Sunteți pe pagina 1din 36

Universitatea Tehnică ” Gh.

Asachi ” din Iași


Facultatea de Hidrotehnică,Geodezie și Ingineria Mediului
Specializarea: Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură

PROIECT
AMENAJĂRI
pentru
PROTECȚIA SOLULUI

Student: Achirei Oana-Ștefana


Grupa : 7405

2020-2021

1
Tema proiectului

Studiul efluenței aluvionare și măsuri de combatere in


bazinul hidrografic Crâng,județul Vaslui

2
Cuprins
Capitolul 1 ........................................................................................................................4
Date de studiu...................................................................................................................4
1.1. Aspectul
geografic .................................................................................................4
1.2. Studiul
topografic....................................................................................................4
1.3. Studiul
geomorfologic ............................................................................................4
1.4. Studiul climatic.......................................................................................................5
1.5. Studiul hidrologic....................................................................................................6
1.6. Studiul hidrogeologic..............................................................................................6
1.7. Studiul pedologic....................................................................................................7
Capitolul 2 ........................................................................................................................8
Inventarierea categoriilor de
folosință................................................................................8
Capitolul 3 ......................................................................................................................10
Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrică în
suprafață...................................10
3.1.
Generalități...............................................................................................................10
3.2. Operații pregătitoare determinării pentru aplicarea
USLE.........................................10
3.3. Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrică la suprafață înainte de
amenajare ......................................................................................................................11
3.4. Sistemele antierozionale de cultură pe terenurile arabile în
pantă............................14
3.5. Calculul eroziunilor în suprafață după propunere de
amenajare...............................16
Capitolul 4 ......................................................................................................................21
4.1.
Generalități...............................................................................................................21
4.2. Metoda de calcul a eroziunii în
adâncime.................................................................23

3
Capitolul 5 ......................................................................................................................27
5.1. Determinarea eroziunii totale și a efluenței
aluvionare..............................................27
5.2. Efluenta aluvionară în bazinul hidrografic reprezintă transportul aluviunilor în zona
de ieșire din
bazin................................................................................................................27
Capitolul 6.......................................................................................................................27
6.1.
Generalități...............................................................................................................27
6.2. Date morfometrice din bazinul hidrografic
studiat ....................................................28
6.3. Graficul pentru determinarea stratului de curgere la suprafața bazinului
hidrografic ..........................................................................................................................
..............29
6.3.1.Ploaia torențială de
calcul.......................................................................................29
6.3.2.
Retenția.................................................................................................................30
6.3.3.Infiltrația.................................................................................................................30
6.4. Stratul care se scurge șa suprafața terenului în bazinul hidrografic
studiat.............31
Capitolul 7 ......................................................................................................................31
7.1.Panta de
proiectare...................................................................................................31
7.1.1Debitul de
formare...................................................................................................31
7.1.2. Debitul specific pe
suprafață..................................................................................32
7.1.3.Sectoarele de
calcul...............................................................................................32
7.1.4. Calculul adâncimii apei pe sectoarele rețelei torențiale
principale.........................32
7.1.5.Calculul pantei de proiectare și a înălțimii totale a lucrărilor
transversale................33

4
7.2. Amplasarea lucrărilor transversale pe rețeaua torențială
principală..........................33
7.3. Calculul volumelor de
aterasamente........................................................................34
Capitolul 8 ......................................................................................................................34
8.1. Eficiența amenajării propuse în bazinul hidrografic
studiat.......................................35
8.2.Eficiența hidrologică torențială..................................................................................35

Date de studiu

1.1. Aspectul geografic

Microbazinul hidrografic Crâng II este situat în partea de N-V a municipiului


Bârlad la aproximativ 9 km şi în partea de V de sediul Staţiunii Perieni la 4 km. Cea mai
apropiată şosea este şoseaua naţională Bârlad-Bacău care se află la 3 km, iar gara cea
mai apropiată este gara Bârlad (11 km).
Zona studiată este situată pe raza Consiliului unic agroindustrial Tutova având
doi deţinători: I.C.A.R. Perieni şi Consiliul Local Perieni.

5
Cu o suprafaţă totală de ........ ha, microbazinul Crâng II se învecinează în partea
de Nord cu terenul Consiliului Local Perieni, în partea de sud cu terenul I.C.A.R. Perieni
iar în partea de Est şi Vest cu pădurea Ocolului Silvic Bârlad.

1.2. Studiul topografic

Baza topografică pentru acest proiect este constituită din aerofotoplanurile din
zonă copiate la Staţiunea Perieni şi planurile de situaţie reactualizate de Laboratorul
„Hidrologia versanţilor”.
Planul de situaţie a alunecării Crâng II (scara 1:5000), detaliile microreliefului,
secţiunile transversale şi longitudinale le-am executat în colaborare cu laboratorul
amintit anterior.
Având la bază aceste planuri am întocmit profile longitudinale şi transversale prin
lucrările propuse urmărind folosirea unor scări recomandate în literatura de specialitate.
Planul de situaţie scara 1:10000 –înainte de amenajare, l-am mărit la scara
1:5000 prin metoda caroiajului.

1.3. Studiul geomorfologic

Din punct de vedere geomorfologic, microbazinul Crâng II se înscrie în bazinul


superior al Văii Crângului Nou, afluent subsecvent de stânga al pârâului Tutova. Zona
analizată este situată în Podişul Bârladului, subdiviziunea Colinele Tutovei având o
expoziţie predominant nordică, contrar zonelor limitrofe care prezentând culmi
deluroase alungite paralele cu firul văilor (N-S) au expoziţii est şi vest.
Microbazinul Crâng II se prezintă cu un microrelief frământat având pante foarte
mari ce oscilează între 20÷25%.
Versantul drept are o lungime medie de 280 m având o formă concavă cu
adâncitura în partea superioară. Panta maximă este de 38% şi se găseşte în treimea
superioară unde din cauza eroziunii, roca mamă (argila) a ieşit la zi.
Existenţa zonelor de concentrare a scurgerii superficiale a favorizat apariţia
formaţiunilor eroziunii în adâncime reprezentate prin trei ogaşe şi o ravenă de albie.
Versantul stâng are o lungime medie de 300 m cu pante ce depăşesc 20%.
Având o expoziţie E-NE şi o structură geologică insecventă (cu două strate freatice),
versantul a suferit procese morfodinamice reprezentate prin alunecări şi reactivări a
deluviilor de pantă.
O explicaţie a apariţiei acestor alunecări (după structura geologică) ar fi existenţa
în apropiere de cumpănă a limitei dintre meoţian şi ponţian-dacian.
Apariţia unui ogaş pe versantul drept, în acest cadru favorabil, a slăbit echilibrul
static al depozitelor de pantă. Microrelieful alunecării se prezintă cu denivelări de 3÷7 m
prezentând microdepresiuni închise şi deschise cu contrapantă. Spre vărsare, ambii
versanţi îşi păstrează configuraţia suportând doar efectul eroziunii de suprafaţă.
Reţeaua de scurgere este reprezentată de o ravenă dezvoltată în roci argiloase
având adâncimi ce ating frecvent 6÷8 m. Fiind o ravenă încă activă s-au executat în

6
anul 1982 două gabioane de 3 şi respectiv 4 m înălţime care au efect funcţional foarte
bun. Pe malurile şi fundul ravenei s-au plantat salcâmi.

1.4. Studiul climatic

În tabelul următor sunt prezentate cele mai importante date din fişa climatologică a
zonei.

Tabel 1.1. - Date climatice înregistrate la Staţia meteorologică Bârlad în intervalul


1941÷1998
Annua
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII l
Precipitaţii lunare medii (mm)
25,6 26,1 24,0 38,7 55,3 79,1 60,4 48,4 39,5 31,3 36,4 28,4 493,1
Precipitaţii lunare minime (mm)
194 197
1992 1950 2 1944 1958 1945 1960 1946 1961 1949 1990 5 1945
1.0 0.7 0.5 0.0 3.1 16.6 4.3 4.1 0.0 0.8 0.6 1.0 259.8
Precipitaţii lunare maxime (mm)
197 196
1996 1944 3 1958 1970 1958 1968 1968 1972 1972 1966 9 1968
135, 147, 171, 153, 143, 123, 144, 102,
129,3 97,1 76,3 6 3 2 2 3 1 1 9 98,6 790,8
0
Temperatura medie a aerului ( C)
-3.2 -1.3 3.2 10.0 16.0 19.6 21.4 20.9 16.3 10.3 4.3 -0.7 9.7

Temperatura medie anuală este de 9,70C, mediile lunare variind între -3,20C în
luna ianuarie şi 21,30C în luna iulie. Temperatura medie pe anotimp se prezintă astfel:
iarna -1,60C; primăvara: 9,80C; vara: 210C şi toamna: 10,70C.
Durata intervalului de îngheţ este destul de mare (193 de zile).
Data medie a primului îngheţ este 13 octombrie, iar a ultimului îngheţ este 24
aprilie. În perioada 1 martie ÷ 31 octombrie, temperatura medie a intervalului este de
+14,80C.

1.5. Studiul hidrologic

Din punct de vedere hidrologic, microbazinul Crâng II face parte din bazinul
hidrografic Crâng, afluent al parâului Tutova.

7
Reţeaua hidrologică din zonă este densă din cauza bazinelor existente pe cei doi
versanţi, aspect ce permite concentrarea scurgerii superficiale şi implicit apariţia
şiroirilor, rigolelor şi ogaşelor.
Existenţa erodisolurilor din această arie cu soluri cenuşii de pădure, explică atât
caracterul agresiv al ploilor ce cad în zonă cât şi condiţiile prielnice de pantă, sol şi relief
ce menţin permanent un grad mare de erozivitate. Existenţa unor descărcări freatice la
baza versanţilor (partea centrală a microbazinului) sub forma unor izvoare cu debite
permanente de 3-10 l/min. ce menţin pragul şi fundul ravenei umed, lucru ce
favorizează înaintarea acesteia într-un ritm de 1,2 -3 m/an.

1.6. Studiul hidrogeologic

Structura litogeologică a zonei determină şi condiţii hidrogeologice simple.


Se deosebesc astfel două strate freatice:
- un strat anticuaternar cantonat în depozitele luto-nisipoase ale Kersonian-Meoţianului;
- un strat cuaternar cu nivel liber situat la baza microbazinului.
Stratul anticuaternar existent în partea superioară a versantului (în jurul cotei de
225 m) înmagazinează apele din precipitaţii de pe o suprafaţă circa 70 ha pentru a le
scoate prin izvoare la contactul dintre nisip şi argilă. Având o arie de recepţie dezvoltată
mult spre Sud şi Sud-Est (opus tendinţei generale a reliefului Colinelor Tutovei), doar
versantul stâng prezintă această particularitate de a permite apariţia proceselor
morfodinamice printr-o mişcare a apei freatice de la Sud spre Nord.
De altfel, această situaţie capătă fundamentare ştiinţifică având în vedere
ultimele studii geologice prin care se arată că în zona cumpenei de pe versantul stâng
se află linia de demarcaţie dintre depozitele meoţiene şi cele ponţiene-daciene. În
celelalte zone limitrofe acest fenomen dispare.
Forajele executate în zonă în anul 1992 arată că spre deosebire de versantul
stâng care este predispus menţinerii proceselor mofodinamice, versantul drept prezintă
depozite argiloase compacte cu un coeficient de permeabilitate mic (k=10 -3 cm/s)
pretabil lucrărilor de combatere a eroziunii solului.

1.7. Studiul pedologic

Pentru microbazinul Crâng II, erodisolul este predominant. Erodisolul permite


evidenţierea mai clară a unor eventuale schimbări ale însuşirilor sale fizico-chimice, sub
influenţa sistemului antierozional. Modificările se pot datora fenomenului de desprindere
a particulelor de sol şi depunerii de material sedimentar, de regulă pe platforma
teraselor, dar mai ales sunt atribuite tehnologiilor agricole utilizate (lucrări mecanice,

8
fertilizare, etc.). Erodisolurile ocupă versanţii cu pante mai mari de 20 % din
microbazinul Crâng II.
În tabelul următor sunt prezentate câteva date privind morfologia şi propietăţile
fizico-chimice ale celor mai reprezentative profile de sol din perimetrul studiat.
Majoritatea informaţiei provine din studiul pedologic efectuat la Staţiunea Perieni de
Oficiul Judeţean pentru studii pedologice şi agrochimice Iaşi în anul 1998.

Capitolul 2
Inventarierea categoriilor de folosință
Inventarierea categoriilor de folosință reprezintă a intabela toate categoriile de
folosință în ordinea importanței,a le măsura și a le reprezenta pe planurile de situație cu
coduri numerice și coduri de culoare.

Tabelul 2.1
Inventarierea categoriilor de folosință in bazinul hidrografic studiat în faza inițială
(*)
Categoria de folosinta Cod Suprafata (ha) % Scf
Arabil A1 50.48 24.4
  A2 22.24 10.8
  A3 3.11 1.5
  A4 11.08 5.4
  A5 2.69 1.3
  A6 0.83 0.4
Total arabil 90.43
Livada L 4.21 2.0
Total livada 4.21
Vie V 2.46 1.2
Total vie 2.46
Faneata F1 6.82 3.3
  F2 1.87 0.9
  F3 1.65 0.8
  F4 3.21 1.6
  F5 10.87 5.3
  F6 7.16 3.5
Total faneata 31.58
Pasune P1 10.72 5.2
  P2 6.78 3.3
  P3 4.64 2.2

9
  P4 17.35 8.4
  P5 8.62 4.2
  P6 4.3 2.1
  P7 1.95 0.9
Total pasune 54.36
Alunecari Al1 0.9 0.4
  Al2 1.54 0.7
Intravilan I 8.42 4.1
Drum DE1 3.9 1.9
  DE2 2.81 1.4
  DE3 0.84 0.4
Ravena Rv1 2.94 1.4
  Rv2 2.15 1.0
Total neagricol 23.5
Suprafata totala a bazinului
hidrografic   206.47 100.0

aria 1ua 0.2395


lungime 1ua 48.75

Figura 2.1
Repartiția terenurilor agricole și neagricole in bazinul hidrografic Crâng

10
Figura 2.2
Repartiția categoriilor de fânețe in bazinul hidrografic Crâng

Capitolul 3
Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrică în suprafață
3.1. Generalități
Pierderile de sol prin eroziune hidrică în suprafață se vor determina aplicând
ecuația universală a eroziunii solului USLE.Faza inițială constă în starea actuală a
terenurilor din bazinul hidrografic studiat (USLE*).Ecuția generală a eroziunii solului se
va aplica pe toate terenurile agricole și pe terenurile cu alunecări,pe unități omogene de
relief.
3.2. Operații pregătitoare determinarii eroziunii pentru aplicarea USLE
Se va aplica ecuția USLE pe toate terenurile agricole
( A,F,P,V,L) pe unitățile omogene de relief (U.O.R).
O unitate omogenă este o porțiune de teren care îndeplinește simultan
următoarele condiții:

11
1. Să facă parte din aceeași categorie de folosință
2. Să fie o pantă omogenă sau uniformă
3. Lungimea maximă de scurgere să nu depășească 300 m
4. Să fie aceeași direcție de scurgere
5. Să fie aceeași categorie de sol .
3.3. Determinarea pierderilor de sol prin eroziune hidrică la suprafață înainte de
amenajare
Ecuația de determinare a eroziunii de suprafață
Ecuația Usle

Es=K*S* Lm*i nv *C*Cs (t/h an)

Es-eroziunea la suprafață (t/h an),


K-coeficientul de agresivitate teritorială (adimensional)
S-coeficientul de erodabilitate a solului (adimensional)
L-lungimea maximă de scurgere (m)
Iv-panta versantului (%)
C-coeficientul de structură a culturilor (adimensional)
Cs-coeficientul de eficiență a sistemului antierozional (adimensional)
M=0,4
N=1,4

Tabelul 3.1
Elementele morfometrice ale unităților omogene de relief
Cod U.O.R L(m) iv(%) Gr. de soluri S
A1.1 351.00 6.98 V 1.1
A1.2 185.74 0.99 V 1.1
A1.3 102.86 4.88 V 1.1
A1.4 183.30 8.29 VI 1.2
A1.5 293.48 6.40 II 0.7
A1.6 229.13 14.39 V 1.1
A2.1 243.75 8.30 III 0.8
A2.2 115.05 10.53 III 0.8
A2.3 141.86 14.97 VI 1.2
A2.4 165.26 11.76 V 1.1

12
A2.5 146.25 15.92 IV 1
A2.6 170.63 12.86 V 1.1
A3.1 140.89 14.01 V 1.1
A3.2 178.43 23.35 III 0.8
A4.1 157.46 17.24 III 0.8
A4.2 194.51 7.12 III 0.8
A5.1 99.94 18.35 V 1.1
A6.1 88.24 7.58 V 1.1
P1.1 300.79 18.63 IV 1
P1.2 145.76 26.49 V 1.1
P1.3 152.10 13.84 III 0.8
P2.1 138.94 7.66 III 0.8
P2.2 108.71 15.82 III 0.8
P2.3 127.24 17.70 VI 1.2
P2.4 108.71 22.18 III 0.8
P3.1 97.01 16.58 II 0.7
P3.2 84.34 12.92 V 1.1
P4.1 257.89 6.98 V 1.1
P4.2 195.49 10.00 IV 1
P4.3 241.31 9.23 IV 1
P4.4 156.00 12.46 IV 1
P5.1 178.91 10.14 VI 1.2
P5.2 122.36 11.58 VI 1.2
P5.3 102.86 17.24 III 0.8
P6.1 123.34 6.82 V 1.1
P7.1 134.55 14.34 V 1.1
F1.1 245.21 13.81 VI 1.2
F2.1 61.43 12.41 III 0.8
F2.2 60.94 18.45 III 0.8
F3.1 150.15 14.25 V 1.1
F4.1 162.34 26.18 V 1.1
F4.2 89.21 16.13 III 0.8
F5.1 69.71 14.44 V 1.1
F5.2 142.35 13.70 V 1.1
F6.1 142.84 21.51 III 0.8
V1.1 161.85 14.55 V 1.1
I1.1 124.31 17.96 III 0.8
I1.2 156.00 4.35 V 1.1
L1.1 126.26 30.12 VI 1.2
Al 1.1 198.41 10.50 IV 1
Al1.2 143.81 28.76 II 0.8

13
Tabelul 3.2
Calculul eroziunii înainte de amenajare
Cod Es*(t/ S U.O.R. Es*(t/
U.O.R K S L(m) iv(%) C* Cs** ha*an) (ha) an)
A1.1 0.1 1.1 351.00 6.98 1 1.1 19.17 16.18 310.11
A1.2 0.1 1.1 185.74 0.99 1 1.1 0.96 8.87 8.50
A1.3 0.1 1.1 102.86 4.88 1 1.1 7.10 1.15 8.14
A1.4 0.1 1.2 183.30 8.29 1 1.1 20.49 5.57 114.12
A1.5 0.1 0.7 293.48 6.40 1 1.1 10.06 10.76 108.20
A1.6 0.1 1.1 229.13 14.39 1 1.1 44.47 8.01 356.13
A2.1 0.1 0.8 243.75 8.30 1 1.1 15.34 4.89 74.99
A2.2 0.1 0.8 115.05 10.53 1 1.1 15.85 3.31 52.39
A2.3 0.1 1.2 141.86 14.97 1 1.1 42.33 2.79 118.21
A2.4 0.1 1.1 165.26 11.76 1 1.1 29.44 4.63 136.34
A2.5 0.1 1 146.25 15.92 1 1.1 38.93 3.40 132.21
A2.6 0.1 1.1 170.63 12.86 1 1.1 33.78 3.20 108.08
A3.1 0.1 1.1 140.89 14.01 1 1.1 35.25 2.21 77.92
A3.2 0.1 0.8 178.43 23.35 1 1.1 57.62 0.91 52.44
A4.1 0.1 0.8 157.46 17.24 1 1.1 35.86 17.38 623.01
A4.2 0.1 0.8 194.51 7.12 1 1.1 11.31 1.98 22.34
A5.1 0.1 1.1 99.94 18.35 1 1.1 44.85 2.69 120.72
A6.1 0.1 1.1 88.24 7.58 1 1.1 12.37 0.84 10.43
P1.1 0.1 1 300.79 18.63 0.8 1 47.08 4.87 229.33
P1.2 0.1 1.1 145.76 26.49 0.8 1 63.42 3.42 216.76
P1.3 0.1 0.8 152.10 13.84 0.8 1 18.91 2.47 46.74
P2.1 0.1 0.8 138.94 7.66 0.8 1 7.97 2.18 17.41
P2.2 0.1 0.8 108.71 15.82 0.8 1 19.94 1.46 29.03
P2.3 0.1 1.2 127.24 17.70 0.8 1 37.26 1.77 65.77
P2.4 0.1 0.8 108.71 22.18 0.8 1 31.99 1.40 44.82
P3.1 0.1 0.7 97.01 16.58 0.8 1 17.80 2.32 41.35
P3.2 0.1 1.1 84.34 12.92 0.8 1 18.65 2.32 43.34
P4.1 0.1 1.1 257.89 6.98 0.8 1 12.32 4.84 59.59
P4.2 0.1 1 195.49 10.00 0.8 1 16.58 2.79 46.30
P4.3 0.1 1 241.31 9.23 0.8 1 16.11 2.47 39.74
P4.4 0.1 1 156.00 12.46 0.8 1 20.61 6.37 131.36
P5.1 0.1 1.2 178.91 10.14 0.8 1 19.57 2.52 49.39
P5.2 0.1 1.2 122.36 11.58 0.8 1 20.26 3.46 70.12
P5.3 0.1 0.8 102.86 17.24 0.8 1 21.99 2.65 58.31
P6.1 0.1 1.1 123.34 6.82 0.8 1 8.88 4.37 38.84
P7.1 0.1 1.1 134.55 14.34 0.8 1 26.01 1.98 51.38

14
F1.1 0.1 1.2 245.21 13.81 0.05 1 2.14 6.83 14.60
F2.1 0.1 0.8 61.43 12.41 0.05 1 0.71 1.08 0.76
F2.2 0.1 0.8 60.94 18.45 0.05 1 1.23 0.80 0.99
F3.1 0.1 1.1 150.15 14.25 0.05 1 1.68 1.68 2.83
F4.1 0.1 1.1 162.34 26.18 0.05 1 4.07 1.85 7.53
F4.2 0.1 0.8 89.21 16.13 0.05 1 1.18 1.44 1.71
F5.1 0.1 1.1 69.71 14.44 0.05 1 1.26 5.05 6.38
F5.2 0.1 1.1 142.35 13.70 0.05 1 1.56 5.82 9.08
F6.1 0.1 0.8 142.84 21.51 0.05 1 2.14 7.15 15.28
V1.1 0.1 1.1 161.85 14.55 0.8 1 28.57 2.42 69.05
L1.1 0.1 1.2 126.26 30.12 0.8 1 78.20 4.22 329.99
Al1.1 0.1 1 198.41 10.50 1.2 1 26.78 0.90 24.05
Al1.2 0.1 0.8 143.81 28.76 1.2 1 77.22 1.68 129.46
4325.56
Situația cea mai nefavorabilă este amplasarea culturii de la deal la vale,”pe linia de
cea mai înaltă pantă”.
Eadm.=4-7 (t/ha*an)-solul se poate reface.

3.4. Sistemele antierozionale de cultură pe terenurile arabile în pantă


1. Sistem antierozional pe direcția curbelor de nivel

15
2. Sistemul antierozional in fâșii (fâșii cu pretecții diferite)

3. Sistem antierozional cu benzi înierbate (tampon)

4. Sistem antierozional cu agroterase

16
3.5. Calculul eroziunilor în suprafață după propunere de amenajare ( **)
Tabelul 3.4
Valorile coeficientului Cs
Grupa de Sistemul 1 Sistemul 2 Sistemul 3 Sistemul 4 Culturi pe
pantă linia de cea
mai mare
pantă
0-5 0,5 - - - 1,1
5-10 0,6 0,5 0,4 - 1,1
10-15 0,7 0,6 0,5 0,15 1,1
15-20 0,8 0,7 0,6 0,15 1,1
>20 - - 0,8 0,15 1,1

17
Tabelul 3.3.
Pierderi de sol prin eroziune la suprafață (Es**)

Es**
Cod U.O.R Es* S L(m) iv(%) C** Cs** (t/h*an) Es**(t/an)
0.60 10.46 169.15
0.50 8.71 140.96
A1.1 19.17 1.10 351.00 6.98 1.00 0.40 6.97 112.77
A1.2 0.96 1.10 185.74 0.99 0.80 0.50 0.35 3.09
A1.3 7.10 1.10 102.86 4.88 0.60 0.50 1.94 2.22
0.60 11.18 62.24
0.50 9.32 51.87
A1.4 20.49 1.20 183.30 8.29 1.00 0.40 7.45 41.50
0.60 4.39 47.22
0.50 3.66 39.35
A1.5 10.06 0.70 293.48 6.40 0.80 0.40 2.93 31.48
0.70 16.98 135.98
0.60 14.55 116.55
0.50 12.13 97.13
A1.6 44.47 1.10 229.13 14.39 0.60 0.15 3.64 29.14
0.60 8.37 40.91
0.50 6.97 34.09
A2.1 15.34 0.80 243.75 8.30 1.00 0.40 5.58 27.27
0.70 8.07 26.67
0.60 6.92 22.86
0.50 5.76 19.05
A2.2 15.85 0.80 115.05 10.53 0.80 0.15 1.73 5.71
0.70 16.16 45.13
0.60 13.85 38.69
0.50 11.54 32.24
A2.3 42.33 1.20 141.86 14.97 0.60 0.15 3.46 9.67
0.70 18.73 86.76
0.60 16.06 74.37
0.50 13.38 61.97
A2.4 29.44 1.10 165.26 11.76 1.00 0.15 4.01 18.59
0.80 22.65 76.92
0.70 19.82 67.31
0.60 16.99 57.69
A2.5 38.93 1.00 146.25 15.92 0.80 0.15 4.25 14.42
0.70 12.90 41.27
A2.6 33.78 1.10 170.63 12.86 0.60 0.60 11.05 35.37

18
0.50 9.21 29.48
0.15 2.76 8.84
0.70 22.43 49.59
0.60 19.23 42.50
0.50 16.02 35.42
A3.1 35.25 1.10 140.89 14.01 1.00 0.15 4.81 10.63
0.80 33.52 30.51
A3.2 57.62 0.80 178.43 23.35 0.80 0.15 6.29 5.72
0.80 15.65 271.86
0.70 13.69 237.88
0.60 11.73 203.90
A4.1 35.86 0.80 157.46 17.24 0.60 0.15 2.93 50.97
0.60 6.17 12.19
0.50 5.14 10.15
A4.2 11.31 0.80 194.51 7.12 1.00 0.40 4.11 8.12
0.80 26.09 70.24
0.70 22.83 61.46
0.60 19.57 52.68
A5.1 44.85 1.10 99.94 18.35 0.80 0.15 4.89 13.17
0.60 4.05 3.41
0.50 3.37 2.84
A6.1 12.37 1.10 88.24 7.58 0.60 0.40 2.70 2.27
0.80 14.12 68.80
0.70 12.36 60.20
0.60 10.59 51.60
P1.1 47.08 1.00 300.79 18.63 0.30 0.15 2.65 12.90
0.80 12.68 43.35
P1.2 63.42 1.10 145.76 26.49 0.20 0.15 2.38 8.13
0.70 1.65 4.09
0.60 1.42 3.51
0.50 1.18 2.92
P1.3 18.91 0.80 152.10 13.84 0.10 0.15 0.35 0.88
0.60 1.79 3.92
0.50 1.49 3.26
P2.1 7.97 0.80 138.94 7.66 0.30 0.40 1.20 2.61
0.80 3.99 5.81
0.70 3.49 5.08
0.60 2.99 4.36
P2.2 19.94 0.80 108.71 15.82 0.20 0.15 0.75 1.09
0.80 3.73 6.58
0.70 3.26 5.75
P2.3 37.26 1.20 127.24 17.70 0.10 0.60 2.79 4.93

19
0.15 0.70 1.23
0.80 9.60 13.44
P2.4 31.99 0.80 108.71 22.18 0.30 0.15 1.80 2.52
0.80 3.56 8.27
0.70 3.11 7.24
0.60 2.67 6.20
P3.1 17.80 0.70 97.01 16.58 0.20 0.15 0.67 1.55
0.70 1.63 3.79
0.60 1.40 3.25
0.50 1.17 2.71
P3.2 18.65 1.10 84.34 12.92 0.10 0.15 0.35 0.81
0.60 2.77 13.41
0.50 2.31 11.17
P4.1 12.32 1.10 257.89 6.98 0.30 0.40 1.85 8.94
0.60 2.49 6.94
0.50 2.07 5.79
P4.2 16.58 1.00 195.49 10.00 0.20 0.40 1.66 4.63
0.60 1.21 2.98
0.50 1.01 2.48
P4.3 16.11 1.00 241.31 9.23 0.10 0.40 0.81 1.99
0.70 5.41 34.48
0.60 4.64 29.56
0.50 3.86 24.63
P4.4 20.61 1.00 156.00 12.46 0.30 0.15 1.16 7.39
0.70 3.42 8.64
0.60 2.93 7.41
0.50 2.45 6.17
P5.1 19.57 1.20 178.91 10.14 0.20 0.15 0.73 1.85
0.70 1.77 6.14
0.60 1.52 5.26
0.50 1.27 4.38
P5.2 20.26 1.20 122.36 11.58 0.10 0.15 0.38 1.31
0.80 6.60 17.49
0.70 5.77 15.31
0.60 4.95 13.12
P5.3 21.99 0.80 102.86 17.24 0.30 0.15 1.24 3.28
0.60 1.33 2.62
0.50 1.11 2.19
P6.1 8.88 1.10 123.34 6.82 0.20 0.40 0.89 1.75
0.70 2.28 4.50
0.60 1.95 3.85
P7.1 26.01 1.10 134.55 14.34 0.10 0.50 1.63 3.21

20
0.15 0.49 0.96
0.70 0.30 2.04
0.60 0.26 1.75
0.50 0.21 1.46
F1.1 2.14 1.20 245.21 13.81 0.01 0.15 0.06 0.44
0.70 0.10 0.11
0.60 0.08 0.09
0.50 0.07 0.08
F2.1 0.71 0.80 61.43 12.41 0.01 0.15 0.02 0.02
0.80 0.20 0.16
0.70 0.17 0.14
0.60 0.15 0.12
F2.2 1.23 0.80 60.94 18.45 0.01 0.15 0.04 0.03
0.70 0.24 0.40
0.60 0.20 0.34
0.50 0.17 0.28
F3.1 1.68 1.10 150.15 14.25 0.01 0.15 0.05 0.09
0.80 0.65 1.20
F4.1 4.07 1.10 162.34 26.18 0.01 0.15 0.12 0.23
0.80 0.19 0.27
0.70 0.17 0.24
0.60 0.14 0.20
F4.2 1.18 0.80 89.21 16.13 0.01 0.15 0.04 0.05
0.70 0.18 0.89
0.60 0.15 0.77
0.50 0.13 0.64
F5.1 1.26 1.10 69.71 14.44 0.01 0.15 0.04 0.19
0.70 0.22 1.27
0.60 0.19 1.09
0.50 0.16 0.91
F5.2 1.56 1.10 142.35 13.70 0.01 0.15 0.05 0.27
0.80 0.34 2.44
F6.1 2.14 0.80 142.84 21.51 0.01 0.15 0.06 0.46
0.70 12.50 30.21
0.60 10.71 25.89
0.50 8.93 21.58
V1.1 28.57 1.10 161.85 14.55 0.50 0.15 2.68 6.47
0.80 39.10 164.99
L1.1 78.20 1.20 126.26 30.12 0.50 0.15 7.33 30.94
Al 1.1 26.78 1 198.41 10.499 0.05 0.60 0.67 0.60
            0.50 0.56 0.50
            0.40 0.45 0.40

21
Al1.2 67.57 0.8 143.81 28.761 0.05 0.80 2.57 4.32
            0.15 0.48 0.81
499.82

Capitolul 4
Determinarea eroziunii în adâncime in bazinul hidrografic Crâng
4.1. Generalității
Eroziunea solului este un proces dinamic, fizico – geologic, de desprindere,
antrenare şi transport a particulelor de sol şi rocă de către agenţii modelatori ai scoarţei
terestre (apa şi vântul). În sens mai larg procesul include şi faza de depunere a
materialelor transportate (sedimentarea / colmatarea).
Alături de alte procese de degradare, eroziunea contribuie la reducerea continuă a
suprafeţelor destinate producţiei agricole a planetei, în condiţiile în care sporirea
vertiginoasă a populaţiei impune o exigenţă deosebită în conservarea resurselor
naturale.
Eroziunea a început odată cu apariţia formelor de relief, producându-se cu
deosebită intensitate în perioada topirii zăpezilor şi a gheţarilor. Cu începuturile
agriculturii, asupra scoarţei terestre îşi lasă amprenta şi acţiunea omului, care a
imprimat o dezvoltare şi mai accentuată a proceselor de eroziune.
Potenţialul de fertilitate al terenurilor în pantă se reduce în mod diferenţiat după
poziţia zonei geografice, condiţiile geo-pedologice, de vegetaţie, modalităţilor de
exploatare agricolă şi silvică.
Eroziunea solului este maximă în regiunile tropicale, în cele de stepă din Canada,
bazinul hidrografic al râului Galben din China, Peninsula Coreea, în India, Brazilia,
Argentina etc. datorită condiţiilor pedoclimatice şi de relief favorabile pentru declanşarea
procesului.
La nivel mondial eroziunea şi procesele de torenţialitate determină o efluenţă în
mări şi oceane a unui imens volum de peste 76 miliarde de tone sol fertil sub formă de
sedimente, repartizat pe continente în mod diferenţiat.
Astfel, pe baza unor date statistice, s-a putut evidenţia faptul că eroziunea medie
specifică pe glob este de 134 tone / km2 , determinând o încărcare medie cu aluviuni
(turbiditate) de 360 g / m3 a scurgerii din reţeaua hidrografică mondială, cu următoarea
diferenţiere pe continente: Australia – 43 t / km2 , Africa – 82 t / km2 , Europa – 70 t /
km2 , America de Nord şi Centrală – 113 t / km2 , America de Sud – 148 t / km2 , Asia –
208 t / km2.

22
Indicatori de eroziune şi relief privind terenurile agricole din România
Fondul funciar sau fondul de terenuri (reprezentând totalitatea suprafeţelor
terestre aflate în limitele unei unităţi administrative teritoriale: sat, comună, oraş, judeţ),
are în componenţă mai mute grupe de terenuri, funcţie de destinaţia acestora: terenuri
cu destinaţie agricolă, terenuri cu destinaţie forestieră, terenuri aflate sub ape şi alte
terenuri (pentru localităţi şi cu destinaţii speciale).
La 1 ianuarie 2000, din totalul fondului funciar al României (23,839 mil. ha)
suprafaţa terenurilor destinate producţiei vegetale (cultivate şi naturale) reprezenta
90,1%.
În structura fondului funciar naţional, agricultura are ponderea cea mai mare (circa
62%), urmată de silvicultură (circa 28%). Suprafaţa terenurilor agricole reprezintă
procente superioare pe ţară în judeţele: Teleorman (cca. 87%); Călăraşi (cca. 86%);
Ialomiţa (cca. 85%) şi valori mai mici în judeţele: Tulcea (cca. 40%); Suceava (cca.
41%) şi Vâlcea (cca. 44%).
Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră depăşesc media naţională în
judeţele Suceava (cca. 53%); Vâlcea (cca. 40%); Caraş – Severin (cca.49%), etc. şi
reprezintă procente neînsemnate în judeţele: Constanţa (cca. 4%); Brăila, Călăraşi,
Teleorman (câte aproximativ 5%).
În structura terenurilor agricole, suprafaţa arabilă este dominantă (circa 63%),
după care urmează pajiştile naturale (circa 33%) şi plantaţiile viti – pomicole cu câte
puţin sub 2% fiecare.
În România, terenurile arabile, deosebit de importante pentru economia naţională,
reprezintă 39,17 % din teritoriul ţării şi practic toate (peste 95%) sunt luate în cultură,
faţă de:
- 44 % pe plan mondial;
- 88 % în Europa;
- 51 % în SUA şi Canada;
- 2 % în Australia şi Noua Zeelandă;
- 58 % în medie, în ţările economic dezvoltate.
Este de menţionat şi faptul că, în ţara noastră suprafaţa arabilă pe locuitor a
scăzut continuu, resursele de creştere a suprafeţei cu această destinaţie, fiind practic
epuizate:
- 0,707 ha în 1930;
- 0,47 ha în 1972;
- 0,44 ha în 1983;

23
- 0,41 ha 1994.

4.2. Metoda de calcul a eroziunii în adâncime


Una din metodele utilizate este metoda ”suprafețelor activ desfășurate” care
constă în următoarele etape :
-tronsonarea rețelei torențiale în sectoare de calcul omogene,un sector de calcul
omogen este un sector din rețeaua torențială (ravenă) care are pantă relatv omogenă și
să se afle în același stadiu de evoluție,
-se stabilesc stadiile de evoluție pe fiecare sector împarte și implicit volumele de
sedimente transportate Vs ,
-se stabilesc elementele secțiunilor transversale pe fiecare sector de calcul
omogen
-se calculează suprafața activ desfășurată pe fiecare sector împarte ca fiind dată
de un perimetru de sector
Sactiv.desf.=Psector*L (m2)
P-perimetrul secțiunii pentru fiecare sector împarte (m)
L-lungimea sectorului omogen de calcul (m)
P=a1+b+a2
-se determină eroziunea în adâncime înmulțind secțiunea activ desfășurată
Ead=Vs*Sactiv.desf.
Tabelul 4.1
Volumele de sedimente Vs
Stadiul de evoluție Vs(m3/ha*an)
1. Ogașe deversante 50-200
2. Tronsoane cu evoluție în trepte la 200-600
care sectoarele active alternează
cu cele stabilizate
3. Tronsoane de pe ravene active cu 600-1000
lungimi,în eroziuni în trepte,dar
fără procese de prăbușire
4. Tronsoane foarte active cu 1200-2000
eroziuni accesive asociate cu
procese de mal

24
Tabelul 4.2
Elementele secțiunilor transversale pe sectoarele omogene de calcul
Ravena I

Sector omogen de Sectiune transversala Sactiv Sactiv


calcul b(m) m1 m2 h1(m) h2(m) a1 (m) a2 (m) P (m) L(m) (m2) (ha)
I 0.3 1.2 1.5 0.2 0.5 0.31 0.90 1.51 140.70 212.99 0.21
II 0.7 1.3 1.6 0.3 0.4 0.49 0.75 1.95 312.80 608.94 0.61
III 1.5 0.2 1.8 1 1.4 1.02 2.88 5.40 38.90 210.16 0.21
Ravena II

Sector omogen de Sectiune transversala Sactiv Sactiv


calcul b(m) m1 m2 h1(m) h2(m) a1 (m) a2 (m) P (m) L(m) (m2) (ha)
I 0.3 1.2 1.5 0.2 0.5 0.24 1.25 1.79 123.80 221.60 0.22
II 0.7 1.3 1.6 0.5 0.7 0.65 1.82 3.17 234.48 743.30 0.74
1259.7
III 1.5 1.7 2 1 0.9 1.7 2.7 5.9 213.52 7 1.26
Rm1 0.9 1.5 1.2 0.5 0.5 0.75 1.1 2.75 155.03 426.32 0.43

Tabelul 4.3
Calculul eroziunii in bazinul hidrografic înainte de amenajare (Eam*)
Ravena I
Sector omogen de Stadiul de Vs* Ead* ϒ
calcul evolutie (m3/hA*an) Sactiv. Desf. (ha) (m3/an) Ead* (t/an) (t/m3)
I 2 300 0.21 63.90 83.07 1.3
II 4 1400 0.61 852.52 1108.28 1.3
III 3 800 0.21 168.13 218.57 1.3
1409.91

Ravena II
Sector omogen de Stadiul de Vs* Ead* ϒ
calcul evolutie (m3/hA*an) Sactiv. Desf. (ha) (m3/an) Ead* (t/an) (t/m3)
I 2 300 0.22 66.48 86.42 1.30
II 4 1400 0.74 1040.62 1352.81 1.30
III 4 1600 0.90 1441.69 1874.19 1.30

25
Rm1 1 600 0.43 258.00 335.40 1.30
3648.83

Tabelul 4.4
Calculul eroziunii în adâncime după propuneri de amenajare (**)
Ravena I
Sector omogen de ϒ
calcul Vs* (m3/hA*an) Vs**(m3/ha*an) Sactiv.desf.(ha) Ead**(m3/an) Ead**(t/an) (t/m3)
I 300 210 0.21 44.73 58.15 1.3
II 1400 980 0.61 596.77 775.80 1.3
III 800 560 0.21 117.69 153.00 1.3
986.94
Ravena II
Sector omogen de ϒ
calcul Vs* (m3/hA*an) Vs**(m3/ha*an) Sactiv.desf.(ha) Ead**(m3/an) Ead**(t/an) (t/m3)
I 300 210 0.22 46.54 60.50 1.30
II 1400 980 0.74 728.44 946.97 1.30
III 1600 1120 0.90 1009.18 1311.94 1.30
Rm1 600 420 0.43 180.60 234.78 1.30
2554.18

În faza a2-a se propun lucrări și măsuri antierozionale pe rețeaua torențială


principală și ramificațiile acestora sub formă de lucrări hidrotehnice
(praguri,baraje,traverse) și prin măsuri silvice (perdele silvice hidrotehnice).În urma
acestor amenajări s-a constatat că volumul de sedimente transportat în rețea scade cu
până la 30%.

Tabelul 4.4
Calculul eroziunii în adâncime după amenajare
Ravena I
Sector omogen de ϒ
calcul Vs* (m3/hA*an) Vs**(m3/ha*an) Sactiv.desf.(ha) Ead**(m3/an) Ead**(t/an) (t/m3)
I 300 210 0.21 44.73 58.15 1.3
II 1400 980 0.61 596.77 775.80 1.3
III 800 560 0.21 117.69 153.00 1.3
986.94

26
Ravena II
Sector omogen de ϒ
calcul Vs* (m3/hA*an) Vs**(m3/ha*an) Sactiv.desf.(ha) Ead**(m3/an) Ead**(t/an) (t/m3)
I 300 210 0.22 46.54 60.50 1.30
II 1400 980 0.74 728.44 946.97 1.30
III 1600 1120 0.90 1009.18 1311.94 1.30
Rm1 600 420 0.43 180.60 234.78 1.30
2554.18

Capitolul 5
Determinarea eroziunii totale si a efluenței aluvionare in bazinul hidrografic Crâng
5.1. Eroziunea totală reprezintă suma tuturor eroziunilor care se produc în
bazinul hidrografic
Et=Es+Ead
Et*=Es*+Ead* (t/an)
Et=Es**+Es** (t/an)
5.2. Efluența aluvionară în bazinul hidrografic reprezintă transportul
aluviunilor în zona de ieșire din bazin
Ea=Ca*Et (t/an)
Ca=coeficient de efluență aluvionară este adimensional (în funcție de suprafața
totală a bazinului hidrografic)
Ca=f(Stot b.h)
Ea*=Ca*Et*(t/an)
Ea**=Ca*Et** (t/an)

Tabelul 5.1

27
Valorile Et si Ea in bazinul hidrografic

Ravena I Ravena II
ET* 5735.4 ET* 4660.
(t/an) 7 (t/an) 96
ET** 1486.7 ET** 734.6
(t/an) 6 (t/an) 0
Ea* 3326.5 Ea* 4661.
(t/an) 75 (t/an) 54
Ea** 862.32 Ea** 426.0
(t/an) 04 (t/an) 7

Capitolul 6
Determinarea debotului maxim de viitură prin metoda bilanțului scurgerii în
secțiunea de ieșire din bazin

6.1 Generalități
Pentru cazul suprafeţelor de recepţie mici (sub 20 km2
), tot un calcul indirect al debitului maxim, dar
cu rezultate apropiate de realitate se poate efectua prin teoria bilanţului
scurgerilor.
La baza acestei teorii stă ideea fundamentală că în orice moment a scurgerii,
trebuie să fie
satisfăcută următoarea ecuaţie de bilanţ:
W=1000*h*F=Wv+Wa+Wi
în care:
W – volumul total al scurgerii format până în momentul considerat (m3 );
Wv – volumul scurgerii care se găseşte pe versanţi în momentul considerat (m3 );
Wa – volumul scurgerii care se găseşte pe reţeaua de canale (albii) naturale în
acelaşi moment considerat (m3 );
Wi – volumul curgerii ce a trecut de punctul de ieşire din bazin, până în momentul
considerat, (m3 );
h – înălţimea stratului de scurgere format în bazin până în momentul considerat
(mm);
F – aria bazinului de recepţie (km2 )
 Astfel, dacă durata ploii (t) este mai mare decât timpul de concentrare al
scurgerii pe versanţi (tc) - măsurat de la începutul scurgerii până în momentul în care
capătul de jos al versantului se formează scurgerea de grosime maximă – linia
suprafeţei stratului de scurgere este o parabolă.
 Dacă t < tc linia suprafeţei stratului de scurgere este o parabolă până la un
punct de pe versant situat la distanţa (b) de punctul începerii scurgerii, după care până
la capătul de jos al versantului, este paralelă cu linia versantului.

28
Scurgerea nu începe o dată cu ploaia torenţială, deoarece în primele momente ale
căderii ploii apa este oprită de vegetaţia existentă şi în micile depresiuni închise de la
suprafaţa versantului, iar după aceea pătrunde în sol.
Determinarea debitului maxim în baza teoriei bilanţului scurgerii se face în două
etape de calcul: în prima etapă se determină stratul de scurgere format pe bazinul de
recepţie în timpul ploii de calcul; în a doua etapă se determină adâncimea medie a
scurgerii din albie în secţiunea din punctul de ieşire din bazin în care se calculează
debitul maxim.
Metodele de bilanţ pot fi considerate cele mai precise, datorită faptului că ţin
seama de asigurarea de calul, că începutul scurgerii (t1) nu coincide cu începutul ploii şi
că au în vedere o serie de factori dintre cei mai importanţi care influenţează scurgerile
torenţiale: întinderea şi forma bazinului de recepţie, densitatea reţelei de scurgere,
intensitatea ploii şi scurgerii, panta versanţilor, natura solului, acoperirea versanţilor,
etc.
Debitul maxim de pe reţeaua de scurgere a unui torent determinat cu una din
metodele prezentate mai sus se poate verifica, în cazul când există observaţii directe
efectuate la podeţe sau la deversoarele lucrărilor transversale.

6.2. Date morfometrice din bazinul hidrografic studiat

F(km2)-suprafața de recepție aferentă bazinului hidrografic al ravenei


L(km)-lungimea rețelei principale de curgere
ΣL(km)-suma tuturor ramificațiilor secundare ale rețelei
Jmed-panta medie a talvegului rețelei torențiale în zona de ieșire
Ψ-coeficientul în funcție de panta medie a versanților
Ma-coeficientul de rugozitate în funcție de natura albiei torențiale
mv-coeficientul de rugozitate în funcție de natura versanților

Tabelul 6.1
Valorile coeficientului ψ=f(iv)
Panta(%) ψ
5 3,2
6 3,6
8 3,8
10 4
20 5,6
30 6

Tabelul 6.2
Valorile coeficientului ma

29
Natura albiei torențiale,albie de 2,5
pământ,netedă cu foarte puțină
vegetație
Albie sinuoasă cu vegetație 20
Albie puternic invadată de vegetație 15
Albie fără vegetație pe stâncă 10

6.3. Graficul pentru determinarea stratului de curgere la suprafața bazinului


hidrografic
6.3.1. Ploaia torențială de calcul

Tabelul 6.3
Elementele ploii de calcul la asigurarea 10% pentru zona 3

t(min) 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120


0.6 0. 0.4 0.4
i(mm/min) 0 1.7 1.4 1.1 0.8 0.75 0.7 8 6 0.5 0.48 5 2
47. 49. 50.
hp(mm) 0 17 28 33 32 37.5 42 6 48 45 48 5 4

Cu aceste valori vom trasa prima curbă din graficul determinat stratului de
scurgere

30
6.3.2. Retenție
Retenția reprezintă cantitatea de apă reținută deasupra terenului și care nu
participă la scurgeri pe teren.
Z(mm)=(7-15) mm
Z*=(8-10) mm
Z**=(10-15) mm
Această retenție se transpune în grafic printr-o linie paralelă cu axa timpului.
La intersecția acesteia cu axa timpului si curba de cădere a ploii este originea in
următorul sistem de axe.
6.3.3. Infiltrația
Cantitatea de apa ce se infiltrează în teren în funcție de textura solului,deci
participă la scurgere.
Tabelul 6.4
Valorile de infiltrație pentru categoria a3-a de sol
2 3 4 5 6 7 9 10 11
t(min) 10 0 0 0 0 0 0 80 0 0 0 120
1 1 1 1 2
h inf (mm) 3 7 9 1 4 5 7 20 2 24 25 26

Aceste valori se transpun în grafic printr-o curbă raportată la un nou sistem de axe .
6.4. Stratul care se scurge la suprafața terenului in bazinul hidrografic studiat
Tabelul 6.5
Valorile stratului de scurgere hs
2 3 4 5 6 7 9 10 11
t(min) 10 0 0 0 0 0 0 80 0 0 0 120
4.7 1 1 1 2 2 22. 2 25.4
hs* (mm) 1 9 2 5 7 0 1 6 4 24 25 5
4.7 1 1 1 1 2 21. 2
hs**(mm) 3 9 2 5 7 9 1 8 3 24 24 24.4

Capitolul 7
Determinarea volumelor de sedimente depuse în spatele lucrărilor transversale
pe rețeaua torențială (aterisament)

31
7.1 Panta de proiectare
Se determină panta de proiectare pe rețeaua torențială de scurgere pentru a
determina locul și înălțimea lucrărilor transversale propuse.
Panta de proiectare reprezintă panta după care se vor așeza aluviunile,este o
pantă ce se preconizează a o avea noul talveg când albia torențială ajunge șa un
echilibru morfodinamic relativ.
7.1.1 Debitul de formare
Debitul de formare reprezintă debitul care se consideră că albia a ajuns într-un
echilibru morfodinamic relativ.
Qmax (50%)=Qmax (10%)*((1+C*logN2)/(1+C*logN1)) (m3/s)
Qmax (10%)-Qmax(10%)-de viitură (m3/s)
C=1,3
N1,N2-perioadele de retentie a fenomenului
N2=100/50
N1=100/10
7.1.2. Debitul specific pe suprafață
Qmax=Qmax(50%)/F (m3/s*km2)

Q*max 10% 4.1 mc/sec


Q** max
10% 3.5 mc/sec

7.1.3. Sectoarele de calcul


Tabelul 7.1
Elementele sectoarelor de calcul
gam
sector L Itv b m1 m2 a Si Qimax
574.
1 8 0.094 0.3 1.2 1.5 4 0.52 2.114
32.6
2 6 0.35 0.7 1.3 1.6 5 0.54 2.196
200.
3 4 0.08 1.5 1.7 2 7.5 0.61 2.48

32
7.1.4 Calculul adâncimii apei pe sectoarele rețelei torențiale principale
Tabelul 7.2
Calculul prin încercări pentru h (m)
Kne
Sector h A P R C Kef c
0.7 2.8
1 7 1.03 9 0.36 11.3 6.96 6.9
0.5 2.5
2 2 0.76 3 0.3 8.57 3.54 3.71
0.6 4.3
3 8 1.88 6 0.43 6.99 8.6 8.77

Tabelul 7.3
Valorile coeficientului de rugozitate în albii torențiale după Basin
Natura albiei torențiale ϒ
Sectoare de transport fără plantații pe 3,5-4
talveg
Sectoare pe transport cu plantații rare 4,5-5
Sectoare de transport cu plantații dese 6,5-7,5
Sectoare de săpare fără plantații pe 5,5-6,5
talveg
Sectoare de săpare cu plantații rare 7-8,5
Sectoare de săpare cu plantații dese 9-10

7.1.5. Calculul pantei de proiectare și a înălțimii totale a lucrărilor transversale


Tabelul 7.4
Calculul Ip si suma de H
Sector h u01 u0 Ip Itv Suma H Lucrari
2+2+2+2.5+2.5+2.5+2.5+
1 0.77 1.7 1.61 0.057 0.094 21.21 2
2 0.52 2.4 2.11 0.202 0.35 4.82 5
3 0.68 1.1 1.02 0.049 0.08 6.15 3+3

33
7.2 Amplasarea lucrărilor transversale pe rețeaua torențială principală
Amplasarea lucrărilor transversale se face urmând următoarele condiții:
- Înălțimea malurilor (lucrarea transversală trebuie să fie cu minim jumătate
de metru sub malul cel mai putin înalt )
- Panta de proiectare(la intersecția cu linia pantei de proiectare cu linia
talvegului se va amplasa lucrare transversală)
- Trebuie respectată valoarea sumei H +- jumatate de metru
Amplasarea lucrărilor transversale începe din aval spre amonte .
Lucrările transversale pot fi sub formă de baraje ”B” ( a căror elevație
depășește 1.5m) și sub formă de praguri care se codifică cu ” P ” (a căror
elevație este sub 1.5 m).
Lucrările transversale se codifică,primește fiecare câte un cod NBH
N-numărul lucrării din aval spre aminte pe toată rețeaua,
B sau P-codul de la baraj sau prag
Hi-elevația lucrării transversale.
Tabelul 7.5
Amplasarea lucrărilor transversale

Sector de h1 Suma
calcul (m) h2(m) H (m) Hi (m) Cod lucrare transversala

2+2+2+2.5+2.5+2.5+2.
I 11B2;10B2;9B2;8B2.5;7B2.5;6B2.5;5B2
5+2
0.2 0.5 21.21 .5;4B2
II 0.5 0.7 4.82 5 3B5
III 1 0.9 6.15 3+3 2B3; 1B3

7.3. Calculul volumelor de aterasamente


Aterasamentul reprezintă aluviunile ce se depun in timp și care formează în final
noul talveg.Aterasamentul se depune după panta de proiectare preconizată atunci când
albia torențială ajunge la un echilibru morfodinamic relativ.

Tabelul 7.6
Calculul volumului de aterasament

Sector de Sector transversal


calcul b(m) m1 m2 m Hi(m) Itv Ip Vaterasament(m3)
2 56.76
2 56.76
2 56.76
I 0.3 1.2 1.5 1.35 0.094 0.057
2.5 86.15
2.5 86.15
2.5 86.15

34
2.5 86.15
2 56.76
II 0.7 1.3 1.6 1.45 5 0.35 0.202 93.47
3 251.61
III 1.5 1.7 2 1.85 0.08 0.049
3 251.61
1168.32

Capitolul 8
Eficiența amenajării propuse în bazinul hidrografic studiat
8.1 Eficiență antierozională
Se urmărește a se determina modificările pozitive față de situația inițială (fără
amenajare antierozională) și după eplementarea în teren a măsurilor antierozinală
propusă.
Ea* 4
(t/an) 662

35
Ea* 4
* (t/an) 26.1
Ef. 4
ad. 235
Ka 9
nt. 0.86

8.2. Eficiența hidrologică torențială


Se determină eficiența dintre torențialitatea înainte de amenajare și după
propuneri de amenajare printr-un singur parametru : debit maxim de viitură la
asigurarea 10%.

Ef.H. 0.6
Q*max
10% 4.1
Q** max
10% 3.5
14.6
Kh 3

36

S-ar putea să vă placă și