DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTIE

EFICIENTIZARE ENERGETICA GRADINITA CU

PROGRAM PRELUNGIT NR.23,
Aleea Rasnovenilor nr. 46, PLOIESTI, PRAHOVA

BENEFICIAR
UAT PLOIESTI, JUDETUL PRAHOVA

AUGUST 2017

1
Lista de semnaturi

Sef proiect: Arh. Ursache Ana-Maria

Colectiv de elaborare:

Arh. Ana Maria Ursache

Arh. Maria Ghinia
Ing. Geni Manolachi
Ing. Geani Amaximoaei
Ing. Ionut Stefan
Ing. Marius Popescu
Econ. Mihaela Guler

consultant Georgiana Vintilescu

AUGUST 2017

2
A.1 DATE GENERALE

1 Denumirea obiectivului de investitii

EFICIENTIZARE ENERGETICA GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.23

2 Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)

Tara: Romania
Judetul: Prahova
Municipiul: Ploiesti

Figura 1. Identificarea zonei unde se va realiza investitia

Adresa: Aleea Rnovenilor, nr.46, Ploiesti, Prahova

3 Titularul investiiei

MUNICIPIUL PLOIESTI, JUDETUL PRAHOVA

4 Beneficiarul investitiei

MUNICIPIUL PLOIESTI, JUDETUL PRAHOVA

5 Elaboratorul documentatiei/ Proiectantul lucrarilor de interventie

Proiectant general: INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.

ROMANIA, BUCURESTI, Splaiul Independentei nr. 294, sector 6,
Telefon: +40 (021) 319.48.54, 55, Fax: +40 (021) 319.48.58 E-mail consult@intergroup.ro
Reg. Com. J 40/6798/2000, C.U.I. RO 13215737
Cod CAEN 7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legata de acestea

3
6 Date tehnice
Proprietarul, Municipiul Ploiesti, detine in proprietate conform HCL 49/24.03.2017, imobilul aflat la
adresa: Aleea Rnovenilor, nr.46, Ploiesti.

Imobilul este format din teren cu suprafata de 3878 mp si construcii:

- C1- Spaiu nvmnt S(tehnic)+P+1E
- C2- Construcie anex, S+P
Cladirea gradinitei, C1, este o cladire subsol (tehnic, partial), parter si etaj, cu suprafata construita
la sol de aprox. 934 mp, iar suprafata desfasurata de aprox. 2084 mp (inclusiv subsol).

Parcela de teren pe care este amplasata cladirea este plata, far denivelri. Regimul de nlime al
cldirii este subsol tehnic (canale tehnice pentru instalatii h.niv = 1,54 m, 2.36 m si 1.93m), parter
(h.liber = 2.84 m) si etaj (h.liber = 2.84 m). Acoperisul este de tip terasa necirculabila. n plan,
cldirea are form neregulat. Este impartita in 4 tronsoane, despartite prin rosturi seismice.
Aria construit este de aproximativ Ac = 934 mp, iar aria desfurat este de Ad = 2084 mp,
inclusiv subsol.
Din punct de vedere funcional, cldirea are destinaia de spaiu pentru nvmnt pentru
precolari i anteprecolari.

La momentul actual, n cldirea C1, aflat la adresa: Aleea Rnovenilor nr.46, i desfoar
activitatea urmtoarele instituii:
- Grdinia cu Program Prelungit Nr.23
- Crea Nr.23
- Centru de zi pentru copii precolari

Institutiile sunt distribuite n interiorul cladirii astfel:

Grdinia cu Program Prelungit Nr.23 8 Sali de clasa ( Parter si Etaj)
Crea Nr.23 2 Sali de clasa ( Etaj)
Centru de zi pentru copii precolari 1 sala de clasa (Parter)
1 sala de mese (Parter)

A.2 DESCRIEREA INVESTITIEI/LUCRARI DE INTERVENTIE

7 Situatia existenta a obiectivului de investitii

SITUATIA EXISTENTA:
Cladirea dezvoltata pe subsol, parter si etaj gazduieste 12 clase, in care invata n medie 300
copii prescolari i anteprecolari si isi desfasoara activitatea 40 cadre didactice si personal de
administrare si intretinere.

Fig. 2. Vedere exterioara Fig. 3. Vedere exterioara

Orarul de functionare este de 8 ore pe zi, de luni pana vineri, cu exceptia vacantelor scolare.
Cladirea a fost construita la inceputul anilor 70. In plan, cladirea are forma neregulata.

4
Regimul de inaltime al cladirii este S(tehnic)+P+1E.
Fundaiile - sunt de tip continuu (retea de grinzi pe doua directii) sub stalpii pereii din beton i
sunt realizate din beton simplu i/sau beton armat. Cota de fundare este variabil: -1.30m (-1.00
fata de CTN) pe zonele fara subsol tehnic si intre -2.35m si -3.65m in zonele cu subsol tehnic.
Latimile grinzilor de fundare variaza intre 45cm si 85cm. In dreptul stalpilor de beton armat fundatii
sunt evazate fata de fundatiile continue. Subsolul parial este realizat din perei portani din beton
armat cu grosimi de 20, 25 si 30 cm. Planeul este alctuit din beton armat (grinzi, centuri si placa
de 15cm grosime). Suprastructura este realizat din perei portani din beton armat, cu grosimea
de 16 cm (fr tencuial - perei exteriori i interiori).
Pereii interiori cu grosimea de 16 cm (fr tencuial) au i rol de compartimentare.
Stalpii din beton armat turnat monolit au sectiunea de 30x40cm. Planseele sunt realizate din
panouri, semipanouri sau din fasii din beton armat prefabricat. Acestea reazema fie pe peretii de
inchidere si pe diafragmele din beton armat fie pe grinzi din beton armat prefabricat (20x50 si
20x30)care la randul lor reazema pe stalpii din beton armat din peretii de inchidere si pe
diafragmele din beton armat.
Acoperiul este de tip terasa necirculabila prevazuta cu un atic perimetral din zidarie de caramida
de 25cm grosime si inaltime de 60cm.
nchiderile sunt realizate din perei din zidrie de crmid, avnd grosimea de 2 5 cm.
Compartimentrile sunt realizate din pereii portani de beton armat, avnd grosimea de 16 cm
(fra tencuiala), si din zidarie de caramida cu grosime de 12 cm.
Din punct de vedere arhitectural, construcia este ntr-o stare tehnic satisfctoare. Pe faade,
tencuiala prezint, pe suprafee restrnse, fisuri, crpturi, pete de umezeal (uscate la momentul
inspeciei), exfolieri locale. La interior, cldirea nu prezint fisuri, crpturi sau pete de umezeal,
fiind intretinuta corespunzator. Defectele locale ale faadelor au drept cauza principala scurgerea
apelor meteorice de pe acoperisul constructiei (rezolvarea deficitara a protectiei aticului perimetral,
rezolvarea deficitara a detaliilor de glafuri exterioare pentru ferestre). In subsol sunt infiltratii de
apa din cauza vechimii conductelor ale instalatiei de alimentare cu apa. Cldirea este dotat cu
instalaii de ap-canal, instalaii electrice de iluminat i prize, instalaii termice, precum i instalaie
de gaze. Nu se cunoaste starea de functionare a acestora. Circulaia pe vertical este asigurat
prin doua scri principale pentru gradinita si cresa si una secundara pentru corpul central destinat
serviciilor. Accesul pe terasa necirculabila se face prin intermediul unei scari metalice, printr-un gol
de aprox. 60x70cm, prevazut cu chepeng metalic. Cladirea nu se afla pe lista monumentelor
istorice.

Starea tehnica din punctul de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in

constructii, potrivit legii:

a) rezisten mecanic i stabilitate;

Conform expertizei tehnice pentru structura existenta s-a acordat clasa de risc seismic
Rs III (care cuprinde construciile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta
degradri structurale care nu afecteaz semnificativ sigurana structural, dar la care
degradrile nestructurale pot fi importante). Starea cladirii analizate este corespunzatoare,
la nivel de structura din punct de vedere a rezistentei si stabilitatii, dar, raportat la practicile
curente, are detalii neconforme. La nivel de finisaje, prezinta degradari locale. Nu se
recomanda lucrari de consolidare de ansamblu, dar se recomanda reparatii locale.
b) securitate la incendiu;
In prezent cladirea nu corespunde cerintelor indicate in P118 -1999 Normativ privind
securitatea la incendiu a cladirilor. Este necesara dotarea cladirii cu instalatie de
hidranti interiori, precum si realizarea unei scari exterioare de evacuare a etajului.
c) igien, sntate i mediu nconjurtor;
Cladirea corespunde legislatiei in vigoare privind igiena si sanatatea populatiei, cu
mentiunea ca numarul de copii care frecventeaza gradinita este mai mare decat cel

5
 pentru care a fost proiectata initial cladirea. Este necesara realizarea unor cabine de
wc pentru persoane cu dizabilitati- copii si adulti, conform NP051/2012.
d) siguran i accesibilitate n exploatare;
Constructia corespunde cerintelor de siguranta si accesibilitate in exploatare indicate in
legislatia specifica.
e) protecie mpotriva zgomotului;
Constructia corespunde cerintelor de protectie impotriva zgomotului indicate in
legislatia specifica.
f) economie de energie i izolare termic;
Conform auditului energeti, in vederea cresterii eficientei energetice, este necesara
anveloparea cladiri cu termosisteme eficiente si inlocuirea tamplariei existente cu
tamplarie termoizolanta performanta.
g) utilizare sustenabil a resurselor naturale.
Aceasta cerinta nu este indeplinita de catre cladirea proiectata. In cadrul lucrarilor de
reabilitare termica se va avea in vederea utilizarea sustenabila a resurselor naturale.

ALCATUIRE FUNCTIONALA:
SUBSOL
NR.
CRT.
DENUMIRE INCAPERE
1 Casa scarii
2 Hol
3 Hol
4 Camera
5 Camera
6 Camera

PARTER
NR.
CRT.
DENUMIRE INCAPERE
1 windfang
2 hol
3 Casa scarii
4 Cabinet medical cu G.S.
5 Coridor
6 Camera grupa
7 Depozitare
8 Camera grupa
9 Depozitare
10 Grup sanitar
11 Vestiar
12 Coridor
13 Camera grupa
14 Camera grupa
15 Depozitare
16 Depozitare
17 Grup sanitar
18 Windfang
19 Coridor
20 Bucatarie
21 Spalator
22 Camara

6
23 Camara
24 Magazie
25 Vestiar
26 Grup sanitar
27 Windfang
28 Casa scarii
29 Primire vestiar
30 Camera grupa
31 Depozitare
32 Birou
33 Sala de mese
34 Birou
35 Birou
36 Anexa
37 Grup sanitar
38 Izolator cu G.S.

ETAJ
NR.
CRT.
DENUMIRE INCAPERE
1 Casa scarii
2 Hol distributie
3 Director
4 Coridor
5 Camera grupa
6 Depozitare
7 Camera grupa
8 Depozitare
9 Grup sanitar
10 Sas
11 Depozitare
12 Primire vestiar
13 Camera grupa
14 Camera grupa
15 Depozitare
16 Grup sanitar
17 Sas
18 Depozitare
19 Coridor
20 Oficiu
21 Grup sanitar
22 Contabilitate
23 Oficiu cresa
24 Spalatorie
25 Depozitare
26 Calcatorie
27 Vestiar
28 Casa scarii
29 Primire vestiar filtru
30 Cabinet medical
31 Birou
32 Camera grupa
33 Camera grupa
34 Depozitare
7
35 Grup sanitar

Fig. 4 .Vedere interioara sala de Fig. 5 Vedere Fig. 6. Vedere interioara hol
clasa interioara grupuri
sanitare

S-a constatat ca in cladire nu sunt prevazute grupuri sanitare adaptate persoanelor cu dizabilitati.
La parter, pe una dintre cile de evacuare a fost realizat un vestiar pentru personal. Acesta
afecteaza in mod negativ calea de evacuare.

INTERVENTII EFECTUATE ASUPRA CLADIRII:

Conform informatiilor primite de la beneficiar, interveniile efectuate asupra cldirii eunt
- 2008- inlocuire tamplarie existenta cu tamplarie PVC cu 3 camere cu geam termopan
- 2012- reparatii pluviale
- 2012- inlocuit corpuri de incalzit existente cu radiatoare otel
- 2014- reparatii instalatie canalizare, igienizari
- 2015-revizie instalatii sanitare
Nu au fost schimbate solutiile tehnice.
Nu au fost aplicate pe fatada si terasa materiale termoizolante.

7.1 Incadrarea constructiilor in clasa de importanta

Caracteristici esentiale de calcul

Denumire Clasa/Nivel de performanta
Caracteristica macroseismica a
amplasamentului ag = 0,28 g; Tc = 1,6
P100-1/2013 Cod de proiectare seismica
Clasa de importanta si expunere
II
P100-1/2013 Cod de proiectare seismica
Categoria de importanta
Hotararea Guvernului nr. 766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea in
C
constructii, cu modificarile si completarile
constructie de importanta normala
ulterioare
Regulament privind stabilirea categoriei de
importanta a constructiei
Zona climatica II
C 107-2005 Partea a III - a; anexa D; Normativ
privind calculul termotehnic al elementelor de

8
 Denumire
constructie ale cladirilor
Grad de rezistenta la foc
P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a
constructiilor
Clasa/Nivel de performanta
II
risc mic de incendiu - incaperile cu risc mijlociu /
mare nu depasesc 30% din totalul constructiei
(risc mijlociu de incendiu pentru bucatariile
comune de pe fiecare nivel, risc mic pentru restul
incaperilor)

Valoarea de inventar a constructiei

Nu este cazul.
Indicatorul de apreciere a eficientei economice este dat de raportarea valorii de investitie a
lucrarilor de interventii la valoarea de inventar a cladirii:

Valoareluc rari int ervetie

Indicatoreficienta 1
valoarecla dire
Datorita lucrarilor de interventii executate se realizeaza o imbunatatire a cladirii.
Valoarea de inventar a cladirii nu a fost actualizata.

Actul doveditor al fortei majore

Nu este cazul.

7.2 Concluziile raportului de expertiza tehnica/audit energetic

7.2.1 Concluziile expertizei tehnice intocmita de expert tehnic ing, Gheorghe Bogatu (autorizatie E
201/1992).

Pentru structura existenta s-a acordat clasa de risc seismic Rs III (care cuprinde
construciile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradri structurale care nu
afecteaz semnificativ sigurana structural, dar la care degradrile nestructurale pot fi
importante). Starea cladirii analizate este corespunzatoare, la nivel de structura din punct de
vedere a rezistentei si stabilitatii, dar, raportat la practicile curente, are detalii neconforme. La nivel
de finisaje, prezinta degradari locale. Nu se recomanda lucrari de consolidare de ansamblu, dar se
recomanda reparatii locale, se va reproiecta sistematizarea verticala a terenului pentru
indepartarea apelor meteorice iar instalatiile de scurgere se vor repara; finisajele se vor trata
adecvat. Lucrarile de interventie in scopul cresterii eficientei energetice a cladirii, ce pot consta in
termoizolarea fatadelor, termo-hidroizolarea acoperisului terasa, termoizolarea planseului peste
subsolul tehnic, schimbarea tamplariei exterioare etc., nu pot pune in pericol rezistenta si
stabilitatea structurii de rezistenta si nu pot schimba incadrarea in clasa de risc seismic.

7.2.2 Auditul energetic

Elaborator Auditor energetic atestat GR. I (C+I) ING. VALEANU VALENTIN

Concluziile raportului de audit energetic

9
7.3 NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI
Uniunea Europeana sustine, in prezent, o politica energetica ambitioasa, care acopera toate
sursele de energie, de la combustibili fosili (titei, gaz si carbune) pna la energia nucleara si cea
regenerabila (solara, eoliana, geotermala, hidroelectrica etc.), in incercarea de a declansa o noua
revolutie industriala, care sa duca la o economie cu consum redus de energie si limitarea
schimbarilor climatice, asigurnd ca energia pe care o consumam va fi mai curata, mai sigura, mai
competitiva si durabila.
Pachetul Energie Schimbari Climatice, stabileste, pentru Uniune, o serie de obiective pentru
anul 2020, cunoscute sub denumirea de obiectivele 20-20-20, si anume:

reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului 1990;
cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul
consumului energetic al Uniunii Europene, precum si o tinta de 10% biocarburanti in
consumul de energie pentru transporturi;
o reducere cu 20% a consumului de energie primara, care sa se realizeze prin
imbunatatirea eficientei energetice, fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa
acestor masuri

Programul Operational Regional, prin intermediul Axei prioritare 3 - Sprijinirea tranzitiei catre
o economie cu emisii scazute de carbon, Prioritatea de investitii 3.1 Sprijinirea eficientei
energetice, a gestionarii inteligente a energiei si a utilizarii energiei din surse regenerabile in
infrastructurile publice, inclusiv in cladirile publice, si in sectorul locuintelor, propune o serie de
instrumente financiare si legale pe directia conformarii cu politica europeana in domeniul eficientei
energetice la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale din Romania.

Strategia integrata de Dezvoltare Urbana, in Analiza nevoilor de dezvoltare si a zonelor de

interventie, capitoplul 1.3 Mediu identifica eficienta energetica drept una dintre orientarile
prioritare la nivelul Polului de crestere Ploiesti, in contextul schimbarilor climatice pe care
societatea le traverseaza in prezent si a resurselor regenerabile din ce in ce mai limitate pe care
societatea le are la dispozitie. Strategia puncteaza necesitatea autoritatilor locale de a derula
eforturi pentru valorificarea potentialului energiei regenerabile in sectoarele privat si public, cu atat
mai mult cu cat acest potential este unul foarte ridicat la nivelul Polului de crestere Ploiesti. Astfel,
in Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana a Polului de Crestere Ploiesti, Judetul Prahova si
chiar si Municipiul Ploiesti concentreaza un volum foarte insemnat de resurse energetice
conventionale, fiind un centru al industriei de extractie si prelucrare a petrolului si gazelor naturale
din Romnia, dar si al resurselor regenerabile. Astfel, conform datelor ICPE, ANM si ICEMENERG
(2006), zona Ploiesti are o intensitate a radiatiei solare de circa 1250-1300 kWh/mp/an, valoare
medie in context national, iar viteza medie anuala a vntului atinge 4 m/s la 50 m deasupra solului,
ceea ce face rentabile investitiile in turbine eoliene. De asemenea, potentialul energetic anual al
biomasei agricole si lemnoase din judet este de peste 430 TJ (IINL, 2006), iar rurile din amonte
de Ploiesti (Prahova, Teleajen, Doftana) au potential de amenajare pentru microhidrocentrale
(Hidroelectrica si UPB, 2005).

In ceea ce priveste sectorul privat, in ultimii ani, Municipiul Ploiesti a derulat ample actiuni de
imbunatatire a utilizarii energiei electrice si termice de catre locuitorii localitatii.
Peste 50 de blocuri de locuinte private au fost reabilitate termic in perioada 2010 - 2016, prin
proiecte derulate atat cu sprijin financiar nerambursabil, cat si prin eforturi proprii ale Municipiului
Ploiesti si ale locatarilor.

In ceea ce priveste cladirile din sectorul public, datorita numarului mare de cladiri pe care le
detine in proprietate Municipiul Ploiesti si a resurselor bugetare limitate, initiativele pentru
cresterea eficientei energetice nu au fost, pana la aceasta data, la fel de numeroase ca cele din
sectorul privat.

10
 In acest context, numeroase cladiri publice detinute de catre Municipiul Ploiesti nu respecta
parametrii prevazuti de standardele europene si nationale in ceea ce priveste consumurile de
resurse energetice aferente asigurarii conditiilor adecvate de desfasurare a activitatii in cadrul lor.
In acest context, prezentul proiect propune implementarea de masuri care sa conduca, pe de
o parte, la scaderea consumului de energie in cadrul cladirii vizate de investitie, iar pe de alta
parte, sa introduca, in consumul total de energie necesar functionarii cladirii, o componenta de
minim 10% energie obtinuta din surse regenerabile.

Singura masura pentru eficientizare energetica de care a beneficiat cladirea studiata, a fost
realizata in anul 2008, si a presupus inlocuirea tamplariei de lemn cu una din PVC cu 3 camere si
geam termopan care nu mai corespunde standardelor de eficienta energetica din prezent. Alte
masuri de crestere a eficientei energetice nu au mai fost intreprinse asupra prezentei cladiri
aceasta nu dispune de un sistem de gestionare inteligenta a consumurilor de resurse in vederea
asigurarii echilibrului termic si alimentarii cu electricitate. De aceea, desfasurarea activitatii in
cadrul imobilului ce face obiectul proiectului duce, in prezent, la pierderi mari de energie. Aceste
pierderi pot fi reduse, prin implementarea unor masuri de crestere a eficientei energetice cum sunt:
imbunatatire izolatiei termice a anvelopei cladirii, reabilitarea si modernizarea instalatiilor pentru
prepararea, distributia si utilizarea agentului termic pentru incalzire si a apei calde menajere,
modernizarea sistemelor de ventilare si climatizare, si prin introducerea de tehnologii care sa
permita utilizarea surselor de energie regenerabila pentru asigurarea necesarului de energie a
cladirii si prin implementarea unui sistem de management energetic. Toate aceste masuri avnd ca
scop imbunatatirea eficientei energetice si monitorizarea consumurilor de energie. De asemenea,
corpurile de iluminat fluorescent si incandescent vor fi inlocuite cu corpuri de iluminat cu eficienta
energetica ridicata si durata mare de viata, cu respectarea normelor si reglementarilor tehnice.

Auditul energetic elaborat pentru cladirea ce face obiectul investitiei si Documentatia

tehnico-economica descriu, detaliat, masurile identificate ca fiind optime pentru atingerea
tintei privind eficienta energetica a imobilului dupa implementarea proeictului (la finalul
implementarii minim 10% din consumul total de energie primara va fi realizat din surse
regenerabile de energie).

In ceea ce priveste oportunitatea investitiei, aceasta este data, in principal, de existenta

fondurilor nerambursabile destinate eficientizarii energetice a cladirilor publice, prin Apelul de
Proiecte prezent, aferent Prioritatii de Investitii 3.1 Sprijinirea eficientei energetice, a gestionarii
inteligente a energiei si a utilizarii energiei din surse regenerabile in infrastructurile publice, inclusiv
in cladirile publice, si in sectorul locuintelor, operatiunea B Cladiri publice.

Oportunitatea investitiei este data de existenta unei surse de finantare pentru obiectivul ce
necesita a fi modernizat/reabilitat, sursa reprezentata de Prioritatea de Investitii 3.1 Sprijinirea
eficientei energetice, a gestionarii inteligente a energiei si a utilizarii energiei din surse
regenerabile in infrastructurile publice, inclusiv in cladirile publice, si in sectorul locuintelor,
operatiunea B Cladiri publice din cadrul PROGRAMULUI OPERATIONAL REGIONAL 2014
2020.
Este o oportunitate care apare rar si a carei accesare in cadrul apelului la proiecte din anul
2017 este extrem de importanta, data fiind valoarea mare a finantarii nerambursabile ce se doreste
a fi accesata, precum si intensitatea ridicata a acesteia (98% din valoarea cheltuielilor eligibile).
Sprijinul nerambursabil este esential pentru atingerea obiectivului proiectului si se dovedeste,
astfel, a avea o importanta deosebita pentru indeplinirea obiectivelor strategice de dezvoltare ale
Municipiului Ploiesti.

A.3 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

11
DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA

Pentru cresterea eficientei energetice a intregii cladiri, proiectul propune urmatoarele lucrari de
interventie:

placarea termica exterioara a suprafetelor opace ale fatadelor de la suprastructura cu

termosistem cu element termoizolant din placi din poliizocianurat 10 cm grosime caserate
cu fibra de sticla, cu tencuiala decorativa
Coeficientul de izolare termica a placii de poliizocianurat este de D = 0.026 W/mk.
Densitatea placilor este de 35kg/mc.
izolarea soclului cu polistiren extrudat in grosime de 10 cm grosime,
Coeficientul de izolare termica a placii de polistiren extrudat este de D = 0.035 W/mk.
Densitatea placilor este de 100kg/mc.
termoizolarea terasei cu element termoizolant placi din poliizocianurat 14 cm grosime, cu
membrana hidroizolanta dublu adeziva
Coeficientul de izolare termica a placii de poliizocianurat este de D = 0.023 W/mk.
Densitatea placilor este de 35kg/mc.
termoizolarea planseului de peste parter, la intrados, acolo unde deasupra sunt
apartamente, cu polistiren expandat de 60 mm grosime;
Coeficientul de izolare termica a placii de polistiren expandat este de D = 0.041W/mk.
Densitatea placilor este de 15kg/mc.
schimbarea ferestrelor care nu asigura un grad de izolare termica corespunzator, cu
tamplarie PVC min. pentacameral si geam termorezistent;
Coeficient de izolare termica al tamplariei propuse: Uf= 1,0 W/mK
In salile de clasa toate tamplariile de ferestre vor fi dotate cu sistemul de aerisire care va
asigura o aerisire automat permanent, aa numita aerisire pasiv, i care funcioneaz
pe principiul compensrii diferenei de presiune existente ntre spaiul din interior i exterior.
Acest sistem poate fi prevzut cu un dispozitiv rotativ de nchidere/deschidere manual,
care v ofer posibilitatea de a controla manual aerisirea n momentele n care este nevoie.
Datorit modului de funcionare, pe baza diferenei de presiune interior/exterior, acest
sistem nu necesit consumul de energie electric pentru a opera.
Pe coridoare, aceste grile de ventilatie se vor monta la cateva ferestre, pentru a asigura o
ventilatie permanenta a spatiului interior.
schimbarea usilor de acces in cladire, care nu asigura un grad de izolare termica
corespunzator, cu tamplarie din aluminiu cu rupere de punte termica si geam
termorezistent. La usile de acces in cladire se vor monta dispozitive de autoinchidere. In
zona accesului principal, in windfang, se va monta al doilea rand de usi, pentru a asigura
un spatiu tampon cu scopul de a diminua pierderile de caldura din interior spre exterior.
Coeficient de izolare termica al tamplariei propuse: Uf= 1,0 W/mK
izolarea termica a conductelor instalatiei termice propuse a fi montate precum si a celor
existente de a.c.m. din subsol
montarea robinetelor de echilibrare termohidraulica la baza fiecarei coloane
montarea de robinete cu cap termostatic, robinete reglare retur si robinete de aerisire, la
radiatoare
prevederea unui sistem de automatizare a instalatiei de incalzire
montarea unui recuperator de caldura pentru instalatia de ventilare a incaperii de spalatorie
si calcatorie
se vor monta corpuri interioare de iluminat cu LED

PENTRU FOLOSIREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE:

se va implementa un sistem mixt format dintr-o instalatie cu pompe de caldura de tip sol-
apa si modulul termic racordat la reteaua locala de incalzire, incalzire cu radiatoare de otel
pentru joasa temperatura
12
 Se vor amplasa panouri fotovoltaice pe terasa cladirii

DESCRIEREA LUCRARILOR CONEXE

Conform art. 4.2.107. din P118/1999 Normativ de siguranta la incendiu a constructiilor se
va realiza o scara exterioara de evacuare a etajului. Aceasta scara se va realiza pe latura
de vest a cladirii. Se vor practica goluri de usa in fatada care va face legatura intre holul
etajului si scara exterioara.
Cladirea va fi dotata cu instalatie de stingere incendiu cu hidranti interiori.
Cladirea va fi echipata cu instalatie de detectie si semnalizare incediu
Se va optimiza compartimentarea in zona grupurilor sanitare, se vor amenaja grupuri
sanitare (cate o cabina) pentru persoane cu dizabilitati- copii si adulti, conform
NP051/2012-Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la nevoile
individuale ale persoanelor cu dizabilitati
Se propun recompartimentri interioare n vederea introducerii echipamentelor (camera
pompe de caldura, statie de pompare hidranti interiori incendiu, sistem panouri
fotovoltaice). Functiunile din spatiile pentru aceste echipamente se vor reloca in spatii
special amenajate.
Se vor reorganiza grupurile sanitare pentru introducerea unui grup sanitar pentru persoane
adulte cu dizabiliti i a unuia pentru copii cu dizabiliti;
Pentru amplasarea centralei de detectie si semnalizare incediu este necesara realizarea
unei compartimentari interioare, conform normativului de securitate la incediu. Aceasta se
va realiza la parter, in zona accesului de serviciu in bucatarie.
In vederea realizarii termoizolatiei de fatada se vor demonta si remonta toate confectiile
metalice existente (aparate de aer conditionat, inclusiv suporturile metalice, glafuri, burlane,
stresini, glaful de tabla de pe aticul blocului, grile de aerisire) si alte elemente (cabluri, etc.)
De asemenea se va realiza etansarea rostului seismic.
Copertinele degradate peste zonele de acces in cladire se vor reconditiona, urmand a se
efectua termohidroizolarea acestora.
In cazul in care, pentru executarea lucrarilor de reabilitare pe fatadele si terasa cladirii, este
necesara dezafectarea instalatiei de paratraznet (daca aceasta exista), atunci dupa
terminarea acestor lucrari, se va reface instalatia de paratraznet.
Se vor reconditiona/ inlocui piesele deteriorate de pe terasa: parafrunzare, guri de
scurgere, guri de aerisire, demontare si remontare alte echipamente de pe terasa, montare
deflectoare pe terasa, protectie aerisiri instalatii sanitare.
Trotuarul de garda si zona de acces in cladire Se va reface in zonele degradate si i se va
da corect panta de minim 2% catre exteriorul cladirii. De asemenea se va monta trotuar de
garda similar cu cel existent in zonele unde lipseste complet. La contactul cu finisajul de
fatada se va reface dopul de bitum.
Se vor reface pardoselile exterioare din zonele degradate pe trepte, contratrepte, podeste.
Se va realiza rampa de acces pentru persoane cu dizabilitati.
Se vor inlocui balustradele metalice exterioare existente cu unele noi dimensionate
corespunzator, acolo unde este cazul.

13
ARHITECTURA
LUCRARI DE REABILITARE TERMICA A ANVELOPEI:
Pentru lucrarile de reabilitare termica a anvelopei se vor lua in considerare ghidul de
proiectare GP 123/2013 - Ghid privind proiectarea i executarea lucrrilor de reabilitare
termic a blocurilor de locuine, Soluii cadru privind reabilitarea termo higro-
energetic a anvelopei cldirilor de locuit existente, indicativ SC 007 2013, si SCOST-
04/MDRT-versiune 2012.

Conform GP 123/2013, componenta termoizolanta si componenta de protectie si finisaj se vor

aplica pe peretii exteriori ai cladirii, numai dupa efectuarea operatiunilor de pregatire a acestora,
care constau in:
(1) localizarea si inlaturarea portiunilor de tencuiala neaderenta si a zonelor cu beton segregat sau
cu alte degradari;
(2) inlaturarea tencuielilor afectate de mucegai, alge, licheni, muschi, etc. si a placarilor ceramice;
Incheierea acestor operatiuni va constitui o faza determinanta pentru rezistenta si stabilitatea
constructiei, la care vor participa proiectantul, verificatorul, expertul, executantul si reprezentantul
autorizat al beneficiarului si care vor stabili: necesitatea interventiilor la structura de rezistenta si
neinceperea / intreruperea lucrarilor de termoizolare si/sau inlaturarea panourilor prefabricate
deteriorate ale parapetelor balcoanelor si/sau vor da acceptul pentru continuarea lucrarilor de
reabilitare cu urmatoarele operatiuni de pregatire a suportului:
(6) rectificarea tencuielii pe suprafetele decopertate, curatate si desprafuite, precum si acoperirea
armaturilor, utilizandu-se mortar compatibil;
(7) rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate de fatada sau dintre tronsoane;
(8) efectuarea strapungerilor necesare instalatiilor (hote, cosuri de centrale termice);
(9) incheierea lucrarilor de reparatii sau de inlocuire a tamplariei exterioare (ferestre si usi),
precum si a izolatiei hidrofuge a terasei, dar inainte de fixarea glafurilor pe atice.

IZOLAREA TERMICA A PERETILOR EXTERIORI

Conform GP 123/2013 este obligatoriu la cladirile incadrate in clasa RsII sau Rs III, in
situatia in care nu sunt propuse lucrari de consolidare - cum este cazul cladirii Gradinitei cu
Program Prelungit nr.23- ca fiecare placa termoizolanta a termosistemului compact se se
lipeasca pe toata suprafata, iar fixarile mecanice sa se execute numai in panourile de
zidarie sau in zonele neutre (fara armatura) ale panourilor prefabricate din beton, evitandu-
se strict nervurile acestora sau monolitizarile de pe contur.

Peretii vor fi izolati termic prin aplicarea unui sistem termoizolant compact lipit, avand in
componenta sa ca element termoizolant poliizocianurat de 10 cm grosime.
Componenta termosistemului este urmatoarea:
- adeziv specific pentru lipirea termoizolatiei pe suport
- placile termoizolante: placi din poliizocianurat PIR caserate cu fibra de sticla saturata,
grosime strat termoizolant 10 cm, R =3.850m2K/W, Conductivitatea termica = 0.026 W/mK
- mijloace de fixare mecanica, se vor determina in functie de stratul suport si starea actuala a
acestuia, conform indicatiilor furnizorului de termosistem.
- profile (de intarire muchii, lacrimare, soclu, etc)
- straturi de protectie(grund, masa de spaclu, cu armatura din plasa de fibra de sticla)

14
- material de finisare-tencuiala decorativa

Conform SR 007-2013 :
-atunci cnd se utilizeaz termoizolaii din clasa de reacie la foc cel puin B-s2,d0,
ferestrele i uile nchiderilor se bordeaz pe toate laturile exterioare cu materiale
termoizolante din clasa de reacie la foc A1 sau A2-s1,d0, cu limea de minimum 0,30
m i aceeai grosime cu a materialului termoizolant al fadei. n variant alternativ
aceste bordri ale golurilor din pereii exteriori, pot fi nlocuite cu fii orizontale
continui de material termoizolant cu clasa de reacie la foc A1 sau A2-s1,d0, dispuse
n dreptul tuturor planeelor cldirii cu limea de minimum 0,30 m i cu aceeai
grosime cu a materialului termoizolant, utilizat la termoizolarea exterioar a nchiderii
perimetrale.

Perimetral in jurul ferestrelor in golul de zidarie se va monta termosistem cu poliizocianurat 3

cm grosime, cu aceleasi caracterisitici ca termosistemul de fatada descris mai sus,
respectandu-se pasii de montaj indicati de furnizor.

Soclul : Se va reabilita prin efectuarea urmatoarelor lucrari:

desfacerea finisajelor existente si curatarea suprafetei
aplicarea unei hidroizolatii flexibile pe baza de ciment, pe o inaltime minim 60cm
deasupra terenului amenajat
aplicarea termoizolatiei din placi de polistiren extrudat, cu grosime de 60 mm, cu
densitatea de min. 100 kg/m3; placile de polistiren se vor monta pe o inaltime de
minim 60 cm deasupra terenului amenajat
aplicarea unei tencuieli decorative de soclu, aplicata peste o masa de spaclu armata
cu plasa fibra de sticla

INLOCUIREA FERESTRELOR SI USILOR EXTERIOARE EXISTENTE, INCLUSIV A

TAMPLARIEI AFERENTE ACCESULUI IN CLADIRE CU TAMPLARIE PERFORMANTA
ENERGETIC

Ferestrele vor fi inlocuite utilizand tamplarie PVC cu minim 5 camere si geam termoizolant
cu tratament low-e si se vor dota toate incaperile cu echipamente de asigurare a unei
ventilatii corespunzatoare. Sistemul asigur o aerisire automat permanent, aa numita
aerisire pasiv, i funcioneaz pe principiul compensrii diferenei de presiune existente
ntre spaiul din interior i exterior. Acest sistem poate fi prevzut cu un dispozitiv rotativ de
nchidere/deschidere manual, ofer posibilitatea de a controla manual aerisirea n
momentele n care este nevoie. Datorit modului de funcionare, pe baza diferenei de
presiune interior/exterior, acest sistem u necesit consumul de energie electric pentru a
opera.

In toate cazurile se vor respecta golurile existente si tipul de impartire al zonelor vitrate
conform proiectului original. La exterior, pe latura inferioara a golului de fereastra se vor
monta profile speciale de glaf pentru conectarea cu termosistemul de fatada, sub care se va
monta termoizolatie pentru a evita puntile termice.

Usile exterioare de acces de la nivelul parterului se vor realiza din tamplarie de aluminiu cu
rupere de punte termica si geam termoizolant si vor fi dotate cu dispozitive de inchidere cu
amortizor. Deschiderea usilor se va face catre exterior.
Se vor monta al doilea rand de usi in zona windfang-ului pentru a realiza un spatiu tampon
cu scopul de a diminua pierderile de caldura de la interior spre exterior.

15
 Prin proiect se propune realizarea unor goluri de usa noi prin modificarea dimensiunilor unor
goluri existente. Acestea sunt necesare pentru introducerea echipamentelor in cladire. Nu se
vor face modificari la structura de rezistenta a cladirii.

TERMO-HIDROIZOLAREA TERASEI NECIRCULABILE

Se va reabilita prin efectuarea urmatoarelor lucrari:

inlaturarea stratului de protectie din pietris, daca acesta exista, si inlocuirea straturilor
existente ale terasei acolo unde sunt degradate, in vederea obtinerii unei suprafete curate si
plane pentru aplicarea straturilor urmatoare;
aplicarea unei termoizolatii din poliizocianurat in placi, cu fete caserate cu fibra de sticla,
grosime termoizolatie 14 cm; termoizolatia va fi continua, incluzand aticul, unindu-se cu
termoizolatia aplicata pe peretii exteriori. Se va acorda o atentie deosebita etansarii in zonele
de goluri a elementelor care strapung terasa (conducte, canale de ventilare etc.). Solutia
utilizata presupune inlocuirea sifoanelor de terasa de colectare pluviale.
aplicarea unei membrane in dublu strat ; stratul va fi continuu, incluzand aticul; suprafata
orizontala a aticului va fi protejata cu glaf din tabla galvanizata, cu panta min. 2% catre
terasa, securizat corespunzator.
Dupa terminarea lucrarilor de termo-hidroizolare se vor monta glafuri din tabla galvanizata la
atic, pe tot perimetrul acestuia, cu o panta de min. 2% spre interiorul terasei.

TERMOIZOLAREA INTRADOSULUI PLACII PESTE SUBSOL

Planseul peste subsol va fi termoizolat, la intrados, cu placi din polistiren expandat de 6 cm
grosime, finisate cu tencuiala subtire armata cu plasa din fibra de sticla si zugraveala simpla
cu lapte de var.

SURSE REGENERABILE DE ENERGIE:

Pentru asigurarea incalzirii cladirii si din surse regenerabile se propune un sistem mixt format dintr-
o instalatie cu pompe de caldura de tip sol-apa si modulul termic racordat la reteaua locala de
incalzire. Sistemul va fi complet echipat si automatizat, echipat cu pompe de caldura, schimbator
de caldura in placi, acumulatoare apa calda, sistem complet de automatizare, pompe de circulatie
pe circuitul primar si secundar, vas de expasiune, supape de siguranta, robineti, etc.
Instalatia va functiona prioritar cu agent termic furnizat de pompele de caldura, iar in situatia in
care temperatura exterioara va scadea sub temperatura de calcul de -15gr C, instalatia va fi
suplimentata cu energie termica de la reteaua locala de termoficare.
INSTALATIA DE POMPA DE CALDURA.
Pentru preluarea energiei din sol au fost prevazute sonde termice verticale, care se vor introduce
in sol pana la adancimea de 100 m. Acestea sunt compuse dintr-un capat de sonda si din tevi
confectionate din material plastic, prin care circula agentul termic primar.
Agentul rezultat de la sondele termice va fi preluat de un distribuitor/colector amplasat intr-un
camin ingropat in exteriorul cladirii si directionat printr-un circuit, catre pompa de caldura din
camera tehnica. Se va realiza un camin distribuitor colector destinat forajelor, din beton armat, cu
dimensiunile in plan de 3x3m si inaltimea utila de 2m.
Capacitatea de captare pentru foraje conform datelor de specialitate se considera cuprinsa intre 35
- 60 watt/ m - iar in calcule vom merge cu valoarea de 50 Watt/m sond termic, valoare
apropiata de maximul posibile, pana la realizarea primului foraj si a masuratorilor adecvate.
50 Watt/m x 100 ml = 5.0 kw/foraj
20 foraje x 5.0 kw = 100 kw - putere geotermala.
Alimentarea cu agent termic a instalatiei de incalzire nou proiectate se face de la instalatia de
incalzire existenta in cladire.

16
Solutia tehnica propusa implica o temperatura a agentului termic mai redusa, potrivita pentru
incalzire in pardoseala sau radiatoare pentru joasa temperatura. In acest sens au fost analizate
doua scenarii posibile:

Scenariul 1: sistem mixt format dintr-o instalatie cu pompe de caldura de tip sol-apa si
modulul termic racordat la reteaua locala de incalzire, incalzire in pardoseala

nclzirea de pardoseal funcioneaz la temperaturi considerabil mai reduse ale agentului termic
dect alte sisteme de nclzire. Astfel, se obine o economie de energie. Adeseori, pe lng
cldura de ardere din centralele pe gaz sau motorin, se pot folosi i alte tipuri de cldur, cum ar
fi cldura recuperat utilizat de centralele cu condensare, care prezint un nalt randament.
Ca urmare a funcionrii centralelor cu condensare, a pompelor de cldur, se obine o
temperatur de nclzire care ofer posibiliti imense de aplicare a nclzirii prin pardoseal.
Sistemul de incalzire in pardoseala nu genereaz cureni de aer n incinta nclzit.
Dup cum se tie, curenii de aer interiori sunt generai de diferena de temperatur ntre aerul
care se afl n imediata vecintate a caloriferului, aer care devine foarte fierbinte i capt astfel
for ascensional i aerul din incint care este mult mai rece. Se creeaz astfel turbioane care
antreneaz toate microparticulele din incint. n general, ntr-o ncpere nclzit cu calorifere, sunt
diferene mari de temperatur att pe nlime, ct i cu creterea distanei fa de calorifer. Spre
deosebire de calorifer, care realizeaz nclzirea prin convecie (adic prin cureni de aer, ca i
ventiloconvectoarele), sistemul de nclzire prin pardoseal realizeaz nclzirea prin radiaie, fr
micarea maselor de aer. Randamentul nclzirii este att de mare, deoarece suprafaa cald este
foarte mare, fiind ntreaga pardoseal. De menionat este faptul c la aceste sisteme de nclzire
prin pardoseal, temperatura apei care circul prin sistem este cu max 7C mai mare dect
temperatura ambiental selecionat. Cu alte cuvinte, dac se dorete la interior o temperatur de
25C, temperatura apei prin sistem va fi de max 25C +7C =32C. n aceste condiii, pardoseala
va avea n medie cca.27-30C, fiind la atingere extrem de plcut, fr a da senzaia de cald,
deoarece este mai rece dect temperatura corpului.
Desi extrem de pretabil pentru functiunea de gradinita, acest sistem de incalzire in pardoseala
poate fi implementat cu dificultate in situatia cladirii existente analizate.
Realizarea straturilor in pardoseala necesare acestui sistem ar inalta cota de calcare actuala cu
aprox. 12-15 cm. (grosimea cumulata a straturilor : sapa, suport polistiren pentru spirala, etc).
Acest lucru are drept efect reducerea inaltimii utile a incaperii, reducerea inaltimii parapetului
ferestrelor, reducerea inaltimii utile a golurilor de usi.
Lucrarile care se impun pentru remedierea acestor neconcordante sunt dificil de executat si
costisitoare, in unele cazuri, cum ar fi cele ale golurilor de usi, necesitand chiar interventii asupra
structurii de rezistenta a cladirii.

Scenariul 2: sistem mixt format dintr-o instalatie cu pompe de caldura de tip sol-apa si
modulul termic racordat la reteaua locala de incalzire, incalzire cu radiatoare de otel pentru
joasa temperatura

Pentru incalzirea incaperilor, se va folosi sistemul de incalzire cu corpuri statice aplasate in fata
suprafetelor vitrate, dimensionate pentru temperatura joasa ( 55 / 45 gr C ).
Radiatoarele din holuri si salile de grupa vor fi din otel tip panou pentru joasa temperatura, si sunt
echipate cu robinete cu cap termostat pentru economie de energie, montate pe conducta de tur si
robinet pe conducta de retur.
Radiatoarele din zonele anexe: bucatarie, grupuri sanitar, depozite, etc, vor fi din otel tip panou
pentru joasa temperatura, si sunt echipate cu robinete montate pe conducta de tur si retur.
Conductele de distributie vor fi prevazute cu ventile automate de aerisire in punctele de cota
maxima precum si cu robinete de golire in punctele de cota minima.
La trecerea conductelor de la distributie, prin pereti se vor monta (tevi) mansoane de protectie.
Dimensionarea conductelor se va face prin alegerea de diametre de eava pe fiecare tronson astfel
incit sa nu se depeasc vitezele optime conform normativului I-13-15, iar pompa de circulaie a

17
fost aleasa pentru a acoperi pierderile de presiune pe traseul cel mai dezavantajat din punct de
vedere hidraulic.
Aerisirea instalatiei se realizeaza prin dispozitive manuale de aerisire montate in centrala termica,
casetele de distributie si la radiatoare.
Alimentarea cu agent termic a instalatiei de incalzire nou proiectate se face de la instalatia de
incalzire existenta in cladire.

Analiza scenariilor:

Din punct de vedere economic, scenariul 2 este mai avantajos decat scenariul 1, investitia pentru
implementarea sistemului de incalzire in pardoseala implica in ansamblu costuri mai ridicate decat
cele descrise in scenariul 2. Incalzirea in pardoseala implica desfacerea si refacerea straturilor de
pardoseala, de la sapa pana la stratul finit, montarea instalatiei de criculare a agentului termic in
pardoseala, precum si adaptarea cladirii la cota noua a pardoselii, mai ridicata cu aprox. 12-15 cm
decat cea din prezent. Adaptarea cladirii consta in modificarea golurilor de usi, de parapeti ai
ferestrelor. Toate aceste lucrari implica niste costuri ridicate, precum si un itmp de executie mai
lung decat cel estimat in cazul scenariului 2.
In aceasta situatie, solutia prezentata in scenariul 2, care implica montarea sistemului mix de
incalzire si a unor radiatoare noi este mai avantajoasa atat din punct de vedere economic cat si din
punct de vedere al timpului de executie, toate lucrarile de reabilitare termica a cladirii fiind
conditionate de timpul alocat executiei-vacanta scolara de vara.

Avand in vedere cele descrise mai sus, consideram ca scenariul recomandat este scenariul 2.

LUCRARI DE INTERVENTIE LA INSTALATIA TERMICA SI DE VENTILARE A CLADIRII

DESCRIEREA SOLUTIILOR EXISTENTE

Apa calda pentru sistemul de incalzire din cladire si apa calda pentru consum menajer, sunt
furnizate direct de la furnizorul din localitate la parametrii tehnici necesari pentru consum, prin
intermediul a doua conducte ( tur retur ) pentru instalatia de incalzire si doua conducte
( retea apa calda menajera si retea recirculare apa calda menajera).
Cladirea este prevazuta cu subsol tehnic partial, prin care sunt retele de distributie pentru
agentul termic de incalzire si apa calda menajera, realizate din teava din otel, izolata termic
partial cu cochilii din vata minerala. O mare parte a conductelor de distributie este trecuca pe
sub cladire in zonele in care nu exista subsol, pana la coloanele verticale din cladire. Reteaua
de conducte este invechita si partial incoluita in zone cormatate cu conducte din materiale
plastice.
Reteaua de distributie apa calda din cladire, montata in zona supraterana pana la
consumatori, este formata din conducte din teava neagra pentru instalatii, neizolate termic,
montate aparent, sau ingropata in zidarie, sau ghene pentru instalatii.
Pentru incalzirea spatiilor din cladire sunt prevazute radiatoare din fonta, aplasate de regula in
fata suprafetelor vidrate . Radiatoarele sunt echipate cu robinete de inchidere montate pe
conducta de tur si elemente de prindere si sustinere, nefiind prevazute robinete de inchidere
sau de reglare pe conducta de retur.
Retelele de alimentare cu agent termic pentru incalzire si pentru apa calda menajera sunt
prevazute cu aparate de contorizare.

DESCRIEREA SOLUTIILOR PROPUSE

Pentru asigurarea incalzirea cladirii si din surse regenerabile se propune prevederea unui
sistem mixt format dintr-o instalatie cu pompe de caldura de tip sol-apa si modulul termic
racordat la reteaua locala de incalzire. Sistemul va fi complet echipat si automatizat, echipat
pompe de caldura, schimbator de caldura in placi, acumulatoare apa calda, sistem complet de
automatizare, pompe de circulatie pe circuitul primar si secundar, vas de expasiune, supape
de siguranta, robineti, etc.

18
Instalatia va functiona prioritar cu agent termic furnizat de pompele de caldura, iar in situatia in
care temperatura exterioara va scadea sub temperatura de calcul de -15gr C, instalatia va fi
suplimentata cu energie termica de la reteaua locala de termoficare.
Instalatia de pompa de caldura.
Pentru preluarea energiei din sol au fost prevazute sonde termice verticale, care se vor
introduce in sol pana la adancimea de 100 m. Acestea sunt compuse dintr-un capat de sonda
si din tevi confectionate din material plastic, prin care circula agentul termic primar.
Agentul rezultat de la sondele termice va fi preluat de un distribuitor/colector amplasat intr-un
camin ingropat in exteriorul cladirii si directionat printr-un circuit, catre pompa de caldura din
camera tehnica. Se va realiza un camin distribuitor colector destinat forajelor, din beton
armat, cu dimensiunile in plan de 3x3m si inaltimea utila de 2m.
Capacitate de captare pentru foraje conform datelor de specialitate se considera cuprinsa intre
35 - 60 watt/ m - iar in calcule vom merge cu valoarea de 50 Watt/m sond termic, valoare
apropiata de maximul posibile, pana la realizarea primului foraj si a masuratorilor adecvate.
50 Watt/m x 100 ml = 5.0 kw/foraj
20 foraje x 5.0 kw = 100 kw - putere geotermala.
Datorita suprafetei mari, necesare pentru montarea colectorilor orizontali pentru sol, este
dificila realizarea chiar si in cazul locuintelor noi din motive de spatiu. In special in orasele
aglomerate, cu suprafete foarte mici spatiul este limitat. Din acest motiv in prezent se
monteaza cu preponderenta sonde verticale de caldura pentru sol, care se pot introduce la
adancime de 50 pana la 150 m.
In acele regiuni cu soluri ce pot fi usor forate sondele din polietilena sunt puse in opera cu
ajutorul unor instalatii de foraj cu spalare cu apa. Pentru aceasta se utilizeaza o sapa de foraj
cu diametrul de cel putin 90 mm. Apa este pompata cu mare presiune prin aceasta sapa de
foraj si aduce la suprafata materialul dislocat. Materialul dislocat este depozitat intr-o groapa in
apropierea forajului. Apa in exces este preluata de la partea superioara a acestei gropi si
reutilizata in procesul de forare. In momentul atingerii adancimii de foraj prevazute se
introduce in gaura de foraj o sonda deja pregatita, verificata la presiune si plina cu apa. Apoi
sonda de foraj este ridicata si demontata bucata cu bucata. In final gaura forata se umple din
nou cu pamant. Ca material de umplere se poate folosi betonitul. Daca in timpul forajului au
fost perforate straturile impermeabile, acestea trebuiesc refacute la umplere.
Aceste costuri sunt insa puternic dependente de structura subsolului si de procedeul de foraj
utilizat.
Pentru aceste tipuri de instalatii este necesara o aprobare de la organele competente.
Modul de functionare al pompei de caldura corespunde modului de functionare al unui frigider.
In cazul frigiderului, agentul de racire extrage caldura cu ajutorul vaporizatorului, iar prin
intermediul condensatorului aparatului, acesta se transfera in incinte. In cazul pompei de
caldura, caldura se extrage din mediul inconjurator (sol, apa, aer) si se conduce la sistemul de
incalzire.
Agentul de lucru, un lichid care atinge punctul de fierbere la o temperatura redusa, se conduce
intr-un circuit si consecutiv se evapora, se comprima, condenseaza si se destinde.
In vaporizator se afla agent de lucru lichid la presiune redusa. Nivelul de temperatura al
caldurii din vaporizator este mai ridicat decat domeniul de temperaturi de fierbere
corespunzator presiunii agentului de lucru. Aceasta diferenta de temperatura conduce la o
transmitere a caldurii asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe si vaporizeaza.
Caldura necesara se preia de la sursa de caldura.
Vapori rezultati din agentul de lucru se aspira continuu din vaporizator de catre compresor si
se comprima. In timpul comprimarii cresc presiunea si temperatura vaporilor.
Vapori agentului de lucru ajung din compresor in condensator care este inconjurat de agent
termic secundar. Temperatura agentului termic secundar este mai redusa decat temperatura
de condensare a agentului de lucru, astfel incat vapori se racesc si se lichefiaza din nou.
Energia preluata in vaporizator si suplimentar, energia electrica transferata prin comprimare se
elibereaza in condensator prin condensare si se tranfera agentului termic secundar.
In continuare se recircula agentul de lucru prin intermediul unui ventil de destindere in
vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiunea ridicata a condensatorului la presiunea

19
redusa a vaporizatorului. La intrarea in vaporizator se ating din nou presiunea si temperatura
initiala, astfel circuitul se inchide.

Instalatia cu radiatoare.
Pentru incalzirea incaperilor nou proiectate, se va folosi sistemul de incalzire cu corpuri statice
aplasate in fata suprafetelor vitrate, dimensionate pentru temperatura joasa ( 55 / 45 gr C ).
Radiatoarele din holuri si salile de grupa vor fi din otel tip panou pentru joasa temperatura, si
sunt echipate cu robinete cu cap termostat pentru economie de energie, montate pe conducta
de tur si robinet pe conducta de retur.
Radiatoarele din zonele anexe: bucatarie, grupuri sanitar, depozite, etc, vor fi din otel tip
panou pentru joasa temperatura, si sunt echipate cu robinete montate pe conducta de tur si
retur.
Conductele de distributie vor fi prevazute cu ventile automate de aerisire in punctele de cota
maxima precum si cu robinete de golire in punctele de cota minima.
La trecerea conductelor de la distributie, prin pereti se vor monta (tevi) mansoane de protectie.
Dimensionarea conductelor se va face prin alegerea de diametre de eava pe fiecare tronson
astfel incit sa nu se depeasc vitezele optime conform normativului I-13-15, iar pompa de
circulaie a fost aleasa pentru a acoperi pierderile de presiune pe traseul cel mai dezavantajat
din punct de vedere hidraulic.
Aerisirea instalatiei se realizeaza prin dispozitive manuale de aerisire montate in centrala
termica, casetele de distributie si la radiatoare.
Alimentarea cu agent termic a instalatiei de incalzire nou proiectate se face de la instalatia de
incalzire existenta in cladire.

Instalatia de ventilare
Baile si grupurile sanitare vor fi ventilate natural prin deschiderea ferestrelor din acestea, iar
cele fara ferestre exterioare vor fi prevazute cu ventilatie mecanica. Admisia de aer se va
realiza prin neentaseitatile usilor de acces in grupurile sanitare.
Conform Normativ NP 011-97, normativ privind proiectarea, realizarea i exploatarea
construciilor pentru grdinie de copii, s-a prevazut o instalatie de ventilare pentru bucatarie si
la spalatorie. Instalatia de ventilare de la bucatarie este formata din hota existenta si
tubulatura existenta cu evacuarea aerului viciat pe acoperisul cladirii, iar pe coloana de
evacuare aer viciat, se va prevedea un ventilator de tip turela pentru extractie, dimensionat
pentru 20 schimburi / ora. Admisia aerrului de compensare se va face prin intermediul uei
tubulaturi si grile de admisie aer prevazute la plafonul bucatatariei. Pe tubulatura de admisie
aer se va prevedea o baterie de incalzire, ce va functiona cu apa calda de la instalatia de
inclazire. Instalatia de ventilare din bucatarie va functiona in depresiune fata de incaperile
invecinate.
La spalatorie si calcatorie s-a prevazut o instalatie de ventilare cu recuperator de caldura.
Admisia de aer se face direct din exterior, printr-o grila de extractie aer montata pe fatada
cladirii. Pe tubulatura de admisia aer se va prevedea o baterie de preincalzire aer. Evacuarea
aerului se fa face prin intermediul unei tubulaturi de ventilatii ce duce pana peste nivelul
terasei, la care se va prevedea o caciula de ventilatii. Instalatia din spalatorie si calcatorie va
functiona in depresiune fata de incaperile invecinate.

INSTALATII ELECTRICE:
Proiectul trateaza pentru faza DALI eficientizarea energetica a imobilului prin inlocuirea
corpurilor de iluminat fluorescente cu corpuri LED si urmatoarele categorii de lucrari aferente
imobilului:

- instalatii de iluminat general cu LED;

- instalatii de iluminat de securitate: anti panica, pentru marcarea hidrantilor, pentru
- marcarea cailor de evacuare si pentru continuarea lucrului.

20
- instalatia de detectare si alarmare incendiu;

DESCRIEREA SOLUTIILOR
Alimentarea principala cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica este in sarcina beneficiarului prin intermediul tabloului electric
general de distributie alimentat din reteaua electrica a operatorului de distributie conform
solutiei de racordare ce este precizata in avizul furnizorului de energie.
Racordul la gospodaria electrica principala este echipat cu bloc de masura pentru
contorizarea consumului energetic aferent. Blocul de masura constituie limita contractuala de
separare intre instalatiile furnizorului si instalatiile consumatorului.
Pentru diminuarea riscului de incendiu intrerupatorul automat trebuie echipat cu dispozitiv
diferential Id max 300 mA,respectiv sa fie echipat cu dispozitiv de protectie la curent diferential
rezidual (DDR) de tip S cu temporizarea tip S cu curentul nominal de functionare/diferential
rezidual nominal Id mai mic sau egal cu 300 mA,conform art 4.2.2.8 din Normativ pentru
proiectarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor,indicativ I7-2011
Datele estimative de consum ale gradinitei sunt:
U=230/400V,50Hz;
Pi=82.82 KW,
Pa=62.92 KW,

De asemenea este asigurata o alimentare de rezerva dintr-un grup electrogen ce va asigura

alimenta consumatorilor vitali in mometul in care este intrerupta alimentarea de baza.

Sistemul fotovoltaic
Se propune implementare un sistem fotovoltaic de tip hibrid fara injectare in retea de 7.5
Kw.Pentru energia electrica produsa cu ajutorul sistemului fotovoltaic iar energia neutilizata va
fi inmagazinata prin intermediul a trei acumulatori solari 48V/3KWh.Sistemul va fi alcatuit din
28 de panouri de 265 de W si un invertor hibrid de 5KW. Avantajul acestui sistem fa de un
sistem on-grid sau off-grid este c v permite ca pe acelai circuit s se asigure consumul de
energie din producia proprie, s se stocheze surplusul n baterii i s fie configurat consumul
din acestea astfel nct sistemul s funcioneze i ca un UPS dac este nevoie, iar atunci cnd
nu este producie sau nivelul acesteia nu acoper consumul s se preia automat necesarul de
energie din reea.
Panourile fotovoltaice se vor monta pe terasa,pentru randament maxim acestea se vor monta
cu fata catre sud la o inclinare de aproximativ 45 de grade.Panorile se vor fixa pe o structura
usoara si vor fi legate la centura de echipotentializare.
Acumulatorii si invertorul se vor monta la parter intr-o incapere special destinata.

Caracteristici tablouri electrice

Tablorile electrice vor fi realizate in varianta de echipare cu aparataj automat de protectie la
suprasarcina si scurtcircuit. Intrerupatoarele automate vor fi prevazute cu declansatoare
electronice cu gama extinsa de reglaj. Pe circuitele cu pericol sporit de electrocutare se prevad
protectii cu blocuri diferentiale.
Tablorile electrice se comanda pentru executie la furnizori specializati si autorizati in executia
acestora. Comanda pentru tablouri va fi insotita de desene cu scheme electrice monofilare si
specificatii de aparataj.
Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate incit sa intrerupa toate fazele circuitului pe
care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie. Aparatele de conectare
se vor amplasa astfel incit arcurile sau scinteile electrice, ce apar in timpul exploatarii normale
sa nu fie periculoase pentru personalul de deservire si sa nu poata cauza scurtcircuite, puneri
la pamint sau deteriorarea obiectelor inconjuratoare. Toate circuitele din tablouri vor fi
prevazute cu inscriptii vizibile si neechivoce in care sa se indice destinatia fiecarui circuit.
Inscriptiile se amplaseaza cu vedere din directia de deservire a tablourilor. Nu se accepta
etichete metalice ambutisate. Tablourile electrice in ansamblul lor si elementele componente
trebuie sa corespunda conditiilor normale de functionare la scurtcircuit.

21
Tablourile electrice trebuie montate perfect vertical si fixate bine pentru a nu fi supuse
vibratiilor sau deplasarilor ce pot surveni in caz de scurtcircuitare pe bare sau in caz de
cutremur.

Circuite electrice
Proiectul asigura distributia energiei electrice in incinta spatiului printr-o retea de conductoare
de joasa tensiune. Traseele electrice aferente se executa cu cabluri de cupru cu de tip Cyy-f.
Traseele se stabilesc in afara zonelor care ar periclita integritatea sau buna functionare a
cablurilor prin lovire, coroziune, supraincalzire, curenti vagabonzi etc. Cind evitarea acestor
zone nu este posibila se iau masuri corespunzatoare de protectie.Se interzice montarea
circuitelor electrice direct pe stalpi,pereti,plafoane etc. din materiale combustile.Daca nu se
poate evita se vor lua masurile specifice indicate in Normativul I7-2011.

Instalatii de iluminat
Iluminatul interior va avea valente de iluminat de lucru, asigurind cerintele conceptului de
iluminat:
utilizarea unor surse luminoase cu performante luminotehnice ridicate
distributia controlata a luminantelor in cimpul vizual prin sisteme de dispersie si dirijare a
fluxului luminos
dimensionarea iluminatului conform normelor luminotehnice care impun niveluri de luminare
optima de confort si siguranta
corelarea solutiei luminotehnice cu contrastele de culori ale decorurilor si ale mobilierului
Corpurile de iluminat alese vor avea caracteristici adecvate functiunii si ambientului
arhitectural. Comanda iluminatului se asigura prin aparataj adecvat din punct de vedere
tehnic si estetic cu spatiul deservit. Comanda se va asigura local pe zone si trepte de
iluminare. Aparatele de comanda iluminat se vor monta la o inaltime de 1.5 m fata de nivelul
pardoselii finite.
Traseele electrice aferente instalatiei de iluminat se executa conform cerintelor tehnice impuse
de specificul functional si de finisajele arhitecturale. Se executa cu cabluri de cupru de tip cyyf
3x1,5 mmp.
Toate corpurile de iluminat se vor lega la instalaia de protecie a omului mpotriva ocurilor
electrice prin conductorul de protecie si vor fi de tip LED sau se vor folosi corpuri de iluminat
din Clasa II de izoltatie care nu necesita legarea la conductorul de protectie.
Toate circuitele de iluminat interior vor fi protejate cu disjunctor diferenial de 30mA pentru
protecia oamenilor mpotriva ocurilor electrice, direct sau indirect prin amlasarea
disjunctorului pe intrarea in tabloul electric.
Execuia instalaiilor electrice de iluminat interior se va realiza n conformitate cu prevederile
din normativul I7-2011 privind proiectarea, execuia i exploatarea instalaiilor electrice
aferente cldirilor.
Este interzisa montarea circuitelor electrice direct pe suprafetele combustibile.Exceptiile se vor
rezolva cu respectarea conditiilor impuse de normativul I7-2011.
Instalatii de iluminat de securitate
Lmpile iluminatului de securitate trebuie s fie n funciune pe toat durata n care sunt
prezente persoane n ncperile sau pe cile de evacuare.
Iluminat de securitate de evacuare
n spatiul amenajat va fi prevzut un sistem unitar de alimentare cu energie electric pentru
iluminatul de securitate pentru evacuare, stabilit pentru situaia cea mai dezavantajoas.
Va fi prevazut iluminat de securitate pentru evacuare din cladire prin intermediul unor lampi cu
kit emergenta si autonomie 60 min.
Circuitul de alimentare de alimentare va fi realizat cu cablu de cupru de tip CyyF 3x1.5mmp.
Iluminat de securitate impotriva panicii
Iluminatul de securitate antipanica pentru dormitoare se va realiza prin intermediul a doua
corpuri de iluminat led liniare 20 W ce vor fi dotate cu kit emergenta pentru a asigura o
autonomie de funcionare de minim 60 minute. de alimentare de alimentare va fi realizat cu
cablu de cupru de tip CyyF 5x1.5mmp.

22
 Iluminat de securitate pentru marcarea hidrantilor
Va fi prevazut iluminat de securitate pentru marcarea hidrantilor din cladire prin intermediul
unor lampi cu kit emergenta si autonomie 60 min.
Iluminat de securitate pentru continuarea lucrului
Va fi prevazut iluminat de securitate pentru continuarea lucrului in camera statiei de pompare
pentru hidranti si camera ECS prin intermediul unor lampi cu kit emergenta si autonomie 120
min va fi realizat cu cablu de cupru de tip CyyF 4x1.5mmp.
Corpurile de iluminat destinate iluminatului de securitate vor fi integrate n iluminatul
normal i se vor folosi concomitent. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de
securitate care fac parte din iluminatul normal si sunt marcate sau sunt echipate cu
lmpi de alt culoare pentru a se deosebi de lmpile iluminatului normal.
Instalatia de prize
Nu face obiectul acestei documentatii.
Instalatia de protectie impotriva descarcarilor atmosferice
Gradinita este echipata cu o instalatie de paratrasnet de tip retea cu 8 coborari.

Instalatii de protectie impotriva socurilor electrice

Protectia prin legare la conductorul de protective
Protectia prin legare la conductorul de protectie se va folosi ca masura principala de protectie
pentru aparatele si echipamentele care in caz de defect a izolatiei pot capata potentialul fazei
defecte. Prin aceasta masura de protectie se formeaza un scurcircuit monofazat, curentul de
scurcircuit declansind intrerupatorul automat cel mai apropiat de receptorul defect.
Conductorul de protectie se executa in varianta similara cu conductorii activi. Pentru evitarea
unor intreruperi accidentale a retelei de nul de protectie aceasta va fi inscriptionata distinct
(culoarea izolatiei de regula verde-galben alternativ ) si va legata la pamint in apropierea
sursei de alimentare.

Protectia prin deconectare automata

Protectia prin deconectare automata asigura intreruperea automata a alimentarii cu energie
electrica a circuitelor aferente consumatorilor cu pericol ridicat de electrocutare precum si a
tablourilor electrice in cazul aparitiei unor curenti de defect. Protectia se asigura prin blocuri
diferentiale care actioneaza la aparitia unei diferente de curent ce rezulta din compararea
curentului initial cu cel din momentul defectului.

Protectia prin legare la pamint

La priza de pamant a cladirii se va racorda elementele metalice conductoare care nu fac parte
din circuitul de lucru. Protecia prin legare la pmnt se va realiza prin centuri din platband de
oel zincat OL Zn 25x4 mm.La instalaia de legare la pmnt se va conecta: tabloul electric,
echipamentele de cureni slabi, paturile de cabluri, armturile cablurilor electrice de joas
tensiune i armturile cablurilor electrice de cureni slabi, conductele metalice de ap,
canalizare, fatadele metalice, i toate elementele metalice care pot fi puse accidental sub
tensiune.
Conectarea cu priza de pmnt se face prin intermediul pieselor de conexiune montate n
firide, ngropate n elementele de construcie sau amplasate in tavanul fals .
n timpul execuiei se va urmri n permanen continuitatea ntre elementele componente ale
instalaiei de protecie impotriva socurilor i priza de pmnt. Pentru asigurarea continuitii se
impune utilizarea sudurii pentru mbinarea tuturor elementelor metalice ce alctuiesc instalaia
de protecie contra tensiunilor accidentale de atingere. Singurele mbinri demontabile vor fi
cele din cutiile de separaie pentru msurarea prizei de pmnt.

Pentru protecia mpotriva supratensiunilor de origine atmosferic s-au prevzut

descrctoare la nivelul tabloului electric general.
Se vor respecta cu strictee condiiile de recepie i de verificare a instalaiei de legare la
pmnt de protecie conform SR EN 61140-2002 Protecia mpotriva ocurilor electrice.

23
Instalaii de priz de pmnt
Nu face obiectul acestei documentatii.

INSTALATII DE DETECTIE INCENDIU

Gradinita va fi echipata cu instalatie de detectie incendiu.
Surse de producere a incendiilor
Soluiile alese prin proiect trebuie s corespund legislaiei n vigoare referitoare la aceste
tipuri de echipamente i s in cont de sursele poteniale de producere a incendiilor din
obiectivul protejat, precum:
surse de aprindere de natura termic (obiecte incandescente, cldura degajat de
aparatele termice, etc.);
surse de aprindere cu flacr;
surse de aprindere de natur electric (arcuri i scntei electrice, scurtcircuit, electricitate
static);
surse de aprindere naturale (cldura solar, trsnet);
surse de autoaprindere (de natura chimic, fizico-chimic i biologic, reacii chimice
exoterme);
surse de aprindere datorate exploziilor i compoziiilor incendiare;
surse de aprindere indirecte (radiaia unui focar de incendiu);
aciune intenionat;

Componentele sistemului
Sistemul de detecie, semnalizare i avertizare incendiu s-a proiectat n conformitate cu
prevederile standardelor si normativelor in vigoare pentru detecia i alarmarea rapid a
nceputurilor de incendiu.
Sistemul de detecie, semnalizare si avertizare incendiu este de tip numeric adresabil i are
n componenta sa urmtoarele echipamente:
Detectoare optice de fum si detectoare de fum + temperatura;
Butoane manuale de semnalizare incendiu;
Izolatoare (de scurtcircuit);
Sirene de avertizare incendiu interioare;
Lmpi de avertizare incendiu interioare;

Functiile sistemului
Sistemul de detecie, semnalizare i avertizare incendiu va ndeplini urmtoarele funcii:
Detecia rapid a nceputurilor de incendiu;
Afiarea zonei de detectoare aflate n alarma;
Auto-testarea echipamentelor centrale i a detectoarelor;
Semnalizarea optic i acustic a incendiului la nivelul ntregii cldiri;
Confirmarea incendiului de la butoanele manuale de semnalizare;
Comand deschiderea trapelor de fum
Apelarea serviciului de pompieri

Descrierea sistemului
Toate elementele sistemului vor fi numeric adresabile i vor fi legate n bucla pentru a asigura
funcionarea optim a sistemului i n cazul unui defect.
Centrala de incendiu va fi amplasata la parter, intr-o camera special destinata. Aceasta centrala
va fi echipat obligatoriu cu un display pe care se pot vedea toate informaiile relevante cu privire
la sistemul de detecie incendiu.
Instalaia se realizeaz cu cablu special de incendiu tip JY(ST)Y 2X2X0.8 avnd o rezisten
la foc de minim 30 minute. Cablurile se vor monta in tub PVC ignifugat ngropat sau aparent
pe elementele de construcie. Sistemul de prindere va fi metalic. Cablul trebuie s aib o

24
rezisten mecanic suficient pentru modul de pozare ales.
Pentru evitarea defectelor i alarmelor false, cablurile i echipamentele nu se instaleaz n
spaii care prezint niveluri ridicate ale cmpului electromagnetic. Daca acest lucru nu este
posibil, trebuie prevzut o protecie electromagnetic adecvat prin ecranare i legare la
pmnt.
Acolo unde cablurile traverseaz perei i planee cu rol de rezisten la foc, golurile trebuie
asigurate mpotriva incendiului astfel nct rezistena la foc a elementului de compartimentare
traversat s nu se reduc. Pentru aducerea rezistenei la foc la valoarea corespunztoare se
recomand utilizarea de echipamente EZ Path.
Conexiunile de cabluri, altele dect cele din carcasele echipamentelor, se vor evita; n cazul n
care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie protejat printr-o cutie de conexiune
accesibil i identificabil. Metoda de conexiune nu trebuie s reduc fiabilitatea i rezistena
la foc a cablului.
Se evit instalarea cablurilor de semnalizare a incendiilor n lungul conductelor calde,
interzicndu-se instalarea pe suprafee calde. De asemenea, se vor evita traseele expuse la
umezeal.
Pe poriuni reduse ale traseelor apropiate de suprafee calde (minimum 40C) sau la traversri
ale acestora, distana ntre circuitele instalaiilor de cureni slabi i aceste suprafee trebuie s
fie de minim 12 cm sau se adopt msuri de izolare termic.
La stabilirea traseelor se evit trecerile prin spaii cu pericol de explozie, medii corozive sau
zone n care exist pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora nveliul cablurilor
sau ar prezenta pericol de incendiu, alegndu-se soluii de montaj pe pereii exteriori acestor
spaii (cu condiia protejrii mpotriva efectelor de radiaii termice n caz de incendiu i
deteriorrilor mecanice), i anume, n spaiile de circulaie, anexe tehnice sau alte spaii fr
pericol.
Cablul de joas tensiune pentru alimentarea echipamentului de control i semnalizare la
incendiu se monteaz pe o intrare separat n carcasa echipamentului, fa de toate celelalte
cabluri ale sistemului de detectare i de alarm la incendiu.
Cablurile, conectoarele, bornele etc. trebuie s fie marcate pentru a putea fi uor identificate.
S-au prevzut detectoare optice de fum ce s-au montat sub tavanul fals i pe tavanul
structural. Toate detectoarele montate deasupra tavanului fals vor avea un led pentru
semnalizarea strii la exterior (ce se monteaz sub tavanul fals). La amplasarea detectoarelor
s-a inut cont de raza de aciune a acestora, de configuraia grinzilor, de introducerile i
evacurile sistemului de ventilaie, cat si de amplasarea altor elemente ce pot mpiedica libera
circulaie a fumului.
De asemenea au fost prevzute butoane manuale de semnalizare incendiu lng ua
principal de acces, lng uile de evacuare, precum i pe unele ziduri (pentru a nu se depi
distana maxim de deplasare pentru acionarea butoanelor de incendiu), la nlimea de 1,5
metri fa de pardoseala finit.
Pentru semnalizarea strii de alarm s-au prevzut sirene interioare i lmpi cu stroboscop,
ce se monteaz n locuri uor vizibile.
n caz de avarie a reelei de alimentare cu tensiune, sistemul va fi alimentat automat din sursa
de rezerv pentru 48 ore de funcionare normal, iar dup aceast perioad 30 minute pentru
funcionare n stare de alarm;
Toate echipamentele propuse sunt omologate n Romnia i corespund normelor n vigoare;
Centrala de semnalizare trebuie s semnalizeze fr ambiguitate, urmtoarele stri de
funcionare ale instalaiei de semnalizare a incendiilor:

starea de veghe, cnd echipamentul de control i semnalizare este alimentat de o surs de

alimentare electrica i n absena semnalizrii oricrei alte stri;
starea de alarma la incendiu, cnd este semnalizat alarma la incendiu;
starea de defect, cnd este semnalizat un defect;
starea de dezactivare, cnd este semnalizat o dezactivare;
starea de testare, cnd este semnalizat o testare a funcionrii.

25
Tipul de detector se alege n funcie de:
materialele din spaiul protejat i clasa de reacie la foc a acestora;
configuraia spaiului;
efectele sistemelor i instalaiilor de ventilare i nclzire;
condiiile ambientale n ncperile supravegheate;
posibilitatea declanrii alarmelor false.

Detectoarele trebuie s reacioneze rapid i sigur n condiiile ambientale existente din spaiile
unde sunt amplasate.
Detectoarele trebuie amplasate astfel nct produsele degajate de incendiul din suprafaa
supravegheat s ajung la detectoare fr diluie, atenuare sau cu ntrziere. Toate
ncperile (cu excepia bilor, duurilor i a grupurilor sanitare) trebuie s fie echipat cu cel
puin un detector. Trebuie montate detectoare i n spaiile ascunse, unde incendiul se poate
iniia sau de unde se poate rspndi. Aceste spaii pot include locuri sub pardoseli false,
deasupra tavanelor false, sau n canale de cabluri.
Zona de supraveghere a fiecrui detector este limitat de o serie de factori:
suprafaa protejat (performana detectorului);
distana orizontal dintre orice punct din spaiul supravegheat i cel mai apropiat detector;
distana fa de perei;
nlimea i configuraia tavanului;
ventilarea i micarea aerului n spaiul respectiv;
obturaiile micrii de convecie a produselor de ardere.

Nu se recomand montarea detectoarelor de fum sau cldur n apropierea pereilor, la o

distan mai mic de 500 mm.

Descrierea echipamentelor utilizate:

Detectorul de fum optic analogic adresabil
Este un detector de incendiu inteligent cu inteligenta descentralizata cu functie de autotestare
si adaptare automata la mediu,memorie alarma si operare,indicator alarma si adresare soft.
Caracteristici tehnice:
Arie acoperire-max 110 m;
Inaltime incaperii-max 12 m;
Tensiunea de alimentare -12-33V;
Consum curent in stand-by-aprox 220 A;
Consum curent in alarma-9 Ma pulsat;
Domeniu de temperatura pentru functionare:-10;+50 C;
Dimensiuni:=90 mm,H=61 mm;
Grad de protectie IP40/IP42

Detectorul de temperator analogic adresabil

Caracteristici tehnice:
Arie acoperire-max 110 m;
Inaltime incaperii-max 12 m;
Tensiunea de alimentare -12-33V;
Consum curent in stand-by-aprox 220 A;
Consum curent in alarma-9 Ma pulsat;
Domeniu de temperatura pentru functionare:-10;+50 C;
Dimensiuni:=90 mm,H=61 mm;
Grad de protectie IP40/IP42

Declanatorul manual de alarma (buton de semnalizare) este o component a sistemului

26
de semnalizare a incendiilor i este utilizat pentru semnalizarea manual a unui incendiu.

Declanatoarele manuale (butoanele de semnalizare) din spaiul protejat trebuie, n mod

normal, s aib aceeai metod de funcionare i s fie de acelai tip. Declanatoarele
manuale de la care se pot iniia semnale de incendiu se marcheaz clar, vizibil, pentru a putea
fi difereniate de dispozitive prevzute n alte scopuri, astfel nct s fie identificate uor i
trebuie s fie accesibile. Butoanele de semnalizare vor fi prevzute cu geam de protecie
i cheie pentru testare.

Distana maxim de parcurs din orice punct al cldirii la cel mai apropiat declanator manual
nu va depi 30 m. n cazul cldirilor nalte, foarte nalte i cu aglomerri de persoane i la
cldirile cu persoane cu handicap locomotor distana nu va depi 20 m. nlimea de montare
pentru butoane va fi de 1,5 metri de pardoseala finit.

Declanatoarele manuale se amplaseaz pe cile de evacuare la interiorul sau la exteriorul

fiecrei ui, pe scara de evacuare, (palierele de acces) i la fiecare ieire spre exterior. Ele pot
fi amplasate lng spaiile care prezint riscuri mari de incendiu. Declanatoarele se
amplaseaz n locuri uor accesibile.

Dispozitivele de alarmare sunt componente acustice i/sau optice ale sistemului de

semnalizare a incendiilor i sunt utilizate pentru avertizarea n caz de incendiu.
Tipul, numrul i amplasarea dispozitivelor acustice de alarmare se realizeaz astfel nct
semnalizarea produs de acestea s fie audibil n spaiile n care sunt instalate, chiar n
prezena altor semnalizri sau zgomote de fond existente n aceste locuri. Sunetul emis de
dispozitivele acustice de alarmare n caz de incendiu trebuie s fie distinct i uor de
identificat fa de celelalte sunete emise de dispozitivele acustice utilizate n alte scopuri.
Dispozitivele optice de alarmare se utilizeaz suplimentar fa de cele acustice.
Sunetul emis de dispozitivele de alarm trebuie s fie continuu, chiar dac are amplitudinea i
frecvena variabil.
Sirena de interior
Sirenele achiziionate vor fi de acelai tip. Gradul de protecie trebuie sa fie minim IP 31. Este
recomandat ca sirena s aib inclus i stroboscop. Consumul estimat pentru sirena este de
90mA, iar pentru stroboscop 135mA. Volumul sonor al sirenei va avea 87 3dB cu o tonalitate
joas / nalt. Temperatura de funcionare este de -10oC ~ +55oC.
Surse de alimentare cu energie electric
Alimentarea cu energie electric a instalaiilor de semnalizare a incendiilor se realizeaz de la
dou surse independente (baz i rezerv). Energia electric furnizat de echipamentul de
alimentare trebuie s fie suficient pentru satisfacerea cerinelor de alimentare ale sistemului.
Sursa principal de energie pentru sistem este reeaua public de alimentare. Sursa principal
trebuie s fie conectat cu sistemul printr-un cablu dedicat i protejat, s aib dispozitive de
protecie dedicate care trebuie s fie etichetate i accesibile numai de ctre personal autorizat,
s fie independent de orice dispozitiv general de separare a cldirii. Alimentarea cu energie
se va face din amonte de ntreruptorul general al obiectivului printr-un disjunctor bipolar de
16 A.

(Curentul de scurtcircuit al disjunctorului trebuie s fie mai mare dect curentul de scurtcircuit
calculat).

Sursa de rezerv trebuie s preia n mod automat alimentarea instalaiei de semnalizare,

atunci cnd sursa de baz cade sau nu mai asigur tensiunea nominal de funcionare.
Capacitatea sursei de rezerv trebuie s fie suficient pentru ca sistemul s funcioneze
normal pe timpul ntreruperii sursei principale i s permit luarea msurilor de restabilire a
sursei principale.

27
 Comutarea de pe o surs pe alta nu trebuie s conduc la modificri n starea instalaiilor
(alarme false, pierderi de informaii, iniierea comenzii de acionare a dispozitivelor de
protecie etc.).

Instruciuni si recomandri pentru punerea n funciune

Executarea lucrrilor se va face cu respectarea normelor, standardelor i prescripiilor n
vigoare. La punerea n funciune a instalaiilor, se vor respect toate prescripiile furnizorilor
de aparataj i echipament electric. Se vor face verificri, teste i simulri ale instalaiilor
nainte de a fi puse n funciune. n exploatare se va da o atenie deosebit ntreinerii n
bune condiii a ntregii instalaii, respectndu-se toate prescripiile furnizorilor i prevederile
din proiect.
Verificarea, probele i msurtorile se vor face cu respectarea msurilor de protecia
muncii, astfel nct s nu pun n pericol persoanele care efectueaz aceste lucrri.

Recepia sistemului
La finalizarea instalrii se va face recepia sistemului prin verificarea funcionrii tuturor
componentelor i afiarea / transmiterea informaiilor corespunztoare, pe baza unui tabel de
probe (verificri), n conformitate cu cerinele Beneficiarului. Probele se vor executa de ctre
personalul Executantului n prezena membrilor comisiei de recepie. Comisia de recepie
ntocmete un Proces Verbal de recepie i punere n funciune.
Serviciile efectuate, care nu corespund la recepie cerinelor de calitate, vor fi remediate
de executant n termen de 5 zile lucrtoare de la constatare.
Executantul va transmite Beneficiarului documentele care nsoesc produsele:
Certificatele de garanie;
Certificatele de conformitate;
Instruciuni de utilizare ale produselor i echipamentelor instalate.
Executantul va instrui personalul care utilizeaz sistemele. Instruirea se refer la modul de
utilizare a sistemelor i va fi consemnat n procesul verbal de recepie. Executantul nu
rspunde pentru nefuncionarea sau funcionarea necorespunztoare a sistemului, dac
aceasta a fost cauzat de nerespectarea de ctre beneficiar a instruciunilor de utilizare a
echipamentelor sau de manipularea, modificarea amplasamentului acestora ori efectuarea de
reparaii de ctre teri, alii dect reprezentanii autorizai ai Executantului.

Service i garanie
Garania echipamentelor este de 24 luni. n aceast perioad se asigur gratuit repararea sau
nlocuirea oricrui subansamblu care se defecteaz ca urmare a unor vicii de fabricaie, de
instalare sau de proiectare. Garania nu se aplic n cazul n care defeciunea provine ca
urmare a nerespectrii instruciunilor de exploatare sau a deteriorrii componentelor.
Timpul maxim de intervenie pentru remedierea defeciunilor este de 12 ore (n zilele
lucrtoare) de la sesizarea defeciunii. Defeciunile minore vor fi remediate pe loc iar
componentele defecte se vor nlocui.
Fiecare intervenie va fi consemnat n "Jurnalul de evenimente" al sistemului.
Se poate asigura service-ul instalailor realizate i n perioada de post-garanie, pe baza unui
contract de mentenan (mentenana este definit ca o operaiune de ntreinere, inspecie
tehnic programat i reparaie a sistemului).

MODUL DE NDEPLINIRE AL CERINTELOR ESENIALE

CERINA A-REZISTEN MECANIC I STABILITATE

La verificarea cladirii, in forma existenta, conform prevederilor din P100-3-2008, analiza s-a facut
pe baza criteriilor de conformare, alcatuire, calitatea executiei si stabilirea starii de eforturi si a
conditiilor de rigiditate/ductilitate, prin metodele calitativa si analitica prezentate (metodologii de
evaluare de nivel 1 si 2). Cu rezultatele obtinute a fost posibila o apreciere globala a clasei de risc
28
seismic pe baza indicatorilor orientativi R1, R2, R3, privind indeplinirea a trei categorii de conditii,
masuri de performanta in comportarea asteptata a constructiei pentru diferite stari limita
considerate , si anume:
R1 gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica=79RsIII
R2 gradul de afectare structurala=89RsIII
R3 gradul de asigurare structurala seismica, la diferite elemente se inscrie in intervalul 66
100 (R3,min=79)RsIII
In consecinta, pe ansamblu, conform acestor incadrari, pentru structura existenta s-a acordat
clasa de risc seismic RsIII (care cuprinde construciile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot prezenta degradri structurale care nu afecteaz semnificativ sigurana structural,
dar la care degradrile nestructurale pot fi importante).
Starea cladirii analizate este corespunzatoare, la nivel de structura din punct de vedere a
rezistentei si stabilitatii, dar, raportat la practicile curente, are detalii neconforme. La nivel de
finisaje, prezinta degradari locale.
Nu se recomanda lucrari de consolidare de ansamblu, dar se recomanda reparatii locale, se va
reproiecta sistematizarea verticala a terenului pentru indepartarea apelor meteorice iar instalatiile
de scurgere se vor repara; finisajele se vor trata adecvat.

Pentru instalatii electrice:

Instalatiile electrice din incinte nu afecteaza stabilitatea si rezistenta constructiilor. Aceasta cerinta
se realizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
adoptarea solutiilor de prindere, fixare si traversare care nu afecteaza rezistenta elementelor de
constructii
prevederea de goluri in elemente de beton armat monolit sau prefabricat
protectia antiseimica a utilajelor si echipamentelor (amplasarea posturilor de transformare la
subsol, asigurarea transformatoarelor impotriva deplasarilor, asigurarea tablourilor electrice contra
rasturnarii)
utilizarea de tuburi de protectie flexibila cu rezerva la rosturi
asigurarea rezistentei la eforturi exercitate in cursul utilizarii pe caile de curent formate din
conductoare rigide/bare (inscrierea efortului maxim admis in conditii de scurtcircuit pe bare sub
valoarea admisa)
asigurarea rezistentei la eforturi exercitate in cursul utilizarii pe organele de manevra a
intrerupatoarelor, pe contactul de protectie al prizelor, pe dispozitivele de suspendare a corpurilor de
iluminat
fiabilitatea aparatelor si echipamentelor electrice prin incadrarea numarului de manevre
mecanice si electrice in valorile garantate de furnizori
rezistenta la temperaturile maxime de utilizare a componentelor (suporturi, carcase, capace,
izolatii)
rezistenta la socuri cu corpuri solide in cursul utilizarii aparatelor si echipamentelor in conditii de
securitate
limitarea transmiterii vibratiilor produse de utilaje la partile structurii de rezistenta susceptibile a
intra in rezonanta
rezistenta aparatelor electrice la numarul de cicluri de functionare prescris
rezistenta elementelor instalatiei la actiunea prelungita a agentilor de mediu (umiditate,
coroziune, temperatura)
asigurarea rezistentei elementelor componente la agentii biologici (rozatoare, mucegai)
rezistenta finisajelor componentelor instalatiei (rezistenta la agenti chimici, rezistenta culorii
carcaselor din mase plastice in timp

CERINA B-SECURITATE LA INCENDIU

Asigurat prin realizarea criteriilor de performane generale determinate de normele n vigoare si

anume:

29
 Normativ P 118/99
Manual privind exemplificari, detalieri i soluii de aplicare a prevederilor P118/99 Sigurana la
foc a constructiilor MP 008-2002.
Cladirea constituie compartiment unic de incendiu, cu o suprafa construit la sol de 1337.50 mp.
Cldirile se ncadreaza astfel:
Categoria C normal de importan conform HGR nr. 766/1997
grad II de rezisten la foc.
risc mic de incendiu ncaperile cu risc mijlociu nu depaesc 30% din totalul construciei
Elementele constructive ndeplinesc condiiile stabilite n tab. 2.1.9/P118-99 iar pereii cilor de
evacuare ndeplinesc condiiile stabilite n tab. 4.2.65/P118-99 . Cile de evacuare sunt n
conformitate cu cap. 2.6, 3.6 si 4.2 din P118/99. Laimea cilor de evacuare este de minim 1.20 m.
La nivelul parterului evacuarea se face prin ui n dou canate 1.80m latime.
Conform art. 4.2.107. din P118/1999 Normativ de siguranta la incendiu a constructiilor se va
realiza o scara exterioara de evacuare a etajelor.
Conform 4.2.111. din P118/1999 Normativ de siguranta la incendiu a constructiilor este asigurat
accesul autospecialelor de intervenie n caz de incendiu, la cel puin dou faade.
Cladirea va fi dotata cu instalatie de hidranti interiori, cu iluminat de siguranta, precum si cu
centrala de semnalizare si detectie incendiu.

Pentru instalatii electrice:

Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza siguranta la incendiu. Aceasta cerinta se realizeaza
prin urmatoarele criterii de performanta:
adaptarea instalatiei electrice la gradul de rezistenta la foc a elementelor de constructie (se
monteaza in contact cu materiale combustibile numai cabluri rezistente la foc, tuburi si plinte
metalice sau din materiale electroizolante, aparate si echipamente cu grad de protectie minim IP54;
este interzisa traversarea cosurilor si canalelor de fum de catre instalatii electrice; conductoarele de
coborire de la instalatia de paratrasnet se distanteaza la o,1m fata de peretii din materiale
combustibile)
incadrarea instalatiilor electrice in categoriile privind pericolul de incendiu si de explozie (se
respecta cerintele deosebite pentru realizarea instalatiilor in spatii de categorie A,B si C)
dotarea constructiei cu instalatie de protectie la trasnet
asigurarea nivelului admis de reactie la foc a componentelor (utilizarea de cabluri rezistente la
foc sau cu intirziere la propagarea flacarii, utilizarea de aparate incombustibile, realizarea tablourilor
electrice din carcase si materiale incombustibile)
asigurarea nivelului admis de combustibilitate a componentelor la foc de origine interna
asigurarea limitei de rezistenta la foc a elementelor constructive strapunse de instalatia electrica
prevederea de echipamente cu rol de protectie in caz de incendiu (dispozitive cu protectie la
curent rezidual)
dotarea cu mijloace de interventie in caz de incendiu
asigurarea iluminatului de siguranta pe caile de evacuare si circulatie
asigurarea alimentarii cu energie electrica in timpul incendiilor

CERINTA C - IGIENA, SNTATE I MEDIUL NCONJURATOR

Sunt asigurate condiiile de microclimat normate conform STAS 6221 si 6646 (iluminat natural si
artificial) si STAS 6472 (incalzire), astfel:
spaiile interioare au suprafee vitrate dotate cu ochiuri mobile pentru ventilaie natural
permanent
iluminatul natural se asigura prin suprafeele de ferestre existente
iluminatul artificial este prevzut cu lumina general i lumina local la spaiul de lucru
sunt prevzute grupuri sanitare separate pe sexe, dimensionate corespunztor pentru
asigurarea necesarului ntregii cldiri; s-au prevzut cabine pentru persoanele cu dizabiliti.

30
 protecia utilizatorilor mpotriva electrocutrii prin atingere accidental s-a asigurat prin legarea
la nul i la pmnt conform STAS 12604. Tipul corpurilor de iluminat i nivelele de iluminare s-
au ales astfel nct s nu afecteze vederea utilizatorilor.
sunt asigurate condiiile de microclimat normate conform STAS 6221 i 6646 (iluminat natural i
artificial) i STAS 6472 (nclzire).
cerinele de igien se asigura prin utilizarea unor finisaje lavabile, uor de ntreinut, care nu
atrag praful.
condiiile de calitate prevzute pentru ap potabil distribuit prin instalaiile sanitare sunt cele
din STAS 1342-91.
n grupurile sanitare este asigurat ventilaia natural sau mecanizat acolo unde nu sunt
ferestre pentru evacuarea aerului viciat. S-au respectat prevederile normativului I5 privind
proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i NP 008 privind puritatea aerului.
apele uzate menajere i apele pluviale sunt evacuate la reeaua public de canalizare.
colectarea reziduurilor menajere se face n recipieni nchii i se depoziteaz pe o platforma
special amenajat din incinta. Deeurile reciclabile se colecteaz i se depoziteaz distinct, pe
platforma amenajat. Ridicarea i transportul cu autospeciale se face periodic, conform unui
orar prestabilit al firmei de salubritate, nepermindu-se staionarea att de ndelungat pe
platforma nct s fie nocive pentru mediu.
canalizarea apelor uzate menajere este direcionat ctre reeaua public de canalizare.
nu exista surse de zgomote si vibratii, nu exista surse de radiatii sau pericole de poluare a
apelor sau aerului.

Pentru instalatii electrice:

Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia
mediului. Aceasta cerinta se relizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalubre de
catre instalatie
limitarea producerii de descarcari electrice care sa favorizeze aparitia si propagarea incendiilor
care ar afecta sanatatea oamenilor sau mediului
asigurarea confortului termic cu incalzitoare electrice acolo unde nu exista surse alternative de
caldura
asigurarea temperaturii adecvate pentru apa calda din instalatiile sanitare interioare de
distributie furnizata de incalzitoare electrice
asigurarea unei ambiante atmosferice normale prin lipsa de mirosuri neplacute si persistente
datorate instalatiei electrice
asigurarea confortului vizual printr-un iluminat artificial adecvat tuturor incaperilor si spatiilor
utile
asigurarea uniformitatii iluminarilor in incaperi si spatii utile
asigurarea incadrarii luminantei corpurilor de iluminat utilizate in curbele limita admise
asigurarea gradului de redare a culorilor obiectelor din incaperi de catre sistemul de iluminat
protectia instalatiei electrice impotriva perturbatiilor electromagnetice
limitarea influentei instalatiei de protectie impotriva trasnetului

CERINT D-SIGURAN I ACCESIBILITATE N EXPLOATARE

Asigurat prin realizarea criteriilor de performane generale determinate de normele n vigoare i

anume:
CE I Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de sigurana in
utilizare
C 239 Normativ pentru adaptarea construciilor de locuit, a construciilor si locurilor publice la
cerinele persoanelor cu handicap.
STAS 2965 Scari prescripii generale de proiectare
STAS 6131 nlimi de sigurana si alctuirea parapetelor
31
 NP 063-02 Normativ privind criteriile de performan specifice rampelor i scrilor pentru
circulaia pietonal n construcii

Sigurana la circulaia pietonal:

la interior
grupurile sanitare sunt dotate cu ui cu gol de trecere minim 0.80m, cu spaii de trecere
dimensionate i dotate corespunzator. Uile interioare nu au praguri, uile coridoarelor se deschid
n sensul ieirii din cldire, pardoselile sunt antiderapante i rezistente la uzur i ntretinere
pereii de pe cile de evacuare sunt plani, netezi, fr asperitati, balustradele i parapetele scrilor
sunt dimensionate pentru asigurarea siguranei circulaiei conform STAS 6131-79 si NP 063-02
scrile de evacuare au limea rampei de 1.20 m, cu mana curent la 90cm.

Pentru instalatii electrice:

Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza siguranta in exploatare. Aceasta cerinta se relizeaza
prin urmatoarele criterii de performanta:
asigurarea protectiei utilizatorului la socuri electrice provocate prin contact direct sau indirect cu
elemente sub tensiune
dotarea constructiei cu instalatie de protectie impotriva loviturilor de trasnet
asigurarea protectiei la suprasarcina si la scurtcircuit a instalatiilor electrice
asigurarea protectiei la scaderea de tensiune (lipsa de tensiune)
asigurarea protectiei instalatiilor electrice la accesul persoanelor neautorizate si antivandalism
asigurarea protectiei impotriva supratensiunilor tranzitorii de origine atmosferica sau de
comutatie
protectia utilizatorilor la leziunile care pot aparea la contact cu parti ale instalatiei (riscul de
ranire cu bavuri, muchii, suprafete rugoase; risc de ranire din cauza depasirii temperaturilor
admise pe suprafetele accesibile ale echipamentelor; risc de ranire prin contact cu
componentele in miscare)
asigurarea utilizatorilor impotriva intreruperilor accidentale a furnizarii de energie electrica
(prevederea de surse de interventie)
asigurarea instalatiei electrice si a utilizatorilor la pericolul de electrocutare si de explozie
asigurarea iluminatului de siguranta pentru circulatia pe caile de acces
asigurarea instalatiei electrice prin etanseitate la patrunderea apei
asigurarea instalatiei electrice prin etanseitate la patrunderea corpurilor solide
asigurarea gradului de siguranta in alimentarea cu energie electrica (asigurarea continuitatii in
alimentare)

CERINA E PROTECIA MPOTRIVA ZGOMOTULUI

Sunt respectate prevederile Normativului privind acustica in constructii si zone urbane- indicativ
C125-2013.
Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza confortul acustic si protectia impotriva zgomotului.
Aceasta cerinta se relizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
asigurarea confortului acustic prin protectia la zgomotul emis de echipamentele electrice
inscrierea in valorile admise a nivelului de zgomot de scurta durata emis de instalatiile electrice
(25dB daca zgomotul dureaza sub o secunda, 20dB daca zgomotul dureaza intre 1 si 30
secunde, 15dB daca zgomotul dureaza intre 30 si 60 secunde)
inscrierea in valorile admise a nivelului de zgomot emis de instalatiile electrice din spatiile
tehnice
aparatele electrice de actionare respecta parametrii nominali prevazuti in normele interne de
fabricatie
aparatele de avertizare acustica se inadreaza in parametrii prescrisi pentru semnalul acustic

32
CERINA F-ECONOMIADE ENERGIE I IZOLAREA TERMIC

Izolarea termic
Peretii exteriori ai cladirii se vor termoizola cu termosistem compact lipit cu element
termoizolant din poliizocianurat, grosime 10 cm. In golurile de ferestre se va monta acelasi tip
de termosistem cu grosimea elementului termoizolant 3 cm grosime.
In zona soclului, pe o inaltime de 60 cm deasupra cotei trotuarului se va monta termosistem
compact lipit cu polistiren extrudat 10 cm grosime.
Pe terasa, dupa curatarea straturilor degradate de hidroizolatii existente, se va aplica sistem
termoizolant alcatuit din :
-adeziv pe baza de bitum fierbinte, material termoizolant placa de poliizocianurat 14 cm
grosime, pe care se va aplica hidroizolatie din membrana bituminoasa din doua straturi,
autoadezive, ultimul cu protectie de ardezie.
Tamplaria exterioara existenta va fi inlocuita cu tamplarie din profile PVC minim 5 camere cu
geam termoizolant cu tratament low-e, coeficient de izolare termica
Uf= 1.0 W/ mK. Usile de acces se vor realiza din profile de tamplarie cu rupere de punte
termica, cu geam termoizolant/panel tip Weiss coeficient de izolare termica
Uf= 1.0 W/ mK.
Se vor inlocui glafurile interioare si exterioare, si se vor efectua reparatii in zonele din interior
afectate dupa inlocuirea tamplariei.
La intradosul planseului peste subsol se va monta polistiren expandat 6 cm grosime, si se vor
aplica zugraveli lavabile.

Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza izolatia termica, hidrofuga si economia de energie.
Aceasta cerinta se relizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
asigurarea unor consumuri optime de energie electrica prin utilizarea unor echipamente cu
randament energetic corespunzator
asigurarea unor consumuri minime de energie prin limitarea pierderilor de tensiune in valorile
admise
limitarea consumului energetic la valorile convenite prin contractul de furnizare
asigurarea unei protectii eficiente la patrunderea apei sub forma de vapori sau picaturi in
echipamentele electrice

Izolare hidrofug
Se asigur hidroizolarea pe contur a cldirii mpotriva infiltraiilor, i hidroizolarea pe suprafa a
terasei prin montarea corect i verificarea periodic a hidroizolaiilor. Terasa are pantele
corespunztoare de scurgere a apelor.

Economia de energie
Asigurarea izolrii termice corespunztoare duce la un consum raional de energie pentru
nclzire.
Utilajele prevzute n proiect vor avea randamente conform cu normativele n vigoare I 13
Normativ pentru proiectarea i exploatarea instalaiilor de nclzire central, I 5 Normativ privind
proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare, I 9 Normativ pentru proiectarea i executarea
instalaiilor sanitare.
Conductele care vehiculeaz agent termic (ap cald sau ap rece) sunt termoizolate pentru
asigurarea unor pierderi minime, respectndu-se normele C 142 instruciuni tehnice pentru
executarea i recepionarea termoizolatiilor la elementele de instalaii i PE 924 (E-35) Prescripii
pentru calculul izolatiilor termice ale instalaiilor.

CERINTA G-UTILIZAREA SUSTENABILA LA A RESURSELOR NATURALE

33
Constructiile trebuie proiectate, executate si demolate astfel incat utilizarea resurselor naturale sa
fie sustenabila si sa asigure in special urmatoarele:
reutilizarea sau reciclabilitatea constructiilor, a materialelor si partilor componente, dupa
demolare;
durabilitatea constructiilor;
utilizarea la constructii a unor materii prime si secundare compatibile cu mediul.
Materialele i echipamentele acceptate in solutia proiectata vor fi numai cele care indeplinesc
aceste conditii.

CONCLUZII
In prezentul proiect sunt prevazute o serie de cantitati estimate vizual sau prezumtive. Acest lucru
este datorat faptului ca unele cantitati de lucrari nu pot fi depistate, certificate si dimensionate din
faza de proiectare, ci doar in anumite etape ale executiei. Prin urmare, pot aparea diferente intre
cantitatile estimate in proiect si cele reale din teren deoarece:
- verificarea starii tencuielilor de pe intreaga suprafata opaca, si stabilirea masurilor de
remediere necesare, este posibila dupa montarea schelei si indepartarea polistirenului
aplicat de locatari fara suport tehnic adecvat (autorizatie de constructie si proces verbal
de receptie).
- verificarea stratului suport al peretilor exteriori este posibila dupa indepartarea tencuielii
degradate pe zona respectiva.
- evaluarea si stabilirea starii stratului de termoizolatie de pe terasa este posibila numai
dupa indepartarea pietrisului si hidroizolatiei degradate.
Aceste inconveniente in estimarea cantitativa si calitativa a situatiei existente reale, enumerate
mai sus, pot duce la aparitia unor lucrari suplimentare si/sau la scaderea cantitatilor initiale
prevazute de proiectant pe masura parcurgerii etapelor executiei reabilitarii.
Lucrarile si cantitatile care nu pot fi prevazute din faza de proiectare, vor fi acoperite din punct de
vedere al costurilor, din capitolul Diverse si neprevazute.
In timpul executiei lucrarilor de reabilitare termica, nu se va interveni asupra instalatiei de gaze de
pe fatada . De-a lungul conductelor de gaze sistemul termoizolant va fi decupat si se va propune
de catre antreprenor, de la caz la caz, o solutie de asigurare a continuitatii izolatiei termice a
blocului.
Dupa placarea exterioara a cladirii cu termosistem, este interzisa manipularea materialelor prin
exteriorul cladirii (sistem scripete, macara pionier, sau orice sistem care ar pune in pericol
deteriorarea aspectului exterior a sistemului termoizolant prin lovire). Trebuie evitata cu strictete
efectuarea oricarei activitati, dupa executarea placarii exterioare, care sa puna in pericol
termosistemul. Aprovizionarea cu materialele necesare executarii lucrarilor de la terasele blocurilor
se va face ori inaintea placarii exterioare, ori prin interiorul cladirii, ori cu schele autoridicatoare.

Se vor folosi sisteme insotite de declaratia de conformitate/de performanta, de agremente tehnice

si avizele tehnice aferente in valabilitate, ale caror performante determinate si prevazute in
agrementul tehnic corespund prevederilor din proiectul de reabilitare termica a cladirii.

8 Consumuri de utilitati:
9 Necesarul de utilitati
Apa: consumul de apa se rezuma la cel necesar uzului menajer. Este realizat bransament la
reteaua de apa existenta.
Canalizare: Este realizat bransament la reteaua publica de canalizare pentru preluarea apei
uzate menajere. Evacuarea apelor pluviale se va face la reteaua de canalizare existenta.
Energie electrica: Este realizat bransament la reteaua electrica existenta.
Gaze naturale: Este realizat bransament la reteaua existenta in zona.
Energie termica: blocul este bransat la reteaua de termoficare a localitatii.

34