷ 3,40 m.
Pe amplasament nu se semnaleaza fenomene de alunecare sau prabusire care sa
pericliteze stabilitatea viitoarelor constructii.
Consideratii hidrogeologice
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din : Dunare, raurile interioare podisului,
Canalul Dunare- Marea Neagra, lacuri, ape subterane si Marea Neagra.
In Dobrogea de Sud raurile au caracter semipernanent, sunt in cea mai mare parte
simetrice, in cursul superior vaile sunt larg evazate, iar spre confluenta sunt adanci, cu versanti
verticali si meandre, unele avand caracterul unor mici canioane (ex. Valea Urluia si Canaraua
Fetei).
Reteaua hidrografica este tributara in cea mai mare parte Dunarii, vaile sapate fiind in
forma de “U” sau “V”. Versantul drept al Dunarii are sculptate faleze inalte in depozite cretacice,
eocene, badenian – sarmatiene si loess cuaternar. Tarmul Marii Negre are de asemenea faleze
sapate in roci sarmatiene si cuaternare.
Din punct de vedere hidrogeologic, in Dobrogea de Sud exista acumulari de ape in
formatiuni de varste diferite cum ar fi Cuaternarul, Pliocenul, Eocenul si Senonianul, dar acestea
au numai extensiuni reduse si importanta locala.
Cele mai importante acvifere, atat ca extensiune cat si ca potential economic, sunt legate
de depozitele calcaroase barremian-jurasice si sarmatiene.
Caracteristica reliefului Podisului Dobrogei de Sud o constituie reteaua de vai ramificate
care l-au fragmentat puternic. Pe marginea dinspre Dunare, vaile se desfasoare spre V, NV si E,
si se termina cu limane fluviatile (lacurile Bugeag, Oltina si Vederoasa), iar cele dinspre mare in
lagune sau limanuri fluvio-maritime cum ar fi : lacul Techirghiol, lacul Tasaul, lacul Mangalia.
In interior, judetul Constanta, este deficitar in privinta apelor curgatoare (cele mai multe
avand debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-
maritime. O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului este densitatea
foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km 2 , reprezentand cea mai redusa valoare de pe intreg
teritoriul tarii.
Consideratii meteo-climatice
Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental,
prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-
geografice ale teritoriului.
Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura
umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Circulatia maselor de aer este
influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar
vara anticilonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt
prin toamne lungi si calduroase, ca si prin primaveri tarzii si secetoase.
Vantul predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se printr-o
umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri.
Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara – 11,20C la
Mangalia si 11,20C la Murfatlar – iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile nu scad sub
100C.
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -
10C/-20C, dar in extremitatea sud-estica este pozitiva: acest areal este asadar cea mai calduroasa
regiune iarna.
Temperatura medie in lunile iunie-august depaseste 250C.
Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata : 23-240C in jumatatea dunareana
a Dobrogei si 21-220C in jumatatea maritima a climatului litoral.
Regimul precipitatiilor
Regiunea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare, dar
reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor anuale sunt cuprinse intre 3-400 mm/an.
Clima Podisului Dobrogei de Sud reprezinta anumite particularitati determinate de pozitia

geografica: intre Dunare in vest si Marea Neagra in est, cat si datorita componentelor fizico-
geografice ale teritoriului.
Regiunea aflata in studiu sufera vara de influenta maselor de aer anticiclonal din Azore si
cele mediteraneene cu aer tropical nord-african, ce aduc seceta, timp senin si temperaturi
ridicate. Iarna, anticiclonul siberian aduce mase de aer subpolar continental, ce produc scaderi
mari de temperatura, crivatul fiind vantul dominant al zonei.
Temperatura medie anuala este cuprinsa intre valorile 11,40C -11,80C.
Pentru amplasmentul analizat, factorul clima se evidentiaza prin urmatoarele aspecte:
 caracter continental;
 ariditate accentuata;
 caracterul torential al precipitatiilor;
 directia vantului N-NE, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce
iarna aduce viscole si geruri.
Zonarea seismica
Din punct de vedere seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la
ridicata.
Din punct de vedere al zonarii teritoriului Romaniei, zonarea valorilor de varf ale
acceleratiei terenului pentru proiectare la cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR =
225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 de ani, localitatea Cumpana, conform P100/1 –
2013, se incadreaza in zona seismica cu ag = 0,20 g si o perioada de control Tc = 0,7 sec.
Adancimea de inghet
Adancimea de inghet conform NP 112-2013 privind proiectarea fundatiilor de suprafata si
conform STAS 6054/77 – zonarea teritoriului Romaniei dupa adancimea maxima de inghet, in
zona analizata, se situeaza la -0,80 m.
Conform Cod de proiectare CR – 1-1-4/2012 privind “Evaluarea actiunii vantului asupra
constructiilor”, valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului la un interval mediu de
recurenta 50 ani (IMR = 50 ani), pentru localitatea Cumpana este de qb = 0,5 kPa, constructiile
avand incadrare in clasa de importanta – expunere I.
Conform Cod de proiectare CR – 1-1-3/2012 privind “Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor” pentru localitatea Cumpana se precizeaza o valoare caracteristica a incarcarii din
zapada pe sol sk = 1,5kN/m2, constructiile avand incadrare in clasa de importanta – expunere I.
2.3.d.2 Rezultatele investigatiilor de teren
Lucrari de teren executate:
 sase foraje geotehnice FG1 ÷ FG6 executate pana la adancimi de -3,60m ÷ -8,20m, cu
prelevare de probe;
In urma observatiilor de teren si in urma prelucrarii datelor obtinute din forajele geotehnice,
rezulta informatii privind natura si caracteristicile fizico-mecanice ale terenului natural de pe
amplasament.
Pe baza rezultatelor obtinute, loess intalnit in foraje, este:
 pamant coeziv;
 culoarea galbena;
 plasticitate mare;
 consistenta in domeniul plastic vartos, plastic consistent si plastic moale;
 dupa gradul de umiditate Sr se poate considera pamant umed si foarte umed;
 modulul edometric M2-3 = 6.800 ÷ 10.500 kPa indica pamant cu compresibilitate mare

si foarte mare;
 tasarea specifica ε p = 4,15 % ÷ 5,4 %
 tasarea specifica suplimentara la umezire im3 = 4,60 % ÷ 0,65 indica pamant sensibil
la umezire grupa A – PSU (im3 <5cm/m) ;
Pe baza rezultatelor obtinute si dupa normativ NP 125-2010 privind fundarea constructiilor
de pamanturi sensibile la umezire, stratul de loess intalnit in foraje este pamant sensibil la
umezire grupa A-PSU (im3 <5,00 cm) si care poate suferi fenomene de tasare in caz de umezire,
numai sub incarcarile transmise de fundatii.
Argila prafoasa intalnita in foraje, este:
 pamant coeziv;
 culoarea cafenie;
 plasticitate mare;
 consistenta in domeniul plastic vartos;
 dupa gradul de umiditate Sr se poate considera pamant foarte umed.
2.3.d.3 Consideratii hidrogeologice
La data efectuarii lucrarilor de teren, nivel hidrostatic a fost interceptat in forajele FG1 si
FG2 la adancimi de – 5,60 m ÷ - 7,60 m de la cota terenului actual.
Dupa Normativ NP 074 – 2014 pentru stabilirea categoriei geotehnice a amplasamentelor
s-au analizat:
Factorii care conditioneaza Descrierea situatiei din Punctaj estimativ

riscul geotehnic amplasamentul studiat
Conditii de teren Terenuri medii 3 puncte
Apa subterana Fara epuismente 1 puncte
Importanta constructiei Normala 3 puncte
Vecinatati Fara risc 1 puncte
Seismicitate Zona seismica cu ag = 0,20 g 2 puncte
Punctaj estimativ 10 puncte
Analizand punctajul obtinut, amplasamentul cercetat se incadreaza in categoria

geotehnica 1 si prezinta risc geotehnic redus.
Conditii estimative de fundare

Avand in vedere:
 caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor ce constituie zona de influenta a
fundatiilor;
 natura litologica specifica amplasamentului;
 categoria geotehnica 2 si risc geotehnic moderat.
Pentru constructia propusa St+P+3E, se fac urmatoarele recomandari:
Sistem de fundare = radier general din b.a.
Radierul din b.a. va fi asezat pe o perna generala din piatra sparta executata in sapatura generala
cu grosimea hp=0,60 m si evazare laterala fata de conturul exterior al radierului egala cu

grosimea pernei.
S-a ales aceasta solutie de fundare pentru :
- a uniformiza terenul in zona activa a fundatiilor;
- a marii capacitatea portanta a terenului de fundare imediat sub fundatii;
- preluarea eventualelor diferente de tasari
La realizarea pernei din piatra sparta sau desu de cariera se recomanda urmarirea
riguroasa si stricta a lucrarilor de compactare si respectarea parametrilor geotehnici propusi
(D>95%).
Verificarea lucrarilor de imbunatatire a terenului de fundare se va face in conformitate cu
prevederile normativelor C29/85, C56/85 si STAS 9850/89.
Se recomanda:
- cota sapatura generala C.S. = -2,50 m de la cota terenului actual;
- cota de fundare C.F. = -1,80 m de la cota terenului actual;
- pentru dimensionarea fundatiilor, se va considera presiunea convetionala de calcul p.conv. =
180 kPa – gruparea fundamentala;
Se va respecta :
- p ef ≤ p conv
- p’ ef ≤ 1,2 p conv
Pentru terenurile de sport se recomanda proiectarea si realizarea unui sistem de dren

local, la toate terenurile de sport, astfel ca dupa precipitatii atmosferice uscarea ternurilor sa se
realizeze mai repede.
Stalpii de iluminat
- sistem de fundare recomandat = fundatii izolate din b.a.
- fundarea se va face pe teren consolidat in suprafata prin intermediul unei perne din
piatra sparta compactata executata in sapatura generala;
- perna din piatra sparta va avea grosimea de hp = 0,60 m si evazare laterala fata de
conturul exterior al radierului egala cu grosimea pernei.
S-a ales aceasta solutie de fundare pentru:
- preluare eventualelor diferente de tasari;
Tribunele – sistem de fundare recomandat = talpi continui din b.a.
Fundarea se va realiza pe teren consolidat in suprafata prin intermediul unei perne
generale din piatra sparta cu grosimea hp = 0,60 m si evazarea laterala fata de conturul exterior
al radierului egala cu grosimea pernei.
Se recomanda cota generala C.S. = -1,40 m de la cota terenului actual si cota de fundare
C.F. = -0,80 m de la cota terenului actual. Pentru dimensionarea fundatiilor, se recomanda
presiunea conventionala de calcul p.conv. = 150 kPa – gruparea fundamentala
Tribunele:
- sistem de fundare recomandat = talpi continui din b.a.
Fundarea se va realiza pe teren consolidat in suprafata prin interemediul unei perne
generale din piatra sparta cu grosimea hp = 0,60 m si evazare laterala fata de conturul exterior al
radierului egala cu grosimea pernei.
- preluarea eventualelor diferente de tasari;
La realizarea pernei din piatra sparta se recomanda urmarirea riguroasa si stricta a
lucrarilor de compactare si respectarea parametrii geotehnici impusi (D>95%)
prevederile normativelor c29/85, c56/85 si STAS 9850/89.
Se recomanda:

- cota sapatura generala C.S. = -1,40 m de la cota terenului actual;
- cota de fundare C.F. = - 0,80 m de la cota terenului actual;
- pentru dimensionarea fundatiilor, se recomanda presiunea conventionala de calcul p.
Conv. = 150 kPa – gruparea fundamentala;
Se va respecta:
- p ef ≤ p conv.
- p` ef ≤ 1,2 p conv.
Zidul de sprijin: se va realiza pe teren consolidat in suprafata prin interemediul unei perne
generale din piatra sparta cu grosimea hp = 0,60 m si evazare laterala fata de conturul exterior al
radierului egala cu grosimea pernei.
- a uniformiza terenului in zona activa a fundatiilor;
- preluarea eventualelor diferente de tasari;
La realizarea pernei din piatra sparta se recomanda urmarirea riguroasa si stricta a
lucrarilor de compactare si respectarea parametrii geotehnici impusi (D>95%).
prevederile normativelor c29/85, c56/85 si STAS 9850/89.
2.4. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ
2.4.1. Descrierea funcţională
Prin tema de proiectare s-a propus realizarea următoarelor spaţii şi amenajări :
- teren de fotbal 105/68 ml

 cladire St+P+3E (vestiare, sala de conferinte, sala de mese, bucatarie, 20 de camere
de cazare duble cu bai proprii)
 gradene pentru 842 de spectatori si 4 locuri pentru persoanele cu handicap
 cabina paza cu grup sanitar propriu
 casa de bilete cu grup sanitar propriu
Cladire P+3E
 Regim de inaltime St+P+3E
 H max 14,53 m
 S construita la sol 240 mp
 S construita desfasurata 1170 mp
 Categoria de importanta C
Imobilul are pe directia X 3 travei, iar pe directia Y 5 travei impartite astfel:
- A-B – 4,25 m
- B- C – 2,90 m

- C-D – 4,25 m
- 1-2- 3,85 m
- 2-3- 3,85 m
- 3 – 4 – 4,00 m
- 4 – 5 – 3,85 m
- 5- 6 – 3, 85 m
Zidaria exterioara si interioara va fi realizata din B.C.A. cu grosimi de 15, 25, 30 cm.
Zidaria exterioara se va termoizola cu termosistem 10 cm grosime.
Inaltimile de nivel vor fi : 0.00 la parter,+ 3,50 la etajul 1, +7,00 m la etajul 2 si +10,50 la
etajul 3. Inaltimea la atic va fi 14,53 m. Inaltimea libera va fi de 3,29 m la parter, etajul 1 si etajul
2, si 3,265 m la etajul 3.
Din punct de vedere functional cladirea este impartita astfel:

 Parter:
◦ hol + casa scarii 43,91 mp
◦ vestiar 1 19,72 mp
◦ grup sanitar cu dusuri 13,00 mp
◦ vestiar 2 19,27 mp
◦ grup sanitar cu dusuri 13,00 mp
◦ cabinet medical 6,16 mp
◦ grup sanitar 3,40 mp
◦ grup sanitar 3,58 mp
◦ magazie 10,76 mp
◦ centrala termica 10,33 mp
◦ spalatorie 9,52 mp
◦ sala activitati educative 21,20 mp
◦ vestiar arbitri 11,14 mp
 Etaj 1
◦ hol+casa scarii 33,28 mp
◦ sala protocol 31,25 mp
◦ tribuna oficiala 31,08 mp
◦ sala de mese 72,03 mp
◦ bar 4,49 mp
◦ depozitare 4,23 mp
◦ depozitare 7,65 mp
◦ bucatarie 14,55 mp
◦ sas 4,10 mp
◦ grup sanitar barbati 7,73 mp
◦ grup sanitar femei 4,58 mp
◦ sala de activitati educative 24,00 mp
◦ sala de activitati educative 19,15 mp
 Etaj 2
◦ oficiu 8,23 mp
◦ camera 1
▪ hol 6,36 mp

▪ baie 3,15 mp
▪ dormitor 12,46 mp
◦ camera 2
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 3
▪ hol 3,34 mp
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 4
▪ hol 3,06 mp
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 5
▪ hol 3,06 mp
▪ baie 3,15 mp
◦ camera 6
▪ hol 3,06 mp
▪ baie 5,39 mp
◦ camera 7
▪ hol 3,29 mp
▪ baie 3,16 mp
◦ camera 8
▪ hol 3,34 mp
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 9
▪ hol 6,36 mp
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 10
▪ baie 3,15 mp
 Etaj 3
◦ oficiu 8,23 mp
◦ camera 11
▪ hol 6,36 mp
▪ baie 3,15 mp
◦ camera 12
▪ baie 3,36 mp

◦ camera 13
▪ hol 3,34 mp
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 14
▪ hol 3,06 mp
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 15
▪ hol 3,06 mp
▪ baie 3,15 mp
◦ camera 16
▪ hol 3,06 mp
▪ baie 5,39 mp
◦ camera 17
▪ hol 3,29 mp
▪ baie 3,16 mp
◦ camera 18
▪ hol 3,34 mp
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 19
▪ hol 6,36 mp
▪ baie 3,36 mp
◦ camera 20
▪ baie 3,15 mp
Descrierea constructivă şi tehnologică pe categorii de lucrări este după cum

urmează:
Arhitectură
Se vor executa următoarele lucrări:

 tencuielile interioare drişcuite, glet şi zugrăveli lavabile la pereţi şi tavane;
 tâmplăria va fi din aluminiu cu geam termopan culoare gri;
 pentru compartimentarea grupurilor sanitare se vor utiliza panouri din HPL de 2m înălţime;
 pardoselile vor fi din parchet laminat in camerele de cazare şi din gresie porţelanată de
trafic intens la hol, grupuri sanitare, centrală termică şi spaţiu depozitare.
 La vestiare si sala de activitati va fi o pardoseala de gresie pentru o intretinere mai usoara
 în grupurile sanitare se vor placa pereţii cu faianţă pe o înălţime de 2,00 m;

 la exterior, pentru a asigura confortul termic necesar, se vor placa pereţii cu polistiren
expandat de 10 cm grosime , cu densitatea minimă de 15 kg/mc, se va aplica un strat de
tinci fin şi apoi se vor executa tencuieli decorative;
 învelitoarea se va executa din terasa necirculabila;
 vor exista două accese în clădire, unul în faţada principală, unul în faţada posterioara,
pentru evacuarea rapidă a oamenilor în caz de incendiu;
 treptele exterioare se vor placa cu gresie de trafic intens de exterior;
 se vor executa trotuare de protecţie din beton în jurul clădirii ;
 se va sistematiza terenul;
Rezistenţă
Structura de rezistenţă a clădirii este următoarea:
 fundatie tip radier general asezat pe perna de piatra de 60 cm grosime

 structura din cadre de b.a cu inchideri din B.C.A.;
 planseu din beton;
 terasa necirculabila
Asigurarea exigentelor minime de calitate:

1. Rezistenta si stabilitate
Structura de rezistenta a cladirii va corespunde normelor de rezistenta si stabilitate in
vigoare.
Cladirea este conceputa astfel incat sa satisfaca cerinta de rezistenta si stabilitate, in
conformitate cu prevederile Legii privind calitatea in constructii nr. 10/1995. Astfel, actiunile
susceptibile a se exercita asupra cladirii in timpul executiei si exploatarii nu vor avea ca efect
producerea vreunuia dintre urmatoarele evenimente:
 prabusirea totala sau partiala a cladirii;
 deformarea unor elemente la valori peste limita;
 avarierea unor parti ale cladirii sau a instalatiilor mari ale elementelor portante sau a unor
evenimente accidentale de proportii fata de efectul luat in calcul la proiectare.
Cerinta de rezistenta si stabilitate se refera la comportarea elementelor componente ale
cladirii in timpul exploatarii, functie de conditiile din zona si anume:
 terenul de fundare;
 infrastructura (fundatii directe, fundatii indirecte);
 suprastructura (elemente si subansambluri structurale verticale si orizontale);
 elemente nestructurale de inchidere;
 elemente nestructurale de compartimentare;
 instalatii diverse aferente cladirii;
 echipamente electromecanice aferente cladirii.
Satisfacerea cerintei de rezistenta si stabilitate prin proiectare se realizeaza pe baza unui
complex unitar de masuri dupa cum urmeaza:
 utilizarea favorabila a amplasamentului si a vecinatatilor;
 conceperea constructiei astfel incat sa se obtina o comportare favorabila a acesteia,
precum si a partilor componente;
 prevederea unor detlii constructive verificate in practica;
 utilizarea unor materiale si produse de constructie cu proprietati si performante certificate.
Sistemul constructiv este compus din cadre din b.a. Si compartimentari din b.c.a.
Constructia se incadreaza in clasa III de importanta si respecta prevederile normativelor in
vigoare.
2. Siguranta la foc

Constructia are gradul II de rezistenta la foc. Se vor respecta prevederile Normativului de
protectie la foc – P118/199 si a HGR nr. 571/1998, normele generale de protectie impotriva
incendiilor aprobate cu Ordinul MI 775/1998 si alte acte normative si STAS-uri referitoare la
constructii si instalatii.
Pentru evacuarea persoanelor din cladire in caz de incendiu s-a prevazut folosirea mai
multor iesiri care asigura circulatia la capacitatea maxima.
Cerinta de siguranta la foc este obtinuta prin modul de realizare, si se vor asigura:
- protectia utilizatorilor si salvarea acestora;
- limitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale;
- împiedicarea extinderii incendiului la vecinatati;
- împiedicarea extinderii incendiului la obiectivele învecinate;
- prevenirea avariilor la constructiile si instalatiile învecinate, în cazul prabusirii
constructiilor
- protectia echipelor de interventie pentru stingerea incendiului, evacuarea ocupantilor si a
bunurilor materiale.
Pentru realizarea conditiilor de performanta specifica pe întreaga durata de utilizare a
constructiei se va elabora scenariul de siguranta la foc, având în vedere:
- riscul de izbucnire a incendiului;
- conditiile de siguranta a utilizatorilor;
- comportarea la foc a constructiei în ansamblu si a principalelor ei parti componente;
- caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate;
- posibilitati de interventie pentru prevenirea incendiilor.
Riscul izbucnirii incendiului

Reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului s-a realizat prin limitarea surselor
potentiale de combustibilitate.
Încadrarea încaperilor si a spatiilor din cladire în niveluri de risc, are în vedere activitatea
desfasurata, densitatea sarcinii termice si alcatuirea constructiva. Spatiile cladirii se încadreaza în
nivelul de risc mic /obisnuit pentru toate încaperile. în care densitatea sarcinii termice este mai
mica de 420 MJ/mp.
Este interzisa folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile în alte locuri
decât cele special amenajate, în cantitati Iimitate si fara respectarea masurilor de prevenire si
stingere a incendiilor.
Asigurarea accesului echipelor de interventie

Conformarea constructiei asigura trasee scurte, marcate, usor de recunoscut si
dimensionate corespunzator pentru echipele de interventie.
În general, atât prin proiectare, cât si pe parcursul executiei si ulterior, în exploatare se
urmareste limitarea izbucnirii si a propagarii focului, fumului si gazelor fierbinti în interiorul cladirii,
pe fatadele ei, cât si la constructiile învecinate.
Performantele elementelor si materialelor de constructii
Combustibilitatea elementelor si materialelor de constructie: materiale din clasa C0.
3. Siguranta in exploatare
Siguranta circulatiilor se va asigura prin finisarea pardoselilor cu materiale antiderapante,
si eliminarea proeminentelor si asperitatilor in planul vertical al peretilor. Siguranta la intruziune se
asigura prin serviciul de monitorizare. Siguranta la folosirea instalatiilor se va asigura prin
instruirea personalului.
Masurile de siguranta in exploatarea cladirii au in vedere:
 respectarea intocmai a legislatiei in constructii, a tuturor standardelor si normativelor
specific programului de arhitectura
 prevederea masurilor de siguranta in utilizare, inaltimi corespunzatoare de parapete, solutii
adecvate de iluminare naturala si artificiala, incalzire si ventilatie

 dimensionarea si rezolvarea corecta a functiunilor componente, a circulatiilor pe orizontala
si verticala
 stabilirea corecta a amplasarii mobilierului si utilajelor functionale
 alegerea finisajelor adecvate.
La proiectarea lucrarilor s-au avut in vedere normativele si reglementarile nationale si
internationale in vigoare referitoare la siguranta utilizatorilor constructiilor, in exploatare.
Cerinta de siguranta in exloatare se refera la protectia utilizatorilor constructiei impotriva
riscului de accidentare in timpul utilizarii in spatiul interior si cel apropiat cladirii.
Dimensionarea cailor de circulatie s-a facut astfel incat sa asigure fluxurile de evacuare in caz
de pericol. Usile sunt vizibile, cu sisteme de actionare simple, fara risc de blocare si nu au praguri.
Deschiderea usilor nu limiteaza sau impiedica circulatia si nu se lovesc intre ele la deschiderea
simultana.
Pardoselile au suprafata plana, neteda, antiderapanta, cu pante de scurgere de 1%.
Prin proiectare, este asigurata siguranta utilizarii instalatiilor sanitare, termice, electrice, in
sensul evitarii riscurilor de accidentare prin electrocutare, descarcari electrice, explozie, oparire,
arsuri, intoxicatii.
4. Cerinte de confort termic,acustic, igienic
Pentru protectia termica, minima, se vor respecta prevederile STAS 1907/1-80 si STAS
1907/80 si al Normativului C107/2-1997.
Confortul acustic se va asigura prin pereti despartitori cu izolatie fonica pentru un nivel
max. 30-35 dB si pentru mentinerea calitatii aerului din zonele protejate, conform STAS
12574/1987.
Confortul igienic se va asigura prin folosirea unor finisaje usor de intretinut, prin
echipamentele si instalatiile existente care asigura calitatea apei si prin controlul evacuarii
deseurilor.
Cerinta privind igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului presupune conceperea si
executarea spatiilor si a elementelor componente, astfel încât sa nu fie periclitate sanatatea si
igiena ocupantilor, urmarindu-se si protectia mediului înconjurator.
Actiunile negative ale factorilor exteriori: soare, vânt, ploaie, frig sunt rezolvate în general prin
prevederea de tâmplarii etanse, geamuri / luminatoare cu calitati izolatoare, terase executate pe
baza unor tehnologii superioare, izolatii termice de calitate, conditii tehnice care sa elimine puntile
termice etc.
◦ IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR
Igiena aerului
Asigurarea ventilarii aerului permite primenirea aerului în 10 minute (schimbare totala a
aerului) pentru toate spatiile.
Igiena finisajelor
Cerinta privind igiena finisajelor consta în asigurarea calitatii suprafetelor interioare ale
elementelor de delimitare a spatiilor, astfel încât sa nu fie periclitata sanatatea utilizatorilor. La
alegerea materialelor de finisaj s-au avut în vedere urmatoarele calitatii: sa fie plane, fara rosturi,
lavabile, sa nu retina praful, sa nu permita dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni,
mucegaiuri), sa prezinte calitati estetice.
Pardoselile sunt rezistente si lavabile, pe toate spatiile inclusiv la grupuri sanitare . Peretii
interiori sunt finisati cu zugraveli lavabile si placaje de faianta la grupurile sanitare.
Alegerea solutiilor tehnice elimina riscul degajarii de gaze toxice, particule poluante, radiatii
periculoase, poluarea sau contaminarea apei, aerului, solului, defectiuni în evacuarea apelor
reziduale, a deseurilor solide sau a fumului.
Igiena vizuala
Cerinta privind igiena vizuala consta în asigurarea calitatii iluminatului natural si artificial
astfel încât utilizatorii sa-si poata desfasura activitatea în siguranta.
Iluminatul natural se asigura prin suprafetele de fereastra, orientare si presupune realizarea
raportului dintre aria ferestrelor si aria pardoselii încaperii.

Corpurile de iluminat vor fi repartizate astfel încât directia luminii artificiale sa fie aceeasi cu
directia luminii naturale, cu evitarea sau limitarea orbirii. Sunt luate masuri de amplasare si
ecranare a corpurilor de iluminat pentru evitarea orbirii directe.
Finisajele alese sunt mate sau dispersante de lumina pentru evitarea orbirii prin reflexie.
Igiena auditiva
Cerintele privind igiena auditiva se refera la realizarea spatiilor interioare astfel încât
zgomotul perturbator sa fie mentinut la un nivel care sa nu afecteze sanatatea oamenilor.
◦ REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI

Cerintele de refacere si protectie a mediului presupun realizarea constructiei astfel încât pe
toata durata de viata (executie, exploatare, postutilizare) sa nu afecteze echilibrul ecologic, sa nu
dauneze sanatatii, confortului si linistii oamenilor.
Se vor respecta prevederile OUG 195/2005 privind protectia mediului, Legea 211/2011
privind regimul deseurilor, Legea 107/1996 a apelor.
Utilizarea terenului si functiunile propuse nu vor fi de natura poluanta pentru zona si nu va
împiedica sub nici o forma buna functionare a cladirii sau a vecinatatilor. De asemenea,
materialele partilor constitutive structurale si nestructurale ale imobilului precum si instalatiile si
echipamentele necesare nu vor avea impact daunator asupra mediului sau sanatatii oamenilor.
Apele uzate menajere precum si cele pluviale vor fi directionate catre reteaua publica de
canalizare, împiedicând infiltratiile în sol si impurificarea apelor subterane. Nu vor exista ape
uzate de tip tehnologic.
Prin realizarea proiectului activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificarea solului
se împart în doua categorii: surse specific perioadei de executie si surse specific perioadei de
exploatare. În perioada de executie a investitiei nu exista surse industriale de impurificare a
solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti
de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie.Aceste pierderi sunt
nesemnificative cantitativ si pot fi înlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului. În perioada
de functionare sursele posibile de poluare ale solului pot fi rezultante ale depozitarii necontrolate
a deseurilor de tip menajer.
Deseurile vor fi de doua categorii: deseuri menajere, respectiv deseuri asimilabile acestora
si deseuri din ambalaje. Deseurile menajere constituite din resturile care vor provin din
consumurile beneficiarilor si ale vizitatorilor cazati in clasire si cele rezultate din ambalaje
colectate în recipienti cu aceasta destinatie vor fi evacuate în baza unui contract încheiat cu un
prestator de servicii de salubritate, care nu va permite împrastierea lor. Pe amplasament nu vor fi
semnalate alte tipuri de deseuri.
In cadrul lucrarilor de organizare de santier se vor realiza obligatoriu grupuri sanitare pentru
muncitori si personal tehnic.
Se interzice depozitarea materialelor pe spatiile verzi existente, adiacente constructiei.
Materialele rezultate din demolari, sapaturi etc., se vor transporta si depozita in locuri special
amenajate . Curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi controlata de
beneficiar prin intermediul dirigintelui de santier. Pe perioada executiei se interzice deversarea
apelor uzate in spatiile naturale din zona si se vor lua masuri ca benzina si eventualele materiale
bituminoase utilizate sa nu contamineze solul.
Dupa terminarea lucrarilor terenul se va elibera de toate resturile de materiale neutilizate.
Suprafata de teren afectata organizarii de santier va fi reamenajata, aducandu-se la parametrii
initiali.
Masurile de protectie a mediului înconjurator care trebuie luate la lucrarile ce se
efectueaza se refera la:
- protectia calitatii aerului si climei,
- managementul apelor uzate,
- protectia solului si a apelor subterane,
- managementul deseurilor,

- protectia împotriva zgomotelor,
- protectia resurselor naturale si conservarea biologica,
- protectia împotriva radiatiilor ionizate,
- alte activitati de protectie a mediului.
Masurile de protectie a mediului înconjurator se vor asigura în conformitate cu urmatoarele
acte normative:
 OUG nr.195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile
si completarile ulterioare;
 Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;
 HGR nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile inclusiv deseurile periculoase ;
La elaborarea documentatiei s-au respectat cerintele impuse prin SR EN ISO 14001:2005.
Prin grija constructorului pe toata durata de executie a lucrarilor, materialele folosite vor fi
depozitate în locuri special amenajate astfel încât influentele asupra mediului sa fie minime, iar la
terminarea lucrarilor terenul se va curata si amenaja, transportând materialele demontate în locuri
stabilite.
Lucrarea se desfasoara cu respectarea legislatiei de mediu in vigoare , cerintele ISO
14001 :2004 si cerintele Sistemului de Management Integrat.
La terminarea lucrarii, terenul este readus la starea initiala, materialele si sculele folosite
se retrag prin grija executantului.
Înainte de începerea lucrărilor , responsabilul de lucrare se va asigura că echipa care
efectuează lucrările are în dotare mijloacele necesare prevenirii poluărilor accidentale cu produse
toxice şi/ sau periculoase şi intervenţiei în cazul producerii unor accidente cu impact asupra
mediului (contaminarea solului şi /sau a apei prin scurgeri sau deversări de substanţe toxice sau
periculoase ) .
Deşeurile rezultate în urma lucrărilor vor fi menţionate în Procesul verbal de primire –
predare a zonei de lucru din punct de vedere al protectiei mediului ( Anexa la Planul Calitatii)
Prejudiciile aduse mediului neremediate până la finalizarea lucrării vor fi consemnate în Procesul
verbal de primire – predare a zonei de lucru din punct de vedere al protectiei mediului ca
neconformităţi , urmînd a se stabili daunele de mediu şi modul de soluţionare de către părţile
implicate .
In conformitate cu legislatia de mediu in vigoare, eventualele deseuri rezultate, respectiv
cele valorificabile (cabluri electrice, amestecuri metalice) sau cele din constructii si demolari
(beton, pamant si pietre, molozuri, materiale ceramice, alte deseuri), vor fi colectate si depozitate
temporar in locurile special amenajate pe amplasament ,prin grija constructorului, urmand sa fie
valorificate prin firme specializate sau eliminate la groapa de deseuri inerte in locul indicat de
primarie. Se vor prezenta la finalul lucrarii, dovezi ale predarii deseurilor conf.reglementarilor in
vigoare.
In cazul producerii unui incident / accident cu pericol potential de impact asupra mediului,
responsabilul de lucrare va anunta imediat personalul de supraveghere al clientului si va participa
la actiunile de limitare a impactului.
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

Lucrarea respecta prevederile Ordonantei de urgenta nr. 195/2005 privind protectia
mediului, si Ordinul 135/2010 al Ministerului Mediului si al Padurilor si Ordinul 1284/2010 al
Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului privind privind aprobarea Metodologiei de aplicare
a evaluãrii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.
Protectia apelor
Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru apele sub si supraterane.
Protectia aerului
Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru aer, în timpul exploatarii neexistand

nici o forma de emisie. Echipamentele care se monteaza nu produc noxe.
Protectia împotriva zgomotelor si a vibratiilor

Instalatiile proiectate nu produc zgomote sau vibratii. Utilajele specifice transportului
materialelor nu stationeaza mult timp în zona , doar pentru descarcarea materialelor, functionarea
lor în aceasta perioada nu dauneaza zonei. Utilajele folosite vor avea facute verificarile impuse
prin legislatia în vigoare.
Lucrarile se vor desfasura respectând programul de liniste legiferat (între orele 2200-600).
Protectia împotriva radiatiilor
Instalatiile proiectate nu produc radiatii poluante pentrul mediul înconjurator, oameni sau
animale. Distantele de amplasare, fata de restul obiectivelor sunt cele admise de norme conform
PE 101/85.
Protectia solului si a subsolului

Nu sunt lucrari care sa afecteze solul sau subsolul.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Instalatiile proiectate nu produc agenti poluanti pentru ecosistemele terestre si acvatice.
Distantele între instalatiile electrice si cladirile civile respecta prevederile normelor în vigoare.
Lucrari de reconstructie ecologica

Proiectul a fost elaborat, verificat si aprobat de personal calificat, conform cerintelor
managementului de mediu impuse prin SR EN ISO 14001:2005 – Sisteme de management de
mediu. Specificatii si ghid de utilizare.
Lucrarile ce se executa nu au impact negativ asupra mediului înconjurator, pastrând în
acelasi timp aspectul urbanistic al zonei. Executarea lucrarilor proiectate se va face conform
legislatiei în vigoare: OUG nr. 195/2005.
GESTIONAREA DESEURILOR
Prin executarea lucrarilor proiectate nu se produc deseuri periculoase. Gestionarea (colectarea,
transportul si eliminarea) deseurilor si ambalajelor rezultate se va face prin grija constructorului
conform legislatiei în vigoare:
2. OUG nr.195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile
si completarile ulterioare;
3. Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;
4. HGR 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;
5. HGR nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate ;
6. HGR nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile inclusiv deseurile periculoase ;
7. HGR nr.1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei ;
Prin grija constructorului pe toata durata de executie a lucrarilor, materialele folosite vor fi
depozitate în locuri special amenajate astfel încât influentele asupra mediului sa fie minime, iar la
terminarea lucrarilor terenul se va curata si amenaja aducându-se la starea initiala.
Gospodarirea deseurilor: Deseurile rezultate in urma activitatilor din aceste spatii se vor depozita
in europubele, separat pe tipuri. Deseurile menajere vor fi colectate in europubele amplasate pe o
platforma din incinta si ridicate periodic de catre o unitate specializata, in baza unui contract cu
primaria locala. Se vor respecta prevederile normelor de salubritate in vigoare.
Masuri de protectia muncii si PSI:
Lucrarile de construire prevazute se vor realiza în mod obligatoriu cu firme specializate si cu
personal calificat pentru astfel de lucrari. În timpul executiei, beneficiarul si executantul vor lua
toate masurile pentru respectarea normelor de securitate si sanatate in munca în vigoare.

Lucrarile de executie nu vor afecta domeniul public pe perioada santierului.
Pe durata lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
 Legea nr. 319/14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca

 Hotararea nr. 971/ 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau de sanatate la locul de munca
 Hotarea nr. 1146/30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
 Hotararea nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile
 Hotararea de guvern nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
 Hotararea de guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
Alte acte normative în vigoare în domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.
Conditii de executie: Conform legislatiei in vigoare, executia va fi urmarita din partea beneficiarului
de un diriginte de santier atestat MLPAT. De asemenea antreprenorul va avea in echipa un
responsabil tehnic cu executia atestat MLPAT.
TRIBUNE 850 DE LOCURI
Nr. Tribune 5
Regim de inaltime parter
H max 8,50 m
S construita la sol 123,00 mp x 5 = 615,00 mp
S construita desfasurata 123,00 mp x 5 = 615,00 mp
Capacitate persoane 176 persoane x 5 = 880 persoane
Categoria de importanta C
Din cele 5 tribune propuse, 1 va fi prevazuta cu grup sanitar separat pe sexe,1 va fi
prevazuta cu grup sanitar separat pe sexe si cu grup sanitar pentru persoanele cu dizabilitati, 1 va
fi o gradena pentru oficiali, iar celelalte 2 vor avea spatiu de depozitare.
Una din cele 5 tribune, va avea 2 locuri pentru persoane cu dizabilitati. Accesul la aceste
locuri va fi realizat cu ajutorul unei platforme liftante. De asemenea se vor respecta normele in
vigoare.
Structura va fi din b.c.a cu cadre din b.a. si fundatii continue sub ziduri.
Acoperisul acestor tribune se va realiza prin executarea unei structuri metalice proprii,
deasupra căreia se vor face inchideri cu materiale uşoare din material plastic, care sa asigure un
microclimat adecvat pentru spectatori şi un grad ridicat de protecţie împotriva intemperiilor.
Parapeti:
 Balustradele laterale vor avea o inaltime de 90 cm fata de pavimentul finit. Vor fi
executate din platbanda de otel.
 Parapetul posterior va avea o inaltime totala de 90 cm din care 50 cm va fi din zidarie
si 40 cm din platbanda de otel.
Gradene : stratul suport pentru finsajul gradenelor va fi din beton pe care se vor monta
scaune din plastic.
Gradenele vor avea fundatii continue asezate pe perna de piatra de 60 cm grosime.
CABINA DE PAZA – va avea 2.70/2.70-2.4m si va fi realizata din fibra de sticla in 2 straturi si
injectare de spuma poliuretanica intre acestea.Cabina este prefabricata, cu grup sanitar, tamplarie
din PVC.Culoarea acesteia, inclusiv a tamplariei este alba.Se va amplasa pe o platforma din
beton slab armat si va fi conectata la utilitati.

CASA DE BILETE – va avea 2.70/2.70-2.40 m si va fi realizata din fibra de sticla in 2 straturi si
LUCRARI DE AMENAJARE
Functiuni amenajare
- teren de fotbal 105/68 ml
 aruncarea greutatii – 2 zone
Teren de fotbal:
 Dimensiunile terenului vor fi conforme cu prevederile UEFA. Se recomanda ca
dimensiunile sa fie 105x68 m
 distanta de la limita laterala a terenului(suprafata de joc) la tribune este de 12.41 ml.
 distanta de la limita laterala a terenului(suprafata de joc) la pista de atletism este de 4.30
ml.
 Tabela electronica multisport pentru scor conform normelor Fiba, Ihf si Fivb. Realizata din
aluminiu, greutate 240 kg.
Distanta de citire a cifrelor 150 m. Dimensiunea cifrelor 30 cm, de la 0-99.
Indica faulturi personale, posesia mingii.
Include consola de comanda cu program pentru baschet, volei, hochei, tenis, fotbal.
Optional transmisie prin wireless. Afiseaza numele jucatorilor si denumirea echipelor.
Dimensiune 7800 x 2500 x 70 mm.
 Suprafata de joc din gazon natural va fi executata conform prevederilor in vigoare.
Acesta se compune din:
◦ strat vegetal cu gazon rulouri dimensiuni mari(pachete de cate 1-1.50to/buc. –
cca.40cm – prelucrare suport pamant vegetal in vederea plantarii:eliminare balarii,
cioturi, bolovani, ierbicidare+strat nisip 5 cm+umplutura de pamant vegetal in amestec
cu mranita si nisip (cca 15cm)+compactarea+tavalugirea+nivelarea suprafetelor astfel
incat sa se realizeze o suprafata in patru ape cu pante de cca 0.5-1% catre marginea
terenului pentru a se asigura scurgerea rapida a apelor de suprafata catre rigola
perimetrala, nivelare laser cu autogrederul.
◦ Sistem drenare ape - strat drenant pietris cu drenuri captare ape meteorice 50/50 cm
x 16buc.x70ml=1120ml. Teava riflate la partea superioara d=80mm.Panta drenuri 0.5-
1%.Corpul drenant se realizeza prin compactare in straturi de 30-40cm cu piatra sparta
sau balast de 0-40mm.Structura drenurilor se face cu filtru invers, cu tuburi din plastic
riflat pe jumatatea superioara, protejat impotriva colmatarii cu geotextil.
◦ pamant compactat
Panta de drenare a terenului va fi de 1% si executata conform planurilor.

 Marcajele se vor executa in conformitate cu normativul NP 066-2002
 Terenul de fotbal va fi dotat cu porti, conforme cu NP 066-2002
 Fiecare banca de tusa are locuri pentru cel putin 10 persoane.
Instalatie automata de irigat

Se va realiza o instalatie montata ingropat, cu aspersoare telescopice.
Se vor realiza 2 puturi forate la 60-70ml adancime echipate cu pompe in camine de beton
armat 2/2/2m
- rezervoare ingropate apa – 2x50mc.
- retea principala executata din teava PEHD Dn=75mm
- retea secundara executata din teava PEHD Dn=63mm
- aspersoare dispuse pe 7 randuri, cate 5 pe fiecare rand(pentru terenul de fotbal) total 35 buc.
- aspersoare dispuse pe spatiul verde ambiental 45 buc
- electrovane+supape automate de golire+camine de vizitare
electrovane(boxe)+controller+senzor de ploaie+accesorii(cabluri electrice pentru irigatii, conectori
electrici)+robineti+mufe+coturi
- hidranti de gradina pentru spalarea terenurilor de sport exterioare cu exceptia celui de fotbal.
S-a ales solutia realizarii puturilor forate deoarece operatorul regional de apa furnizeaza
apa la un pret de 4,09 RON + T.V.A./ mc. Costul aferent forajelor reprezinta 25.000 RON +
T.V.A.. Puturile forate se vor utiliza numai la irigarea terenului de fotbal. In acest sens, s-a calculat
un necesar de 64 mc/zi.
64 mc/zi x 30 zile x 7 luni x 4,09 RON/mc => 54 969,60 RON/an + T.V.A.
Desi pe termen scurt investitia este mai mare prin realizarea puturilor forate, pe termen lung este
mult mai avantajos.
 Sistem drenare ape -strat drenant pietris cu drenuri captare ape meteorice 50/50 cm x
16buc.x70ml=1120ml. Teava riflate la partea superioara d=80mm.Panta drenuri 0.5-
1%.Corpul drenant se realizeza prin compactare in straturi de 30-40cm cu piatra sparta
sau balast de 0-40mm.Structura drenurilor se face cu filtru invers, cu tuburi din plastic riflat
pe jumatatea superioara, protejat impotriva colmatarii cu geotextil.
Etape principale in realizarea instalatiei automate de irigat

Pasi in realizarea sistemelor de irigatii:
 se monteaza si se realizeaza sursa de apa
 se traseaza conform proiectului santurile ce urmeaza a fi sapate
 in functie de suprafata si de conditiile de sapat se decide daca sapatura se va face
manual sau mecanizat
 realizarea santurilor se face la adancimea de 30-35 cm
 se intinde teava PEHD in santurile realizate
 se recomanda ca inainte de intinderea tevilor in santuri sa se realizeze un pat de
pietris pe fundul acestora
 se marcheaza cu stegulete pozitia aspersoarelor in fiecare zona de irigatie
 se monteaza piesele de bransare in locul marcat de stegulete si se monteaza
aspersoarele atat cele tip spray cat si cele rotative in functie de metoda aleasa
 se monteaza caminele de electrovane
 se fac legaturile cablurilor cu ajutorul conectorilor speciali
 se astupa santurile cu pamantul ce a fost scos odata cu saparea acestora
 se curata tevile cu ajutorul apei ce va fi impinsa in sistem
 se monteaza duzele si se face reglajul acestora
 se monteaza senzorul de ploaie
 se programeaza panoul de control in functie de timpii de udare ai fiecarei zone.

Teren de oina pentru seniori si juniori I.
Acesta va fi marcat pe terenul gazonat, conform federatiei de specialitate si va avea
dimensiunile de 70/32m.Zona de batere cat si cea de fund sunt la cate 5m de extremitatile
terenului.Culoarul de ducere si de intoarcere cat si zona de trei sferturi sunt divizate in 4 zone de
cate 15m.Zona de protectie are raza de 3m.
Pista de atletism
 Pista de atletism va fi prevazuta cu 4 culoare de alergare pentru 400 m
 Fiecare culoar va avea latimea de 1,22 m
 Suprafata de alergare va fi una artificiala: Aceasta se compune din:
 suprafata de alergare va fi realizata din strat de granule SBR 10 mm si 3 mm finisaj
cu poliuretan si granule EPDM – pardoseala turnata – rosu.
 pat de beton rutier slab armat 15 cm grosime cu panta 1% inspre exterior, turnat
cu rosturi
 hartie kraft
 strat drenant din pietris 30 cm
 strat anticontaminare geotextil
 pamant compactat.
De asemenea se prevede o zona pentru alergarea de viteza pe o lungime de 100 m si
cate doua zone pentru aruncarea ciocanului, aruncarea discului si aruncarea greutatii.
Teren de handbal
Terenul de handbal va avea pardoseala bituminoasa si va fi dotat cu 2 porti metalice, banci
de rezerva. Terenul va avea dimensiunea de 40x20 m si se compune din doua spatii de poarta si
o zona de joc. In jurul terenului va exista o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1 m de-a
lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare.
 Suprafata de joc va fi una artificiala, sistem multisport: Aceasta se compune din:
 suprafata va fi realizata din sistem de pardoseala poliuretanica turnata compusa
din 2 straturi: 8mm amestec turnat din granule SBR si binder+8mm amestec turnat
de granule EPDM(granule de cauciuc colorate in masa) – pardoseala turnata
cu rosturi
 hartie kraft
Se prevad rigole perimetrale de preluarea apelor meteorice si conducerea acestora catre
sistemul de canalizare pluviala.
Teren de baschet
Terenul de baschet va avea o suprafata bituminoasa si va fi dotat cu 2 panouri baschet
exterior 180x105 cm, inele rabatabile, plase cosuri baschet, console pe stalp betonabil, mingi
baschet, banci rezerve.
Dimensiunile terenului sunt 28 m in lungime si 15 m in latime.

cu rosturi
 hartie kraft
Teren de volei
Terenul pentru volei va avea o suprafata de 162 mp (18x9 m), va fi dimensionat pe
suprafata de joc a terenului de handbal, si va avea suprafata bituminoasa. Va fi dotat cu fileu volei
profesional, platforma arbitru volei, stalpi cu reglare inaltime si tensionare file, mingi volei, scaun
arbitru, banci rezerve.
cu rosturi
 hartie kraft
Teren de tenis
 Dimensiunile terenului propriu-zis vor fi de 23,77 x 10,97 m, iar cu spatiul de siguranta
pana la gardul de protectie va avea dimensiunile de 35,00 x 17,50 m.
 Panta de drenare a terenului va fi de 1% si executata conform planurilor.
 Marcajele se vor executa in conformitate cu normativele NP 066-2002
 Suprafata de joc va fi un sistem fabricat in santier, grosime min. 30Mm, incadrat de ITF
in categoria I, sistem format din binder poliuretanic, granule de zgura (granulatii:2-
8mm, linii PVC marcaj si praf de zgura. Acest sistem a fost folosit in Complexul
„Stejarii” din Bucuresti.
cu rosturi
 hartie kraft
Imprejmuiri si accese
Imprejmuirea se va realiza pe toate laturile terenului din structura metalica – stalpi +
panouri bordurate. Va avea o lungime totala de 810 m si o inaltime de 2,00 m.

Se propune realizarea a doua porti pietonale de 1,20 m lungime si a doua porti de 3,00 m
lungime, pentru circulatia autovehiculelor pe latura de Sud a terenului. De asemenea, pe latura de
Nord a terenului, la strada Strajei se va realiza o poarta pietonala de 1,20 m lungime.
2.5. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
Pe durata executiei investitiei se vor respecta toate normele in vigoare de protectia
mediului. Deseurile rezultate in urma executiei vor fi reciclate (cele care se pot recicla: lemn,
metal, plastic, hartie) sau vor fi transportate in locuri special amenajate (pamantul rezultat in urma
sapaturilor, care nu este necesar umpluturilor, balastul, nisipul, etc.)
Pe amplasament va fi construit un punct gospodaresc de colectare temporara a deseurilor
menajere, care va deservi constructia. Gestionarea tuturor deseurilor va fi realizata atat in
perioada executiei cat si in perioada de exploatare, de firme specializate.
Atat pe parcursul executiei investitiei, cat si dupa terminarea acesteia, mediul inconjurator
nu va fi afectat in niciun fel. Prin respectarea normelor in vigoare, impactul asupra mediului va fi
minim.
Parcari in incinta
Parcarile propuse in incinta au fost calculate conform P132/1993.Gradul de motorizare
pentru Comuna Cumpana este de 2550 autoturisme la 14.037locuitori, conform adresei
nr.7958/25.08.2015. Adica sunt 182 autovehicule la 1000 de locuitori.Conform art.6.2.2,
dimensionarea locurilor de parcare pentru obiectivele de destinatie – dotari socio-culturale,
sportive – se face in functie de gradul de motorizare pe baza normelor din Tabelul 3.Pentru gradul
de motorizare , pentru stadioane de pana la 20000 locuri, conf. Pct 12, avem 1 loc de parcare/35
de spectatori.Numarul de locuri in tribune sunt 850 buc.Sunt deci necesare 24 de locuri pentru
spectatorii din tribune.Locurile de parcare propuse sunt 65 buc., cu acces din Strada Strajii 30
buc. si 35 de bucati din Strada Visinilor. Mai avem 2 locuri de parcare pentru autocare.
La pct. 5.8.1. din anexa 5 al HG 525/1996, se precizeaza : „Pentru toate categoriile de
constructii si amenajari sportive vor fi prevazute locuri de parcare pentru personal, pentru public si
pentru sportivi, in functie de capacitatea constructiei, dupa cum urmeaza:
- pentru constructii cuprinse in anexa nr.1 la regulament la pct. 1.8.1 (complexuri sportive), 1.8.3
(Sali de antrenament pentru diferite sporturi) si 1.8.4 (Sali de competitii sportive (specializate sau
polivalente), un loc de parcare la 5 – 20 de locuri”
In incinta vor fi maxim 990 de persoane pentru care se considera 1 loc de parcare la 16
persoane. Astfel rezulta un numar de 62 de locuri de parcare. In proiect au fost propuse 65 de
locuri de parcare pentru autoturisme si 2 locuri de parcare pentru autocare.
P.S.I.
Numarul concomitent al persoanelor ce se afla concomitent in incinta Complexului este de
maxim 990 de persoane.Capacitatea tribunelor este de 850 persoane.Luam situatia cea mai
defavorabila in care tribunele sunt pline 100%.Jucatori pe terenul de fotbal pot fi 33 cu tot cu
rezerve si arbitrii.Jucatori pe terenul de handbal pot fi 25 cu tot cu rezerve si arbitrii.Jucatori pe
terenul de volei pot fi 20 cu tot cu rezerve si arbitrii.Jucatori pe terenul de baschet pot fi 25 cu tot
cu rezerve si arbitrii.Jucatori pe terenul de volei pot fi 20 cu tot cu rezerve si arbitrii.Jucatori pe
terenul de tenis pot fi 10 cu tot cu arbitrii.Pe terenul de atletism nu sunt sportivi atat timp cat este
ocupat terenul de fotbal.Personal de intretinere si supraveghere 7.
In total avem concomitent in Complex 990 de persoane.Conform art.4.3.10 din P118/1999
amenajarile in aer liber se prevad cu instalatie de stingere cu hidranti exteriori, pentru capacitati
mai mari de 1000 de persoane.
In conformitate cu Normativul P118/2-2013 art.4.1 d, cladirea St+P+3E este exceptata de la

prevederea de hidranti de incendiu interior si conf.art.6.1.e,k de la prevederea de hidranti de
incendiu exteriori.

Conform Normativului P-118/3-2015 pentru instalatii detectare, semnalizare si alarmare in caz de
incendiu, art.3.3.1., echiparea cu instalatii de semnalizare a incendiilor, punct c.aliniat 9 – cladiri
cu destinatia de cazare a sportivilor este obligatorie pentru capacitati mai mari de 1000 de
persoane sau cu Aria construita > 600mp.Obiectivul nostru nu se incadreaza in aceste cerinte.

2.6. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei
Durata totala de realizare a proiectului este de 12 luni.

Nr. Denumirea obiectului Anul I
crt. L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
1 Proiectare
2 Organizare de santier
3 Terenuri de sport
4 Corp vestiare, cazare
5 Gradene
6 Amenajari incinta terenuri

sport
7 Dotari, utilaje si montaj
8 Amenajari pentru protectia

mediului si aducerea la
starea initiala
9 Amenajarea terenului zid
sprijin
10 Lucrari racorduri in incinta
Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul 2014

Construire complex sportiv Local Cumpana Pag. 41
„Sf. Nicolae”
Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul 2014
Construire complex sportiv Local Cumpana Pag. 42
„Sf. Nicolae”
 Dotari
CLADIRE
Parter cladire St+P+3E:
Parter;
D1- Set mobilier birou medic - 1buc.
D2 - Pat consultatii sportivi - 1buc
D3 - Bancheta 3 locuri vestiare - 9buc.
D4 - Set dulapuri cu cheie, pe 2 niveluri - 74buc. cu depozitare pt 148 sportivi si arbitri
D5 - Rafturi depozitare - 1.25/0.60/2.10m - 4buc.
D6 - Set masa si scaune 12 locuri - 1 buc.
D7 - Videoproiector - 1 buc.
D8 - Ecran de proiectie - 1 buc.
D9 - Sistem informatic (calculator,soft) - 1 buc.
D10 - Multifunctionala laser A4 - 1buc.
D11 - Flipchart - 1 buc.
Etaj 1:
D1-1- Set mobilier protocol(1 canapea,2fotolii,3masute joase) - 2buc.
D1-2 - Tejghea bar - 1buc
D1-3 - Masina cuburi gheata - 1buc.
D1-4 - Masina spalat pahare
D1-5 - Vitrina frigorifica - 1buc.
D1-6 - Masina spalat pahare - 1buc.
D1-7 - Expresor cafea - 1buc.
D1-8 - Rasnita cafea - 1 buc.
D1-9 - Storcator fructe - 1 buc.
D1-10 - Blender - 1 buc.
D1-11 - Dulap frigorific - 1 buc.
D1-12 - Hota 2 motoare 1.00/1.00m - 1buc.
D1-13 - Masina gatit 4 ochiuri cu cuptor - 1 buc.
D1-14 - Dulap suspendat L=3.00m - 1 buc.
D1-15 - Front bucatarie in "L" - L=6.85m - 1 buc.
D1-16 - Etajere depozitare - 1.25/0.60/2.10 - 4buc.
D1-17 - Mese servire - 0.80/0.80 - 14buc.
D1-18 - Scaune servire - 0.40/0.40 - 56buc.
D1-19 - Videoproiector - 2 buc.
D1-20 - Ecran de proiectie - 2 buc.
D1-21 - Sistem informatic (calculator,soft) - 2 buc.
D1-22 - Multifunctionala laser A4 - 2buc.
D1-23 - Flipchart - 2 buc.
D1-24 - Plasma mare - 2 buc.
D1-25 - Set masa si 12 scaune - 2 buc.
Etaje 2 si 3
D2;3-1- Pat 1 persoana cu saltea ergonomica 0.90/2.00 - 40buc.
D2;3-2 - Set cearceaf, perna cu fata de perna si pilota cu cearceaf plic - 40buc
D2;3-3 - Draperii – 40 buc.
D2;3-4 - Dulap pentru lenjerie si haine in 2 canate - 20buc.

D2;3-5 - Polita bagaje – 40 buc.
D2;3-6 - Tablou ornamental in fiecare camera - 20buc.
D2;3-7 - Etajere lenjerie in oficiu - 1.20/0.60/2.10- 6buc.
D2;3-8 - Plasma mica - 20 buc.
D2;3-9 - Taburet - 40 buc.
D2;3-10 - Noptiera - 40 buc.
Dotari terenuri sport

Stalpi pentru tenis 2
Fileu tenis de camp 2
Banca pentru terenuri de
tenis 4
Scaun arbitru 2
Tusa teren tenis 1
Mini banca rezerva 6

locuri 1
Fileu volei profesional 1
Stalpi volei profesionali 1
Scaun pentru arbitru din
otel 1
Tabela scor volei
manuala 1
Mini banca rezerva 6 locuri 1

Porti handbal din aluminium
dur 1
Plase porti 1
Tabela scor handbal
manuala 1
Mini banca rezerva 6 locuri 1

Tabela scor baschet manuala 1
Sistem panou baschet 1
Greutate aruncare Polanik 2.5 kg 1

Greutate aruncare Polanik 3,00 kg 1
Greutate aruncare Polanik 4kg 1
Greutate aruncare Polanik 5 kg 1
Greutate aruncare Polanik 6 kg 1
Greutate aruncare Polanik 7.26 kg 1
Cusca atletism pentru aruncarea discului si a ciocanului cod
67391 1
Gard sarituri atletism din aluminiu 40
Bloc start atletism de competitie 4
Discuri atletism de antrenament 0,75 kg 1

Discuri atletism de antrenament 1 kg 1
Discuri atletism de antrenament 1.5 kg 1
Discuri atletism de antrenament1.75 kg 1
Discuri atletism de antrenament 1.5 kg 1

Podium premiere sportivi din metal 1
Porti fotbal fixe 7.32x2.44 m 1

Plase porti fotbal 1
Sistemul catch the ball 2
Banca rezerva 12 scaune 2
Scaune spectatori 850
Fanioane corner 4
Fanioane arbitru 10
Targa medicala 2
Tabela electronica pentru 1
schimb jucatori
Masina liniat teren fotbal 1
Masina de taiat gazon 1
Pichet cu lada de nisip 1mc, complet echipat (2 lopeti, 2 stingatoare mici si un stingator portabil
de 100 l) - 8 buc
Truse medicale - 8 buc.
Tabela electronica multisport pentru scor conform normelor Fiba, Ihf si Fivb. Realizata din
aluminiu, greutate 240 kg.
Cabina de paza – 1 buc. Va avea 2.70/2.70-2.4m si va fi realizata din fibra de sticla in 2 straturi si
Cabina de bilete – 1 buc. Va avea 2.70/2.70-2.4m si va fi realizata din fibra de sticla in 2 straturi
si injectare de spuma poliuretanica intre acestea.Cabina este prefabricata, cu grup sanitar,
tamplarie din PVC.Culoarea acesteia, inclusiv a tamplariei este alba.Se va amplasa pe o
platforma din beton slab armat si va fi conectata la utilitati.

4. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
constau din fonduri proprii, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local şi alte surse legal
constituite.
5. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI
5.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie

In faza de executie nu vor fi create noi locuri de munca, avand in vedere faptul ca se vor
folosi servicii subcontractate si se vor folosi resursele umane existente ale contractorilor. Astfel
proiectul va contribui la mentinerea locurilor de munca deja existente.
Societatea care va executa lucrarea poate oferi locuri de munca pe perioada de executie a
lucrarilor.
5.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare
In faza de operare se estimeaza crearea urmatoarelor locuri de munca:
- locuri de munca permanente
 2 persoane intretinere obiective
 1 administrator
 2 cameriste
6. ANALIZA DE CONSUM AFERENTE UTILITATILOR
Centrala termica
La imobilul cu regim de inaltime St+P+3E, situat in localitatea Cumpana se va executa o
central termica, amplasata la parter, in camera centralei termice, care va alimenta cu agent termic
apa calda 80/60 gr.C un circuit de incalzire si un circuit agent termic la boiler pentru preparareapa
calda menajera.
Necesarul de energie termica este:
Q incalzire corp St+P+3E = 83 000 W
Q apa calda menajera = 35 000 W (prioritar apa calda menajera)
Combustibilul prevazut pentru producerea energiei termice va fi gazul natural.
Conform breviarului de calcul in centrala termica se vor monta urmatoarele utilaje :
01.Un cazan de incalzire centrala din fonta, pentru apa calda 80/60 gr.C
- dimensiunile de gabarit Lxlxh 700 x 1035 x 1 130 mm
- temperatura de lucru 40-95 gr.C
- masa cazanului 636 kg
- presiunea de lucru 3 bar
- randament 90%
- puterea termica 100 Kw
- racord cos fum 200 mm
- racord tur-retur Dn 2”
- combustibil folosit gaz natural
- cantitatea de apa 136 l
- cazanul va fi echipat cu arzator pe combustibil gaz natural,cu insuflare,cu puterea termica
la capacitatea cazanului.
- automatizare cazan.
02. O pompa circulatie agent termic, incalzire, electronica, de linie, cu D = 4 mc/h, H = 8
mCA, Dn 40 mm, U = 400V/50Hz, Pn 6 bar.
03. O pompa circulatie agent termic boiler, electronica, de linie, cu D = 4 mc/h, H = 4 mCA,
U = 220V/50Hz, Dn 32 mm, Pn 6 bar.
04. O pompa recirculare cazan,de linie, electronica, cu D = 1,2 mc/h, H = 4 mCA, U =
220V/50 Hz, Dn 25 mm, Pn 6 bar.

05. Un vas de expansiune inchis cu membrana, capacitate 300 l (Pinitial 1,5 bar, Pfinal 3,0
bar), record 11/2”.
09. Doua supape de siguranta 11/2’’, reglate la 3,0 bar.
10. Un boiler vertical cu un debit de apa calda menajera de 1200 l/h, capacitate 500 l.
11.Distribuitor-colector agent termic, Dn =180 mm.
12.Un racord otel inox cu Dn 200 mm, izolat.
13.Un cos de fum din otel inox, izolate, cu pereti dubli, cu Dn = 20 cm, H = 16 m, prevazut
cu clapeta antiexplozie si stut pentru condens.
14.Senzor de gaz natural
15.Tablou de comanda si automatizare.
16.Filtru impuritati 80 mm
Asigurarea cazanului si a instalatiei

Conform art.9.29, 9.30 pentru dilatarea apei din instalatie, se va monta un vas de
expansiune inchis cu membrana cu capacitatea de 300 l, dimensionata conform STAT 7132.
Pentru a preveni depasirea presiunii de serviciu din instalatie fiecare cazan este echipat cu cate
doua supape de siguranta de 11/2’’, reglate la 3 bar, corespunzatoare presiunii maxime de la
vasul de expansiune.
Alimentarea cu apa a cazanelor, se realizeaza printr-un bransament de la reteaua de
alimentare cu apa la care se va monta o statie de dedurizare.
In centrala termica legaturile intre aparate se vor executa cu teava otel neagra trasa si
teava otel constructii fara sudura.
Pentru siguranta in exploatare a cazanului, arzatorul pe gaz natural montat trebuie sa fie
prevazut cu dispozitiv de nerealizare a aprinderii, existenta flacarii inaintea admisiei
combustibilului, stingerea flacarii, intreruperea alimentarii cu energie electrica.
Cazanul montat trebuie sa respecte conditiile impuse de I.13/2002 art.9.17 privind noxele
rezultate in urma arderii gazului metan dupa cum urmeaza : monoxid de carbon CO 100 mg/mcN,
oxid de sulf SOx 35 mg/mcN si oxid de azot N)x 350 mg/mcN, datele de mai sus sunt maxime
admise pe mcN de gaze arse.
Pentru alimentarea cu combustibil, beneficiarul va comanda un proiect de bransament de
gaze naturale, documentatie intocmita si executata de o intreprindere autorizata conform
NTPEE/08.
Centrala termica este amplasata intr-o incapere special amenajata care corespunde
prevederilor Normativului I.13/02 pentru gradul III de rezistenta la foc. Centrala termica are peretii
din zidarie, din material cu rezistenta la foc de o ora si 30 minute la pereti si o ora si 30 minute la
planseu. Usa exterioara este cu deschidere spre exterior. Conform Normativului I.13/02 cap.10
art.10.21 centrala termica se incadreaza in categoria D pericol de incendiu.
Racordul cazanului la cosul de fum se va executa cu teava din otel inox Dn 200 mm, iar
cosul de fum, din otel inox, cu D = 20 cm si H = 16m, se va prevede la baza cu clapeta
antiexplozie si stut pentru condens.
La partea inferioara a peretelui exterior se va executa un gol de aer cu dimensiunea de 30

x 30 cm iar la fereastra exteioara se va realiza un gol de ventilare. Ambele goluri vor fi protejate la
exterior cu plasa de sarma.
Utilajele din centrala termica trebuie sa detina certificatul de agrementare ISCIR si MDLPL.
In exploatare, supravegherea cazanelor se va face nepermanent de un personal instruit de
agentul economic autorizat ISCIR INSPECT IT.
Centrala termica respecta prevederile NTPEE/08 privind volumul si suprafata vitrata.
Cerinte impuse de PT-A1/2010

Conform PT A1/2010- se vor respecta cerintele tehnice ,,aparate de incalzit alimentate cu
combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale < 400 kw.
Beneficiarul va pune la dispozitia agentului cartile tehnice ale utilajelor din centrala termica,

traduse in limba romana care vor cuprinde datele tehnice ,instructiunile de montare si exploatare.
In centrala termica se va afisa la loc vizibil instructiunile de exploatare a centralei termice si
schema termomecanica.
Probleme P.S.I.
Conform prevederilor Normativului I,13.02 art.9.86 centrala termica va fi echipata pentru
prevenirea si stingerea unui eventual incendiu cu:
- un stingator cu pulbere de minim 6 kg ;
- un stingator cu CO2 minim 6 kg;
Normative si probleme de calitate
Executarea tuturor lucrarilor de instalatii se va face cu personal specializat si autorizat
pentru astfel de lucrari.
In timpul executiei se vor respecta prevederile Normativelor , I13/02, I5/2010, NTPEE/08.
i. Lucrari privind racordurile in incinta

Instalatii electrice
Complexul cuprinde o cladire St+P+3E si cinci gradene pentru spectatori incadrate in
categoria ''C'' de importanta a constructiilor, grad de rezistenta la foc II si risc mic de incendiu,
terenuri de sport pentru antrenamente, recreere si competitii nationale( amatori), respectiv doua
constructii prefabricate cu destinatia de casa de bilete si cabina poarta.
Alimentarea cu energie electrica a obiectivelor proiectate se va realiza conform solutiei
tehnice stabilite prin avizul de racord ce va fi obtinut de beneficiar de la furnizorul din zona , care
va preciza si solutia de contorizare a energiei electrice precum si limita de delimitare intre furnizor
si consumator.
S-au prevazut urmatoarele tipuri de instalatii:
 iluminat normal, iluminat de securitate de evacuare, iluminat de securitate pentru
interventii in centrala termica, prize 230 V si distributie interioara Tv pentru cladire
St+P+3E
 iluminat si prize pentru spatiilede depozitare si grupurile sanitare aferente
gradenelor
 iluminat exterior pe perimetrul incintei realizat cu 12 stalpi metalici cu inaltimea de
10 m, echipati cu cate doua corpuri de iluminat 1x150 W
 iluminat terenuri de sport realizat cu stalpi metalici cu inaltimea de 7 metri echipati
cu corpuri de iluminat 1x150 W
 instalatii forta pentru statia de pompare si puturi forate
 bransamente electrice de incinta pentru obiectivele complexului: cladire St+P+3E,
gradene, casa de bilete, cabina paza, terenuri sport, iluminat incinta
Necesarul de putere calculat pentru fiecare obiectiv este:

I. Cladire St+P+3E Pi = 134,0 kW Pa = 65,0 kW
II. Gradene spectatori Pi = 15,0 kW Pa = 9,0 kW
III. Iluminat perimetral Pi = 4,0 kW Pa = 4,0 kW
IV. Iluminat terenuri sport Pi = 3,6 kW Pa = 3,6 kW
V. Statie pompare Pi = 15,0 kW Pa = 8,0 kW
VI. Puturi forate Pi = 4,4 kW Pa = 4,4 kW
VII. Casa de bilete Pi = 3,0 kW Pa = 3,0 kW
VIII.Cabina paza Pi = 3,0 kW Pa = 3,0 kW
Necesarul de putere total este :
Pi = 182,0 kW
Pa = 75,0 kW
Distributia energiei electrice in incinta beneficiarului se va realiza de la firida de distributie
generala amplasata la limita proprietatii, prin retele electrice executate cu cablu de cupru CYABY

in montaj ingropat, in sapatura, la cele trei firide electrice :
- FB 1 amplasata pe peretele exterior cladirii St+P+3E, alimentand tabloul general al cladirii,
punctul de aprindere al iluminatului incintei, tabloul cabinei poarta si tabloul terenurilor de tenis
- FB 2 amplasata in zona statiei de pompare , alimentand pompele puturilor forate si tabloul
statiei de pompare
- FB 3 in zona gradenelor alimentand tablourile pentru fiecare gradena si tabloul casei de bilete
Iluminatul interior al cladirii St+P+3E se va realiza cu corpuri cu armatura din poliester
armat cu fibra de sticla si dispersor din policarbonat transparent avand grad de protectie IP 20
pentru incaperile de cazare si birouri, respectiv IP 65 pentru centrala termica , grupuri sanitare si
spalatorie. Numarul de corpuri de iluminat s-a stabilit in baza calculelor luminotehnice,
asigurandu-se un nivel mediu de 200 lx in camerele de cazare, respectiv 300 lx in restul
incaperilor si un grad de uniformitate > 0,5.
Comanda iluminatului se va realiza local, cu intreruptoare sau/si comutatoare unipolare in
montaj ingropat sau aparent, avand gradul minim de protectie corespunzator categoriei
incaperilor.
Circuitele de iluminat se vor realiza cu conducta de cupru tip FY protejata in tubulatura
IPEY montata ingropat prin elementele de constructie incombustibile ale cladirii (plansee beton,
sapa pardoselii, tencuiala peretilor de zidarie).
S-au prevazut prize bipolare cu contact de protectie, ce se vor monta ingropat la cca. 0,3
metri de la cota pardoselii finite cu exceptia prizelor aferente aparatelor de aer conditionat pentru
care cota de montaj va fi 2,0 metri.
In tablourile de distributie circuitele de iluminat si prize se vor proteja cu intrerupatoare
automate F+N , prevazute cu protectie diferentiala de 30 mA, avand curba de declansare B.
Bransamentele de incinta se vor realiza cu cablu de cupru tip CYABY montat in sapatura
la cca. 70 cm de la cota terenului amenajat, protejate in tubulatura PVC M dimensionata
corespunzator in zonele supuse eforturilor mecanice. Inainte de inceperea lucrarilor se va face o
identificare a retelelor existente si proiectate de pe amplasament ( electrice, apa, canalizare,
telefonie) conform avizelor obtinute de la proprietarii de retele pentru evitarea avarierii acestora si
pentru asigurarea distantelor minime admise conform NTE 007 si STAS 8591/1/91.
Instalatii sanitare
ALIMENTAREA CU APĂ
Alimentarea cu apă potabilă pentru consum memajer
Se va realiza de la reţeaua stradală printr-un racord PEHD Ø 90 x 6,5 mm, prevăzut cu
cămin apometru pentru măsurarea consumului de apă.
Din acest branşament se vor alimenta următorii consumatori:
- Clădire St+P+3 cu vestiare jucători, arbitri, cabinet medical, tribună oficială, sala de
mese, 20 camere cazare cu baie proprie la etaj II şi III;
- 2 corpuri gradene cu grupuri sanitare pentru public bărbaţi şi femei. La un grup sanitar s-
a prevăzut şi o cabină (wc + lavoar) pentru persoane cu dizabilităţi;
- Racorduri la cabina poartă şi casa de bilete pentru grupurile sanitare.
Pentru terenul de fotbal se vor realiza 2 puturi forate de 60-70 ml adancime, echipate cu
pompe in camine de beton armat de 2x2x2 m.
CANALIZAREA MENAJERĂ
- Evacuarea apelor uzate menajere de la clădirea St+P+3, grupuri sanitare gradene se va face
prin:
- realizarea unei reţele de incintă şi reţea stradală de drumuri proiectate ce se va racorda la
reţeaua stradală existentă;
- colectoarele vor fi din ţeavă PVC – KG având diametre variabile Dn 160/200/300 mm.
– Sistem drenare ape
– Pentru terenul de fotbal

ANEXA 1
LISTA REGLEMENTARILOR TEHNICE IN CONSTRUCTII PE BAZA CARORA A

FOST ELABORATA PREZENTA DOCUMENTATIE
1. Reglementari tehnice privind calculul constructiilor si elementelor de constructii

a. P100 – 1/2013 - Cod de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare
pentru cladiri
b. NP 055-2001 – Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social/culturale, agrozootehnice si industriale. Detalierea parametrilor de
calcul Ks si Tc la nivelul unitatilor administrative teritoriale.
c. CR 1-1-3-2012 – Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
d. CR 0-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor.
e. CR 1-1-4-2012 – Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra
constructiilor.
f. CR 2-1-1.1/2013 – Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton
armat.
2. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea lucrarilor de terasamente
a. C 169-1988 – Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industrial
b. GE 026 – 1997 – Ghid pentrui executia compactarii in plan orizontal si inclinat a
terasamentelor
3. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea fundatiilor
a. GP 014 – 1997 – Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni
seismice in cazul fundarii directe.
b. NP 125/2010 – Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la
umezire
c. NP 112 – 2014 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
d. NP 074 – 2014 – Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii
4. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea lucrarilor de beton, beton armat
si beton precomprimat
a. C 11 – 1974 – Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor din placaj pentru cofraje
b. C 130 – 1978 – Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si
betoanelor
c. P 104 – 1983 – Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si
acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat
d. C 28 – 1983 – Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel – beton
e. P 59 – 1986 – Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase
sudate a elementelor de beton
f. NP 007 – 1997 – Cod de proiectare pentru structure in cadre din beton armat
5. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea lucrarilor de zidarie si pereti
a. GP 053 – 2000 – Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elastica a
peretilor de compartimentare de structura de rezistenta
b. CR 6 – 2013 – Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
c. NE 036 – 2014 – Cod de practica privind executarea si urmarirea executiei
lucrarilor de zidarie
6. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea constructiilor metalice

a. P 54 – 1980 – Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor din profile de
otel cu pereti subtiri formate la rece
b. P 108 – 1980 – Instructiuni tehnice pentru proiectare grinzilor din otel cu sectiune
plina, inima supla, omogene sau hibride.
c. NP 042 – 2000 – Normativ privind prescriptiile generale de proiectare. Verificarea
prin calcul a elementelor de constructie metalice si a imbinarilor acestora.
7. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii
a. C 107/0-2002 – Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice
de cladiri
b. NP 040 – 2002 – Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
hidroizolatiilor la cladiri
c. C 107/6-2002 – Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate)
prin elemente de constructie
d. C 107/7 – 2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor
de inchidere ale cladirilor
e. C 107 – 2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie
ale cladirilor
8. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea lucrarilor de pardoseli, plinte,
scafe, elemente de scari
a. GP 037 – 1998 – Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii
pardoselilor la cladiri civile
9. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice
a. I 18/1 -2001 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice
interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie
b. NP 061 -2002 – Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat
artificial din cladiri
c. I 7 – 2011 – Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor.
d. GP 028 – 1999 – Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalatiilor
electrice din cladiri
10. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor de apa si canalizare
a. I 9 – 2015 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
b. NP 003-1996 - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena
c. P 96 – 2015 – Ghid pentru proiectarea si executarea instalatiilor de canalizare a
apelor meteorice din cladiri civile, social – culturale si industrial
d. S- 1994 – Ghid de proiectare – Instalatii sanitare – S- Mapa proiectantului
e. AC – 1998 – Ghidul de proiectare si executie a retelelor si instalatiilor exterioare cu
alimentare cu apa si canalizare A-C Mapa proiectantului
f. GP 043 – 1999 – Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din PVC si polietilena si
polipropilena
11. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea instalatiilor termice,
conditionarea aerului, gaze
a. I 35 – 1982 – Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de incalzire cu radiatoare din table de otel ROTERM
b. GP 051 – 2000 – Ghid de proiectare, executie si exploatare a centralelor termice
mici

c. NP 058 – 2002 – Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor centralizate
de alimentare cu energie termica – retele si puncta termice
d. I 5 – 2010 – Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
ventilare si climatizare
e. G – 1997 – Ghid de proiectare – Instalatii de gaze –G- Mapa proiectantului
f. I – 1995 – Ghid de proiectare – Instalatii de incalzire – I – Mapa proiectantului
12. Reglementari tehnice privind proiectarea si executarea cladirilor de locuit si social –
culturale
a. NP 057-2002 – Normativ pentru proiectarea cladirilor de locuinte
b. NP 063 – 2002 – Normativ privind criteriile de performanta specific rampelor si
scarilor pentru circulatia pietonala in constructii
c. GP 089 – 2003 – Ghid privind proiectarea scarilor si rampelor la cladiri
d. NP 051-2012 – Normativ privind adaptarea cladirilor civile si a spatiului urban
aferent la exigentele persoanelor cu handicap
13. Reglementari tehnice privind cerintele stabilite prin Legea nr. 10/1995
a. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
b. NP 068 – 2002 – Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al
cerintei de siguranta in exploatare
c. NP 066-2002 – Normativ privind proiectarea terenurilor sportive si stadioanelor
(unitatea functionala de baza) din punct de vedere al cerintelor Legii nr. 10/1995
d. GT 059-2003 – Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, pentru instalatiile electrice
din cladiri
e. GT 060 -2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, pentru instalatiile de
incalzire centrala
f. GT 063 – 2004 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, pentru instalatiile sanitare
din cladiri
g. NP 102-2004 – Normativ pentru proiectarea si montajul peretilor cortina pentru
satisfacerea cerintelor de calitate prevazute de Legea nr. 10/1995
14. Reglementari tehnico – economice si metodologice
a. Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor
b. P 91/1-2002 – Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrari si
obiecte de constructii pentru investitii realizate din fonduri publice
15. Reglementari tehnice privind securitatea la incendiu
a. P118-1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
b. P 118/2 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a
II-a – Instalatii de stingere
c. P 118/3-2015 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor.
d. MP 008-2000 – Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a
prevederilor normativului de siguranta la foc P118-1999
b. Durata de realizare a investitiei = 12 luni
c. Avize, acorduri, acte de aprobare

- Certificatul de urbanism nr. 308/29.08.2014 emis de Primaria Com. Cumpana
- Aviz Agentia pentru protectia mediului Constanta nr. 14653RP / 09.12.2014
- Aviz alimentare cu apa nr. 73/14321/11.12.2014

- Aviz alimentare cu energie electrica nr. 140235951/11.12.2014
- Aviz Congaz nr. 861B/10.12.2014
- Aviz Directia de Sanatate Publica Constanta nr. 20758R / 09.12.2014
- Aviz Directia Judeteana pentru Cultura Constanta nr. 1401 /Z/ 09.12.2014
- Punct de vedere ISU “Dobrogea” nr. 414/14/SU-CT/15.12.2014
- HCL UAT Cumpana nr. 142/11.11.2015 de aprobare a cofinantarii
De asemenea se prezinta si avizele emise de federatiile de specialitate astfel:

- Aviz Federatia de Fotbal – nr. 102 / 26.08.2015
- Aviz Federatia de Oina - nr. 303 / 25.08.2015
- Aviz Federatia Romana de Atletism – nr. 1086 / 26.08.2015


Memoriu S.F.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu S.F.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

office@decodesign.

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

1.3. TITULARUL INVESTIŢIEI : Consiliul Local Cumpana

1.4 BENEFICIARUL INVESTIŢEI : Consiliul Local al comunei Cumpana

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI

2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Cumpăna este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România. Localitatea a primit

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 1

2.1.b. INFORMAȚII PRIVIND ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 2

Art. 3. - (1) Autoritatile administratiei publice, unitatile si institutiile de invatamant, institutiile

Strategia Nationala pentru Relansarea Sportului Romanesc elaborata de catre Ministerul

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 3

2.2.b. SCENARII TEHNICO ECONOMICE PROPUSE

Proiectantul a propus beneficiarului două scenarii tehnico-economice după cum urmează:

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 4

2.2.b.3. SCENARIU RECOMANDAT DE ELABORATOR

2.2.b.4. AVANTAJELE SCENARIULUI RECOMANDAT

2.3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI

2.3.a. ZONA ŞI AMPLASAMENTUL

Obiectivul proiectat în prezenta documentaţie este amplasat în Dobrogea – judetul

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 5

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 6

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 7

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 8

Obiectivul investițional proiectat va fi amplasat în comuna Cumpana, str. Straja, nr.

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 9

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 10

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 11

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 12

Date generale comuna Cumpana

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 13

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 14

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 15

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 16

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 17

2.3.d. STUDII DE TEREN

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 18

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 19

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 20

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 21

Factorii care conditioneaza Descrierea situatiei din Punctaj estimativ

Analizand punctajul obtinut, amplasamentul cercetat se incadreaza in categoria

Conditii estimative de fundare

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 22

Pentru terenurile de sport se recomanda proiectarea si realizarea unui sistem de dren

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 23

2.4. DESCRIEREA CONSTRUCTIVĂ, FUNCȚIONALĂ ȘI TEHNOLOGICĂ

2.4.1. Descrierea funcţională

Prin tema de proiectare s-a propus realizarea următoarelor spaţii şi amenajări :

- teren de fotbal 105/68 ml

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 24

Din punct de vedere functional cladirea este impartita astfel:

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 25

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 26

Descrierea constructivă şi tehnologică pe categorii de lucrări este după cum

Se vor executa următoarele lucrări:

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 27

Structura de rezistenţă a clădirii este următoarea:

 fundatie tip radier general asezat pe perna de piatra de 60 cm grosime

Asigurarea exigentelor minime de calitate:

Studiu de fezabilitate Beneficiar: Consiliul Local Cumpana 2014 Pag. 28

Riscul izbucnirii incendiului