Sunteți pe pagina 1din 14

II).

Masuri recomandate de crestere a performantei energetice a cladirii

II).1. Solutii pentru partea de constructii.

S elem R' cl R' min cl R' min - Rcl Masuri


mp reala referinta C107/5- reabilitata
(m2K/W) (m2K/W) 2011 Conf
(m2K/W) Masuri
(mK/W)
SPE = 379.24 1.542 1.75 1.75 1,542 Nu se iau masuri
SFn = 113,70 0.6 0.69 0.69 0,6 Nu se iau masuri
Masura 1 (S1)
Suplimentarea stratului
Splanseu 4,151 termoizolant de vata minerala
pod= 290 2.455 4.5 4.5 cu 10 cm
Masura 2 ( S2)
2,962 Termoizolarea soclului cu inca
S placa sol 253 2.717 1.4 1.4 5 cm de polistiren extrudat
Masura 3 (S3)
Termoizolarea intradosului
S pl peste 2,491 placii cu inca 5 cm de
subsol 36.91 1.469 2.5 2.5 polistiren extrudat
1046
R mediu 1.598 1.736 1,671 1,778 (Anexa 4 - Ord 2513/2011)

II). 2. Solutii pentru partea de instalatii


Masura 4 (S4) Montare robineti cu termostat
Masura 5 (S5) Montare echipament de control al consumului de en el senzori
Masura 6 (S6) Montarea de panouri solare pentru preparare acc

II).3. Analiza aspectelor economice. Premise de calcul economic


Se utilizeaza urmtoarele date economic eobtinute de la proiectant:
- Sumele necesare realizrii lucrrilor de investiie se consider ca fiind la dispoziia beneficiarului
de investiie, acesta neapelnd la credite bancare;
- Calculele economice se efectueaz n ;
- Costul specific al energiei termice nesubvenionat, conform datelor comunicate de catre
proiectantul general, este de 0,064 / kwh;
- Costurile specifice de investiie, pentru lucrrile de construcie, aferente soluiilor propuse,
comunicate de ctre proiectantul general, sunt urmtoarele:
- Izolarea suplimentar a planseului de pod, cu vata minerala de 10 cm = 30/m 2 ;
- Izolarea suplimentar a soclului cu placi de polistiren expandat de 5 cm, inclusiv lucrari aditionale:
46 /m2 .
- Izolarea suplimentar a intradosului placii peste subsol cu polistiren expandat de 5 cm = 32 /m 2 .

II).4 Analiza aspecelor energetice pentru masurile aplicabile pe partea de constructii.

Masura 1 Suplimentarea stratului termoizolant de vata minerala cu 10 cm la planseu pod.


Rezistenta termica unidirectionala va fi:

Element Componenta c ' /'


anvelopa straturi (m) (W/mK) (W/m) (m2K/W)
ti -> te
Convectie
interioara 0.125
GIPS CARTON 0.012 0.257 1 0.257 0.047
Tencuiala
PLP mortar var
Planseu ciment 0.02 0.93 1 0.93 0.022
peste Placa beton
ultimul armat 0.10 1.74 1.1 1.914 0.052
nivel Vata minerala
in folie de Al 0.20 0.039 1 0.039 5,128
Podina lemn 0.024 0.35 1 0.35 0.069
Convectie
exterioara 0.084
Rezistenta termica in camp unidirectionala 5,527

Rezistente termice corectate (Punti termice)

l xl
Detaliu [W/mK] [m] [W/K]
H1b-9
Planseu spre pod neincalzit pag.622 0,206 84,1 17,32

Rezistenta termica corectata


Elementul
de A (xl) R r = 1/(1+ R'=rxR
constructie (m) [W/K] [(xl)]/A (mK/W) Rx[(xl)]/A R[(l)]/A) (mK/W)
Planseu
peste
ultimul etaj 290 17,32 0.060 5,527 0,332 0,751 4,151

Masura 2 Termoizolarea soclului cu inca 5 cm de polistiren extrudat

Rezistenta termica specifica unidirectionala


R = 3.378 mK/W rezistenta medie in camp R = 3.378 mK/W rezistenta medie in camp

U1 =1/R1= 1/R1x Tp / T + (1xl)/A U1 =1/R1= 1/R1x Tp / T + (1xl)/A


( W/m2K ) ( W/m2K )
1 = 0.92 W/mK C107/5 Tabel 5.1- placa fara
termoizolatie orizontala
- soclu
termoizolat
Zona II
1 = 0.82 W/mKC107/5Tabel 5.1 - placa fara
Ti= 20C termoizolatie orizontala.
Te = -15C Ti = 20C

T = Ti-Te = 20 (-15) = 35 C Te = -15C

Tp = 10C conf C107/5 fig 1 pag 18 la cota CSI T = Ti-Te = 20 (-15) = 35C

Tp = Ti- Tp = 20-10 = 10C Tp = 10C, conf Tab.II din C107/5 pag.10

Tp / T = 10 / 35 = 0.285 C Tp = Ti- Tp = 20-10 = 10 C

U=1/3.378x0.285+(78.20x0.92)/253=0.368(W/mK) Tp / T = 10 / 35 = 0.285C

U=1/3,378x0,285+(78,20x0,82)/253=0,3378(W/mK )

Rezistenta termica specifica corectata


R=1/U R=1/U
R = 2.717 ( m2K/W ) R = 2.960 ( mK/W )

R = 3.326 mK/W zona rece R = 3.326 mK/W zona rece


U=1/3.326x0.285+(78.20x0.92)/253=0.369( W/mK ) U=1/3.326x0.285+(78.20x0.82)/253=0.339(W/m2K)
R = 2.710 mK/W R = 2.948 mK/W

R = 3.389 mK/W zona calda R = 3.389 mK/W zona calda


U=1/3.389x0.285+(78.20x0.92)/253=0.368(W/mK ) U=1/3.389x0.285+(78.20x0.92)/253=0.337(W/m2K)
R = 2.717 mK/W R = 2,962 mK/W

Masura 3. Termoizolarea intradosului placii cu inca 5 cm de polistiren extrudat


Planseu peste subsol neincalzit
Component /'
Element a straturi (W/m ' (m2K/
anvelopa ti -> te (m) K) c (W/m) W)
Convectie
interioara 0.167
Placi
PL Sb ceramice 0.015 2.03 1 2.03 0.007
Sapa mortar 0.02 0.93 1 0.93 0.022
Beton
armat 0.12 1.74 1 1.74 0.069
Polistiren
expandat 0.10 0.044 1 0.044 2,273
Tencuiala
interioara 0.02 0.93 1 0.93 0.022
Convectie
exterioara 0.084
Rezistenta termica in camp unidirectionala 2,644

Rezistente termice corectate (Punti termice)

l xl
Detaliu C107/5tab.46 [W/mK] [m] [W/K]
Placa peste subsol C107/5 tabel
partial 46 0,162 5,4 0,875

Rezistenta termica corectata


Elementul
de A (xl) R r = 1/(1+ R'=rxR
constructie (m) [W/K] [(xl)]/A (mK/W) Rx[(xl)]/A R[(l)]/A) (mK/W)
Placa peste
subsol
partial 36,91 0,875 0,0234 2,644 0,0612 0,942 2,491

Calculul coeficientilor de pierderi de caldura prin transmisie si ventilare (Ht si Hv).


H HV H T W / K .
Hv = nemodificat = 396,37 (W/K)
Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transmisie, H T
W
HT L HU
K
L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii
W
L U J AJ
K
W
U J transmitanta termic corectat a prtii j din anvelopa cldirii ( )
m2 K
Aj = aria pentru care se calculeaz U J m 2

R'j U'=1/R'j Aj L=U'j x Aj


Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit mK/W w/mK m W/K
Coef de cuplaj termic prin avelopa ext
Perete ext NE 1,505 0,664 121,85 80,96
Perete ext SV 1,548 0,646 132,65 85,69
Perete ext SE 1,455 0,687 41,37 28,43
Perete ext NV 1,668 0,600 56,67 33,97
Perete exterior 352,54 229,06
Tamplarie ext 0,6 1,667 96,16 160,27
Usi termoizolate 0,6 1,667 17,5 29,17
Ferestre 113,66 189,43
Placa pe sol pard rece 2,962 0,338 156,13 52,71
Placa pe sol pard calda 2,962 0,338 96,84 32,69
Placa pe sol 252,97 85,41
TOTAL cuplaj anvelopa ext 503,90
Coef cuplaj termic spatii incalzite spre spatii
neincalzite
Placa peste subsol partial 2,491 0,401 36,91 14,82
Planseu peste ultimul etaj 4,151 0,241 290 69,86
326,91 84,68
Coef cuplaj termic spatiu neincalzit cu exteriorul

Perete ext pod 1,668 0,600 92,81 55,64


Invelitoare pod 0,244 4,098 342 1401,64
Placa inf subsol 1,242 0,805 36,91 29,72
Pereti subsol catre sol 0,743 1,346 64,8 87,21
536,52 1574,21

Hu - coeficient de pierderi termice prin anvelopa cldirii spre spatii neinclzite, (conform SR EN

ISO 13789)

-Pentru subsolul partial:


Astfel, pentru subsolul partial avem:

Hiu - coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la spatiile neincalzite

- subsol partial

o LT ,iu = 14,82- coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol

o HV ,iu - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la

spatiile neincalzite

HV, iu =
a*ca*nu*V = 0
3.6
nu = 0 accesul in subsol se face din exteriorul cladirii

H ,iu subsol = 14,82

- pentru pod avem :


o LT ,iu = 69,86- coeficient de cuplaj termic al planseului peste ultimul nivel spre pod

neincalzit

o HV ,iu - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la

spatiile neincalzite

HV, iu =
a*ca*nu*V = 0

3.6
nu = 0 accesul in pod se face numai pentru intretinere

H ,iu pod = 69,86

Deci, coefficientul de transfer termic de la spatii incalzite la spatii neincalzite (subsol+pod), este de:

H iu = LT, iu = 84.68

Hue - coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la exterior

o LT ,ue - coeficient de cuplaj termic al elementelor de

constructie ale spatiului neincalzit in contact cu mediul exterior

o HV ,ue - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile neincalzite la

mediul exterior

- pentru placa inferioara subsol, pereti subsol catre sol, invelitoare, pereti ext pod,

LT ,ue = 1574.20

- pod
360 [ m3 ]
V=
- subsol
[ m3 ]
V= 98.88

nu = 1 h-1 - numarul de schimburi de aer

RATA SCHIMBURILOR CONVENIONALE DE AER

TABELUL IV(C107/3)
Nr. Tipul de etanare la aer nu
crt. ( h -1 )
ntre spaiul nenclzit ( u ) i nclzit ( i )
1 Perei i planee fr goluri, ui sau ferestre 0
2 Ca la 1), dar cu ui sau ferestre etane 0,2
3 Ca la 1), dar cu ui sau ferestre obinuite 0,5
ntre spaiul nenclzit ( u ) i exterior ( e )
4 Elemente de construcie fra goluri sau orificii de ventilare 0
5 Elemente de construcie cu goluri nchise, dar fr orificii de 0,5
ventilare
6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0
7 Elemente de construcie cu etaneitate redus 5,0
8 Elemente de construcie evident neetane 10,0
Spaiile nenclzite pot fi :
ncperi interioare de dimensiuni reduse i nconjurate n mare parte de ncperi nclzite
(cmri, debarale, vestibuluri, windfanguri nenclzite, degajamente .a.) ;
spaii de dimensiuni mai mari, interioare sau adiacente cldirii (casa scrii nenclzit,
garaje, .a.) ;
rosturi nchise ;
poduri sau etaje tehnice nenclzite.

HV ,ue =
a*ca*nu*V = 153.72

3.6

Hue = 1574.20+153.72 =1727.92

b = 1727.92/(84.68 +1727.92) = 0.953 (- )

Hu = 84.68 x 0.953 = 80,72

HT = L + Hu

HT = 503,90+80,72 = 584,62

Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:


W
H =Hv + HT
K

H = 396.37+584,62 = 980,99

Calculul preliminar al pierderilor de caldura ale cladirii QL


/an

W
H - coeficient de pierderi de caldura al cladirii
K

i C -temperatura interioara de calcul

e C temperatura exterioara de calcul (em)
DZ durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic (zile/an)
t numar de ore perioada de incalzire (h).

H= 980,99 - coeficient de pierderi de caldura al cladirii ;

i= 20.56 - temperatura interioara de calcul [C] ;


em = 5.02 - temperatura exterioara medie pe perioada de incalzire [C] ;
Dz= 215 zile durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic [zile] ;
t=215 X 24 = 5160 h - numar de ore perioada de incalzire.

QL = 980,97 (20.56-5,02)x5160= 78.660,45 [kWh/an]

Necesarul de cldur pentru inclzirea cldirii, Qh


Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile de caldura
ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind corectate cu un factor de
diminuare, , astfel:
Qh = QL-1 Qg [kWh]
QL = 78.660,45 [kWh] pierderile de caldura ale cladirii;
Qg = 43.989,50[kWh] aporturi totale de caldura
factor de utilizare

Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1


Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, , care
reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
Qg 1 a
1 1
QL 1 a 1
= 0,559

- coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;


a = parametru numeric care depinde de constanta de timp

a ao
o
ao = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);
o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);
constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;
C

H
C- capacitatea termica interioara a cladirii C107/2 anexa B
J
C j A j ij cij dij A j
K
= densitatea materialului; - C107/3 Anexa A
c = capacitatea calorica masica a materialului; - C107/3 Anexa A
d = grosimea stratului;
A = aria elementului;

Suma se efectueaza pentru toate straturile fiecarui element de construcie, pornind de la suprafata
interioar pna fie la primul strat termoizolant, grosimea maxima fiind indicata n tabelul 1.1, fie n
mijlocul elementului de constructie, la distanta cea mai mica.

Tabelul 1.1 Grosimea maxima considerata la calculul capacitatii termice

Aplicare Grosime maxima


cm
Determinarea factorului 10
de utilizare
Efectul intermitentei 3

Capacitatea termica interioare a cladirii


C = 539.00MJ/K
= C/H
H = 980,99 [W/K]
= 549.456 s = 153 h
1 a
a ao 1 1
o 1 a 1
a = 0,8+153/30 = 5,9

1 = 0,9894

Qh = QL-1 Qg = 78.660,45 [kWh] 0,9894 x 43.989,50= 35.137,24(Kwh).

Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii

[C] a = g

= temperatura de echilibru;
id = 20,56 C temperature interioara de calcul
1 = 0,9894- factorul de utilizare al aporturilor;
a= 8525.78 W - aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire ;
H = 980,99 W/K - coeficientul de pierderi termice ale cladirii ;
Temperatura de echilibru a cladirii este:
= 20,56 (0,9894 x 8525,78)/980,99 = 11.96 C
a = 10.32
Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL, calcul preliminar pentru eo = 11,96C

QL= 980,99 (20,56-3,63)x 4.536 =75.334,61 (KWh/an)

Q i = i,h x t =2.966.00 x4.536 = 13.453,78 [kWh]


Qs = s x t =5.559.18 x4.536 = 25.216.44 [kWh]
Qg = 13.453.78+ 25.216.44 = 38.670.22 [kWh]

Necesarul de cldur pentru inclzirea cldirii, Qh

Qh = QL- 1 Qg [kWh/an]
Qh = 75.334,61 0,9894 x 38.670.22 = 37.074,29 [kWh/an]

2. Solutii pentru partea de instalatii


Masura 4 (S4) Montare robineti cu termostat
Masura 5 (S5) Montare echipament de control al consumului de en el senzori
Masura 6 (S6) Montarea de panouri solare pentru preparare acc

Masura nr.4 Montare robineti cu termostat pe corpurile de incalzire


Pe cele 34 radiatoare din dotare se vor monta robinetii
Cu termostat din imagine, pretul fiind de 54,56 Ron/buc,
iar manopera si materialele pentru montaj fiind de 140 Ron.

Consumul de energie pentru incalzire


kWh
Q fh Qh Qth Qrh , h Qrwh
an
kWh
Qth Qem Qd
an
Qem pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator
Qem Qem, str Qem, c kWh
Qem , str pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii;
1 em
Qem , str Qh kWh
em
em eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1
Anexa II.1.B - Tab.1B)
Qh = 43.917,52 kWh /an
A inc = 522.28 m2
Necesar mediu anual de caldura = Qh /Ainc = 84,09 KWh/ m2 > 80 W/ m2
em 0.93
1 em
Qem,str Qh kWh = 3.305,62 [KWh/an]
em

Qem , c pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand


metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;
1 ec
Qem, c Qh kWh
ec
45
ec eficienta sistemului de reglare (MC II-1 AnexaII. Tab. 3B);
Reglare proporional (banda proporional 1C) - ec 0.98
1 ec
Qem,c Qh kWh = 896,27 kWh/an
ec
Qem Qem, str Qem, c kWh = 4.201,89 kWh/an

Energia termica pierduta pe reteaua de distributie

kWh
Qd U i ( m ai ) Li t H =0
an
Sunt montate doua centrale termice cu tiraj fortat si camera etansa de ardere una pentru a deservi
parterul si una pentru etaj. Centralele termice sunt cu regim de functionare in condensatie cu putere
termica de 50W fiecare
- traseul este numai prin spatii incalzite U = 0

kWh
Qth Qem Qd = 4.201,89 kWh/an
an
Q rh = caldura recuperata de la subsol =0
Q rwh = caldura recuperate de la sistemul de preparare a apei calde pe perioada de incalzire = 0
Q rwh = Q coloane acc + Q distributie acc = 0
Mc II 1 paragraf 2.12
Qth = Qh + Q th = 43.917,52 + 4.201,89 = 48.119,41 [kWh/an]
Sinc = 522.28 m2
q inc = Qth/ Sinc = 92,13 [ kWh/an/ m2 ]- Clasa energetica B
Masura 5 - Montare echipament de control al consumului de energie electrica senzori
Se vor monta un numar de x lampi crepusculare cu senzor infrarosu,
la pretul unitar de 49 lei.acestea vor aprinde automat becul economic
montat frontal, la detectia radiatiei infrarosii a caldurii corpului
persoanelor din incinta, numai daca spatiul respectiv nu este iluminat
natural.
In conformitate cu MC 001/III, formula 4.14 (metoda semplificata),
cap II.4.4.2:

Metoda simplificata

Wilum = 6A + tu Pn [ kWh/an ]
1000
tu = (tD *FD *Fo) + (tN * Fo)

Pn - puterea instalata = 3952 w

Tipul de utilizare anual, in functie de tipul cladirii :


Anexa II.4.B1- cladiri de invatamant.

tD - timpul de utilizare al luminii de zi n functie de tipul


cladirii = 1.800 ore de functionare anual .(tabel 1, Anexa II.4.B1)

tN - timpul n care nu este utilizata lumina naturala = 200 ore de functionare anual (tabel 1, Anexa
II.4.B1)

FD - factorul de dependenta de lumina de zi = 0,6 (automat < 60% din incarcatura conectata)( tabel 2
Anexa II.4.B1) care depinde de sistemul de control al iluminatului din cladire si de tipul de cladire

Fo - factorul de dependenta de durata de utilizare (tabel 3 Anexa II.4.B1) = 0.9 (Automat 60% din
ncrctura conectatl)

A aria totala a pardoselii folosite din cladire = 522.28 m2

tu = (1.800 x 0,6 x 0,9) + (200 x 0,90) = 1.152 ore de functionare anual

Wilum = 3133.68 + 4.552,70 = 7.686,38 [ kWh/an ]

Indicatorul Leni:

W ilum
qil = ----------- = 14,72 KWh/mp an - Clasa energetica A
A

Masura 6 - Montarea de panouri solare pentru preparare acc

Instalatia pentru preparare apa calda de consum cu


panouri solare va fi de tip Kalpak (Grecia), cu tuburi
vidate, formata din sase panouri solare avand in total o
putere instalata de 18 KW si un boiler cu
acumulare de 900 litri, sistem de pompare, automatizare.
Boilerul va fi de tipul cu doua serpentine, una racordata la
lichidul de transfer caldura prin panoul solar (glycol), iar
cea de-a doua in legatura cu circuitul primar al cetralei
termice.
Acest tip de instalatie asigura prepararea apei calde la
temperaturi ridicate, chiar in absenta soarelui puternic, in
zilele innourate de vara.
Costul instalatiei incluzand panourile, boilerul,
automatizarea este de 5.700 EUR la care trebuie
adaugata manopera si materialele pentru realizarea
legaturilor dintre boilerul de acumulare si instalatie,
aproximativ 1200 EUR. Costul total al investitiei este de
6900 euro.
Perioada in care incalzirea apei calde de consum este data in proportie de 80% numai de
instalatia solara -15 aprilie - 30 septembrie = 167 zile
Cantitatea de caldura economisita pentru prepararea apei calde de consum in aceasta perioada
este: Q1acc ec = 167 x (20.071/365)x80% = 7.346,53 kwh.
Restul de 193 zile se economiseste 20 % din cantitatea de caldura necesara pentru prepararea
acc. Q2acc ec = 198 x (20.071/365) x 20% = 2.177,56 Kwh.
Cantitatea de caldura economisita total pe an ;
Q an acc ec = 7.346,53 kwh + 2.177,56 Kwh = 9.524 kwh
1kwh = 1 leu
Economie /an = 579 lei = 134,65 euro/an
1000 euro : 134,85 euro/an = 7,43 an
Perioada de amortizare = 7,43 an
3. Pachete de masuri

Pachetul 1 de masuri P1 = S1+S2+S3


Pachetul 2 de masuri P2 = S1+S3+S4
Pachetul 3 de masuri P3 = S1+S3+S5
Pachetul 4 de masuri P4= S1+S3+S6