Memoriu Sinteza 5

S.C. ISPH Project Development Cod documentaţie: 473A.
94001… Pag 1
S.A. Seria de actualizare: 1
CUPRINS
1. DATE GENERALE............................................................................................................................... 4
1.1 Informaţii generale.....................................................................................................................4
1.2 Scopul studiului..........................................................................................................................4
1.3 Istoric...........................................................................................................................................4
1.3.1 Schema aprobată..............................................................................................................................................4
1.3.2 Propuneri de optimizare ale proiectului aprobat prin decret...........................................................................5
2. ALGORITMUL DE ELABORARE AL STUDIULUI......................................................................... 8
3. DESCRIEREA SCHEMEI APROBATE PRIN DECRETUL 294 /1981....................................9
3.1 Treapta Cireşu - Surduc............................................................................................................9
3.2 Captări şi aducţiuni secundare...............................................................................................10
3.3 Treapta Surduc – Nehoiaşu.....................................................................................................11

4. STADIUL FIZIC ACTUAL................................................................................................................ 13
4.1 Treapta Cireşu-Surduc............................................................................................................13
4.2 Treapta Surduc-Nehoiașu........................................................................................................20
4.3 Aducțiunea secundară Zăbala.................................................................................................27

5. SITUAŢIA ACTELOR DE REGLEMENTARE EXISTENTE LA MOMENTUL ACTUAL........28
6. DATE DE BAZĂ................................................................................................................................. 29
6.1 DATE GEOLOGICE...............................................................................................................29

6.1.1 Baraj Cireşu.....................................................................................................................................................29
6.1.2 Cuveta Cireşu...................................................................................................................................................29
6.1.3 Aducţiunea principală Cireşu – Surduc...........................................................................................................30
6.1.4 Nodul de presiune...........................................................................................................................................30
6.1.5 Centrala electrică Surduc şi staţia de transformare de 110 kV.......................................................................31
6.1.6 Aducţiunea secundară Zăbala – Bâsca Mare şi captări secundare................................................................31
6.1.7 Materiale de construcţie.................................................................................................................................32
6.1.8 Baraj Surduc....................................................................................................................................................32
6.1.9 Galeria de aducţiune Surduc-Nehoiasu..........................................................................................................34
6.1.10 Castelul de echilibru...................................................................................................................................37
6.1.11 Galeria forţată............................................................................................................................................37
6.1.12 Centrala hidroelectrică Nehoiaşu II............................................................................................................37
6.2 DATE HIDROLOGICE..........................................................................................................39
6.3 DATE TOPOGRAFICE..........................................................................................................39

7. DESCRIEREA LUCRĂRILOR SUPUSE ANALIZEI PE VARIANTE. AHE SURDUC SIRIU
CONFORM DECRET DE APROBARE: VARIANTA 1.........................................................................40
Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

S.C. ISPH Project Development Cod documentaţie: 473A.94001… Pag 2
7.1 Descriere Varianta 1................................................................................................................40
7.2 Evaluare costuri. Varianta 1...................................................................................................40
7.3 Graficul de eşalonare în Varianta 1........................................................................................41
7.4 Evaluare productie de energie conform hidrologiei actualizate. Varianta 1......................41
7.5 Evaluare indicatori de performanţă financiară. Varianta 1................................................41

8. DESCRIEREA LUCRĂRILOR SUPUSE ANALIZEI PE VARIANTE. AHE SURDUC SIRIU
CONFORM OPTIMIZĂRII: VARIANTA 2............................................................................................. 42
8.1 Treapta Surduc-Nehoiașu la Pi = 55 MW..............................................................................42

8.1.1 Acumularea Surduc – baraj stăvilar................................................................................................................42
8.1.2 Aducţiunea principală.....................................................................................................................................42
8.1.3 Nodul de presiune...........................................................................................................................................42
8.1.4 CHE Nehoiaşu II – Căderea Surduc..................................................................................................................43
8.2 Treapta Cireşu-Surduc, lucrări de abandonare....................................................................43

8.2.1 Abandonarea lucrărilor de bază......................................................................................................................43
8.2.2 Măsuri pentru abandonarea lucrărilor tehnologice.......................................................................................44
8.2.3 Situaţia terenurilor..........................................................................................................................................44
8.2.4 Actele de reglementare necesare / Consideraţii privind impactul asupra mediului.....................................45
8.3 Evaluare costuri. Varianta 1...................................................................................................46
8.4 Graficul de eşalonare în Varianta 2........................................................................................46
8.5 Evaluare productie de energie conform hidrologiei actualizate. Varianta 2......................46
8.6 Evaluare indicatori de performanţă financiară. Varianta 2................................................46

9. LEGISLAŢIA DE MEDIU................................................................................................................. 47
10. CONCLUZII........................................................................................................................................ 48
Lista fotografiilor
Foto 1. Ampriza barajului Cireşu 13

Foto 2. Portal deviere baraj Cireşu 14
Foto 3. Baraj Cireșu. Batardou. Parament amonte 14
Foto 4. Baraj Cireşu. Batardou. Vedere din aval 15
Foto 5. Baraj Cireșu. Galeria de injecții 15
Foto 6. Aducțiunea principală. Portal priză. 16
Foto 7. Aducțiunea principală. Dreapta –Portal galerie atac 16
Foto 8. Aducțiunea principală.Galeria atac aducțiune front amonte. 17
Foto 9. Canal deviere incintă CHE Surduc, drum acces baraj Cireşu 17
Foto 10. Incinta CHE Surduc 18
Foto 11. Canal de fugă CHE Surduc 18
Foto 12. Drum tehnologic cariera Iovizu 19
Foto 13. Drum acces platforma tehnologică galerie atac aducțiune 19
Foto 14. Platforma tehnologică galerie de atac front amonte 20
Foto 15. Baraj Surduc. Betonare disipator de energie 21

Foto 16. Baraj Surduc. Canal deviere. Vedere catre aval. 21

Foto 17. Baraj Surduc. Armare pila. 22
Foto 18. Galeria de aducţiune. Tronson adiacent prizei. 23
Foto 19. Galeria de aducţiune. Tronson aflat în sustinere primară. 23
Foto 20. Galeria de aducţiune. Tronson betonat. 24
Foto 21. Conducta forţată.Tronson II orizontal 25
Foto 22. CHE Nehoiaşu si blocul tehnic 25
Foto 23. CHE Nehoiaşu si staţia de transformare 26
Foto 24. CHE Nehoiaşu put turbină 26
Lista figurilor
Figura 1. Distribuţia costurilor necesare finalizării lucrărilor la profilul aprobat prin decret 41
Figura 11. Variaţia B/C în funcţie de variaţia ratei de actualizare pentru varianta IIb 48
Lista anexelor
Anxa 1.
Anexa 1,1 Evaluări Varianta 1

-Devize Generale
Anexa 1,2 Evaluări Varianta 2

-Devize generale
-Estimaţii de cost
Anexa 2.
Anxa 2,1 Planşe Varianta 1……

Anexa 2,2 Planşe Varianta 2….
………………….
Abrevieri
……………………
Studii suport
1.Studiul Topo
2.Studiul hidrolohic
3. Studiul geo

1. DATE GENERALE
1.1 Informaţii generale
 Denumirea obiectivului de investiţii: AHE Surduc-Siriu

 Ordonator principal de credite/investitor Hidroelectrica SA
 Beneficiarul investiţiei: SH Curtea de Argeş, UH Buzău.
1.2 Scopul studiului
Avand în vedere timpul scurs de la aprobarea investitiei anul 1981 si până în prezent precum şi
stadiul realizării obiectelor din cadrul acestui obiectiv de investiţii este necesară elaborarea unei
documentaţii la nivel de studiu de fezabilitate conform HGR nr. 40/30.09.2016 si adresa ME
nr.252.331/29.11.2016 cu scopul de a actualiza şi defini noii indicatori tehnico-economici în
varianta optimizată a schemei de amenajare.
Documentaţia va sta la baza promovarea proiectului de HG pentru aprobarea noilor indicatori.
1.3 Istoric
1.3.1 Schema aprobată
AHE Surduc-Siriu a fost proiectată pe baza unor concepţii tehnice şi consideraţii economice care au
funcţionat într-un sistem economic centralizat până în 1989. Indicatorii energo-economici rezultau
dintr-o împărţire oarecum arbitrară a investiţiei între diferiţi beneficiari, finanţarea făcându-se dintr-
un singur fond centralizat al statului.
După anul 1989, schimbarea sistemului economico-social a determinat modificări majore, astfel
noţiunea de fond centralizat al statului a dispărut, iar cerinţele diferiţilor utilizatori, precum şi
structura consumului s-au modificat.
În aceste condiţii, unor amenajări hidroenergetice aflate în diverse faze de execuţie nu li s-a mai
putut asigura finanţarea corespunzătoare, acesta fiind şi cazul acestei amenajări, la care lucrările au
fost practic întrerupte începând cu anul 1994, execuția continuând într-un ritm lent.
Conform Decretului 294/oct 1981, schema de amenajare a cursurilor de apă din bazinul râului
Buzău amonte prevedea:
 Amenajarea râului Buzău

Amenajarea râului Buzău a început cu realizarea lacului Siriu, având un volum total de 125 mil.m3,
promovat în special pentru asigurarea unor consumuri de apă din aval. Această acumulare a fost
încadrată în schema unei centrale hidroelectrice - CHE Nehoiaşu I cu Pi = 42 MW şi o producţie
medie de energie evaluată la 122 GWh/an, această centrală fiind pusă în funcţiune în anul 1988.
CHE Nehoiaşu I - căderea Siriu este echipată cu două agregate Francis verticale, debitul instalat
total centrală fiind de 32 m3/s, utilizat pe o cădere brută de 194 m.
 Amenajarea râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică

Schema de amenajare a râurilor Bâsca Mare, Bâsca Mică şi a principalilor lor afluenţi este în

prezent în execuţie. Din cauza schimbărilor intervenite în situaţia energetică a României după 1989,
ritmul de execuţie a acestei amenajări a fost foarte lent. Conform proiectului iniţial, această
amenajare cuprindea două centrale hidroelectrice după cum urmează:
Treapta I Cireşu – Surduc cuprinde:

 Barajul Cireşu pe râul Bâsca Mare, realizând la NNR = 972,5 mdM o acumulare cu un
volum total de 190 mil.m3 şi un volum util de 160 mil.m3.
 Aducţiunea Cireşu – Surduc, având o lungime de 3,6 km, prevăzută cu galerii pe versantul
stâng, având debitul instalat de 40 m3/s şi un diametru interior de 4,00 m.
 Aducţiunea secundară Bâsca - Zăbala (râul Zăbala din exteriorul bazinului Buzău) în
lungime totală de 24,4 km.
 Nodul de presiune şi centrala hidroelectrică Surduc echipată cu două grupuri Francis.
 Principalii parametri energetici ai CHE Surduc: debitul instalat Qi = 40 m3/s, puterea
instalată Pi = 20 MW, producția de energie Em = 43 GWh/an.
Treapta a II-a: Surduc – Nehoiaşu cuprinde:

 Barajul stăvilar Surduc, care realizează o mică acumulare, cu un volum total de circa
400.000 m3 şi un volum util de circa 250.000 m3. Debitul afluent total în acest punct
provine din debitul utilizat de CHE Cireşu din amonte, debitele diferenţei de bazin cuprinse
între amplasamentul barajului Cireşu şi bazinul stăvilar Surduc, precum şi debitul râurilor
Caşoca şi Paltinul captate şi introduse pe aducţiunea principală.
 Aducţiunea Surduc - Nehoiaşu în lungime de 17,3 km conduce apa de la stăvilarul Surduc la
centrala Nehoiaşu – Surduc, având debitul instalat de 40 m3/s şi un diametru interior de
4,00 m.
 Nodul de presiune şi centrala Nehoiaşu II – Căderea Surduc (amplasament comun cu
centrala existentă Nehoiaşu I - Siriu).
 Principalii parametri energetici ai CHE Nehoiaşu II: debitul instalat Qi = 40 m3/s, puterea
1.3.2 Propuneri de optimizare ale proiectului aprobat prin decret
Lucrările au început în 1983, în 1988 punându-se în funcțiune treapta Siriu-Nehoiașu. În următorii

ani s-a înregistrat o încetinire semnificativă a ritmului execuției din cauza lipsei fondurilor.
Lucrările la treapta Cireşu-Surduc au încetat în anul 1994, dar pe treapta Surduc-Nehoiașu au
continuat într-un ritm lent.
Condiţiile energetice şi economice s-au schimbat profund după 1990. Dintre acestea amintim:
 Consumul de energie electrică, prevăzut în perioada 1985 - 1989 pentru perspectiva anilor
2000 – 2010, s-a redus substanţial.
 Din cauza reducerii consumurilor de apă din aval, alţi beneficiari ai apei nu sunt interesaţi în
prezent în realizarea acumulării Cireşu de pe râul Bâsca Mare, inclusă în proiectul existent
al amenajării Surduc – Siriu.
 Din cauza dispariţiei fondului centralizat al statului, în condiţiile economiei de piaţă, fiecare
beneficiar trebuie să-şi acopere propriile costuri.
 Hidroelectrica are disponibilităţi financiare reduse, care nu-i permit terminarea tuturor
lucrărilor aflate în diverse faze de execuţie.
 Reducerea impactului pe care aceste amenajări îl pot avea asupra mediului înconjurător, prin

reducerea la minimum posibil a defrișărilor, a suprafețelor ocupate și a scoaterii acestora din

circuitul agricol și forestier.
 Eliminarea pericolului ecologic pe care–l ridică abandonarea construcțiilor începute și
neterminate.
 Reducerea costurilor și a duratelor de execuție a lucrărilor, prin aplicarea unor soluții de
proiectare și a unor tehnologii de execuție moderne, în conformitate cu cerințele tehnicii
actuale.
 Posibilitatea atragerii unor investitori străini, pentru finalizarea lucrărilor.
 În acest context economic, Hidroelectrica a iniţiat modificarea configuraţiei proiectului
aprobat, în vederea adaptării la noile cerințe.
 Optimizare realizată de Harza în anul 2000

În anii 1999-2001, Hidroelectrica s-a asociat cu Harza International Development Company în
scopul finalizării, punerii în funcțiune și exploatării proiectului.
Cu această ocazie, proiectul a fost etapizat și optimizat, urmând să fie realizat în următoarele etape:
1 : Treapta Surduc-Nehoiasu;
2 : Aducțiunea secundară Zăbala;
3 : Treapta Cireşu-Surduc.
Principalele optimizări aduse uvrajelor erau:
 Realizarea barajului Cireşu din beton cu reducerea înălțimii corespunzător NNR 952 mdM
(cotă coronament 956,00 mdM).
 Reducerea diametrului aducțiunii Surduc-Nehoiașu, pe tronsoanele unde aceasta nu fusese
excavată, de la 4,00 m la 3,00 m.
 Înlocuirea galeriei forțate cu diametrul de 3,50 m cu o conductă metalică de 1,60 m
poziționată în interiorul galeriei înclinate, excavată în totalitate la acea dată.
Parametrii energetici obținuți în urma acestei optimizări erau:

- CHE Surduc: Qi = 12 m3/s, Pi = 8 MW, Em = 34 GWh/an;
- CHE Nehoiaşu II: Qi = 12 m3/s, Pi = 49 MW, Em = 155 GWh/an.
Proiectul nu a putut fi finanțat din cauza costurilor ridicate propuse de Harza (mai ales a costurilor
de dezvoltare), care se reflectau negativ în preţul energiei.
 Optimizări realizate de ISPH în anii 2003 și 2008

Studiul de optimizare din 2003 a adus următoarele modificări:
- reducerea înălțimii barajului Cireșu corespunzător NNR 965,75 mdM și Vu = 90 mil. m3;
- reducerea diametrului galeriei forțate a CHE Nehoiașu, pe tronsoanele unde nu era instalat
blindajul, de la 3,50 m la 3,10 m.
Etapizarea lucrărilor s-a propus a fi făcută identic cu cea propusă de Harza.
Parametrii energetici obținuți în urma optimizării din 2003 erau:

- CHE Surduc: Qi = 26 m3/s, Pi = 20 MW, Em = 57,5 GWh/an;
- CHE Nehoiaşu II: Qi = 26 m3/s, Pi = 110 MW, Em = 332,5 GWh/an.
La acest studiu se adaugă lucrarea “Studiu de oportunitate privind modul de continuare a lucrărilor
la CHE Surduc și aducțiune secundară Zăbala”, elaborată în 2008. În urma optimizării din acest
studiu au rezultat următoarele modificări:

- reducerea înălțimii barajului Cireșu corespunzător NNR 956,00 mdM și Vu = 30 mil. m3;
- reducerea diametrului aducțiunii Cireșu-Surduc de la 4,00 m la 2,60 m și a diametrului forțatei de
la 3,50 m la 2,20 m.
Parametrii energetici obținuți în cadrul acestui studiu sunt:

- CHE Surduc: Qi = 14 m3/s, Pi = 9,2 MW, Em = 43,6 GWh/an;
- CHE Nehoiaşu II: Qi = 26 m3/s, Pi = 110 MW, Em = 317,8 GWh/an.
 Studiul de abandon, conservare si de optimizare a întregei amenajări, elaborat de ISPH-PD

în 2016
Acest studiu a demonstrat că treapta Surduc-Nehoiaşu trebuie finalizată corespunzător unei puteri
instalate de 55 MW, treapta Ciresu-Surduc trebuie abandonată, iar galeriile secundare nu se vor
ataca.
Concluzia comună a acestor studii a fost că, indiferend de o eventuală etapizare a lucrărilor, treapta
Surduc-Nehoiaşu trebuie finalizată corespunzător unei puteri instalate de 55 MW.
Prin tema de proiectare, se menţionează că beneiciarul, reiterând rezultatele studiului abandon,
conservare si de optimizare a întregei amenajări opteză ca profilul final al amenajării AHE Surduc-
Siriu să fie definit conform AGA a SPEEH Hidroelectrica nr 18 din 16.09.2016, astfel :
 Treapta Surduc-Nehoiaşu trebuie finalizată corespunzător unei puteri instalate de 55 MW.
 Treapta Cireşu-Surduc abandonată

2. ALGORITMUL DE ELABORARE AL STUDIULUI
Studiul va prezenta comparativ indicatorii tehnico-economici în următoarele două variante:

 Varianta corespunzătoare decretului de aprobare (Varianta1)
 Varianta optimizată constând în echiparea CHE Nehoiaşu II cu un grup de 55MW ,
abandonarea treptei Cireşu-Surduc şi renunţarea la executarea captărilor secundare
(Varianta2)
.
Ipotezele în care se vor face evaluările sunt următoarele:
 Hidrologia utilizată în ambele variante va fi actualizată cu date de la INHGA

 Datele topo vor fi de asemenea actualizate cu ridicări topografice noi în ampriza barajului
Cireşu
 Evaluarea lucrărilor rest de executat în varianta corespunzătoare decretului de aprobare
(Varianta1) va fi facută pe baza ultimei recalculări a devizului general din anul 2011, a
realizărilor în perioada 2011-2019 şi a coeficienţilor de inflaţie.
 Evaluarea lucrărilor rest de executat în varianta optimizată, incluzând abandonarea treptei
Cireşu-Surduc şi renunţarea la executarea captărilor secundare (Varianta2) va fi evaluată cu
preţuri de piaţă

3. DESCRIEREA SCHEMEI APROBATE PRIN DECRETUL 294 /1981
Valorificarea potenţialului hidroenergetic al râurilor Bâsca Mare şi Bâsca Mică se face prin două
trepte de cădere, ale căror uvraje vor fi prezentate în continuare.
3.1 Treapta Cireşu - Surduc

Acumularea Cireşu prezintă următoarele caracteristici:
Cotă nivel apă (mdM) Volum (mil. m3) Suprafaţă (ha)

NmE 950,00 30,00 342,00
NNR 972,50 191,00 1142,00
NME 982,50 332,00 1540,00
Barajul Cireşu este amplasat pe râul Bâsca Mare, aval de confluenţa cu pârâul Iovizu (afluent
dreapta) şi pârâul Mica (afluent stânga).
Barajul a fost încadrat în clasa I de importanţă.
Barajul (H = 63,00 m) este din umplutură de anrocamente, cu mască din beton bituminos, având un
volum de 1,9 mil.m3.
Cota coronamentului este 983,00 mdM; lăţimea acestuia este de 9,00 m, iar lungimea de 340,00 m.
Panta paramentului amonte este de 1:1,8, iar panta generală a paramentului aval 1:2,1 (paramentul
aval este realizat cu pante locale de 1:1,65 întrerupte cu 3 berme de 9 m lăţime).
Masca de etanşare din beton bituminos (g = 30 cm) este realizată din trei strate etanşe şi câte un
strat drenant între ele şi are o suprafaţă de 38.000 m2; masca se racordează la versanţi prin
intermediul unei vetre din beton armat.
Prin galeria vetrei se permite executarea voalului de etanşare şi a celui de drenaj, independent de
execuţia barajului, precum şi intervenţii ulterioare la aceste lucrări; apele drenate în galeria vetrei
sunt evacuate prin galeria de drenaj care străbate ampriza barajului până la piciorul aval.
Batardoul – cota batardoului 939,00 mdM – este realizat din umplutură de anrocamente, cu panta
1:1,5 cu un volum total de cca. 120 mii m3; paramentul amonte este etanşat cu pereu de beton armat.
Galeria de deviere situată în versantul drept are 5,00 m diametru, integral betonată şi o lungime de
425,00 m; tronsonul aval al galeriei de deviere (l = 155,00 m) este comun cu golirea de fund.
Sistemul galerie – batardou este capabil să evacueze viitura cu asigurarea de 10%, al cărei vârf este
de 285 m3/s; în dimensionarea acestuia s-a avut în vedere volumul mare al lacului batardou
(4 mil.mc la cota 939 mdM) prin considerarea efectului de atenuare a viiturii. Debitul atenuat al
viiturii cu asigurarea 10% este de 205 m3/s (atenuare 28%), nivelul maxim atins în lacul batardou
fiind 938,10 mdM.
Descărcătorul de ape mari este situat pe versantul stâng, având creasta liberă la cota 972,50 mdM;
evacuatorul este de tip pâlnie care debuşează într-o galerie circulară de 6,20 m diametru, având o
lungime de 270,00 m şi panta de 8%; galeria conduce apele în aval de baraj la o aruncătoare,
completată cu disipator de energie pentru debite mici.
Dimensionarea evacuatorului a fost făcută pentru debitul atenuat de 520 m3/s; acesta corespunde
viiturii de verificare cu asigurarea (1,20 x 0,01%) de 2376 m3/s.
Golirea de fund este amplasată în versantul drept, priza fiind situată în amonte de batardoul devierii
apelor la cota 935,00 mdM; lungimea galeriei golirii de fund este de 585 m, având diametrul
interior de 5,00 m.

Debitul capabil al golirii de fund, cu lacul la NNR, este de 190 m3/s, iar la atingerea nivelului
excepţional de 982,50 mdM, sistemul poate descărca un debit de 212 m3/s.
Casa vanelor – subterană – este amplasată pe un tronson de circa 60 m lungime, înclinat la 120;
aceasta este echipată cu două vane plane în carcasă de câte 4 m2 (1,7x2,4 m) dispuse pe două fire
paralele; fiecare vană de serviciu este prevăzută în amonte cu o vană batardou. Accesul la casa
vanelor se face printr-o galerie orizontală ce porneşte de la piciorul aval al barajului.
Derivaţia principală se desfăşoară pe malul stâng al râului Bâsca Mare, între lacul Cireşu şi
confluenţa cu pârâul Corii, fiind alcătuită din următoarele uvraje:
Priza energetică este amplasată în versantul stâng, imediat amonte de baraj; aceasta este de tip
submersat, fiind prevăzută cu grătare verticale, fără maşină de curăţat (cota prag – 942,00 mdM).
Casa vanelor priză este amplasată pe traseul aducţiunii principale la o distanţă de 250 m de priză;
organul de manevră este amplasat într-un puţ umed (h = 56 m) echipat cu două organe de închidere.
Galeria de aducţiune principală (Dinterior = 4,00 m) – sub presiune – are o lungime de 3,65 km;
este protejată cu cămăşuială din beton armat (parţial şi cu blindaj la interior).
Nodul de presiune este alcătuit din:

 castelul de echilibru – are formă de puţ vertical (h = 40,00 m; Dint = 9,00 m);
 camera inferioară (L = 94,00 m; Dint.variabil = 6,00 ÷ 4,00 m);
 camera superioară – supraterană (H = 17,00 m; Dint = 23,00 m);
 galerie forţată (L = 315,00 m şi Dint = 3,50 m) protejată la interior cu blindaj metalic pe
toată lungimea;
 casa vanelor fluture – cavernă subterană – echipată cu o vană fluture (D = 3,20 m).
Centrala hidroelectrică (CHE Surduc) – tip semiîngropat – este echipată cu două turbine Francis
(FVM – 13 - 70), având următoarele caracteristici:
 Qi = 40 m3/s; Pi = 20 MW; Em = 43 GWh/an.
 Cota de debuşare a centralei este 873,00 mdM.
Galeria de fugă are o structură de beton armat cu secţiunea circulară (D = 4,00 m) (L = 689,00 m;
panta longitudinală = 0,29%).
Evacuarea puterii
CHE Surduc se va racorda la staţia de 110 kV Nehoiaşu printr-o LEA 110 kV, în lungime de
20 km.
3.2 Captări şi aducţiuni secundare

Aducţiunile şi captările secundare pentru această treaptă de cădere se pot împărţi pe două tronsoane:
 aducţiunea secundară Zăbala – Bâsca Mică, cu o lungime de 6,5 km şi debitul instalat
Qi = 6,3 m3/s, este prevăzută o singură captare – Zăbala;
 aducţiunea secundară Bâsca Mică – Bâsca Mare are o lungime de 14,4 km;
 tronsonul Bâsca Mică – Bâsculiţa (L = 8,5 km; Qi = 15,76 m3/s);
 tronsonul Bâsculiţa – Corii (L = 5,9 km; Qi = 20,24 m3/s).
Sunt prevăzute 8 captări, după cum urmează:

- Zăbala;
- Bâsca Mică ;

- Bălescu Mare ;
- Bălescuţu ;
- Porcului ;
- Bâsculiţa ;
- Patacu ;
- Corii.
Captările secundare sunt tipizate, fiind alcătuite din următoarele uvraje:
 priza de apă (tip priză tiroleză) constituită dintr-un prag de beton, orientat transversal pe
albia pârâului;
 desnisipatorul – amplasat la piciorul aval al pragului şi orientat în lungul văii; este prevăzut
cu priză de spălare a depunerilor aluvionare şi transportul acestora în aval;
 conductă de racord între căminul de încărcare al desnisipatorului şi galeria de aducţiune
secundară;
 galerie de aducţiune secundară subterană pentru transportul debitului instalat cu nivel liber
spre aval.
Aducţiunea secundară Zăbala – Bâsca Mare va descărca debitele în aducţiunea Cireşu – Surduc;
acestea vor fi uzinate de CHE Surduc sau, în cazul nefuncţionării acesteia, se vor descărca în
acumularea Cireşu.
3.3 Treapta Surduc – Nehoiaşu

Acumularea Surduc – prezintă următoarele caracteristici:
Cota (mdM) Volum util (mii m3)

Prag 860,00 -
Nmin 868,50 0,00
NNR 873,00 250
Nmax 874,00 400
Barajul stăvilar Surduc este amplasat pe râul Bâsca Mare, la cca 500 m amonte de confluenţa cu
pârâul Paltinu, cota pragului deversor fiind de 860,00 mdM.
Barajul este de tip stăvilar, având 4 deschideri, echipate cu stavile de fund (6,0x4,0 m) şi de
suprafaţă (6,0x1,5 m).
Pentru tranzitarea debitelor maxime a fost considerată situaţia cea mai defavorabilă, şi anume
perioada de exploatare fără barajul Cireşu în amonte, pentru care, corespunzător clasei a III – a de
importanţă, Qv = Q0,5% + ΔQ = 972 m3/s.
Stăvilarul este continuat cu un bazin disipator într-o singură treaptă.
Racordul corpului stăvilarului cu versanţii se face prin intermediul unui profil – baraj de beton de
greutate – către malul stâng şi prin intermediul unei umpluturi din anrocamente către malul drept.
Umplutura de la malul drept constituie platforma prizei de apă a aducţiunii şi a puţului de vane;
deschiderea adiacentă funcţionează şi ca deschidere de spălare.
Derivaţia principală se desfăşoară între barajul Surduc de pe râul Bâsca Mare şi confluenţa acestui
râu cu Buzăul, fiind alcătuită din următoarele uvraje:
 priza energetică – amplasată în culeea mal drept a barajului stăvilar Surduc; tipul prizei – cu
grătare verticale şi maşină de curăţat;
 casa vanelor priză – tip puţ umed echipat cu o vană plană amplasată lângă priză;
 aducţiunea principală (Dinterior = 4,00 m) – sub presiune – are o lungime de 16,635 km;
este protejată cu cămăşuială din beton armat (parţial şi cu blindaj la interior).

Nodul de presiune este alcătuit din:

 castelul de echilibru – în formă de puţ, cu Di = 4,00 m şi H = 73 m;
 camera inferioară, cu L = 170,00 m; Dint.variabil = 5,00 ÷ 4,00 m;
 camera superioară, cu h = 14,00 m; D = 16,00 m;
 galeria forţată (L = 2200 m şi Dint.variabil = 3,50 m) protejată la interior cu blindaj metalic
pe toată lungimea;
 conducta forţată supraterană, cu Di = 3,50 m şi L = 284,00 m;
 casa vanelor fluture – supraterană – echipată cu două vane fluture (D = 3,50 m).
Centrala hidroelectrică CHE Nehoiaşu II – tip semiîngropat – echipată cu două turbine Francis
(FVM – 88 – 455), având următoarele caracteristici:
 Qi = 40 m3/s; Pi = 166 MW; Em = 337 GWh/an.
 Cota de debuşare a centralei este 385,00 mdM.
Galeria de fugă are o structură de beton armat cu secţiunea (5,0x4,0 m); este adiacentă celei
aferente căderii Siriu – Nehoiaşu făcând corp comun cu aceasta.
Captări şi aducţiuni secundare - a fost prevăzut a se realiza 2 captări:

- Paltinu;
- Caşoca, cu debușare în aducțiunea principală Surduc – Nehoiașu.
Evacuarea puterii
CHE Nehoiaşu I – căderea Siriu este racordată în momentul actual la staţia de 110 kV Pătârlagele
prin LEA 110 kV, în lungime de 80 km (Nehoiaşu – Pătârlagele – Buzău Nord).
CHE Nehoiaşu în faza finală va evacua puterea în staţia Dârste, de 400 kV, printr-o LEA de 400 kV
în lungime de 77 km, ce urmează a fi realizată, deoarece prin actualele reţele nu se poate evacua
puterea celor două central, Nehoiașu I și Nehoiașu II.

4. STADIUL FIZIC ACTUAL
Centrala hidroelectrică Nehoiaşu I – Căderea Siriu a fost pusă în funcţiune în anul 1988, la
capacitatea de Pi = 42 MW şi Em = 122 GWh/an.
Lucrările aferente căderii Cireşu – Nehoiaşu sunt în curs de execuţie, existând obiecte ce au un
stadiu avansat de realizare sau chiar de finalizare a lucrărilor componente.
Principalele stadii fizice sunt prezentate mai jos.
4.1 Treapta Cireşu-Surduc
 Baraj Cireşu. S-au realizat în proporţie de 100%: batardoul, galeria de deviere şi excavaţii
grosiere şi în proporţie de 80% galeria de drenaj şi amenajare cariere.
Foto 1. Ampriza barajului Cireşu

Foto 2. Portal deviere baraj Cireşu
Foto 3. Baraj Cireșu. Batardou. Parament amonte

Foto 4. Baraj Cireşu. Batardou. Vedere din aval
Foto 5. Baraj Cireșu. Galeria de injecții

 Galeria de aducţiune principală – 60%: excavaţii, betonare, injecţii umplere.
Foto 6. Aducțiunea principală. Portal priză.
Foto 7. Aducțiunea principală. Dreapta –Portal galerie atac
aducțiune front amonte. Stânga-Portal galerie acces casa vane fluture.

Foto 8. Aducțiunea principală.Galeria atac aducțiune front amonte.
 CHE Surduc-executat deviere râu Basca Mare și incinta centralei
Foto 9. Canal deviere incintă CHE Surduc, drum acces baraj Cireşu

Foto 10. Incinta

CHE Surduc
Foto 11. Canal de fugă CHE Surduc
 Drumuri de racord şi tehnologice – 85%

Foto 12. Drum tehnologic cariera Iovizu
Foto 13. Drum acces platforma tehnologică galerie atac aducțiune

Foto 14. Platforma tehnologică galerie de atac front amonte
și galerie acces casa vane fluture
 Racordul LEA 20 kV – 100%

 Organizare tehnologică şi socială – 80%
Stadiile fizice sunt prezentate detaliat în Anexa SF.
4.2 Treapta Surduc-Nehoiașu

 Baraj Surduc - 65%
 Drumuri permanente şi tehnologice – 100%
 Galerie forţată (excavaţii în subteran) – 100% - blindaje montate 100% din lungime
 Centrala Nehoiaşu II (excavaţii, betonare infrastructură şi suprastructură) – 90%
 Galeria de fugă construcţii – 100%
 Galeria de aducţiune - 90% (excavaţii şi betonare)
 Organizare socială şi tehnologică - 90%

Foto 15. Baraj Surduc. Betonare disipator de energie
Foto 16. Baraj Surduc. Canal deviere. Vedere catre aval.

Foto 17. Baraj Surduc. Armare pila.

Foto 18. Galeria de aducţiune. Tronson adiacent prizei.
Foto 19. Galeria de aducţiune. Tronson aflat în sustinere primară.

Foto 20. Galeria de aducţiune. Tronson betonat.

Foto 21. Conducta forţată.Tronson II orizontal
Foto 22. CHE Nehoiaşu si blocul tehnic

Foto 23. CHE Nehoiaşu si staţia de transformare
Foto 24. CHE Nehoiaşu put turbină

4.3 Aducțiunea secundară Zăbala

Lucrările la aducțiunea secundară nu au fost încă începute.

5. SITUAŢIA ACTELOR DE REGLEMENTARE EXISTENTE LA MOMENTUL

ACTUAL
Ȋn vederea declarării utilităţii publice a acestei investiţii a fost întocmit un Plan de amenajare
intercomunal (PATIC) pentru teritoriile administrative (localităţile) din cele trei judeţe în care
urmau a fi amplasate diferitele componente ale amenajării hidroenergetice:
* jud. Buzău: Nehoiu, Siriu, Gura Teghii;
* jud Covasna: Comandău, Zagon, Sita Buzăului;
* jud Vrancea: Nereju.
Prin H.G. 1087 / 02 octombrie 2002 investiţia “Amenajarea Hidroenergetică Surduc - Siriu” a fost
declarată de utilitate publică de interes naţional (publicat M.O. 744 / 11 octombrie 2002).
Ȋn vederea realizării acestui plan de amenajare, APM Buzău a emis Acordul de Mediu nr. 28 /
07 aprilie 1999.
Ȋn acest act de reglementare se menţionează necesitatea obţinerii, pentru fiecare obiectiv de
investiţie cu impact asupra mediului, a unui acord de mediu.
Ȋn aceste condiţii au fost solicitate exclusiv actele de reglementare necesare realizării elementelor
componente aferente etapei I şi care se află în acest moment în execuţie:
* aducţiunea principală Surduc - Nehoiaşu

Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 66 / 27 noiembrie 2003 - emis de AN “Apele Române” – D.A.
Buzău - Ialomiţa
Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 245 / decembrie 2003 - emis de AN “Apele Române”
Acord de Mediu nr. 1/ 08 februarie 2005 - emis de MMGA - APM Buzău
Autorizaţia de Construire nr. 24 / 11 mai 2016 - emisă de Consiliul Judeţean Buzău
* barajul stăvilar Surduc

Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 142 / 18 iulie 2008 - emis de AN “Apele Române” – D.A. Buzău
- Ialomiţa
Acord de Mediu nr. SB 02 / 14 ianuarie 2009 - emis de ARPM Sibiu
Autorizaţia de Construire nr. 175 / 11 decembrie 2015 - emisă de Consiliul Judeţean Covasna
Având în vedere lipsa fondurilor necesare execuţiei, până în acest moment nu au fost solicitate acte
de reglementare în vederea realizării elementelor componente aferente celorlalte două etape de
realizare a amenajării hidroenergetice.
Ȋn ceea ce priveşte lucrările de construcţii executate la elementele componente aferente etapei
a III - a (treapta de cădere Cireşu – Surduc), trebuie menţionat faptul că au fost realizate anterior
anului 1994, an în care lucrările au fost întrerupte din cauza lipsei resurselor financiare.

6. DATE DE BAZĂ
Datele de bază avute în vedere sunt următoarele:

 Studiile elaborate de Harza și ISPH care au fost amintite mai sus.
 Hidrologia actualizată la nivelul anului 2008 pe baza informațiilor primite de la Apele
Române-Buzău.
 Stadiile fizice ale execuției obținute prin grija UH Buzău.
 Studiu geologo-tehnic elaborat de ISCE-SA.
 Topografia amplasamentelor, bazată pe ridicările din anii trecuţi.
 Preţuri actualizate la nivel decembrie 2016.
6.1 DATE GEOLOGICE
6.1.1 Baraj Cireşu

 În amplasamentul barajului se dezvoltă complexe de roci cu diferite tipuri litologice
acoperite de deluvii şi aluviuni.
 Deluviul de natură argiloasă, nisipoasă, prinde în masa sa blocuri de gresii alterate de
diferite dimensiuni. Cu adâncimea, procentul blocurilor de gresii din deluviu creşte la peste
50 %.
 Roca de bază din ampriza barajului este constituită predominant din gresii cuarţoase cu
ciment silicios şi calcaros, cu stratificaţia în plăci şi bancuri centimetrice şi metrice, la care
se adaugă şisturi argiloase cu intercalaţii subţiri de gresii fine micacee, conglomerate şi
microconglomerate poligene. Adâncimea de alterare a rocii de bază este de 5 – 7 m.
 Ampriza barajului este străbătută de un accident tectonic major (F1), conjugat cu alte
accidente tectonice de mai mică amploare.
 Faliile au caracter transversal pe structură şi direcţional în cadrul pachetelor de şisturi.
 Fundarea prismului de anrocamente al barajului se va realiza pe roca de bază, după
înlăturarea depozitelor acoperitoare.
 Din cauza faptului că şisturile argiloase în contact cu aerul şi apa dau umflări, iar la uscare
se exfoliază degradându-se rapid, se recomandă excavaţii pe suprafeţe reduse şi acoperirea
cu beton de egalizare după atingerea cotei de fundare.
 Pierderile de apă prin roca de bază sunt mari şi foarte mari în partea superioară a amprizei
barajului pe versanţi şi mult mai reduse pe albie şi terasă.
 La reluarea lucrărilor trebuie avută în vedere prioritatea realizării pistei experimentale
pentru anrocamente provenite din cariera de gresii Ioviz, la care s-a realizat drumul de acces
şi decopertarea pentru primele două trepte de exploatare.
6.1.2 Cuveta Cireşu

Relieful relativ accentuat, natura geologică complexă şi amploarea proceselor fizico-geologice
actuale, ce se constată în toată regiunea, lasă să se întrevadă o tendinţă de destabilizare mai
accentuată după realizarea amenajării.
În cuveta lacului, ridicarea nivelului hidrodinamic al apelor subterane şi în special variaţiile
nivelului apei în lac vor înrăutăţi sensibil condiţiile de stabilitate a versanţilor.
Acest fenomen a făcut obiectul unor studii geologice, care apreciază că datorită pantelor de
echilibru actual al alunecărilor semistabilizate şi datorită poziţiei lor faţă de NNR al lacului nu se
vor produce reactivări de mari proporţii.

Volumele de material ajuns în lac de pe versant, cât mai ales vitezele de deplasare spre lac nu vor da
loc la efecte importante de colmatare. Totuşi, creşterea riscului apariţiei unor noi alunecări sau a
reactivării celor semistabilizate este evidentă.
Pantele reduse ale ambilor versanţi, cât şi distanţa relativ mare faţă de baraj diminuează efectele
reactivării acestei alunecări.
6.1.3 Aducţiunea principală Cireşu – Surduc

 Aducţiunea principală a fost atacată cu două fronturi de excavaţii: priza Cireşu – Castel
Coriile şi Castel Coriile – Priza Cireşu, se află în perioada lipsită de activitate din anul 1992,
respectiv 1995.
 Gradul de fisurare în gresii este mediu (1,5 – 5,0 fisuri/ml) şi mai ridicat în jurul
accidentelor tectonice. Fisurile sunt deschise pe adâncimi mari sau umplute cu material
nisipos-argilos, rar calcit. Fisurile se grupează în trei mari sisteme care favorizează
desprinderea de blocuri de rocă din boltă şi dintr-un perete sau altul, în funcţie de unghiul pe
care-l face cu direcţia galeriei.
 Din punct de vedere hidrogeologic, aducţiunea străbate hidrostructuri dezvoltate în roci
grezoase. La traversarea principalelor accidente tectonice sunt de aşteptat în continuare
izvoare concentrate cu debite de 10 – 20 l/sec, care se diminuează în timp.
 Chimic, apele conţin cantităţi variabile de H2S pe care le eliberează în atmosfera galeriei,
drenează SO2 şi CH4, care le conferă agresivitate faţă de betoane, acţiune corozivă faţă de
metale şi creează mediu grizutos şi toxic.
 Caracteristicile fizico – mecanice ale rocilor scot în evidenţă zone cu condiţii favorabile la
excavaţie, dar care necesită o susţinere provizorie mai rezistentă (orizonturi predominant
argiloase – şistuoase) şi zone bune, care necesită susţineri provizorii mai uşoare (orizonturi
grezoase).
 Excavaţiile executate s-au realizat în condiţii geologice foarte grele, din cauza numeroaselor
accidente geologice (falii, dislocaţii tectonice, linii de şariaj, însoţite de zone largi de brecii,
frământări şi zdrobiri), care au generat fenomene de instabilitate.
 Prezenţa infiltraţiilor de apă a emanaţiilor de gaze (metan, hidrogen sulfurat şi dioxid de
sulf) au contribuit la îngreunarea execuţiei excavaţiilor şi apoi au contribuit la degradarea
sprijinirilor metalice provizorii şi a instalaţiilor auxiliare. Frontul Priză Cireşu se încadrează
la categoria „0” a minelor grizutoase.
 Prin natura lor, rocile care alcătuiesc flişul cretacic şi în special flişul paleogen, oferă
condiţii grele de execuţie (mult mai grele decât pe alte tipuri de roci din România pe care
s-au amplasat construcţii hidroenergetice) prin prezenţa fenomenului de umflare cu presiuni
de până la 2.900 Kpa.
 Trebuie precizat că în afară de litologia în general defavorabilă, un rol important negativ îl
are tectonica zonei. Aceasta din urmă complică situaţiile repartiţiei categoriilor geotehnice
estimate, mărind costurile lucrărilor.
6.1.4 Nodul de presiune
Morfologic, versantul în care se prevede realizarea obiectivelor nodului de presiune, prezintă o

pantă de 21 până la îmbinarea cu terasa, care are o pantă de 13.
Versantul este stabil şi acoperit de depozite deluviale argiloase – nisipoase, care prind în masa lor
fragmente de gresii şi şisturi argiloase. Ele se racordează cu o terasă în lăţime de 150 m şi grosime

de 7 – 8 m.
Roca de bază care va fi întâlnită cu ponderea cea mai mare în lucrările de excavaţii este reprezentată
prin gresii, microconglomerate, conglomerate şi şisturi argiloase.
Partea inferioară a castelului de echilibru şi casa vanelor beneficiază de condiţii favorabile la
execuţie, iar puţul de acces la galeria forţată de condiţii mai puţin favorabile.
Pe tronsonul orizontal al galeriei forţate sunt de aşteptat infiltraţii de apă dinspre râu.
Pentru evitarea umflării şisturilor argiloase în contact cu aerul şi apa, care au ca efect deteriorarea
echilibrului bolţii lucrărilor miniere, se recomandă betonarea tronsonului orizontal al galeriei forţate
în timp scurt.
6.1.5 Centrala electrică Surduc şi staţia de transformare de 110 kV
 Amplasamentele sunt situate la baza versantului stâng, în zona de confluenţă a râului Bâsca
Mare cu pârâul Coriile Mari pe o terasă suspendată a râului Bâsca Mare.
 Geologic în zonă se dezvoltă formaţiuni eocene aparţinând orizontului gresiei de Tarcău şi
formaţiuni acoperitoare deluviale şi aluvionare (argile nisipoase, pietrişuri, bolovănişuri).
 Structural, amplasamentele vor avea fundaţia traversată de o falie pe capete de strat.
 Capacitatea portantă a terenului de fundare variază de la a = 3 – 5 daN/cm2 (aluviuni,
şisturi argiloase) la a = 15 – 20 daN/cm2 (gresii cuarţitice micacee).
6.1.6 Aducţiunea secundară Zăbala – Bâsca Mare şi captări secundare
Din studiile efectuate, pe traseul aducţiunii secundare, se desprind următoarele:

 Galeria va întâlni roci de vârstă eocenă, oligocenă şi cretacică, reprezentate prin gresii
cuarţoase, şisturi argiloase, alternanţe de gresii cu şisturi argiloase, marne, şisturi
pseudodisodilice şi gresii calcaroase.
 Din punct de vedere tectonic, aducţiunea străbate o structură majoră cutată, cu
anticlinale şi sinclinale, compartimentată longitudinal de mai multe dislocaţii majore şi alte
falii secundare, care o compartimentează în blocuri. În cadrul structurii majore, în şisturi se
dezvoltă o cutare strânsă, secundară.
 Fisuraţia este bine dezvoltată spaţial în gresii cu suprafeţe rugoase sau slab ondulate, cu
grosimi milimetrice deschise şi semideschise, în zonele alterate cu grad redus de acoperire.
În şisturi, fisurile sunt închise cu extinderi mici pe direcţie şi înclinare şi au grosimi
submilimetrice.
 Pe tronsoanele cu şisturi argiloase, sunt de aşteptat alterări rapide ale rocii.
 Fenomene de umflare, în contact cu aerul şi apa, presiuni ridicate asupra susţinerilor.
 Disarmonii în ceea ce priveşte repartiţia presiunilor în zonele intens cutate.
 Chimic, apele conţin cantităţi variabile de H2S, pe care le degajă în atmosfera galeriei,
drenează SO2 şi CH4, care le conferă agresivitate faţă de betoane şi acţiune corozivă faţă de
metale, creând un mediu grizutos şi toxic.
 Caracteristicile fizico – mecanice ale rocilor scot în evidenţă condiţii favorabile la execuţie,
având duritate şi abrazivitate (şisturi argiloase, disodilice, marne) redusă şi zone care
necesită o susţinere mai uşoară, dar cu infiltraţii mai mari de apă (orizonturi grezoase).
Ţinând seama de caracteristicile rocilor ce vor fi traversate, facem următoarele recomandări:

- pentru rocile argiloase – şistuoase:
- aplicarea permanentă a torcretului concomitent cu avansarea în front pentru evitarea

alterării, umflării şi intrării lor în presiune;

- restricţii de exploziv la găurile de la partea superioară a frontului de lucru;
- betonarea definitivă a galeriei, pe tronsoanele scurte (inele de 3 – 4 m), a zonelor intens
tectonizate alterate cu breccii şi infiltrații de apă înainte ca acestea să intre în presiune,
asemănător tehnologiei aplicate pe aducţiunea principală Surduc – Nehoiaşu.
- pentru rocile grezoase:
- protejarea cu plasă şi torcret a bolţii pentru evitarea desprinderii de blocuri după sistemele
de fisuraţie;
- observaţii asupra comportării în timp a susţinerilor provizorii;
- executarea în permanenţă a găurilor de prospectare din frontul de lucru, pentru depistarea
acumulărilor de apă sub presiune şi descărcarea acestora la apariţia infiltraţiilor de apă cu
conţinut ridicat de H2S, captarea şi dirijarea în jompuri şi apoi evacuarea lor afară;
- respectarea executării găurilor de contur la distanţele din proiect, fără încărcătură explozivă,
pentru evitarea supraprofilelor;
Captările secundare prezintă roci cu caracteristici geologice, structurale, hidrogeologice, geotehnice
absolut asemănătoare cu cele întâlnite pe traseul aducţiunii secundare Zăbala – Bâsca Mare. Este
absolut necesară completarea studiilor prin realizarea unor ridicări topo la scara 1 : 1.000, 1 : 500,
cartări geologice detaliate la scara 1 : 1.000, 12 foraje mecanice (300 m), 30 puţuri (180 m).
6.1.7 Materiale de construcţie
a) Balastiera Cislău (albia râului Bâsca Chiojdului) este corespunzătoare realizării de betoane
hidrotehnice cu mărcile BH 200, 250, 330, folosite în prezent la betonarea definitivă de pe traseul
aducţiunii principale Surduc – Nehoiaşu.
b) Cariera de piatră de concasaj Surducul Mare are rezerve suficiente pentru realizarea betoanelor
hidrotehnice fiind utilizată până în prezent la turnarea de betoane hidrotehnice mărcile BH 200,
BH 250, BH 300 cu granulă maximă Ø 70 mm pe traseul aducţiunii principale Cireşu – Castel,
galeriile de drenaj şi de vatră ale barajului Cireşu, pereul batardoului.
c) Cariera de anrocamente Ioviz necesită extinderea rezervelor pentru un necesar mai mare de
1.300.000 m3.
Din punct de vedere calitativ încercările geotehnice urmează a fi completate în cadrul pistei
experimentale, pe un singur tip de material – gresii.
Rezultatele obţinute în 1981 de către I.S.P.H. pentru şisturi argiloase (100 %) pe o pistă
experimentală şi cele obţinute de către I.S.P.I.F. în anul 1976 pe amestec gresie – şist argilos în
diferite proporţii, au fost total necorespunzătoare.
6.1.8 Baraj Surduc
a. Condiţii morfologice
Barajul stăvilar Surduc este amplasat pe râul Bâsca Mare, imediat aval de
subtraversarea galeriei de aducţiune.
Cotele terenului în zona de talveg a râului Bâsca Mare pe amplasamentul studiat se situează în jurul

valorii de 860,00 mdM.

La nivelul coronamentului barajului (875,65 mdM) deschiderea văii este de cca. 100
m. La cota terenului actual (aproximativ 864,00 mdM) albia majoră are o deschidere de cca. 65,00
m incluzând şi platforma de pe malul drept de 35 – 40 m lăţime, având cota de 863,50 mdM,
realizată pentru organizarea tehnologică necesară executării galeriei de aducţiune.
Platforma se racordează cu versantul printr-un taluz foarte abrupt de cca. 60, în
prezent asigurat cu torcret şi plasă de protecţie.
Pe malul stâng la cota 870,70 mdM se află drumul de acces pe vale, panta generală a
versantului până la cota coronamentului fiind de cca. 20.
Până la actualele cote ale albiei majore (864,00 mdM) s-au realizat umpluturi de steril
de la excavaţii.
b. Condiţii geologice
În amplasamentul barajului versanţii sunt stabili, fără zone de eroziune activă.
Depozitele acoperitoare au grosimi relativ mici (1,5 – 3 m), amplificate în zona albiei
majore de umpluturi de material steril rezultat din excava\ii. Adâncimile la roca de bază sunt de
ordinul a 4,00 m.
Caracterul grosier al aluviunilor le conferă acestora o permeabilitate considerabilă (K
= 200 m/zi).
Roca de fundare este reprezentată de gresii masive, calcaroase sau silicoase, fisurate
şi alterate până la 4 – 6 m adâncime.
Fisuraţia se dezvoltă până la adăncimi mari, conferind rocii o permeabilitate
apreciabilă. Până la 60,00 m adâncime s-au înregistrat permeabilităţi maxime de
40 – 50 UL. Pentru primii 20,00 m sub cota de fundare se apreciază o permeabilitate în jur de 30
UL (4 x 10–4 cm/s).
Caracteristicile geotehnice de rezistenţă şi de permeabilitate ale gresiilor la cota de
fundare plasează masivul de fundare în categoria rocilor cu caracteristici geomecanice bune.
Apa subterană este de tip freatic şi este influenţată de nivelul apei din râu şi de
regimul precipitaţiilor. Chimismul conferă apei un caracter coroziv faţă de metale şi de
dezalcalinizare faţă de betoane.
Valorile caracteristicilor geotehnice de calcul au fost stabilite prin extrapolarea
rezultatelor încercărilor geotehnice efectuate anterior pe ampriza barajului Surduc, ţinând cont de
gradul de fisurare al masivului de fundare, asimilat ca bloc de rocă de tip B.
Gresii fisurate moderat alterate:

w = 25 KN/m3
E = 28.000 x 102 KPa
D = 20.000 x 102 KPa
tg  b/r = 0,55
tg  r/r = 0,5  0,65
Aluviuni:
w = 19 – 20 KN/m3
 = 30 – 35
C=0
K = 200 m/zi
Conform hărţii de zonare macroseismică a teritoriului României regiunea amenajării Surduc – Siriu
se încadrează în zona de intensitate 8 pe scara MSK.

Adâncimea de îngheţ se apreciază la 1,2  1,3 m.
6.1.9 Galeria de aducţiune Surduc-Nehoiasu
Traseul aducţiunii Surduc – Nehoiaşu se situează în general sub creasta dintre valea Caşoca şi
Bâsca Mare, subtraversând pâraiele Coceanu, Titilău, Pruncea şi Trestia.
Lungimea tunelului de aducţiune, între priză şi castelul de echilibru este de 16.635 m (plan nr. 1).
Factorii care au influenţat alegerea traseului, au fost în primul rând factorii geologici, tectonici, în
corelaţie cu factorii morfologici. S-a urmărit, ca traseul să străbată în cea mai mare parte a sa rocile
orizontului gresiei de Tarcău şi ale gresiei de Fusaru, roci competente, cu comportamentul cel mai
bun în ansamblul rocilor din zonă. Un alt element luat în considerare, a fost acela al orientării
traseului galeriei în raport cu direcţiile accidentelor tectonice majore, evitându-se interceptarea
acestora în lungul lor, preferându-se oblicităţi cât mai mari.
In ceea ce priveşte factorul morfologic, s-a urmărit ca acoperirile galeriei să fie cât mai mari, în
ideea că gradul de alterare şi fisurare scade cu adâncimea. În plus, s-a urmărit ca subtraversările
pâraielor să se realizeze în zone cu acoperire suficientă realizării excavaţiilor subterane în deplină
siguranţă.
Date geomorfologice
Relieful crestei dintre văile Caşoca şi Bâsca Mare, sub care se situează traseul
aducţiunii Surduc – Nehoiaşu, atinge înălţimi de peste 1.200 m în zonele formate din gresii,
nedepăşind 1.000 m în zonele de depozite şistoase argiloase – marnoase.
Acest relief, este fierăstruit de o serie de pâraie, afluenţi ai râurilor Bâsca Mare şi Caşoca. În
zonele de subtraversare a acestora, acoperirile galeriilor variază între 30 m şi 80 m.
Pe restul traseului galeriei, acoperirile variază între 100 şi 500 m.
Configuraţia generală a reliefului şi a reţelei hidrografice, este determinată de orientarea generală a
structurilor geologice majore, precum şi de eroziunea diferenţiată determinată de caracterele
litologice diferite ale complexului de roci.
Date geologice
Depozitele care alcătuiesc creasta sub care se situează aducţiunea Surduc – Nehoiaşu,
aparţin în cea mai mare parte eocenului şi subordonat oligocenului.
Eocenul este reprezentat prin cele două orizonturi ale sale :
-Orizontul inferior sau orizontul gresiei de Tarcău,
-Orizontul superior sau orizontul stratelor de Plopu.
Orizontul inferior sau orizontul gresiei de Tarcău acoperă cea mai mare arie din cadrul
depozitelor eocene şi este alcătuit din cele trei complexe caracteristice :
- Complexul grezos, constituit din bancuri suprametrice de gresii, separate de intercalaţii subţiri de
şisturi argiloase.
- Complexul grezos – argilos, constituit de alternanţe de gresii şi şisturi argiloase.
- Complexul argilos, constituit din şisturi argiloase cu nivele subţiri de gresii fine.
Gresiile se prezintă sub formă de bancuri cu grosimi decimetrice şi metrice, separate de
nivele centimetrice de şisturi argiloase. În cadrul gresiilor apar rare intercalaţii de conglomerate şi

microconglomerate, care împreună cu şisturile argiloase nu depăşesc 15 % din masa rocii.

In apropierea intercalaţiilor de şisturi argiloase, uneori apar gresii micacee şistoase, în
strate subţiri de 5 – 20 cm, cu stratificaţie pronunţată, alterabile, cu numeroase foiţe de muscovit şi
urme cărbunoase pe feţele de stratificaţie.
Şisturile argiloase, se prezintă cu o structură fină, stratificaţie deasă, uneori mai
compacte, de culoare verzui închis, oliv, brune sau chiar negricioase. Sunt roci cu structură psamo
– pelitică şi textură orientată, fiind alcătuite dintr-un fond argilos – marnos, în masa căruia sunt
prinse fragmente de cuarţ şi minerale micacee.
Orizontul superior sau orizontul stratelor de Plopu, apare pe traseul aducţiunii în două zone sub
forma unor benzi relativ înguste de 450 – 500 m, discordante sau în continuitate cu depozite
oligocene (km. 5 + 370 – 5 + 820 şi km. 7 + 940 – 8 + 440).
Acest orizont, este reprezentat printr-o alternanţă ritmică de şisturi argiloase, şisturi argiloase –
marnoase şi gresii fine cu numeroase hieroglife. Caracteristic şisturilor este culoarea cenuşiu –
vineţie cu treceri la brun – roşcat.
Gresiile apar în strate de 5 – 15 cm grosime, ce se succed la 20 – 30 cm.
Şisturile argiloase, în special cele cenuşiu – vineţii, se degradează rapid în contact cu umiditatea,
prezentând fenomene de umflare apreciabile.
Oligocenul apare în zona traversării bazinului de recepţie al pârâului Titilău, pe cca. 800 m şi pe
tronsonul dintre ferestrele Titilău şi Pruncea, pe cca. 1.300 m.
Este reprezentat prin orizontul şistos, pseudodisodilic, care constituie un pachet de strate situat
deasupra stratelor de Plopu, alcătuit din şisturi argilo – nisipoase, feruginoase, cenuşii – negricioase,
asemănătoare disodilelor. Conţin frecvent intercalaţii de gresii micacee friabile, în strate cu grosimi
mai mici de 10 cm. Acest complex, intens şistos, este intens cutat şi zdrobit şi foarte alterat la
suprafaţă.
Caracteristici structurale
Zona aducţiunii prezintă o tectonică complexă. Depozitele paleogene descrise formează

cute – solzi, orientate NE – SV, separate de dislocaţii majore aproximativ paralele între ele, de-a
lungul cărora se constată o încălecare a depozitelor mai vechi peste cele noi.
Tronsonul de aducţiune, de la priză până la fereastra Titilău, se plasează în cuta solz Balaboru,
cuprinsă între dislocaţiile majore Monteoru la vest şi Balaboru – Coceanu la est.
Faliile, în special cele majore, sunt însoţite de zone de zdrobire importante (1 – 10 m) cu rocă
puternic alterată şi deseori cu importante infiltraţii de apă.
Pe acest sector stratificaţia este orientată în general NE – SV, cu înclinări în general mari, obişnuit
peste 500 spre SE. Local apar schimbări de direcţie şi înclinare ale stratificaţiei, generate de
prezenţa unor falii sau a cutărilor.
Tronsonul de aducţiune Titilău – Pruncea, se plasează într-un sinclinal asimetric, orientat NNE –
SSV, mărginit longitudinal de două dislocaţii majore, faliile de încălecare Balaboru – Coceanu la
vest şi Caşoca – Coceanu la est.
Fisuraţia în gresii este bine marcată, prezentând suprafeţe rugoase, plane sau slab ondulate, cu
extinderi de ordinul metrilor (5 – 10 m). În şisturile argiloase fisuraţia este slab evidenţiată, cu
extinderi reduse, datorită plasticităţii lor.
Stratele sunt dispuse sub forma unui monoclin orientat NE – SV, cu căderi spre SE,
afectat de o serie de falii divers orientate, predominat NNE – SSV.
Condiţii hidrogeologice
Din descrierea litologică a formaţiunilor străbătute de aducţiunea Surduc – Nehoiaşu

rezultă că acestea au caractere hidrogeologice diferite : gresiile masive sunt roci permeabile, iar

şisturile argiloase eocene şi cele oligocene sunt slab permeabile sau practic impermeabile.
Caracterul permeabil al gresiilor este dat de gradul de fisurare foarte pronunţat şi de existenţa
fisurilor deschise până la adâncimi relativ mari. În aceste condiţii zonele cu gresii masive, cu
intercalaţii de microconglomerate şi conglomerate poligene, formează hidrostructuri importante,
între pachetele complexuliui şistos al orizontului gresiei de Tarcău sau ale stratelor de Plopu şi ale
disodilelor oligocene.
Alimentarea hidrostructurilor din complexul grezos se face din apele de infiltraţie din precipitaţii
sau din pâraiele pe care le subtraversează. Principalele căi de acces sunt faliile şi sistemele de
fisuri comunicante din masa gresiilor.
In general, se remarcă în zonele de gresii debite de 3 – 5 l/s la 100 m şi de 1 – 1 l/s la 100 m în
zonele cu şisturi.
In zonele intens tectonizate, cu izvoare pe falii şi în zonele de subtraversări, debitele cresc în gresii
până la 5 – 12 l/s la 100 m de galerie şi la 2 – 3 l/s la 100 m în şisturi.
Din cauza circulaţiei apei pe fracturi, prin depozitele oligocene, acestea vor avea conţinuturi ridicate
de H2S, SO2 şi CH4, prezentând agresivitate de dezalcanizare faţă de betoane şi tendinţe corozive
faţă de metale şi aliaje feroase.
Condiţii geotehnice şi de execuţie
Din considerarea condiţiilor geostructurale, a tipurilor litologice şi a gradului de tectonizare şi

alterare a rocilor, străbătute de galeria de aducţiune, acestea se pot încadra în 3 categorii geotehnice,
cărora le corespunde o gamă largă de caracteristici geotehnice.
Caracteristicile geotehnice ale rocilor străbătute de aducţiune au fost asimilate prin extrapolarea
rezultatelor încercărilor “in situ” efectuate pe roci similare, în amprizele barajelor Surduc, Cireşu şi
Siriu. În plus, s-a ţinut cont de comportamentul aceloraşi tipuri de roci traversate de aducţiunea
Siriu – Nehoiaşu.
- Categoria I cuprinde în cea mai mare parte complexul grezos, cu excepţia zonelor
tectonizate şi alterate şi zonele preponderent grezoase din complexul grezos – argilos.
- Categoria a II – a cuprinde cea mai mare parte a complexului grezos – argilos,

parţial zonele mai slabe din complexul grezos şi zonele preponderent gazoase din orizonturile
şistoase.
- Categoria a III – a încorporează cea mai mare parte a complexului şistos argilos
din cadrul orizontului de Tarcău, orizontul stratelor de Plopu, şisturile disodilice oligocene şi zonele
foarte tectonizate şi intens alterate din celelalte categorii.
Tipurile de susţineri provizorii şi de cămăşuieli definitive din beton armat, vor fi stabilite funcţie de
cele trei categorii geotehnice, ţinându-se cont de fenomenele ce pot apare în timpul excavaţiilor, în
diverse complexe de roci.
In cele ce urmează, vom prezenta corespondenţa dintre clasificarea categoriilor geotehnice, funcţie
de parametrii E, Ko, f, utilizată în România la alegerea susţinerilor şi clasificările RMR (rock mass
rating) şi Q sistem.
Dacă între coeficientul masei de rocă – RMR şi indicele de calitate a masei rocii – Q, diverşii autori
au stabilit relaţii de corespondenţă (Beniawski, 1976 şi Rutlege, 1978), legătura acestora cu
categoriile geotehnice ale clasificării utilizate în România s-a făcut prin compararea tipurilor de
susţinere. În tabelul nr.5 sunt redate corespondenţele celor trei clasificări.
Pentru corespondenţa RMR – Q s-a folosit relaţia stabilită de Beniawski (1976), pe cazuri istorice
privind o serie de tunele şi camere din America de Nord, Europa, Africa de Sud şi Australia:

6.1.10 Castelul de echilibru
Este amplasat într-o zonă de creastă formată dintr-un pachet de gresii cu rare nivele centimetrice de
şisturi argiloase, gros de circa 70 m.
Platforma camerei superioare, situată în jurul cotei de 900 m, se va realiza în gresii alterate, parţial
acoperite de o pătură coluvială subţire (1 – 1,3 m).
Puţul castelului cu lungime de 65 m, până la camera inferioară, se va realiza în gresii cuarţitice cu

ciment calcaros, în strate decimetrice cu intercalaţii subţiri de şisturi argiloase şi gresii şistoase, în
proporţie de 10 – 15 %. Roca este alterată, intens fisurată pe primii 10 – 12 m.
Repartiţia procentuală a categoriilor geotehnice de rocă, estimată la faza proiect de execuţie este
următoarea :
• Categoria I–a 26 %
• Categoria a II – a 52 %
• Categoria a III – a 22 %
6.1.11 Galeria forţată
Galeria forţată, cu o lungime totală de 2.515 m, dispusă între castelul de echilibru şi centrala
Nehoiaşu, este compusă din trei tronsoane de galerie, cu segmente înclinate şi orizontale.
În două zone, la finele tronsonului I orizontal şi tronsonul II orizontal, galeria iese la zi.
Rocile celor 3 complexe sunt afectate de o serie de falii transversale, ce au produs deranjamente
locale ale stratelor, cu zone de zdrobire în gresii sau microcutări în şisturi.
Infiltraţiile de apă au fost apreciate la 1 – 2 l/s la 100 m în şisturi argiloase şi la 3 – 5 l/s la 100 m în
gresii. În zonele de falii sau cu gresii intens fisurate, pot apărea izvoare concentrate cu debite de 1 –
3 l/s, cu tendinţă de diminuare în timp.
Sunt posibile emanaţii de gaze de tip HsS şi CH4.
Repartiţia categoriilor geotehnice de roci pe total galerie subterană (2.026 m), estimată pe baza
ponderilor complexelor litologice, ţinându-se cont de densitatea accidentelor tectonice şi de nivelul
redus de acoperire în unele zone, este următoarea :
• Categoria I – a 33,07 %
• Categoria a II – a 42,45 %
• Categoria a III – a 24,48 %
6.1.12 Centrala hidroelectrică Nehoiaşu II
Valorificarea potenţialului energetic al acumulărilor Siriu şi Surduc se realizează în centrala

hidroelectrică Nehoiaşu, separat pentru fiecare cădere. Cele două grupuri energetice sunt amplasate
în puţuri cu adâncimi de circa 20 m şi 22 –28 m diametru.
Amplasamentul centralei este situat pe terasa inferioară a râului Buzău, de pe malul
stâng.
Relieful în această zonă este relativ plan, cotele terenului variind între 393-394 m, cu 7-8 m
deasupra albiei minore.
Din punct de vedere geologic, în zona centralei se disting depozite aluvionare, deluviale şi
formaţiuni sedimentare ale rocii de bază.

Depozitele aluvionare, sunt bine dezvoltate în terasa inferioară şi mai puţin în albie. În terasă au
grosimi de 8 – 10 m.
Aluviunile sunt grosiere, pietrişul şi bolovănişul depăşind 70 – 80 %, frecvent au blocuri de
dimensiuni mari.
Nivelul apei subterane freatice, variază între 2,5 m şi 4,5 m adâncime,fiind influenţat de nivelele
apei din râu.
Apele prezintă agresivitate sulfatică şi de dezalcalinizare faţă de betoane.
Coeficientul de filtrare estimat: K > 200 m/24 h.
Depozitele deluviale
Apar la baza versantului, pe o lăţime de aproximativ 80 – 100 m spre râu. Depozitele aluvionare de
terasă sunt acoperite cu un strat de argilă nisipoasă provenită din spălarea depozitelor deluviale de
pe versant. Grosimile acestui strat sunt de 2,5 – 3 m în perimetrul centralei, cu îngroşări de 4 – 4,5
m spre aval.
Deluviul de pantă, este constituit dintr-o masă nisipoasă argiloasă, care înglobează fragmente mici
şi blocuri de gresii cuarţitice. La baza pantei s-au acumulat grosimi mari de material deluvial, în
care se remarcă alunecări vechi, , stabilizate, cu zone de reactivări locale.
Roca de bază, este reprezentată în perimetrul centralei, printr-un pachet aparţinând complexului
grezos – şistos al orizontului gresiei de Tarcău, peste care se situează în succesiune normală stratele
de Plopu. Puţul centralei pentru căderea Surduc se va executa în strate de Plopu.
Complexul grezos – şistos este alcătuit din alternanţe de gresii fine, în straturi de 20 – 40 cm, cu
şisturi argiloase în proporţii aproape egale.
Stratele de Plopu, în acest perimetru, sunt reprezentate printr-un pachet constituit în principal din
şisturi argiloase cu intercalaţii centimetrice, mai rar decimetrice de gresii fine, şistoase.
In ambele complexe litologice, sub depozitele acoperitoare, roca de bază este afectată de alterări
pronunţate până la 5 – 7 m adâncime.
Probele de permeabilitate cu apă sub presiune au determinat valori medii ale debitului specific de
0,5 – 1,5 l/m/min.
Caracteristicile geotehnice de calcul au fost stabilite prin asimilarea unor valori determinate pe
formaţiuni similare din zonă (tabel nr. 6).

6.2 DATE HIDROLOGICE
6.3 DATE TOPOGRAFICE

7. DESCRIEREA LUCRĂRILOR SUPUSE ANALIZEI PE VARIANTE. AHE SURDUC

SIRIU CONFORM DECRET DE APROBARE: VARIANTA 1.
7.1 Descriere Varianta 1

Decrierea acestei variante este făcută în capitolul 3.
Aceata se rezumă la următoarele elemente:
Treapta I Cireşu – Surduc cuprinde:

 Barajul Cireşu pe râul Bâsca Mare, realizând la NNR = 972,5 mdM o acumulare cu un
volum total de 190 mil.m3 şi un volum util de 160 mil.m3.
 Aducţiunea Cireşu – Surduc, având o lungime de 3,6 km, prevăzută cu galerii pe versantul
stâng, având debitul instalat de 40 m3/s şi un diametru interior de 4,00 m.
 Aducţiunea secundară Bâsca - Zăbala (râul Zăbala din exteriorul bazinului Buzău) în
lungime totală de 24,4 km.
 Nodul de presiune şi centrala hidroelectrică Surduc echipată cu două grupuri Francis.
 Principalii parametri energetici ai CHE Surduc: debitul instalat Qi = 40 m3/s, puterea
Treapta a II-a: Surduc – Nehoiaşu cuprinde:

 Barajul stăvilar Surduc, care realizează o mică acumulare, cu un volum total de circa
400.000 m3 şi un volum util de circa 250.000 m3. Debitul afluent total în acest punct
provine din debitul utilizat de CHE Cireşu din amonte, debitele diferenţei de bazin cuprinse
între amplasamentul barajului Cireşu şi bazinul stăvilar Surduc, precum şi debitul râurilor
Caşoca şi Paltinul captate şi introduse pe aducţiunea principală.
 Aducţiunea Surduc - Nehoiaşu în lungime de 17,3 km conduce apa de la stăvilarul Surduc la
centrala Nehoiaşu – Surduc, având debitul instalat de 40 m3/s şi un diametru interior de
4,00 m.
 Nodul de presiune şi centrala Nehoiaşu II – Căderea Surduc (amplasament comun cu
centrala existentă Nehoiaşu I - Siriu).
 Principalii parametri energetici ai CHE Nehoiaşu II: debitul instalat Qi = 40 m3/s, puterea
7.2 Evaluare costuri. Varianta 1
Evaluarea lucrărilor rest de executat în varianta corespunzătoare decretului de aprobare (Varianta1)

este facută pe baza ultimei recalculări a devizului general din anul 2011, a realizărilor în perioada
2011-2019 şi a coeficienţilor de inflaţie.
Recap rest de executat, conf decret de

mil lei
aprobare B
Caderea Surduc-Nehoiasu 846.92
Caderea Siriu-Nehoiasu 31.98
Caderea Ciresu-Surduc 1,162.76
Aductiuni secundare 693.91
Total 2,735.57
Ptr analiza financiara* 2,703.59

Figura 1. Distribuţia costurilor necesare finalizării lucrărilor la profilul aprobat prin decret
7.3 Graficul de eşalonare în Varianta 1
7.4 Evaluare productie de energie conform hidrologiei actualizate. Varianta 1
7.5 Evaluare indicatori de performanţă financiară. Varianta 1

8. DESCRIEREA LUCRĂRILOR SUPUSE ANALIZEI PE VARIANTE. AHE SURDUC

SIRIU CONFORM OPTIMIZĂRII: VARIANTA 2
8.1 Treapta Surduc-Nehoiașu la Pi = 55 MW

Lucrările la această treaptă vor continua corespunzător profilului optimizat în studiul elaborat de
ISPH în anul 2008. Mai jos prezentăm principalele caracteristici.
8.1.1 Acumularea Surduc – baraj stăvilar

Barajul stăvilar Surduc, amplasat pe râul Bâsca Mare, va avea rolul de captare şi de regularizare a
râului pentru a permite funcţionarea treptei a II-a (Surduc – Nehoiaşu) independent de executarea
barajului Cireşu şi a centralei Surduc.
Acumularea Surduc va avea un volum util de 270.000 m3 între cotele 868,50 – 873,00 mdM.
Corespunzător clasei a III - a de importanţă, debitele de dimensionare ale barajului sunt:


debitul de calcul Qc= Q2% = 563 m3/s

debitul de verificare Qv=1,1% Q0,5% = 891 m3/s.
Date caracteristice pentru stăvilar:


stavile segment 2 buc. (8x12); clapetă de 2,50 m;

cota pragului de fund 861,00 mdM;

NNR 873,00 mdM;

NminE 868,50 mdM;

NAE 873,00 mdM.
Barajul stăvilar este de tip baraj mobil cu prag lat echipat cu stavile segment 8x12 şi clapeta de
2,50 m. În faţa fiecărei stavile este prevăzut un batardou necesar în caz de verificare a stavilei.
8.1.2 Aducţiunea principală

Aducţiunea principală Surduc – Nehoiaşu are o lungime de 17.228 m şi diametrul interior
Di = 4,00 m.
8.1.3 Nodul de presiune

La nodul de presiune s-a menţinut poziţia castelului de echilibru, ţinând seama că platforma camerei
superioare şi drumul de acces, precum şi o parte de camera inferioară sunt executate.
De asemenea, s-a menţinut poziţia casei vanelor fluture supraterane neexecutate, precum şi
echiparea acesteia cu o vană fluture VF 360-175.
Galeria forţată, în lungime totală de 2470 m din care 2186 m în subteran, este în prezent excavată în
întregime. Pe restul de executat s-a păstrat diametrul de 3,50 m pe tronsonul 2 (orizontal și înclinat)
din aceleaşi motive ca în cazul păstrării diametrului aducţiunilor, iar pe tronsonul 3 (orizontal și
înclinat) diametrul va fi de 3,10 m.
Evacuarea apei uzinate în râul Buzău se va face prin canalul de fugă casetat care în prezent este
executat în întregime, inclusiv uvrajul de debuşare.

8.1.4 CHE Nehoiaşu II – Căderea Surduc

Centrala Nehoiaşu II – căderea Surduc din varianta de Decret cu Qi = 2 x 20 m3/s este proiectată şi
executată în proporţie de 90%, rămânând de executat betonarea anexei aval la ultimele nivele,
realizarea acoperişului, a compartimentărilor şi finisajelor, a instalaţiilor interioare, a betoanelor de
montaj, precum şi amenajările, instalaţiile exterioare şi staţia de transformare.
Soluţia constructivă pentru debitul instalat de 2 x 13 m3/s constă în prevederea unui beton de montaj
pentru diminuarea circuitului hidraulic şi rezemarea grupurilor în conformitate cu solicitările
furnizorului de echipament.
Restul lucrărilor rămân cele din varianta cu Qi = 2 x 20 m3/s.
8.2 Treapta Cireşu-Surduc, lucrări de abandonare
8.2.1 Abandonarea lucrărilor de bază

 Barajul Cireşu
Principalele lucrări care se execută în ampriza barajului Cireşu constau în:
- spargere și transportul pereului batardoului;
- demolarea batardoului;
- demolarea galeriei de injecții baraj în proporție de 10%;
- obturarea gurilor galeriei de deviere cu dopuri de beton, permițând drenarea apelor de
infiltrație prin orificiu practicat la nivelul vetrei galeriei;
- excavații deluviu calibrare albie pe 200 m aval de piciorul aval al barajului.
Betoanele rezultate din spargeri (peree, galerie injecţii baraj) vor fi transportate aval de vatra
barajului în scopul disipării energiei cinetice a râului.
A fost analizată și varianta transportării betoanelor demolate în interiorul galeriilor de

deviere și de aducțiune. Galeria de deviere oferă un volum nesemnificativ din cauza
lungimii sale reduse (425 m). Galeria de aducțiune oferă un volum important la cei
aproximativ 2.180 m excavați și betonați, dar, conform datelor geologice, pe această galerie
există emanații de gaze. În această situație, activitățile legate de transportul și depozitarea
betoanelor demolate ar fi periculoase și ar implica costuri mari.
 Aducțiunea principală
- se vor obtura accesele în galerie cu dopuri de beton. În partea inferioară vor fi practicate
orificii pentru a permite scurgerea apelor infiltrate în subteran. La partea superioară se vor
practica, de asemenea, orificii pentru evacuarea gazelor drenate de golul galeriei.
 CHE Surduc
- la CHE Surduc a fost executată devierea râului Bâsca Mare și incinta de execuție. Lucrările
de abandonare vor consta în reparații la canalul deviere – reparații terasamente și peree în
zonele de capete și umplerea incintei centralei cu pământ.
 Canalul de fugă
- se demolează canalul de fugă și incinta rezultată se umple cu pământ.

 Taluzele excavațiilor
- taluzele excavațiilor barajului Cireșu și cele din spatele portalurilor galeriei de deviere vor fi
protejate, pe unele zone, cu ancore, plasă și șpriț beton. Această acțiune va fi extinsă și la
cariere, și la portalurile galeriei de aducțiune.
8.2.2 Măsuri pentru abandonarea lucrărilor tehnologice

Cota importantă din organizarea tehnologică și socială aferente acestei trepte a fost dezafectată în
cursul anilor trecuți, rămânând în prezent doar fundații de beton sau platforme care necesită a fi
sparte și îndepărtate din amplasamente. Acestea sunt localizate astfel:
 parc auto …………………………….cca 1000 m3;
 depozit materiale……………………..cca 800 m3;
 stație sortare, fundație concasor……...cca 200 m3;
 colonie, fundații…………………..…..cca 500 m3.
8.2.3 Situaţia terenurilor

 Drum contur lac Cireşu
Terenurile afectate de acest obiectiv cu o suprafață de 12,94 ha sunt ocupate definitiv, au fost
terenuri silvice, au devenit proprietate privată a Hidroelectrica SA și sunt intabulate în Cartea
Funciară.
 Platforma puț umed Cireşu
Terenurile afectate de acest obiectiv cu o suprafață de 0,59 ha sunt ocupate definitiv, au fost terenuri
silvice, au devenit proprietate privată a Hidroelectrica SA și sunt intabulate în Cartea Funciară.
 Drum urcare coronament baraj Cireşu
 Cariera Surducu Mare
 Drum acces și platformă castel echilibru Cireşu
 Platforma la nod de presiune Cireşu – Surduc
 Centrala hidroelectrică Surduc
 Baraj și lac Cireşu
Terenurile afectate de acest obiectiv cu o suprafață de 66,97 ha sunt ocupate definitive, aparțin
domeniului public al Hidroelectrica SA și sunt înscrise în planurile de urbanism ale județului
Covasna.
 Organizarea de șantier Cireşu
Terenurile afectate de acest obiectiv cu o suprafață de 3,92 ha sunt ocupate temporar în baza unor
aprobări emise de Inspectoratul Silvic Covasna.
După degajarea terenurilor de construcțiile existente, acestea vor fi amenajate corespunzător

folosinței inițiale.
8.2.4 Actele de reglementare necesare / Consideraţii privind impactul asupra mediului
Actele ce reglementează procedura de abandonare a lucrărilor hidrotehnice sunt:

Legea Apelor nr. 107/1996;
Ordonanța de urgență nr. 244/2000 privind siguranța barajelor, aprobată și modificată prin
Legea 466/2001;
Ordinul MAPM nr. 119/2002 pentru aprobarea Procedurii de trecere în conservare, postutilizare
sau abandonare a barajelor - NTLH 033.
Demararea lucrărilor de abandonare a elementelor componente ale treptei care au fost executate în
anii anteriori este condiţionată de obţinerea autorizaţiei de desfiinţare emisă de autoritatea
competentă (Consiliul judeţean Covasna).
Ȋn Certificatul de Urbanism ce va fi eliberat în acest scop se vor menţiona avizele, acordurile ce vor
trebui obţinute de la diverse autorităţi centrale/locale.
Cu siguranţă va fi necesară obţinerea actelor de reglementare atât din partea autorităţii teritoriale
pentru protecţia mediului (decizia etapei de încadrare/acord de mediu), cât şi din partea autorităţii
competente pentru gospodărirea apelor (aviz de gospodărire a apelor).
Ȋn vederea obţinerii acestor acte de reglementare va fi necesară elaborarea documentaţiilor specifice
fiecărui domeniu în parte.
Ȋn cele ce urmează vom prezenta câteva “consideraţii” privind impactul generat de realizarea
lucrărilor de abandon asupra factorilor de mediu; în principiu, odată cu finalizarea acestor lucrări
este de aşteptat ca terenul să fie readus cât mai aproape posibil de situaţia anterioară executării
elementelor dezafectate.
Dezafectarea batardoului (cca 131.700 m3) impune identificarea de comun acord cu autorităţile
locale/teritoriale de mediu a unei suprafeţe de haldare a materialului respectiv; halda va fi stabilizată
şi se vor realiza lucrări de redare în circuit vegetal a suprafeţei respectivei halde.
Având în vedere faptul că batardoul este amplasat pe teritoriul administrativ al judeţului Covasna se
recomandă ca şi terenul ales în vederea haldării să fie amplasat tot în acest teritoriu administrativ;
există posibilitatea ca autorităţile competente din judeţul Buzău să nu fie de acord cu amplasarea
unei astfel de halde.
Demolarea elementelor de beton (mască batardou, galerie vatră, prag aval etc.) va fi urmată fie de
concasarea betonului în vederea fie a utilizării materialului astfel rezultat (infrastructură drumuri
forestiere, lucrări de apărare de mal etc.), fie a transportului şi depunerii pe halda menţionată
anterior.
Ȋn ceea ce priveşte lucrările de redare în circuit vegetal, acestea impun folosirea de pământ fertil la
umplerea spaţiilor dintre bucăţile de beton (dacă este cazul), urmată de aşternerea unui strat uniform
la suprafaţa haldei; ulterior se vor practica “cuiburi” în care se vor planta puieţi forestieri specifici
zonei.
Ȋn vederea unei bune reuşite a acestor plantări, a reducerii la minim a pierderilor se impune ca acest
tip de lucrări să fie executate de personal de specialitate cu respectarea tuturor normelor tehnice
aferente.
O situaţie aparte o reprezintă cele două cariere: Iovizu, respectiv Surducul Mare; în timp, din
momentul în care au fost întrerupte lucrările, a început un proces de repopulare naturală (instalare
vegetaţie ierboasă, apariţia unor arbuşti) al cărui impediment este durata mare a acestuia.
Odată cu emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului se va şti
dacă aceasta consideră suficient dezvoltat procesul natural de repopulare sau va impune realizarea
unor lucrări de redare în circuit forestier a celor două cariere care să conducă la accelerarea

procesului de renaturare. Acest proces va consta în plantarea unor puieţi de specii forestiere
specifice zonei, respectiv a unor arbuşti care ar putea asigura un aport anual de materie organică
(frunze moarte etc.) pe substratul pietros rămas în carieră şi care ar contribui la formarea, treptată, a
unui nou strat de sol; evident, impunerea realizării unor astfel de lucrări va conduce la apariţia unor
costuri suplimentare în raport cu cele din prezentul studiu.
Realizarea unor lucrări de consolidare a versanţilor văii în zonele defrişate va genera un impact
pozitiv asupra stabilităţii acestora.
Prin închiderea galeriei de deviere, cursul râului Bâsca Mare va reveni în albia sa naturală.
8.3 Evaluare costuri. Varianta 1
8.4 Graficul de eşalonare în Varianta 2
8.5 Evaluare productie de energie conform hidrologiei actualizate. Varianta 2
8.6 Evaluare indicatori de performanţă financiară. Varianta 2

9. LEGISLAŢIA DE MEDIU
Pe toată perioada de realizare a lucrărilor, indiferent de specificul acestora (abandon / punere în

siguranţă / continuarea lucrărilor la restul componentelor amenajării) Executantul va respecta
integral condiţiile ce vor fi impuse prin actele de reglementare ce vor fi emise, de la caz la caz, de
autorităţile competente (aviz de gospodărire a apelor / acord de mediu / autorizaţie de desfiinţare /
autorizaţie de construire etc.).
Totodată, acesta va respecta și prevederile actelor normative specifice domeniului protecţiei
mediului în vigoare la momentul executării lucrărilor; din cele aflate în vigoare la momentul
elaborării acestui studiu (februarie 2017) se menţionează:
* Lege pentru aprobarea OUG 195/ 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările
ulterioare (legea 265/2006);
* Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare (legea 107/1996);
* Lege pentru aprobarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare (legea 49 /
2011);
* Legea privind calitatea aerului înconjurător (legea 104 / 2011);
* Lege privind regimul deşeurilor (legea 211 / 2011);
* Hotărâre privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase (HG 856 / 2002);
* Lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (legea 249 /
2015);
* Hotărâre privind gestionarea uleiurilor uzate (HG 235 /2007);
* Ordonanţă de urgenţă privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (OUG 5 / 2015);
* Hotărâre privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României
(HG 1061 / 2008);
* Hotărâre privind transportul mărfurilor periculoase (HG 1326 / 2009).
De asemenea, Executantul are obligaţia de a ţine cont - pe toată perioada realizării lucrărilor - atât
de modificările şi completările ce vor fi aduse actelor normative care au legătură cu activitatea
desfăşurată, cât şi de eventualele revizuiri şi modificări ce vor fi aduse actelor de reglementare de
către autorităţile competente în domeniul respectiv.

10. CONCLUZII
Figura 2. Variaţia B/C în funcţie de variaţia ratei de actualizare pentru varianta IIb

Memoriu Sinteza 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Sinteza 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ISPH Project Development Cod documentaţie: 473A.

1.1 Informaţii generale.....................................................................................................................4

1.2 Scopul studiului..........................................................................................................................4

3.1 Treapta Cireşu - Surduc............................................................................................................9

3.2 Captări şi aducţiuni secundare...............................................................................................10

3.3 Treapta Surduc – Nehoiaşu.....................................................................................................11

4.1 Treapta Cireşu-Surduc............................................................................................................13

4.2 Treapta Surduc-Nehoiașu........................................................................................................20

4.3 Aducțiunea secundară Zăbala.................................................................................................27

6.1 DATE GEOLOGICE...............................................................................................................29

6.2 DATE HIDROLOGICE..........................................................................................................39

6.3 DATE TOPOGRAFICE..........................................................................................................39

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

7.1 Descriere Varianta 1................................................................................................................40

7.2 Evaluare costuri. Varianta 1...................................................................................................40

7.3 Graficul de eşalonare în Varianta 1........................................................................................41

7.4 Evaluare productie de energie conform hidrologiei actualizate. Varianta 1......................41

7.5 Evaluare indicatori de performanţă financiară. Varianta 1................................................41

8.1 Treapta Surduc-Nehoiașu la Pi = 55 MW..............................................................................42

8.2 Treapta Cireşu-Surduc, lucrări de abandonare....................................................................43

8.3 Evaluare costuri. Varianta 1...................................................................................................46

8.4 Graficul de eşalonare în Varianta 2........................................................................................46

8.5 Evaluare productie de energie conform hidrologiei actualizate. Varianta 2......................46

8.6 Evaluare indicatori de performanţă financiară. Varianta 2................................................46

Foto 1. Ampriza barajului Cireşu 13

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

Foto 16. Baraj Surduc. Canal deviere. Vedere catre aval. 21

Anexa 1,1 Evaluări Varianta 1

Anexa 1,2 Evaluări Varianta 2

Anxa 2,1 Planşe Varianta 1……

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

1.1 Informaţii generale

 Denumirea obiectivului de investiţii: AHE Surduc-Siriu

1.2 Scopul studiului

1.3.1 Schema aprobată

 Amenajarea râului Buzău

 Amenajarea râurilor Bâsca Mare și Bâsca Mică

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

Treapta I Cireşu – Surduc cuprinde:

Treapta a II-a: Surduc – Nehoiaşu cuprinde:

1.3.2 Propuneri de optimizare ale proiectului aprobat prin decret

Lucrările au început în 1983, în 1988 punându-se în funcțiune treapta Siriu-Nehoiașu. În următorii

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

reducerea la minimum posibil a defrișărilor, a suprafețelor ocupate și a scoaterii acestora din

 Optimizare realizată de Harza în anul 2000

Principalele optimizări aduse uvrajelor erau:

Parametrii energetici obținuți în urma acestei optimizări erau:

 Optimizări realizate de ISPH în anii 2003 și 2008

Parametrii energetici obținuți în urma optimizării din 2003 erau:

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

Parametrii energetici obținuți în cadrul acestui studiu sunt:

 Studiul de abandon, conservare si de optimizare a întregei amenajări, elaborat de ISPH-PD

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

2. ALGORITMUL DE ELABORARE AL STUDIULUI

Studiul va prezenta comparativ indicatorii tehnico-economici în următoarele două variante:

Ipotezele în care se vor face evaluările sunt următoarele:

 Hidrologia utilizată în ambele variante va fi actualizată cu date de la INHGA

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

3. DESCRIEREA SCHEMEI APROBATE PRIN DECRETUL 294 /1981

3.1 Treapta Cireşu - Surduc

Cotă nivel apă (mdM) Volum (mil. m3) Suprafaţă (ha)

Actualizarea indicatorlor tehnico-economici ai obiectivului de investitii Surduc-Siriu.

Nodul de presiune este alcătuit din: