Raport de Expertiza Tehnica CID - LICEU

SC SVF MANAGEMENT PROD SERV SRL
Str. Patrarului, Nr. 2, Sector 6, Bucuresti, Romania, CP: 060606 Tel: +40 (0)21 221 95 08; Fax: +40 (0)21 221 95 09; E-mail: secretariat@svf.ro; Web: www.svf.ro;
EXPERTIZA TEHNICA C.I.D. LICEU

Str. Romancierilor nr. 1 Sector 6, Bucuresti
Colectiv de elaborare:
Prof. Univ. Dr. Ing. Anton CHIRICA expert tehnic MDRT Conf. Univ. Dr. Ing. Constantin BUDAN Conf. Univ. Dr. Ing. Nicolae Daniel STOICA Ing. Ionel BALAN
Capital social 200 lei, R.C.: J 40/6097/1998; C.U.I.: RO10716512; Banca: Volksbank Banu Manta; Cont Nr.: RO57VBBU2511BM0305542703.

EXPERTIZA TEHNICA C.I.D. LICEU

Str. Romancierilor nr. 1 Sector 6, Bucuresti
BORDEROU PIESE SCRISE:

Raport de expertiza Breviar de calcul Releveu foto Raport incercari Studiu geotehnic

RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA

11. MOTIVUL EFECTUARII EXPERTIZEI Conform art. 11.1.1 din Cod de proiectare seismica Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente, indicativ P1003/2008, expertiza se realizeaza, in conditiile prevederilor legale in vigoare, in vederea evaluarii nivelului de asigurare la actiuni seismice. 2. OBIECTIVUL EXPERTIZEI TEHNICE In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea in constructii art. 23 si H.G. nr. 925/1995, privind Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate, a proiectelor si a executiei lucrarilor si a constructiilor Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii, sau ca urmare a unei expertize tehnice, intocmita de un expert tehnic atestat, si se consemneaza in cartea tehnica a constructiei. Avand in vedere prevederile din actele normative mai sus mentionate si cerintele din certificatul de urbanism, prezenta expertiza tehnica are ca obiectiv, cercetarea in teren a constructiei existente si a lucrarilor de interventie realizate de beneficiar (conform P100-3/2008) in scopul: evaluarii nivelului de asigurare la actiuni seismice actionand concomitent cu incarcarile gravitationale; fundamentarii propunerii deciziei de interventie, daca este cazul; 3. ASPECTE GENERALE PRIVIND IMOBILUL
Amplasament Localitate Strada Numar Bucuresti Romancierilor 1

Judet/Sector Functiunea cladirii in trecut Functiunea actuala Anul proiectarii/realizarii Coduri de proiectare folosite Daca are la baza principii de proiectare antiseismica Grupa tipologica din care face parte Legislatia si reglementarile tehnice in vigoare
Sector 6 CID Liceu CID Liceu 1973 P13-70 Da
Grupa tipologica a cladirilor de tip P13-70 La elaborarea raportului de expertiza au fost considerate urmatoarele documente legislative si tehnice: - Legea calitatii nr 10/1995, privind calitatea in constructii; - Ordonanta Guvernului nr. 20 din ian. 1994 privind punerea in siguranta a cladirilor existente pentru actiuni seismice; - Cod de proiectare seismica Partea a IIIa Prevederi pentru evaluarea seismica a cladirilor existente P100-3/2008; - STAS 10107/1990; Instructiunile pentru structuri de tip cadru, normativ revizuit P85-96 pentru proiectarea peretilor structurali etc.; - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie CR6-2006 - Continutul cadru al rapoartelor de expertiza stabilit de Consiliul Tehnic Superior al MLPAT pentru expertizarea constructiilor pentru anii 1995-1997. Lucrarile efectuate in cadrul prezentei - S-a efectuat o investigare vizuala expertize detaliata a constructiei. - S-au executat releveele de arhitectura si ale structurii de rezistenta care sunt prezentate sub forma de planse ca piese componente ale raportului de expertiza. - S-au efectuat incercari nedistructive si studiu geotehnic pe amplasament; - In afara de aceste lucrari in situ, s-au efectuat toate lucrarile necesare pentru calculele structurale, piesele scrise si piesele desenate.

Programele de calcul structurale automat Pentru elaborarea calculelor structurale au folosite la elaborarea expertizei fost folosite toate metodele de calcul prevazute in P100-3/2008; cu acordul Centrului National de Inginerie Seismica si Vibratii de pe langa Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti s-a aplicat programul de calcul 3D - ETABS2000, precum si alte programe ajutatoare.
4. CARACTERISTICI FUNCTIONAL-ARHITECTURALE ALE CONSTRUCTIEI

Forma in plan Regim de inaltime Inatimi de nivel Aria construita Suprafata totala Neregulata 4 tronsoane S+P+3E 2.40/3.45/3.45/3.45/3.45 m 2481 mp 9600 mp
5. CARACTERISTICI STRUCTURALE ALE CONSTRUCTIEI

Tipul de structura al cladirii Sectiunile elementelor Stalpi cadrelor Grinzi Cadre b.a. si pereti din CGV 30x50; 30x60; 40x40 cm 25x40; 30x70 cm
Dimensiunile peretilor structurali 25; 30 cm Materialul din care sunt realizati peretii CGV despartitori Dimeniunile peretilor nestructurali 15 cm Tipuri de plansee utilizate Monolite b.a. 15 cm Peretii de subsol b.s. Fundatii b.a. Acoperis Terasa Invelitoare Carton asfaltat
6. DATE BIOGRAFICE ASUPRA CONSTRUCTIEI In absenta unei Carti a constructiei, se pot face referiri numai la constatarile de pe teren concretizate in relevee.
Functiunea actuala Anul proiectarii/realizarii CID Liceu 1973
5

Coduri de proiectare folisite P13-70 Daca are la baza principii de proiectare Da antiseismica Grupa tipologica din care face parte Grupa tipologica a cladirilor de tip P13-70
Pentru zidarii:
Rezistente medii la compresiune- [tf/m2] Marca Marca mortarului Caramizii C20 M1 320 Tabel 1
C15 260
C12.5 240
C10 200
C7.5 180
C5.0 140
Rezistente medii la intindere- [tf/m2] Marca mortar Ri Rezistenta din intindere centrica M1 6.50 Rm Rezistenta din incovoiere 9.0 R2 Rezistenta din eforturi principale 9.00
Tabel 2 Rt Rezistenta la efort tangential 11.0
7. METODOLOGIA APLICATA LA ELABORAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZA Pe baza Normativului P100-3/2008, metodele de investigare in vederea evaluarii nivelului de protectie antiseismica a constructiilor existente se utilizeaza diferentiat, in functie de urmatoarele criterii (cf. 11.1.6): Zona seismica de calcul in care este 0.24g amplasata cladirea Perioada in care a fost proiectata si 1973 executata constructia S+P+3E Numarul de niveluri ale constructiei 4 Numarul de niveluri oscilabile Sistemul structural Suprastructura Cadre monolite din b.a. cu pereti din CGV
6

Plansee Infrastructura Fundatii Clasa de importanta a cladirii Etape necesare pentru investigare:
Monolit din b.a. 15 cm
Tipul de evaluare
Pereti b.s. b.a. II - Identificarea nivelului de cunoastere; - Identificarea nivelurilor de inspectie si incercare Calitativa si cantitativa
7.2. Metodele de investigare utilizate in cadrul expertizei
Nivelul de cunoastere este de tip KL3 cunoastere cuprinzatoare. CF=1.00 Evaluarea calitativ urmrete s stabileasc msura n care regulile de conformare general a structurilor i de detaliere a elementelor structurale i nestructurale sunt respectate n construciile analizate. Natura deficienelor de alctuire i ntinderea acestora reprezint criterii eseniale pentru decizia de intervenie structural i stabilirea soluiilor de consolidare.

O evaluare calitativ cuprinztoare a unora dintre condiiile de alctuire implic i determinri prin calcul ale unor caracteristici de rezisten i de rigiditate ale elementelor structurale. Aceasta nseamn c tabloul calitativ al rspunsului seismic al construciei va putea fi finalizat dup efectuarea calculului structural. Cerinte Oferte Condiii privind traseul ncrcrilor Aceste condiii au n vedere existena unui Cladirea care face obiectul sistem structural continuu i suficient de prezentei expertize are o puternic care s asigure un traseu nentrerupt, conformare neregulata si este ct mai scurt, n orice direcie, al forelor alcatuita din 4 tronsoane. seismice din orice punct al structurii pn la terenul de fundare. Forele seismice, care iau natere n toate elementele cldirii ca fore masice, trebuie transmise prin intermediul diafragmelor orizontale (planee) la elementele structurii verticale (de exemplu, perei structurali sau cadre), care la rndul lor le transfer la fundaii i teren. La evaluarea construciei trebuie identificate eventualele discontinuiti n traseul ncrcrilor i evaluate efectele structurale ale acestora. De exemplu, un gol de dimensiuni mari n planeu, lipsa colectorilor i tiranilor din planee, legtura slab ntre perei i planee, ancorajele i nndirile insuficiente ale armturilor n betonul armat, sudurile cu capaciti insuficiente la elementele din oel, etc., reprezint devieri, ntreruperi sau puncte slabe ale acestui traseu. De asemenea, planeele fr rigiditate suficient n planul lor nu pot asigura, n multe situaii, transmiterea forelor orizontale la elementele principale ale structurii laterale. Deficiene din punctul de vedere al traseului

ncrcrilor se pot ntlni relativ frecvent la cldirile vechi n care s-au efectuat transformri ale structurii. n cazul componentelor nestructurale se va urmri, n principal, modul de transmitere a greutii acestora i a forelor seismice aferente (rezemare, agare) la elementele structurii i evaluarea capacitii elementelor structurale i legturilor respective de a prelua aceste fore. Condiii privind redundana Evaluarea va stabili n ce msur sunt S-a evaluat siguranta satisfcute dou condiii: gravitationala si seismica pentru atingerea efortului capabil ntr-unul din toate elementele structurale elementele structurii sau n cteva componente. Gradele nominale elemente nu expune structura unei pierderi de asigurare prezentate ulterior indica acest aspect. de stabilitate, general sau local; mobilizarea la aciuni seismice severe a unui mecanism de plastificare, care s permit exploatarea rezervelor de rezisten ale structurii i o disipare avantajoas a energiei seismice. Condiii privind configuraia cldirii Evaluarea trebuie s evidenieze abaterile de Cladirea care face obiectul la condiiile de compactitate, simetrie i prezentei expertize este realizata regularitate, care pot afecta negativ rspunsul cu cadre de b.a. si de aceea seismic. Astfel vor fi identificate coeficientul de comportare q a discontinuitile n distribuia rigiditii la fost ales in conformitate cu deplasare lateral, a rezistenei laterale, a cerintele P100/3-08 cu valoarea geometriei, a maselor. de 2.50, nefiind vorba de Neregularitile pot aprea pe vertical sau structuri in cadre gravitationale. orizontal. Abaterile de la condiiile de regularitate oblig la utilizarea unor metode de calcul mai complexe i/sau la sporirea forelor seismice de proiectare, conform P
9

100 1/2006, 4.4.3, prin reducerea valorilor factorilor de comportare, q. A. Neregulariti pe vertical (1) Discontinuiti n distribuia rigiditii laterale. Se vor identifica eventualele niveluri slabe din punct de vedere al rigiditii. Un nivel se consider flexibil (slab) n cazul n care rigiditatea lateral a acestuia este mai mic cu cel puin 25% dect cea a nivelurilor adiacente. La aceste niveluri efectele de ordinul II sunt sporite i aici trebuie verificate cu prioritate condiiile referitoare la deformaiile structurale. Efectele negative ale discontinuitilor de rigiditate se concentreaz la nivelurile flexibile ale unor construcii rigide la restul nivelurilor. (2) Discontinuiti n distribuia rezistenei laterale Se vor identifica nivelurile slabe din punct de vedere al rezistenei, la care se pot concentra deformaiile plastice n structur. Un etaj slab este acela n care rezistena la fore laterale este mai mic cu 25% dect cea a etajelor adiacente. La fiecare nivel se va verifica posibilitatea formrii unui mecanism de tip etaj slab. (3) Condiii privind regularitatea geometric Se consider discontinuiti geometrice semnificative situaiile n care dimensiunile pe orizontal ale sistemului structural activ n preluarea forelor orizontale prezint diferene mai mari de 30% n raport cu dimensiunile acestuia la nivelurile adiacente. De exemplu, prevederea unui gol de dimensiuni mari n
Cladirea alcatuita din 4 tronsoane are la tronsoanele din stanga un subsol redus iar la tronsoanele din dreapta un subsol complet.
10

planee la sli de conferin i spectacole, cu ntreruperea local a unor elemente ale structurii laterale sau retragerea spre interior a structurii la nivelurile superioare, pot reprezenta o asemenea neregularitate. La ultimul nivel se admit reduceri n plan ale sistemului structural mai mari de 30% fa de nivelul inferior. (4) Condiii privind regularitatea distribuiei maselor Se consider c neregularitile distribuiei maselor afecteaz semnificativ rspunsul seismic al structurilor n situaia n care masa unui nivel este mai mare cu cel puin 50% fa de cele ale nivelurilor adiacente. (5) Discontinuiti n configuraia sistemului structural Se identific abaterile semnificative de la monotonia sistemului structural cum sunt ntreruperea la anumite niveluri a unor perei sau stlpi, modificarea dimensiunilor unor perei, devierea n plan a unor elemente de la un nivel la altul. Evaluarea trebuie s evidenieze efectele acestor discontinuiti, cum sunt sporurile de eforturi din aciuni laterale n stlpii care susin pereii ntrerupi, starea de eforturi din planeul - diafragm care realizeaz transferul ntre dou niveluri cu alctuiri diferite, etc. B. Neregulariti n plan (1) Evaluarea construciilor va urmri Exista practic 4 tronsoane din identificarea structurilor n care dispunerea care 2 cate 2 relativ simetrice. neechilibrat a elementelor, a subsistemelor Subsolurile au planuri diferite. structurale i/sau a maselor produce efecte nefavorabile de torsiune de ansamblu. Pe lng determinarea comportrii la torsiune n domeniul elastic, se va estima rspunsul
11

seismic de torsiune n domeniul postelastic prin examinarea relaiei dintre centrul maselor i centrul de rezisten al structurii. Se vor investiga n acest context structurile expuse instabilitii la torsiune. Condiii privind interaciunea structurii cu alte construcii sau elemente Condiii privind distana fa de construciile nvecinate (1) Se va verifica dac distanele ntre Nu exista plansee decalate. cldirile vecine respect condiiile date n P 100-1/2006. Se vor investiga efectele posibile ale coliziunii dintre cele dou cldiri vecine. Astfel: n cazul n care planeele sunt decalate, acestea pot produce ocuri prin lovirea stlpilor construciei vecine; n cazul n care construciile sunt diferite ca nlime, construcia mai joas i mai rigid poate aciona ca reazem pentru construcia mai nalt; efectele posibile sunt aplicarea unei fore suplimentare construciei joase, n timp ce construcia nalt va suferi o discontinuitate nsemnat a rigiditii, care modific rspunsul seismic; n cazul n care construciile sunt egale ca nlime i cu sisteme structurale similare, cu planeele la acelai nivel, efectul coliziunilor este nesemnificativ, astfel nct se pot accepta dimensiuni de rosturi orict de reduse. Condiii referitoare la componentele nestructurale (CNS) (1) Examinarea efectuat n cadrul evalurii CNS urile prezinta legaturi calitative trebuie s stabileasc relaiile ntre corecte cu structura. Nu exista structur i componentele nestructurale susceptibilitatea afectarii
12

precum i tipul i calitatea legturilor ntre acestora la seisme importante, acestea. inferioare cutremurului de (2) n cazul structurilor n cadre de beton proiectare. armat sau din oel se vor identifica, n principal, urmtoarele aspecte: - msura n care distribuia pereilor de umplutur considerai fr rol structural, dar care prin realizarea efectiv acioneaz ca elemente structurale, afecteaz regularitatea pe verticala construciei (de exemplu, prin crearea unor niveluri slabe) i pe orizontal (prin crearea unei excentriciti semnificative ntre centrul maselor i centrul de rigiditate); - eventualele situaii de interaciuni necontrolate cu pereii de umplutur sau cu alte elemente de construcie (formarea de stlpi scuri, de exemplu). (3) Aspectele specifice care definesc calitativ comportarea seismic a elementelor de construcie nestructurale, echipamentelor i instalaiilor din cldiri sunt prezentate n anexa E. Condiii pentru diafragmele orizontale ale cldirilor (1) Evaluarea seismic a cldirilor trebuie s Planseele fiind din b.a. asigura o stabileasc msura n care planeele i comportare de saiba rigida si ndeplinesc rolul structural de a distribui n rezistenta (diafragma) condiii de siguran ncrcrile seismice orizontala. orizontale la subsistemele structurale verticale (de exemplu, la perei structurali i cadre). Comportarea planeelor este optim n condiiile n care acestea sunt realizate ca diafragme rigide i rezistente pentru fore aplicate n planul lor. Aceste condiii sunt ndeplinite la nivel maximal de planeele de
13

beton armat monolit. (2) n cazul structurilor cu perei, planeul trebuie s asigure rezemarea lateral a pereilor pentru ncrcri normale pe suprafaa acestora. (3) Obiectivele evaluarii diafragmelor orizontale de beton sunt reprezentate de aspectele specifice care intervin la realizarea grinzilor perei i anume: preluarea eforturilor de ntindere din ncovoiere. Cu ocazia evalurii, trebuie verificat dac armturile dispuse n elementele de bordare ale planeului (centuri i grinzi) i cele din cmpul plcilor sunt dispuse corect, i dac aceste armturi sunt continue i conectate adecvat la plac; transmiterea reaciunilor de la planeu la reazemele acestuia, perei sau grinzi, prin intermediul unor armturi de conectare adecvate. Aceste legturi pot servi i pentru ancorarea unor perei de zidrie la fore normale pe planul acestora; colectarea forelor distribuite n masa planeelor i transmiterea lor la elementele structurii verticale, n condiiile n care continuitatea legturii dintre acestea i diafragmele orizontale este ntrerupt de goluri sau ncrcarea planeului se transfer structurii verticale prin eforturi de ntindere. Colectarea forelor de inerie se realizeaz prin armturi de oel cu seciune suficient (tirani sau colectori), corect ancorate n masa planeului i n elementele structurii verticale; suspendarea ncrcrilor distribuite n
14

masa planeului prin armturi adecvate, n condiiile n care forele seismice orizontale produc eforturi de ntindere n grinda perete constituit de planeu; preluarea eforturilor care apar la colurile intrnde ale planeelor i n jurul golurilor mari prin armturi de bordare, ancorate corespunztor; preluarea eforturilor din jurul golurilor de dimensiuni mari, prin armturi adecvate, ancorate suficient n masa planeului. Condiii privind infrastructura i terenul de fundare (1) Evaluarea seismic a construciilor are n Sistemul folosit la structura de vedere, ca una din principalele componente, fundare ofera suficienta stabilirea msurii n care sistemul fundaiilor capacitate de rezistenta pentru i ndeplinete rolul structural. n acest scop: preluarea eforturilor dezvoltate - se va identifica sistemul fundaiilor (i, in substructura si suprastructura dac este cazul, al infrastructurii) i se si transmiterea acestora la va aprecia msura n care acesta posed terenul de fundare. rigiditatea necesar pentru a transmite la teren aciunile suprastructurii suficient de uniform; - vor fi identificate natura terenului i eventualele tasri difereniale sau deformaii remanente, produse de aciunea cutremurelor sau de alte cauze, precum i efectele acestora, manifestate sau poteniale, asupra elementelor structurii, inclusiv a fundaiilor. (2) La examinarea sistemului fundaiilor (infrastructurii) se vor verifica i condiiile de alctuire prevzute n NP 112-04. (3) Evaluarea fundaiilor va avea n vedere i prezena eventual a apei deasupra nivelului de fundare i efectele acesteia asupra elementelor fundaiilor i subsolului, inclusiv
15

din punctul de vedere al afectrii durabilitii. (4) Evaluarea sistemului de fundare i a terenului va stabili i eventualele efecte de interaciune cu cldirile situate n imediata lor vecintate, mai ales n situaia n care acestea au fost construite ulterior cldirii examinate. Evaluarea prin calcul Evaluarea efectelor aciunii seismice de Evaluarea prin calcul s-a proiectare (eforturi i deformaii) s-a realizat afectuat in scopul stabilirii considernd structura ncrcat cu fora sigurantei gravitationale si lateral echivalent (a se vedea P 100-1/2006) seismice a cladirii care face i utiliznd procedee moderne de calcul obiectul prezentei expertize. privind distribuia forelor ntre elementele Calculele s-au efectuat cu verticale ale structurii i pentru determinarea programul de calcul automat eforturilor, a perioadelor vibraiilor proprii ETABS precum si cu programe etc. Verificrile se refer numai la starea utilitare proprii, pe modele limit ultim. spatiale (3D).
8. APLICAREA METODEI DE INVESTIGARE CALITATIVA 8.1. Scopul metodei de investigare calitativa
16

Aplicarea metodei de evaluare calitativa are drept scop stabilirea urmatoarelor aspecte principale: masura in care constructia se incadreaza in prevederile prescriptiilor in vigoare referitoare la proiectarea constructiilor amplasate in zone seismice; masura in care exista deficiente de executie sau/si de exploatare care au afectat sau afecteaza starea tehnica a constructiei; modul de comportare a constructiei la cutremurele anterioare, precum si la celelalte actiuni care s-au manifestat pe durata de exploatare a acesteia; existenta unor eventuale lucrari anterioare de interventie asupra constructiei si date privitoare la acestea. 8.2. Constatari cu privire la conformarea si alcatuirea structurala
Codul de proiectare P13-70 Daca are la baza principii de proiectare Da antiseismica In legatura cu alcatuirea structurii cladirii se pot face anumite constatari Care sunt in concordanta cu prevederile Care nu sunt in concordanta cu codurile in codurilor in vigoare vigoare transmiterea directa a incarcarilor Calitate inferioara betoane. gravitationale la teren; plasarea adecvata a golurilor mari din plansee Forme neconforme. (pentru scari), astfel incat sa nu produca slabiri exagerate ale acestora dupa anumite sectiuni; asigurarea unor rigiditati de ansamblu la deplasare laterala pe directia celor doua axe principale, cu valori cat mai apropiate, cerinta pe care cladirea de fata nu o poate satisface datorita procentului ridicat de goluri (pentru ferestre si usi) existente in peretii structurali longitudinali, ridicand astfel rigiditatea de ansamblu pe directia respectiva in comparatie cu aceea pe directie transversala. conceperea structurilor din zidarie portanta ca sisteme spatiale alcatuite din pereti dispusi, de regula, dupa doua directii ortogonale ;
17

alegerea de preferinta a unor constructii cu forme in plan regulate, compacte si simetrice din punct de vedere al distributiei maselor, rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta ; asigurarea unei variatii cat mai uniforme pe verticala a rigiditatilor si capacitatilor de rezistenta atat pentru ansamblul structurii cat si pentru elementele structurale componente ; alcatuirea unor partiuri cat mai simetrice, folosirea unui numar cat mai redus de tipuri de travei si deschideri (modulate), asigurarea continuitatii in plan si pe inaltime a peretilor structurali ; limitarea la 50 m a lungimii maxime a cladirilor pentru gradul de protectie antiseismica 8, si pentru plansee din fasii prefabricate cu bucle monolitizate ; limitarea inaltimii cladirii la 12 m si a numarului de niveluri la 4, pentru gradul de protectie antiseismica 8 si pentru structuri de tip fagure ; limitarea grosimii minime a peretilor structurali la o caramida sau un bloc de 24 cm ; limitarea inaltimii maxime a unui nivel al cladirii la 16 grosimi ale peretilor structurali; amplasarea golurilor in peretii structurali mai putin incarcati (recomandare), pozitionarea suprapusa pe verticala a golurilor si evitarea amplasarii acestora sub reazemele grinzilor ; prevederea de buiandrugi monoliti la cladirile proiectate pentru gradul de protectie antiseismica 8, executati impreuna cu centurile planseelor, daca diferenta de nivel dintre cota inferioara a buiandrugului si cea superioara a planseului este de cel mult 60 cm ; realizarea de plansee plane si orizontale, evitandu-se denivelarile bruste si discontinuitatile care ar putea afecta prin pozitie, dimensiuni sau/si forma buna, comportarea ca saiba a planseului.
18

realizarea la nivelul planselor a unor saibe orizontale suficient de rigide si de rezistente, ceea ce planseele actuale nu pot oferi; evitarea schimbarilor bruste in capacitatile de rezistenta ale elementelor structurale pe inaltimea cladirii. utilizarea de solutii structurale cu rigiditate sporita, prin introducerea de pereti structurali pe toata inaltimea cladirii
Tabelul B.1 Lista de condiii pentru structuri de beton armat n cazul aplicrii metodologiei de nivel 1 Criteriul nu este indeplinit Criteriul este Criteriu Neindeplinire Neindeplinire indeplinit moderata majora (i) Conditii privind configuratia structurii Punctaj maxim: 50 puncte Traseul ncrcrilor este continuu Sistemul este redundant (sistemul are suficiente legturi pentru a avea stabilitate lateral i suficiente zone plastice poteniale) 0-29 Nu exist niveluri slabe din punct de vedere al rezistenei 50 30-49 Nu exist niveluri flexibile Nu exist modificri importante ale dimensiunilor n plan ale sistemului structural de la nivel la nivel Nu exist discontinuiti pe vertical (toate elementele verticale sunt continue pn la fundaie) Nu exist diferene ntre masele de nivel mai mari de 50 % Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate 40 Infrastructura (fundaiile) este n msur s transmit la teren forele verticale i orizontale Punctaj total realizat 40 (ii) Conditii privind interactiunile structurii Distanele pn la cldirile vecine depesc dimensiunea minim de rost, conform P 1001/2006 Planeele intermediare (supantele) au o structur lateral proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principal Pereii nestructurali sunt izolai (sau legai flexibil) de structur Nu exist stlpi captivi scuri Punctaj total realizat (iii) Condiii privind alctuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 10 puncte
10
5-9
0-4
10 10 Punctaj maxim: 30 puncte
19

a) Structuri tip cadru beton armat Nu exist stlpi scuri ncrcarea axial normalizat (fora axial de compresiune raportat la aria seciunii i rezistena de proiectare a betonului la compresiune) a stlpilor este moderat: orientativ, d0,65 (b) Structuri cu perei de beton armat Grosimea pereilor este 150 mm Pereii au la capete bulbi sau tlpi cu dimensiuni limitate (prin intersecia pereilor nu se formeaz profile complicate cu tlpi excesive) ncrcarea axial a pereilor este moderat d 0,35 Punctaj total realizat (iv) Conditii referitoare la plansee Prin grosimea plcii i dimensiunile reduse ale golurilor planeul poate fi considerat i diagram orizontal rigid Punctaj total realizat PUNCTAJ TOTAL GENERAL REALIZAT
30
20-29
0-19
30
20-29
0-19
20 20 Punctaj maxim: 10 puncte 10 5-9 0 0 R1=70 0-4
Tabelul B.2 Lista de condiii pentru structuri de beton armat n cazul aplicrii metodologiilor de nivel 2 i 3
Criteriu (i) Conditii privind configuratia structurii
Criteriul este indeplinit 50
Punctaj total realizat (ii) Conditii privind interactiunile structurii 10 Punctaj total realizat Condiii privind alctuirea (armarea) elementelor structurale (a) Structuri tip cadru de beton armat Ierarhizarea rezistenelor elementelor structurale asigur dezvoltarea unui mecanism favorabil de disipare a energiei seismice: la fiecare nod suma momentelor capabile ale stlpilor este mai mare dect suma momentelor capabile ale grinzilor ncrcarea axial de compresiune a stlpilor este moderat: nd 0,65 n structur nu exist stlpi scuri: raportul ntre nlimea seciunii i nlimea liber a stlpului este < 0,30 (iii)
Criteriul nu este indeplinit Neindeplinire Neindeplinire moderata majora Punctaj maxim: 50 puncte 30-49 0-29 40 40 Punctaj maxim: 10 puncte 5-9 10 10 Punctaj maxim: 30 puncte
0-4
30
20-29
0-19
20

Rezistena la fora tietoare a nodului este suficient pentru a se putea mobiliza rezistena la ncovoiere la extremitile grinzilor i stlpilor nndirile armturilor n stlpi se dezvolt pe 40 diametre, cu etrieri la distana 10 diametre pe zona de nndire nndirile armturilor din grinzi se realizeaz n afara zonelor critice Etrierii n stlpi sunt dispui astfel nct fiecare bar vertical se afl n colul unui etrier (agrafe) Distanele ntre etrieri n zonele critice ale stlpilor nu depesc 10 diametre, iar n restul stlpului din latur Distanele ntre etrieri n zonele plastice ale grinzilor nu depesc 12 diametre i din limea grinzii Armarea transversal a nodurilor este cel puin cea necesar n zonele critice ale stlpilor Rezistena grinzilor la momente pozitive pe reazeme este cel puin 30% din rezistena la momente negative n aceeai seciune La partea superioar a grinzilor sunt prevzute cel puin 2 bare continue (nentrerupte n deschidere) Punctaj total realizat (iv) Conditii referitoare la plansee Placa planeelor cu o grosime 100 mm este realizat din beton armat monolit sau din predale prefabricate cu o suprabetonare adecvat Armturile centurilor i armturile distribuite n plac asigur rezistena necesar la ncovoiere i fora tietoare pentru forele seismice aplicate n planul planeului Forele seismice din planul planeului pot fi transmise la elementele structurii verticale (perei, cadre) prin eforturi de lunecare i compresiune n beton, i/sau prin conectori i colectori din armturi cu seciune suficient Golurile n planeu sunt bordate cu armturi suficiente, ancorate adecvat Punctaj total realizat PUNCTAJ TOTAL GENERAL REALIZAT
20 Punctaj maxim: 10 puncte
10
6-9
0-5
0 0 R1=70 Criteriul nu este indeplinit Neindeplinire Neindeplinire moderata majora Punctaj maxim: 50 puncte 26-49 0-25
Tabelul B.3 Starea de degradare a elementelor structurale
Criteriu (i) Degradari produse de actiunea cutremurelor Fisuri i deformaii remanente n zonele critice (zonele plastice) ale stlpilor, pereilor i grinzilor Fracturi i fisuri remanente nclinate produse de
Criteriul este indeplinit
21

fora tietoare n grinzi Fracturi i fisuri longitudinale deschise n stlpi i/sau perei produse de eforturi de compresiune. Fracturi sau fisuri nclinate produse de fora tietoare n stlpi i/sau perei Fisuri de forfecare produse de lunecarea armturilor n noduri Cedarea ancorajelor i nndirilor barelor de armtur Fisurarea pronunat a planeelor Degradari ale fundaiilor sau terenului de fundare Punctaj total realizat (ii) Degradari produse de incarcarile verticale Fisuri i degradri n grinzi i plcile planeelor Fisuri i degradri n stlpi i perei Punctaj total realizat (iii) Degradri produse de ncrcarea cu deformaii (tasarea reazemelor, contracii, aciunea temperaturii, curgerea lent a betonului) Punctaj total realizat (iv) Degradri produse de o execuie defectuoas beton segregat, rosturi de lucru incorecte etc.) Punctaj realizat (v) Degradri produse de factori de mediu: nghedezghe, ageni corozivi chimici sau biologici etc., asupra: o betonului o armturii de oel (inclusiv asupra proprietilor de aderen ale acesteia) Punctaj total realizat PUNCTAJ TOTAL GENERAL REALIZAT
50
45 45 Punctaj maxim: 20 puncte 11-19 15 15 Punctaj maxim: 10 puncte 6-9 5 5 5 Punctaj maxim: 10 puncte 6-9 5 5 Punctaj maxim: 10 puncte 6-9 5 5 R2=75
20
0-10
10
1-5
10
1-5
10
0-5
1) Comportare ductil nseamn c grinda, stlpul, peretele structural ndeplinesc condiiile de alctuire i de detaliere a armturii prevzute n normativele de proiectare a construciilor noi, specifice acestor tipuri de structuri. Se admit interpolri ale valorilor q corespunztoare comportrii ductile, respectiv neductile pentru cazul ndeplinirii pariale a condiiilor prevzute n normativele de proiectare a structurilor noi. 2) p - procentul de armare al armturii ntinse p - procentul de armare al armturii comprimate pmax - procentul de armare maxim (corespunztor punctului de balans)
22

3) d - fora axial adimensionalizat 4) - nlimea adimensionalizat a zonei comprimate VEd - fora tietoare de proiectare d - nlimea efectiv (util) a seciunii elementului b - limea seciunii elementului fctd - rezistena de proiectare la ntindere a betonului
Tabelul B.4 Valorile factorului de comportare q
Avand in vedere toate tabelele prezentate anterior putem sa concluzionam urmatoarele:
23

In cazul nostru R1 este 70 si din acest punct de vedere constructia existenta se poate incadra in clasa de risc seismic RS III
In cazul nostru R2 este 75 si din acest punct de vedere constructia existenta se poate incadra in clasa de risc seismic RS III 8.3 Date privind conditiile de executie si de exploatare ale constructiei Nu exista informatii care sa conduca la susceptibilitati legate de executie si exploatare. Din cand in cand s-au realizat reparatii curente. 8.4 Date privind modul de comportare a constructiei la actiunea cutremurelor Din informatiile culese, rezulta o comportare a cladirii ce poate fi caracterizata drept buna la cutremurele din 1977, 1986 si 1990. Se observa fisuri la peretii de inchidere si compartimentare. 8.5 Date privind existenta unor eventuale lucrari de interventie asupra constructiei Nu sunt date care sa indice acest aspect. 8.6 Constatari pe amplasament o fisuri si crapaturi in peretii de inchidere si compartimentare; o trotuare partial deteriorate din cauza tasarilor; o tencuieli deteriorate in proportie de cca 10% o instalatii functionale dar invechite o fisuri in pardoselile de mozaic o tamplarii interioare din lemn imbatranite o tasari inegale o inundatii la subsoluri o peretii subsolurilor sunt din b.s. si prezinta segregari o armaturile din elementele structurale sunt din OL38
24

9. APLICAREA METODEI DE INVESTIGARE CANTITATIVA 9.1 Scopul metodei de investigare cantitativa Deteriminarea gradului nominal de asigurare R3. In conformitate cu prevederile P100/1-2006, P100-3/2008 si CR6/2006 sau realizat calcule dinamice spatiale, utilizand programul ETABS2000, prin bunavointa Centrului National de Inginerie Seismica si vibratii de pe langa Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti.
9.2 Modelul de calcul utilizat S-a utilizat programul de calcul structural 3D ETABS2000 si s-au realizat calcule dinamice spatiale in urmatoarele ipoteze: Model de calcul structural 3D considerand ca peretii de inchidere si compartimentare din zidarie au ramas intacti la seismele precedente si conlucreaza cu cadrele din b.a.. In acest caz s-a considerat o structura in cadre din b.a. cu pereti de inchidere si compartimentare; Model de calcul structural 3D considerand ca peretii de inchidere si compartimentare din zidarie nu conlucreaza cu cadrele din b.a.. In acest caz s-a considerat o structura in cadre din b.a. fara pereti de inchidere si compartimentare (acestia fiind considerati doar ca incarcare si masa); Actiunile orizontale au fost introduse pe baza coeficientului seismic de baza; Incarcarile considerate au fost: Incarcari gravitationale - permanente si utile Incarcari seismice pe directiile principale si pe oblic; Pentru coeficientul q s-a considerat o valoare de 2.50; Calculul capacitatilor de rezistenta s-a facut la fiecare nivel si pentru fiecare element structural de tip grinda sau stalp. Prelucrarea datelor oferite de ETABS s-a utilizat postprocesorul SEKON realizat la Catedra de Constructii Civile, Inginerie Urbana si Tehnologie din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti. In urma calculelor s-au verificat atat siguranta gravitationala cat si seismica a stalpilor si grinzilor;
25

S-au determinat gradele nominale de asigurare seismica pentru fiecare tip de actiune in parte si s-au selectat valorile minime ale acestora pe niveluri. 9.3 Sinteza rezultatelor obtinute In cadrul breviarului de calcul sunt prezentate atat datele de intrare cat si rezultatele calculelor pentru stalpi si montanti, la toate nivelurile cladirii. Din punct de vedere al rigiditatii cladirii, se constata ca perioadele de vibratie, datorita conlucrarii cu peretii perimetrali, sunt in limte normale, pentru regimul de inaltime al cladirii:
Tronson mare: Model cu considerarea aportului peretilor de inchidere si compartimentare:

Mode 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Perio d 0.62 0.54 0.52 0.21 0.17 0.17 0.13 0.10 0.10 0.10 0.08 0.07 UX 84.01 0.66 0.22 9.41 0.09 0.00 2.88 0.02 0.01 0.70 0.00 0.00 UY 0.00 26.03 57.27 0.00 0.09 10.15 0.00 1.07 2.38 0.00 0.35 0.65 RZ 0.86 56.11 26.40 0.09 10.04 0.05 0.02 2.14 1.27 0.02 0.53 0.46
Model fara considerarea aportului peretilor de inchidere si compartimentare:

Mode 1 2 3 Perio d 0.88 0.77 0.75 UX 85.73 0.67 0.22 UY 0.00 26.56 58.44 RZ 0.88 57.25 26.94
26

4 5 6 7 8 9 10 11 12
0.29 0.25 0.24 0.18 0.15 0.14 0.14 0.11 0.10
9.61 0.09 0.00 2.94 0.02 0.01 0.71 0.00 0.00
0.00 0.09 10.36 0.00 1.09 2.43 0.00 0.36 0.67
0.09 10.25 0.05 0.02 2.18 1.30 0.02 0.55 0.47
Tronson mic: Model cu considerarea aportului peretilor de inchidere si compartimentare:

Mode 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Perio d 0.68 0.51 0.40 0.22 0.16 0.13 0.13 0.10 0.09 0.08 0.06 0.06 UX 0.07 51.08 31.06 0.00 6.81 0.05 4.16 0.00 2.30 1.41 0.63 0.43 UY 83.71 0.36 0.11 9.79 0.04 3.15 0.00 0.84 0.00 0.00 0.00 0.00 RZ 0.40 30.69 52.00 0.05 4.07 0.01 6.33 0.00 1.69 1.80 0.55 0.42

Mode Perio d UX UY RZ
27

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0.97 0.73 0.58 0.32 0.23 0.19 0.19 0.14 0.13 0.11 0.09 0.08
0.07 52.12 31.69 0.00 6.95 0.05 4.24 0.00 2.34 1.43 0.65 0.44
85.42 0.37 0.12 9.99 0.04 3.21 0.00 0.85 0.00 0.00 0.00 0.00
0.41 31.32 53.06 0.05 4.15 0.01 6.46 0.00 1.72 1.83 0.56 0.43

Clasa I de importanta Directie Longitudinala Transversala Drift det determinat () 5.48 4.36 Drift det determinat () 4.70 3.73 Drift det determinat () 3.92 3.11 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Observatie det > adm det < adm R3,deform 0.91 1.15
Clasa II de importanta Directie Longitudinala Transversala Observatie det < adm det < adm R3,deform 1.06 1.34
Clasa III de importanta Directie Longitudinala Transversala Observatie det < adm det < adm R3,deform 1.28 1.61
28


Clasa I de importanta Directie Longitudinala Transversala Drift det determinat () 21.93 17.43 Drift det determinat () 18.79 14.94 Drift det determinat () 15.66 12.45 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Observatie det > adm det > adm R3,deform 0.23 0.29
Clasa II de importanta Directie Longitudinala Transversala Observatie det > adm det > adm R3,deform 0.27 0.33
Clasa III de importanta Directie Longitudinala Transversala Observatie det > adm det > adm R3,deform 0.32 0.40
calculat 0.60
admisibil 0.40-0.50
Observatie calculat > admisibil
R3,gravit 0.75
Valorile de calculat depaseste admisibil si de aceea putem conchide ca o parte dintre stalpi nu prezinta siguranta gravitationala. Tronson mic: Model cu considerarea aportului peretilor de inchidere si compartimentare:
Clasa I de importanta Directie Longitudinala Drift det determinat () 4.31 Drift admisibil adm conform P100 () 5 Observatie det < adm R3,deform 1.16
29

Transversala
6.69 Drift det determinat () 3.69 5.73 Drift det determinat () 3.08 4.78
5 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5
det > adm
0.75
Clasa II de importanta Directie Longitudinala Transversala Observatie det < adm det > adm R3,deform 1.35 0.87
Clasa III de importanta Directie Longitudinala Transversala Observatie det < adm det < adm R3,deform 1.63 1.05

Clasa I de importanta Directie Longitudinala Transversala Drift det determinat () 17.23 26.75 Drift det determinat () 14.76 22.93 Drift det determinat () 12.30 19.11 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Drift admisibil adm conform P100 () 5 5 Observatie det > adm det > adm R3,deform 0.29 0.19
Clasa II de importanta Directie Longitudinala Transversala Observatie det > adm det > adm R3,deform 0.34 0.22
Clasa III de importanta Directie Longitudinala Transversala Observatie det > adm det > adm R3,deform 0.41 0.26
calculat 0.54
admisibil 0.40-0.50
Observatie calculat > admisibil
R3,gravit 0.93
30

Valorile de calculat nu depaseste admisibil cu exceptia unui stalp central si de aceea putem conchide ca majoritatea stalpilor prezinta siguranta gravitationala. S-au realizat verificari pentru toate grinzile si stalpii structurii, determinandu-se gradele nominale de asigurare atat pentru forta taietoare cat si pentru incovoiere sau compresiune excentrica, rezultand urmatoarele valori (rezultatele extinse sunt prezentate in breviare):

Elemente Obiect Clasa de importanta I Clasa de importanta II Clasa de importanta III
La forta taietoare Grinzi La incovoiere La forta taietoare Stalpi/pereti La compresiune excentrica
1.27 1.24 0.70 0.13
1.48 1.26 0.82 0.15
1.77 1.30 0.98 0.19

Grinzi
La forta taietoare
1.15
1.34
1.61
31

La incovoiere La forta taietoare Stalpi/pereti La compresiune excentrica
0.67 0.38 0.07
0.68 0.44 0.08
0.70 0.53 0.10
Pentru ambele tipuri de modele structurale se constata ca gradul nominal de asigurare al tronsoanelor mari este sub 0.35 si cladirea intra in clasa de risc seismic RsI.
Tronson mic: Model cu considerarea aportului peretilor de inchidere si compartimentare:

La forta taietoare Grinzi La incovoiere La forta taietoare Stalpi/pereti La compresiune excentrica
1.07 1.41 0.74 0.13
1.24 1.42 0.86 0.15
1.49 1.44 1.04 0.19

Grinzi
La forta taietoare
0.97
1.13
1.36
32

La incovoiere La forta taietoare Stalpi/pereti La compresiune excentrica
0.76 0.40 0.07
0.77 0.47 0.08
0.78 0.56 0.10
Pentru ambele tipuri de modele structurale se constata ca gradul nominal de asigurare al tronsoanelor mici este sub 0.35 si cladirea intra in clasa de risc seismic RsI.
Clasa de importanta a cladirii I II III
I 1.40 1.20 1.00
q 2.50
2.75
ag 0.24
0.85
1.00
Cb 0.315 0.270 0.225
Tronsonul mare: Model cu considerarea aportului peretilor de inchidere si compartimentare:

Clasa de importanta a cladirii I II III Cladire existenta Ipoteza Cladire actuala Rlongitudinal 0.13 0.15 0.19 Rtransversal 0.13 0.15 0.19 Rrezultant 0.13 0.15 0.19 Clasa de risc seismic I I I
33

Se observa ca gradele nominale de asigurare R3, indiferent de clasa de importanta a cladirii (I, II sau III) sunt sub 0.35 si de aceea clasa de risc seismic este RsI.
Clasa de importanta actuala a cladirii II Cladirea care face obiectul expertizei Ipoteza Rlongitudinal Rtransversal Rrezultant Cladire existenta Clasa de risc seismic
Observatie
0.15 0.15 0.15 I In acest moment cladirea face parte din clasa II de importanta. Beneficiarul poate declasa cladirea la o clasa inferioara (III) sau clasa la o clasa superioara (I) in functie de schimbarea destinatiei (functiunii) acesteia.

Observatie
34

Tronsonul mic: Model cu considerarea aportului peretilor de inchidere si compartimentare:

Observatie

35

Observatie
10. CONCLUZII 10.1 Incadrarea constructiei in clasa de risc seismic Avand in vedere prevederile cuprinse in P100/3-08 si CR6/2006 precum si: - zona seismica in care este amplasata constructia; - categoria sistemului structural; - conformarea generala a constructiei, din punct de vedere al raspunsului seismic asteptat; - gradul nominal de asigurare la actiuni seismice R pentru cele 3 problematici prezentate R1, R2 si R3; - prezenta unor zone slabe sub aspectul capacitatii de rezistenta in raport cu cerintele, in elementele structurale cu rol major in preluarea incarcarilor seismice; - natura probabila a cedarii elementelor structurale vitale pentru stabilitatea constructiei; - modul de rezolvare a detaliilor constructive; - vechimea constructiei; - numarul de cutremure semnificative care au actionat asupra constructiei; - degradarile structurale inregistrate in urma cutremurelor; - starea elementelor nestructurale; - regimul de inaltime si masa constructiei.
36

n termeni privind gradul de asigurare structural seismic, intervenia structural este necesar dac valoarea gradului de asigurare structural seismic, care rezult prin calcul, este: R3<65 pentru sursa seismic Vrancea. Indiferent daca se tine seama sau nu de peretii de inchidere si compartimentare, se constata ca atat cladirile de tip tronson mare cat si cele de tip tronson mic sunt vulnerabile seismic si gradul nominal de asigurare R3<0.35 si R3<<0.65. De aceea se considera ca sunt necesare masuri rapide de punere in siguranta structurala, atat gravitationala cat si seismica.
Echipamente suplimentare Exista echipamente GSM montate pe cladire? Daca se renunta la echipamantele actuale creste gradul nominal de asigurare? Se mai pot monta echipamente suplimentare, pentru acest obiectiv? Observatii nu Nu e cazul Nu Valori nu Nu e cazul Nu e cazul
Avand in vedere ca in acest moment cladirile liceului sunt in clasa de risc seismic RsI, nu se pune problema existentei unor echipamente suplimentare. Dupa consolidarea cladirii, se vor putea monta astfel de echipamante. 10.2 Propunerea deciziei de interventie Criteriile de evaluare a performantelor seismice ale constructiei existente: Conceptia generala de proiectare; Calitatea executiei; Valoarea gradului nominal de asigurare la actiuni seismice R determinata sub forma de R1, R2 si R3; Rigiditatea la deplasari orizontale; Pericolul ruperii fragile a unor elemente structurale vitale; Ductilitatea locala si de ansamblu. Natura si gravitatea degradarilor si avariilor produse de actiunile care au solicitat constructia respectiva in exploatare:
37

Actiuni seismice; Tasari ale terenului de fundare; Variatii de temperatura; Suprasarcini; Coroziune; Condens; Explozii; Incendii. Durata de exploatare a constructiei ulterioara interventiei, propusa de expertul tehnic si acceptata de catre beneficiar/proprietar; Implicatiile unor avarii potentiale grave, in caz de cutremur, asupra mediului invecinat; Clasa de importanta a constructiei; Implicatiile masurilor de interventie preconizate asupra confortului si functionalitatii constructiei, precum si a modului ei de incadrare in mediul ambiant De asemenea, pe amplasament s-a constatat: o fisuri si crapaturi in peretii de inchidere si compartimentare; o trotuare partial deteriorate din cauza tasarilor; o tencuieli deteriorate in proportie de cca 10% o instalatii functionale dar invechite o fisuri in pardoselile de mozaic o tamplarii interioare din lemn imbatranite o tasari inegale o inundatii la subsoluri o peretii subsolurilor sunt din b.s. si prezinta segregari o armaturile din elementele structurale sunt din OL38 10.3 Lucrari de interventie propuse Avand in vedere raspunsurile structurale obtinute dar si conformatia structurala a intregii cladiri sunt necesare masuri de punere in siguranta. Se propun doua solutii viabile de interventie, din care una clasica si alta moderna.
38

Solutia de interventie minimala (moderna): Structurala consolidare: camasuirea (gravitationala) pe subsol si parter a stalpilor (cca 15 cm de jurimprejur) din axele: H2; H5; H8; H11; H14; H17; H21; G2 18D si 18F. Introducerea unor dispozitive speciale de disipare a energiei (de preferat amortizoare deoarece izolarea seismica a bazei este mai greoaie din cauza alaturarii tronsoanelor respectiv masa acordata nu aduce contributii semnificativa); Matarea peretilor de subsol; Injectarea fisurilor si crapaturilor din elementele structurale; Pret estimat 260 euro/mp. Nestructurala reabilitare: Realizarea unei termoizolatii de tip mantou exterior; Refacere trotuare; Refacere finisaje; Refacere pardoseli; Refacere instalatii; Inlocuire tamplarie imbatranita; Pret estimat 220 euro/mp. Solutia de interventie maximala (clasica): Structurala consolidare: camasuirea tuturor stalpilor (cca 15-25 cm de jur imprejur) la toate nivelurile si introducerea unor pereti structurali din b.a. (25 cm) de la subsol pana la ultimul nivel in axele: Tronsoane dreapta: o 1 intre E si H o 2 intre H si I o 3 intre E si G o 5 intre H si I
39

o 14 intre H si I o 15 intre B si C respectiv intre D si F o 17 intre H si I o 19 intre B si C respectiv intre D si F o 22 intre G si I o A intre 15 si 19 o D intre 15 si 18 o Gintre 15 si 18 o G intre 4 si 5 o G intre 15 si 18 o H intre 3-4, 6-8, 9-11, 12-13, 15-16 si 19-21 Tronsoane stanga: o 22 intre E si H o 21 intre H si I o 20 intre E si G o 18 intre H si I o 9 intre H si I o 8 intre B si C respectiv intre D si F o 6 intre H si I o 4 intre B si C respectiv intre D si F o 1 intre G si I o A intre 4 si 8 o D intre 5 si 8 o Gintre 6 si 8 o G intre 18 si19 o G intre 6 si 8 o H intre 2-4, 7-8, 10-11, 12-14, 15-17, 19-20 Nota peretii structurali din b.a. se pot introduce prin inlocuirea peretilor din zidarie existenti in axele precizate Matarea peretilor de subsol; Injectarea fisurilor si crapaturilor din elementele structurale; Pret estimat 365 euro/mp. Nestructurala reabilitare: Realizarea unei termoizolatii de tip mantou exterior;
40

Refacere trotuare; Refacere finisaje; Refacere pardoseli; Refacere instalatii; Inlocuire tamplarie imbatranita; Pret estimat 220 euro/mp. Expert tehnic atestat MDRT, Prof. univ. dr. ing. Anton CHIRICA
41

Raport de Expertiza Tehnica CID - LICEU

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Expertiza Tehnica CID - LICEU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC SVF MANAGEMENT PROD SERV SRL

EXPERTIZA TEHNICA C.I.D. LICEU

SC SVF MANAGEMENT PROD SERV SRL

EXPERTIZA TEHNICA C.I.D. LICEU

BORDEROU PIESE SCRISE:

SC SVF MANAGEMENT PROD SERV SRL