Model Caiet de Sarcini PV

CAIET DE SARCINI
Page 1 of 106
CUPRINSUL VOLUMULUI
A. PIESE SCRISE
CAIET DE SARCINI.........................................................................................................................................................1
„CONSTRUCTIE SI MONTAJ CENTRALA FOTOVOLTAICA IN CADRUL PROIECTULUI „CENTRALA
FOTOVOLTAICA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE DIN CONVERSIA ENERGIEI SOLARE IN
ORASUL MIZIL, JUDETUL PRAHOVA””..................................................................................................................1
CUPRINSUL VOLUMULUI..............................................................................................................................................2
1. DATE GENERALE...................................................................................................................................................6
1.1 DENUMIREA AUTORITATII CONTRACTANTE.........................................................................................6
1.2 OBIECTUL PROCEDURII DE ACHIZITIE PUBLICA..................................................................................6
1.3 AMPLASAMENTUL OBIECTULUI DE INVESTITII....................................................................................6
1.4 INFORMATII GENERALE...............................................................................................................................6
2. CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE..............................................................................................7
3. PREZENTAREA PROIECTULUI..........................................................................................................................8
3.1 SITUATIA PROIECTATA................................................................................................................................8
3.1.1 Centrala fotovoltaica.................................................................................................................................8
3.1.2 Gospodaria electrica..................................................................................................................................8
3.1.3 Cabina poarta............................................................................................................................................9
3.1.4 Cabina grup sanitar..................................................................................................................................9
3.1.5 Imprejmuirea incintei...............................................................................................................................9
3.1.6 Instalatii electrice interioare si exterioare...............................................................................................9
3.1.7 Drumuri si platforme..............................................................................................................................10
3.2 EXECUTIA LUCRARII...................................................................................................................................10
3.2.1 Centrala fotovoltaica...............................................................................................................................10
3.2.1.1 Recomandari privind tehnologia de executie......................................................................................................10
3.2.1.2 Descrierea solutiei adoptate................................................................................................................................11
3.2.2 Gospodaria electrica................................................................................................................................16
3.2.3 Cabina poarta..........................................................................................................................................16
3.2.4 Cabina grup sanitar................................................................................................................................17
3.2.5 Instalatii electrice interioare si exterioare.............................................................................................17
3.2.5.1 Instalatii electrice de iluminat si prize................................................................................................................17
3.2.5.2 Instalatii electrice de iluminat exterior................................................................................................................18
3.2.5.3 Instalatii de protectie, impamantare si paratrasnet..............................................................................................18
3.2.6 Drumuri si platforme..............................................................................................................................19
3.2.6.1 Recomandari privind tehnologia de executie......................................................................................................19
3.2.6.2 Descrierea solutiei adoptate................................................................................................................................20
4. OBLIGATII GENERALE......................................................................................................................................21
4.1 INTRODUCERE..............................................................................................................................................21
4.2 ABREVIERI SI ACRONIME..........................................................................................................................22
4.3 AMPLASAMENTUL LUCRARII...................................................................................................................22
4.3.1 Utilitati existente......................................................................................................................................22
4.3.2 Mentinerea in functiune a utilitatilor.....................................................................................................23
4.3.3 Posibile obstructii....................................................................................................................................23
4.4 ORGANIZAREA DE SANTIER.....................................................................................................................24
4.4.1 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI.........................................................................................24
4.4.2 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA............................................................24
4.5 EXECUTIA LUCRARILOR............................................................................................................................24
4.5.1 MATERIALE.................................................................................................................................................24
4.5.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ...............................................................................................25
4.5.3 PERSONAL...................................................................................................................................................26
4.5.4 UTILAJE SI AUTO.......................................................................................................................................26
4.6 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR...................28
Page 2 of 106
4.6.1 ACTE NORMATIVE.....................................................................................................................................28
5. DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI..........................................................................................................31
5.1 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI.........................................................................................31
5.1.1 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI...........................................................................................32
5.2 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI..................................................................................33
5.2.1 GENERALITATI...........................................................................................................................................33
5.2.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE ÎN CARTEA TEHNICĂ.....................................................33
5.2.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI.........................................................34
5.2.4 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE...................................................35
5.3 DESENE POST-EXECUTIE...........................................................................................................................35
6. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ARHITECTURA................................................................................36
6.1 LUCRĂRI DE TENCUIELI.............................................................................................................................36
6.2 LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII...............................................................................................41
6.3 LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII....................................................................................................................44
6.4 LUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE METAL..............................................................................................................50
6.5 TERMOIZOLAŢII...........................................................................................................................................51
6.6 MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
55
6.6.1 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII........................................................................................................55
6.6.2 PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR......................................................................................56
7. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE STRUCTURI.......................................................................................56
7.1 LUCRARI DE TERASAMENTE (SAPATURI SI UMPLUTURI)..........................................................................56
7.2 LUCRARI DE BETON ARMAT...................................................................................................................60
8. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII ELECTRICE..............................................................64
8.1 SPECIFICATII GENERALE...........................................................................................................................64
8.1.1 BAZA DE PROIECTARE.........................................................................................................................64
8.1.2 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI....................................................................................................64
8.1.2.1 Responsabilitatile antreprenorului......................................................................................................................64
8.1.2.2 Documente tehnice.............................................................................................................................................65
8.1.2.3 Verificari si probe...............................................................................................................................................65
8.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR...................................................................................................................78
8.2.1 GENERALITATI.......................................................................................................................................78
8.2.2 LIMITELE ANTREPRIZEI.......................................................................................................................78
8.2.3 STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE.........................................................................................78
8.2.4 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA.........................................................................................79
8.2.5 DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE.................................................................................................80
8.2.6 INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE..............................................................................80
8.2.7 INSTALATII DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE................................................................................81
8.2.8 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TENSIUNILOR ATMOSFERICE.....................................81
8.2.9 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII....................................................................................................84
8.3 CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR..................................................................................84
8.3.1 INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE................................................................................................84
8.3.1.1 Instalatii ingropate..............................................................................................................................................84
8.3.1.2 Instalatii aparente................................................................................................................................................85
8.3.1.3 Distante minime fata de alte conducte................................................................................................................87
8.3.1.4 Treceri prin elemente de constructie...................................................................................................................87
8.3.1.5 Distante de prindere (sustinere)..........................................................................................................................87
8.3.1.6 Legaturi electrice................................................................................................................................................87
8.3.1.7 Elemente de fixare..............................................................................................................................................87
8.3.1.8 Protectia la foc....................................................................................................................................................88
8.3.2 INSTALATII ELECTRICE EXTERIOARE...............................................................................................88
8.3.2.1 Reguli de instalare a cablurilor in pamant...........................................................................................................88
8.3.2.2 Instalarea cablurilor in tuburi..............................................................................................................................91
8.3.2.3 Instalarea cablurilor in canale si tuneluri............................................................................................................92
8.3.2.4 Instalarea cablurilor pe estacade si poduri de cabluri suspendate........................................................................92
8.3.2.5 Instalarea cablurilor pe stalpi..............................................................................................................................92
8.3.2.6 Cutii terminale si mansoane de innadire.............................................................................................................92
8.3.2.7 Montarea cablurilor in santuri.............................................................................................................................93
8.3.3 TABLOURI ELECTRICE.........................................................................................................................94
Page 3 of 106
8.3.3.1 Generalitati.........................................................................................................................................................94
8.3.3.2 Tabloul general...................................................................................................................................................95
8.3.3.3 Tablouri secundare.............................................................................................................................................95
8.3.4 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR..............................................................................................95
8.3.5 CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR.............................................................................................97
8.3.6 STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR........................................................................................................97
8.3.7 ELEMENTE COMPONENTE..................................................................................................................98
8.3.7.1 Aparate electrice pentru tablouri.........................................................................................................................98
8.3.7.2 Aparate electrice de mica comutatie.................................................................................................................100
8.3.8 CABLURI SI CONDUCTOARE.............................................................................................................101
8.3.8.1 Generalitati.......................................................................................................................................................101
8.3.8.2 Cabluri CYABY...............................................................................................................................................101
8.3.8.3 Cabluri CYABY-F............................................................................................................................................102
8.3.8.4 Cabluri CYY....................................................................................................................................................102
8.3.8.5 Cabluri CYY-F.................................................................................................................................................102
8.3.8.6 Conductoare tip FY..........................................................................................................................................102
8.3.9 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI..............................................................................................102
8.3.9.1 Jgheaburi.......................................................................................................................................................... 102
8.3.9.2 Poduri de cabluri orizontale..............................................................................................................................103
8.3.9.3 Poduri de cabluri verticale................................................................................................................................103
8.3.10 TUBULATURA.......................................................................................................................................103
8.3.10.1 Tevi din otel galvanizat....................................................................................................................................103
8.3.10.2 Tevi metalice vopsite........................................................................................................................................104
8.3.10.3 Tuburi de protectie...........................................................................................................................................104
8.3.10.4 Tuburi flexibile din PVC - COPEX..................................................................................................................105
8.3.11 MARCAREA SI ETICHETAREA............................................................................................................105
8.3.11.1 Generalitati.......................................................................................................................................................105
8.3.11.2 Cabluri montate aparent....................................................................................................................................106
8.3.11.3 Cabluri montate ingropat..................................................................................................................................106
8.3.11.4 Intrerupatoare si prize.......................................................................................................................................106
8.3.11.5 Tablouri............................................................................................................................................................ 106
9. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE DRUMURI, PLATFORME SI SISTEMATIZARE VERTICALA
107
9.1 LUCRARI DE TERASAMENTE..................................................................................................................107
9.1.1 CAPITOLUL I........................................................................................................................................107
9.1.1.1 Generalitati.......................................................................................................................................................107
9.1.2 CAPITOLUL II.......................................................................................................................................107
9.1.2.1 Materiale folosite..............................................................................................................................................107
9.1.3 CAPITOLUL III.....................................................................................................................................111
9.1.3.1 Executarea terasamentelor................................................................................................................................111
9.1.4 CAPITOLUL IV......................................................................................................................................115
9.1.4.1 Receptia lucrarii................................................................................................................................................115
9.2 FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL....................................................117
9.2.1 CAPITOLUL I........................................................................................................................................117
9.2.1.1 Generalitati.......................................................................................................................................................117
9.2.2 CAPITOLUL II.......................................................................................................................................117
9.2.2.1 Materiale..........................................................................................................................................................117
9.2.3 CAPITOLUL III.....................................................................................................................................121
9.2.3.1 Stabilirea caracteristicilor de compactare.........................................................................................................121
9.2.4 CAPITOLUL IV......................................................................................................................................122
9.2.4.1 Punerea in opera a balastului............................................................................................................................122
9.2.5 CAPITOLUL V.......................................................................................................................................123
9.2.5.1 Conditii tehnice, reguli si metode de verificare.................................................................................................123
9.2.6 CAPITOLUL VI......................................................................................................................................125
9.2.6.1 Receptia lucrarilor............................................................................................................................................125
9.3 IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT...........................................................................126
9.3.1 CAPITOLUL I........................................................................................................................................126
9.3.1.1 Generalitati.......................................................................................................................................................126
9.3.2 CAPITOLUL I........................................................................................................................................128
9.3.2.1 Natura si calitatea materialelor folosite.............................................................................................................128
9.3.3 CAPITOLUL III.....................................................................................................................................138
9.3.3.1 Stabilirea compozitiei betonului.......................................................................................................................138
9.3.4 CAPITOLUL IV......................................................................................................................................141
9.3.4.1 Prepararea betonului rutier................................................................................................................................141
Page 4 of 106
9.3.5 CAPITOLUL V.......................................................................................................................................145
9.3.5.1 Punerea in opera a betonului rutier...................................................................................................................145
9.3.6 CAPITOLUL VI......................................................................................................................................161
9.3.6.1 Controlul calitatii, conditii tehnice, reguli si metode de verificare....................................................................161
9.3.7 CAPITOLUL VII....................................................................................................................................165
9.3.7.1 Receptia lucrarilor............................................................................................................................................165
Page 5 of 106
1. DATE GENERALE
1.1 DENUMIREA AUTORITATII CONTRACTANTE
Unitatea administrativ teritoriala ORAS MIZIL – Bd. Unirii nr. 14, Cod postal: 105800, judetul
Prahova. Telefoane: 0244.250.027, 0244.250.008; Fax: 0244.251.120
1.2 OBIECTUL PROCEDURII DE ACHIZITIE PUBLICA

Realizarea obiectului de investitii este „Constructie si montaj centrala fotovoltaica in cadrul
proiectului „Centrala fotovoltaica de producere a energiei electrice din conversia energiei solare in
orasul Mizil, judetul Prahova””.
Se solicita oferta completa pentru realizarea obiectivului de investitii prin executia lucrarilor de
constructii si furnizarea, instalarea si integrarea echipamentelor specifice, inclusiv prestarea
serviciilor de instruire a personalului autoritatii contractante care va deservi centrala fotovoltaica in
conformitate cu cerintele Documentatiei de Atribuire.
1.3 AMPLASAMENTUL OBIECTULUI DE INVESTITII

Obiectivul proiectului este amplasat in zona Aerodrom – Oras Mizil, Judetul Prahova.Terenul este
situat in intravilanul orasului Mizil, proprietate privata a orasului Mizil in administrarea Consiliului
Local Mizil conform act. 76274 / 2008.
Terenul are suprafata de 60.000 mp si a fost introdus in intravilanul orasului Mizil conform Avizului
Unic nr. 1619 / 16.01.2009 si HCL nr. 16 / 29.01.2009 situat in unitatea teritoriala de referinta
„3c1”, este inscris in cartea funciara a orasului Mizil cu nr. 3112 si nr. cadastral 10362 si este situat
in tarlaua nr. 4 , parcela nr. 52.
Accesul rutier se realizeaza prin intermediul Drumului judetean DJ102K (Vadu Sapat - Mizil).
1.4 INFORMATII GENERALE

Conform Strategiei Energetice a Romaniei pentru perioada 2007-2020, Consiliul Local Mizil, prin
Programul Operational Sectorial “Cresterea Competivitatii Economice”, Axa Prioritara 4 “Cresterea
eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice”,
Domeniul major de interventie 2 ”Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru
producerea energiei verzi”, Operatiunea “Sprijinirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi
capacitati de producere energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice
regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (in unitati cu putere instalata mai mica sau
egala cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse
regenerabile de energie”, a primit finantare pentru proiectul ”Centrala fotovoltaica de producere
a energiei electrice din conversia energiei solare” in orasul Mizil, judetul Prahova.
Prin realizarea centralei fotovoltaice se urmareste diminuarea costurilor legate de factura la
energia electrica consumata pentru institutiile publice si obiectivele apartinand patrimoniului public
al orasului Mizil.
Obiectivele generale ale proiectului sunt:
 valorificarea resurselor solare din zona pentru producerea de energie electrica verde;
 implicarea autoritatilor publice din orasul Mizil in procesul de valorificarea a resurselor
regenerabile de energie;
 protectia mediului.
Proiectul aprobat pentru finantare prevede realizarea unei centrale fotovoltaice ce va avea
urmatoarele caracteristici tehnice:
Page 6 of 106
 Puterea nominala instalata - 1,735 MWp
 Tensiunea de iesire - 400 V
 Tensiunea nominala-retea de racordare - 20 kV
 Frecventa in reteaua de racordare - 50Hz
2. CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE

Propunerea tehnica va fi insotita de o oferta ferma (angajanta) din partea unei societati de
asigurari/broker de asigurari pentru care Ofertantul castigator va incheia un contract de asigurare
anterior semnarii contractului.
Oferta societatii de asigurare/brokerului de asigurari va face parte integranta din propunerea
tehnica depusa de ofertant in cadrul procedurii de atribuire a contractului de - Constructie si montaj
centrala fotovolatica in cadrul proiectului - „Centrala fotovoltaica de producere a energiei
electrice din conversia energiei solare in Orasul Mizil, judetul Prahova” si va fi intocmita in
conformitate cu cerintele de mai jos.
Structura politei de asigurare
1) Titular de polita/Asigurat: Ofertantul care va deveni, in urma procedurii de atribuire,
Executant al contractului de lucrari de constructie si montaj centrala fotovoltatica;
2) Beneficiar: Unitatea admintrativ-teritoriala Oras Mizil
Tipul de polita
Polita de asigurare va cuprinde urmatoarele :
1) Raspunderea privind daunele bruste si neprevazute cauzate bunurilor (instalatiei) asigurate
datorita unei cauze externe, precum si pierderea bunului.
2) Raspunderea privind pierderile de venituri pe care Beneficiarul le sufera datorita
nerealizarii unei productii medii anuale de 2660 MW/h/an pentru o perioada de 5 ani.
si va acoperi urmatoarele riscuri:
 Riscuri impotriva dezastrelor externe (cutremur, inundatie, alunecare de teren,
fulger, vandalism, supratensiune, furt, etc);
 Riscul de pierdere a productiei , insemnand pierderea de venituri pe care Asiguratul
le sufera ca urmare a functionarii bunului asigurat la capacitatea declarata de
asigurat (executantul lucrarii).
Limita de raspundere a politei de asigurare va fi valoarea contractului de executie a obiectivului
incheiat intre executant (asigurat) si Unitatea adminiatrativ-teritoriala Oras Mizil (beneficiar).
Prima de asigurare se va plati anual, anticipat si integral pana la intrarea in vigoare a politei de
asigurare. Dovada platii se va remite beneficiarului de polita.
Oferta Asiguratorului trebuie sa cuprinda si declaratia acestuia ca polita de asigurare cu toate
riscurile incluse poate fi extinsa pe o perioada de inca 15 de ani.
Polita de asigurare trebuie incheiata de o societate de asigurari/broker de asigurare de prim rang,
autorizat de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A) sau de catre un organism de
reglementare similar din tara de origine,
Oferta ferma (angajanta) a asiguratorului va fi prezentata in original, semnata si stampilata de
catre compania de asigurare romaneasca sau din Uniunea Europeana, si va contine o declaratie
ca termenii si conditiile acesteia nu vor suferi modificari pana la data contractarii asigurarii.
Valabilitatea ofertei asiguratorului trebuie sa fie cel putin egala cu valabilitatea ofertei care se va
depune de catre executant (potentialul asigurat) cu posibilitatea extinderii, la solicitarea UAT Mizil.
Page 7 of 106
Oferta asiguratorului va fi insotita de conditiile de asigurare aplicabile ofertei depuse (atat cele
generale cat si cele particulare precum si orice clauze speciale ce fac parte integranta din polita de
asigurare).
3. PREZENTAREA PROIECTULUI
1.5 SITUATIA PROIECTATA
In cadrul proiectului este prevazuta realizarea unei centrale fotovoltaice cu o putere instalata de
1,735 MWp, in orasul Mizil, judetul Prahova, formata din panouri fotovoltaice, invertoare, structura
de sustinere a panourilor, aparatura de comutatie si reteaua electrica interna de racordare intre
panouri si invertoare si conectarea acestora la un punct de conexiuni, conectat la randul sau la
postul de transformare amplasat in cladirea „Gospodaria electrica”.
In jurul acestei cladiri, proiectul cuprinde si realizarea unei platforme betonate, precum si drumul
de acces pana la aceasta, drum ce traverseaza un canal ANIF existent peste care s-a proiectat un
podet tubular.
Proiectul pentru echiparea electromecanica a postului de transformare (celule de medie tensiune,
transformator de putere) inclusiv racordarea la reteaua de medie tensiune de 20 kV va fi intocmit,
la comanda beneficiarului, de o firma specializata si atestata A.N.R.E. pentru acest tip de lucrari
(nu este inclus in aceasta documentatie).
1.1.1 Centrala fotovoltaica

Centrala electrica fotovoltaica are urmatoarele componente principale :
1) Panourile fotovoltaice – care au rolul de a capta energia solara si a o transforma in energie
electrica;
2) Invertoarele – dispozitive electronice care preiau energia produsa de panou sub forma de
curent continuu (DC) si o transforma in curent alternativ (AC) ;
3) Structurile de sustinere mecanica si orientare a panourilor ( trakere) ;
4) Puncte de conexiune,10 cutii de conexiune, CC1 - CC10, fiecare cutie de conexiune este
conectata la 48 de trakere pentru a transfera energia produsa la postul de transformare ;
5) 10 cutii de alimentare, CA1 - CA10, fiecare cutie asigura alimentarea cu energie electrica a
48 de trakere (legate in serie) si a unui dispozitiv de comunicatie (webbox) cu tehnologie
bluetooth ;
6) Gospodaria electrica – constructie supraterana care adaposteste aparatajele si
echipamentele electrice capabile sa preia energia furnizata prin cabluri electrice de la cutiile
de conexiune. Aceasta gospodarie electrica contine transformatoarele electrice 0,4 / 20 kV,
celulele de medie tensiune 20kV, camera joasa tensiune ce contine tabloul general de
distributie precum si o camera anexa pentru aparataj automatizare, camera ce contine si
tabloul de servicii interne apartinand abonatului ;
7) Reteaua electrica de distributie in incinta compusa din cablurile de joasa tensiune de la
cutiile de conexiune pana la gospodaria electrica.
1.1.2 Gospodaria electrica

Cladirea „Gospodaria electrica” aferenta posturilor de transformare are regim de inaltime parter.
Organizarea functionala cuprinde:
– camera medie tensiune celule 20kV, in suprafata de 24,75 mp;
– doua camere pentru echipamente T1 si T2, fiecare in suprafata de 16,00 mp;
– camera joasa tensiune TGD-0,4kV, in suprafata de 20,62 mp;
Page 8 of 106
– camera aparataj de automatizare, comanda, monitorizare, in suprafata de 20,62 mp.
NOTA: Nu se va incepe executia cladirii decat dupa comandarea echipamentelor ce se vor
monta si dupa confirmarea in scris, a gabaritelor si pozitionarii acestora, de catre
tehnologul lucrarii.
Sunt prevazute inchideri din zidarie de caramida termoizolate cu polistiren expandat de 6 cm
grosime.
La terase sunt prevazute termoizolatii din polistiren extrudat de 12 cm grosime si hidroizolatii
bituminoase din membrane hidroizolante.
La pereti si tavane sunt prevazute vopsitorii lavabile albe pe glet, iar pardoselile sunt din beton
armat.
Tamplaria prevazute este metalica, conforma cu proiectul tip IPCT pentru posturi TRAFO.
Constructia constituie un compartiment de incendiu gradul I rezistenta la foc, iar procesul
tehnologic se inscrie in categoria „E” pericol de incendiu.
Infrastructura este alcatuita din fundatiile de tip <retea de grinzi continui>, din beton armat monolit
clasa C16/20. Cota ±0,00 este alcatuita dintr-o placa de beton armat, in care sunt prevazute
canale pentru pozitionarea cablurilor echipamentelor electrice. Sub transformatoare sunt prevazute
cuve din beton armat monolit (cu gratare metalice si piatra sparta), pentru colectarea uleiului
pierdut in caz de avarie.
Suprastructura este formata din zidarie portanta de 25 cm grosime cu stalpisori in strepi, centuri,
grinzi si plansee din beton armat monolit, clasa C16/20.
1.1.3 Cabina poarta

Cabina pentru personalul care supravegheaza incinta este un container prefabricat cu pereti si
tavan din panouri tip IZOPAN sau similar, cu dimensiunile de 2995x245x2600 mm - procurare si
montare.
Infrastructura este alcatuita din fundatii de suprafata, din beton armat monolit, clasa C12/15.
1.1.4 Cabina grup sanitar

Cabina grupului sanitar este un container prefabricat executata in totalitate din poliesteri armati cu
fibra de sticla ( PAFS), cu dimensiunile de 1120x1120x2150 mm - procurare si montare.
Cladirea constituie un compartiment de incendiu de sine statator care se incadreaza in categoria
cladiri civile cu risc mic de incendiu.
1.1.5 Imprejmuirea incintei

S-au prevazut panouri metalice din plasa, pentru imprejmuire a incintei si poarta metalica de
acces.
Imprejmuirea si poarta de acces se protejeaza anticoroziv cu 2 straturi de grund peste care se
executa vopsitorie in doua straturi.
1.1.6 Instalatii electrice interioare si exterioare

Iluminatul incintei este prevazut a se realiza prin intermediul unor stalpi de iluminat exterior dispusi
perimetral.
De asemenea din tabloul de servicii interne amplasat in cladirea „Gospodaria electrica” se va
alimenta cu un circuit electric si cabina poarta.
Cladirea „Gospodaria electrica” va fi prevazuta cu instalatii electrice de iluminat si prize.
Sunt prevazute de asemenea instalatii de protectie, impamantare si paratrasnet.
Delimitarea instalatiilor proiectate intre prezenta documentatie si proiectul pentru racordarea la
Page 9 of 106
Sistemul Electroenergetic National (SEN) se realizeaza la bornele de joasa tensiune ale
transformatoarelor de putere 0,4 / 20 kV.
1.1.7 Drumuri si platforme

In cadrul proiectul tehnic, platforma si drumul de acces, au fost proiectate astfel incat sa fie
asigurat fluxul tehnologic al masinilor de trafic greu in jurul cladirii centralei fotovoltaice.
1.6 EXECUTIA LUCRARII
1.1.8 Centrala fotovoltaica
1.1.8.1 Recomandari privind tehnologia de executie

Avand in vedere puterea instalata 1,735 MW raportata la suprafata posibila de montaj a centralei,
s-au conceput 10 zone identice de productie a energiei electrice.
Fiecare zona contine :
– Suprafetele de captare solara (panourile fotovoltaice);
– Structurile de sustinere mecanica si orientare a panourilor (trakere) si invertoarele;
– Puncte de conexiune,10 cutii de conexiune, CC1-CC10,ficare cutie de conexiune este
conectata la 48 de trakere pentru a transfera energia produsa la postul de transformare
(tabloul general T.G.);
– 10 cutii de alimentare, CA1-CC10, fiecare cutie asigura alimentarea cu energie electrica a
48 de trakere (legate in serie) si a unui dispozitiv de comunicatie (webbox) cu tehnologie
bluetooth;
– Cablurile de legatura intre panouri si invertoare;
– Cablurile de debitare JT (joasa tensiune) de la invertoare la cutiile de conexiune si de la
cutiile de conexiune la gospodaria electrica ;
– Cablurile de alimentare cu energie electrica a sistemelor de actionare a trakerelor;
– Cablurile de comunicatie pentru sistemul de monitorizare.
Pentru producerea energiei electrice s-au ales panouri fotovoltaice de putere 305 Wp. Avand in
vedere considerente de eficienta fotovoltaica si raportare la puterea instalata necesara, s-a ales
montajul a 12 panouri (3 panouri pe verticala) inclinate la 30 0. Acest grup de 12 panouri formeaza
un modul.
Pentru fiecare modul format din 12 panouri fotovoltaice se va monta (pe spatele modulului) un
invertor minim 4200 W, cu o tensiune de iesire de 230 V-50Hz.
Fiecare din cele 48 de module se conecteaza la o cutie de conexiune CC1(10) prin cabluri tip
CYABY 3x4 mm2.
Fiecare cutie de conexiune se conecteaza in gospodaria electrica la tabloul general T.G. prin cablu
tip CYABY 3x240+120 mm2.
Alimentarea cu energie electrica a sistemelor de actionare a trakerelor se realizeaza prin cate o
cutie de alimentare CA1(10) (pentru fiecare 48 de module). Cutiile de alimentare CA1(10) se
conecteaza in tabloul de servicii interne T-SI prin cabluri tip CYABY 3x6 mm2.
Pentru a asigura actionarea motoarelor de rotatie si sistemul de comunicatie, in cazul in care
alimentarea cu energie de baza din sistem se intrerupe, circuitele de alimentare a cutiilor CA1(10)
sunt echipate in tabloul T-SI cu cate un UPS 230V / 2 kVA.
Dispozitivele de comunicatie (webbox) montate in cutiile de alimentare CA1(10) receptioneaza si
stocheaza valori ale curentului masurat in 50 de noduri ale retelei asigurand comunicatia cu
invertoarele prin interfata bluetooth.
Page 10 of 106
Informatiile adunate de dispozitivele de comunicatie (webbox), la nivelul cutiilor CA1(10), vor fi
transmise la un server amplasat in cladirea „Gospodaria electrica” prin intermediul unei retele de
comunicatie alcatuita din switch-uri cu 8 porturi amplasate in cutiile CA1(10) si interconectate cu
cabluri tip FTP cat.6.
Din cutia de alimentare CA1, de la switch-ul conectat la webbox 1, informatiile receptionate de la
toate modulele instalate se transmit la gospodaria electrica (camera aparataj de automatizare-
comanda-monitorizare) la un modem care face conexiunea la internet.
Modemul va fi instalat de catre furnizorul serviciilor de internet.
Fundatiile aferente structurilor de sustinere mecanica si orientare a panourilor (trakere) sunt
alcatuite din beton armat monolit C12/15, cu o amprenta patrata in plan, pozate pe un strat din
beton simplu C8/10 de circa 10 cm grosime, pentru asigurarea adancimii de inghet. Piciorul metalic
intra in fundatie 100 cm si se incastreaza in aceasta cu un beton superior de monolitizare C 25/30.
Armatura fundatiei este din OB 37.
1.1.8.2 Descrierea solutiei adoptate

Centrala fotovoltaica proiectata cu o putere de 1,735 MWp cuprinde urmatoarele elemente :
 5.688 panouri fotovoltaice;
 474 sisteme de actionare mecanica (trakere), pe fiecare se monteaza cate 12 panouri
fotovoltaice;
 474 invertoare, cate unul pentru fiecare traker;
 10 cutii de conexiune, CC1(10), fiecare cutie de conexiune este conectata la 48 de trakere
pentru a transfera energia produsa la postul de transformare ;
 10 cutii de alimentare, CA1(10), fiecare cutie asigura alimentarea cu energie electrica a 48
de trakere (legate in serie) si a unui dispozitiv de comunicatie (webbox) cu interfata
bluetooth;
 Gospodaria electrica, ce contine tabloul general TG care cumuleaza energia electrica
produsa de centrala fotovoltaica si o transfera la doua transformatoare ridicatoare de
tensiune 0,4 / 20kV spre reteaua de 20kV (partea de medie tensiune nu este cuprinsa in
aceasta documentatie).
 Un transformator 20/0,4 kV – 50 kVA care va asigura serviciile interne ale centralei
fotovoltaice (nu este inclus in aceasta documentatie).
Delimitarea instalatiilor proiectate intre prezenta documentatie si proiectul pentru racordarea la
Sistemul Electroenergetic National (SEN) se realizeaza la bornele de joasa tensiune ale
transformatoarelor de putere 0,4 / 20 kV.
Pentru alimentarea cu energie electrica a echipamentelor electrice din punctul de conectare,
distributie, monitorizare camp fotovoltaic, al receptoarelor electrice din cadrul gospodariei electrice,
precum si pentru iluminatul perimetral exterior, este prevazut a se monta un transformator servicii
interne 20/0,4 kV – 50 kVA in camera de medie tensiune din cadrul gospodariei electrice. Din acest
transformator se alimenteaza tabloul electric de servicii interne T-SI.
Proiectul pentru echiparea electromecanica a postului de transformare (celule de medie
tensiune, transformator de putere) inclusiv racordarea la reteaua de medie tensiune de 20
kV va fi intocmit, la comanda beneficiarului, de o firma specializata si atestata A.N.R.E.
(Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei) pentru acest tip de lucrari (nu
este inclus in aceasta documentatie).
Panouri fotovoltaice
Datele tehnice ale panourilor fotovoltaice sunt urmatoarele :
- Panouri siliciu policristalin cu putere instalata panou: 305 W;
Page 11 of 106
- Toleranta pozitiva: 0/+4,99 in W;
- Sticla cu transmisie inalta, grosime 4 mm.;
- Cutie de conexiuni: IP65 (3 diode bypass)
- Terminal de conectare: IP65 (3 diode);
- Incapsulare: EVA film cu inalt grad de transparenta;
- Rama de rigidizare: aluminiu inoxidabil anodizat 15 µm, cu gauri pentru montaj si drenaj;
- Temperatura mediu ambiant : - 400 C..... +850 C ;
- Sarcina maxima de incarcare: 5400 Pa
- Rezistenta la impact: grindina maxim 25mm ca dimensiune cu o viteza de impact de maxim
83 km/h.
- Clasa de siguranta electrica: Clasa II
Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare :
 Certificare IEC61215;
 Test siguranta IEC 61730 – 1 si 2;
Conditii privind conformitatea cu standardele relevante :
 In conformitate cu SR standardele ISO 9001 si ISO 14001;
 Certificat Declaratie de conformitate CE a produsului din care sa reiasa faptul ca acesta a
fost fabricat in Uniunea Europeana
Conditii de garantie si post garantie :
Garantie :
 Garantia producatorului: minim acceptat 1 an si maxim 20 ani de la punerea în funcţiune.
Post garantie :
 Asigurare piese de schimb pe o perioada de minim 10 ani;
 Service in garantie si post de garantie in maxim 48 ore de la notificare.
Alte conditii cu caracter tehnic :
 Asistenta tehnica la montaj si PIF
 Instruire personal de exploatare si intretinere;
 Manual de exploatare si documentatie tehnica in limba romana si original.
Fundatiile aferente structurilor de sustinere mecanica si orientare a panourilor (trakere) sunt
alcatuite din beton armat monolit C12/15, cu o amprenta patrata in plan, pozate pe un strat din
beton simplu C8/10 de cca. 10 cm grosime, pentru asigurarea adancimii de inghet. Piciorul metalic
intra in fundatie 100 cm si se incastreaza in aceasta cu un beton superior de monolitizare C 25/30.
Armatura fundatiei este din OB 37.
Panourile vor fi montate pe o structura metalica de sustinere si orientare cu ajutorul unor cleme
pentru fixarea modulelor. Aceasta structura va fi livrata de furnizori specializati.
Rezistenta mecanica statica/dinamica: structura trebuie sa reziste la greutatea panourilor si a
eforturilor suplimentare cauzate de fenomenele meteorologice (ploaie, vant, zapada,..) precum si
de posibilitatea aparitiei de eforturi solicitante neprevazute cauzate de cutremure.
Se solicita garantia certificata a producatorului pentru o perioada de maxim 20 ani.
Cablaj
Sistem de legare intre panouri
Aceste legaturi sunt asigurate printr-un sistem de cablaj integrat in structura panoului format din 2
cabluri de curent continuu avand lungimea de 1 m, echipate cu mufe de conectare tip mama-tata.
Pentru a se evita defectiuni de conectare (rezistente de conectare) ce pot aparea in timp, s-a optat
pentru solutia de legare directa string-invertor. In acest sens, 12 panouri se vor lega in serie direct
prin cabluri (in cutiile interne de jonctiune) si vor forma un string. Capetele stringului se vor conecta
direct cu intrarea invertorului pe DC. In acest fel se minimizeaza posibilitatea aparitiei de defecte
de conectare in cazul unei durate de functionare indelungata.
Page 12 of 106
Sistem de legare la invertor
Invertoarele vor fi legate prin cabluri tip CYABY 3x4mm2 in cutiile de conexiune CC.
Invertor
Invertorul reprezinta dispozitivul electronic ce preia energia produsa de panou sub forma de curent
continuu (DC) si o transforma in curent alternativ (AC).
Datele tehnice principale ale acestuia sunt :
- Putere nominala de intrare: 4200 W – in curent continuu ( cos φ = 1)
- Tensiune de intrare maxima: 750V;
- Tensiune de iesire: 230V, 50Hz;
- Putere nominala de iesire: 4000W - in curent alternativ;
- Eficienta maxima: 97 %;
- Temperatura ambianta: -250 C....+600 C;
- Grad de protectie: IP65;
- Display: interfata de comunicare
- Umiditate relativa maxima fara condensare: 100% ;
- Clasa de protectie in conformitate cu IEC62103: I;
- Categoria de supratensiune in conformitate cu IEC 606641: III.
 Certificare IEC 61727;
 In conformitate cu SR ISO 9001
Garantie :
Post garantie :
Traker
Dispozitiv electro-mecanic, controlat electronic, pentru pozitionarea continua a suprafetei de
captare perpendicular pe fluxul de energie luminos provenit de la soare.
Sistemul de pozitionare al traker-ului consta in miscarea in trepte dealungul zilei, pornesc la
rasaritul soarelului si se opresc la apus, apoi stationeaza in pozitie sud pe perioada noptii (pozitie
de siguranta/noapte).
Miscarea trakerelor se va realiza cu ajutorul a 5 unitati locale de control, amplasate in cutiile de
conexiuni CC1, CC3, CC5, CC7, CC9 si va comanda fiecare un numar maxim de 100 trakere.
Cele 5 controlere locale vor primi informatii de la o unitate de comanda centrala amplasata la
gospodaria electrica care va comanda intregul program de miscare sau pozitionare al trakerelor.
Fiecare traker este comandat separat de catre unitatea centrala, drive-DC linear fara mentenanta.
Parametrii tehnici şi functionali pentru trakerul cu o axa in plan orizontal sunt :
- Numar de panouri fotovoltaice : 12 panouri pe cadru ;
- Unghi de rotatie: EST – VEST 900 ;
Page 13 of 106
- Unghiul axei secunde minim 300;
- Alimentare motor actionare directia EST – VEST, tensiune alimentare 12V- curent continuu;
- Suprafata pentru montaj pana la 26 m2;
- Stalp de sustinere: otel zincat;
- Energy converter: alimentare 230 V – 50Hz;
- Cadru metalic si suporti din otel zincat;
- Fundatie din beton armat;
- Sincronizare cu mai multe unitati;
- Temperatura ambianta: -250 C....+500 C;
 Certificare IEC 61215;
Garantie :
Post garantie :
Dispozitiv de comunicatie (webbox)

Dispozitivul de comunicatie (webbox) receptioneaza si stocheaza valori ale curentului masurat in
50 de noduri ale retelei (invertoare).
Parametrii tehnici si functionali pentru dispozitivul de comunicatie sunt :
- Numar de noduri deservite : 50 (invertoare);
- Comunicatie cu invertoarele : bluetooth wireless;
- Distanta maxima de comunicatie : 100 m;
- Alimentare : 230 V – 50Hz;
- Temperatura ambianta : -250 C....+650 C;
- Umiditate relativa : 5%.....95%;
- Memorie – interna : 12,5MB;
– externa : SD card 1GB;
- Senzor de temperatura: 1 bucata care se monteaza in cutia de alimentare CA1 unde este
instalat Webbox 1;
- Card de memorie : SD 1GB.
 Garantie prin reprezentant local
Garantie :
 Garantia producatorului: minim 5 ani de la punerea în funcţiune.
Post garantie :
Page 14 of 106
Server
Serverul are rolul de vizualiza si monitoriza parametrii de functionare a centralei fotovoltaice prin
sistemul de comunicatie unidirectional de achizitie-stocare date.
Dispozitivele de comunicatie ( webbox) receptioneaza si stocheaza valori ale curentului masurat in
50 de noduri ale retelei asigurand comunicatia cu invertoarele prin interfata bluetooth.
Informatiile adunate de dispozitivele de comunicatie ( webbox), la nivelul cutiilor CA1(10), vor fi
transmise la un server amplasat la gospodaria electrica prin intermediul unei retele de comunicatie
alcatuita din switch-uri cu 8 porturi amplasate in cutiile CA si interconectate cu cabluri tip FTP
cat.6.
Din cutia de alimenare CA1, de la switchul conectat la webbox 1, informatiile receptionate de la
toate modulele instalate se transmit la gospodaria electrica (camera aparataj de automatizare-
comanda-monitorizare) la un modem care face conexiunea la internet. Modemul va fi instalat de
catre furnizorul serviciilor de internet.
Parametrii tehnici si functionali pentru server :
- Receptioneaza si stocheaza valori ale curentului ;
- Sistem de operare : Windows 7 sau Windows 2008 (recomandat);
- Procesor : 2GHz;
- Memorie : 4GB;
- Capacitate HDD: 500 GB;
- Viteza rotatie HDD: 7200 rpm;
- Comunicatie cu webbox : Ethernet;
- Numar maxim de webbox : 50 buc.;
- Program (software) : Microsoft Office 2010.
 Garantie prin reprezentant local;
In conformitate cu SR ISO 9001
Garantie :
 Garantia producatorului: minim 2 ani de la punerea în funcţiune.
Post garantie :
 Asigurare piese de schimb pe o perioada de minim 3 ani de la expirarea garantiei;
Cutie de conexiune
Fiecare cutie de conexiune CC1(10), este conectata la 48 de trakere pentru a transfera energia
Page 15 of 106
produsa la postul de transformare.
Un numar de 48 de module se conecteaza la o cutie de conexiune CC prin cabluri tip CYABY 3x4
mm2.
Fiecare cutie de conexiune se concteaza in gospodaria electrica la tabloul electric general T.G.
prin cablu tip CYABY 3x240+120 mm2.
Cutie de alimentare
Cutiile de alimentare, CA1(10), asigura alimentarea cu energie electrica a cate 48 de trakere
(legate in serie) si a unui dispozitiv de comunicatie (webbox) cu interfata bluetooth.
Cutiile de alimentare CA1(10) se conecteaza in tabloul de servicii interne T-SI prin cabluri tip
CYABY 3x6 mm2.
Pentru a asigura actionarea motoarelor de rotatie si sistemul de comunicatie, in cazul in care
alimentarea cu energie de baza din sistem se intrerupe, circuitele de alimentare a cutiilor sunt
echipate in tabloul T-SI cu cate un UPS 230V / 2KVA.
Informatiile adunate de dispozitivele de comunicatie (webbox), la nivelul cutiilor CA1(10), vor fi
transmise la un server amplasat la gospodaria electrica prin intermediul unei retele de comunicatie
alcatuita din switch-uri cu 8 porturi amplasate in cutiile CA1(10) si interconectate cu cabluri tip FTP
cat.6.
1.1.9 Gospodaria electrica

Pentru cladirea „Gospodaria electrica” aferenta posturilor de transformare sunt prevazute inchideri
din zidarie de caramida termoizolate cu polistiren expandat de 6 cm grosime.
La terase sunt prevazute termoizolatii din polistiren extrudat de 12 cm grosime si hidroizolatii
bituminoase din membrane hidroizolante.
La pereti si tavane sunt prevazute vopsitorii lavabile albe pe glet, iar pardoselile sunt din beton
armat.
Tamplaria prevazute este metalica, conforma cu proiectul tip IPCT pentru posturi TRAFO.
Constructia constituie un compartiment de incendiu gradul I rezistenta la foc, iar procesul
tehnologic se inscrie in categoria „E” pericol de incendiu.
Infrastructura este alcatuita din fundatiile de tip <retea de grinzi continui>, din beton armat monolit
clasa C16/20. Cota ±0,00 este alcatuita dintr-o placa de beton armat, in care sunt prevazute
canale pentru pozitionarea cablurilor echipamentelor electrice. Sub transformatoare sunt prevazute
cuve din beton armat monolit (cu gratare metalice si piatra sparta), pentru colectarea uleiului
pierdut in caz de avarie.
Suprastructura este formata din zidarie portanta de 25 cm grosime cu stalpisori in strepi, centuri,
grinzi si plansee din beton armat monolit, clasa C16/20.
NOTA: Nu se va incepe executia cladirii decat dupa comandarea echipamentelor ce se vor

monta si dupa confirmarea in scris, a gabaritelor si pozitionarii acestora, de catre
tehnologul lucrarii.
1.1.10 Cabina poarta

Parametri tehnici si functionali
– Structura autoportanta din otel laminat grosime 3 mm, profile otel imbinate prin
electrosudura, 4 piese de colt inferioare conform normelor ISO;
Page 16 of 106
– Pereti tabla zincata grosime 0,55 mm izolati termic cu vata minerala de 6 cm grosime.
Grunduirea se va executa cu vopsea bicomponenta pe baza de rasini sintetice;
– Rama superioara cu jgheaburi integrate, scurgerea apei pluviale prin stalpi;
– Rezistenta la sarcina a pardoselii 2kN/mp;
– Rezistenta la sarcina a acoperisului 1,5kN/mp;
– Manipulare: cu macara sau motostivuitor. Containerul se monteaza prin piesele de colt
prevazute cu orificii;
– Structurare : module independente sau alipite (fara pereti laterali comuni)
– Pardoseala va fi izolata termic cu vata minerala de 6 cm grosime, folie anticondens, strat
de uzura melaminat;
– Tavanul va fi izolat termic cu vata minerala de 6 cm grosime, placa OSB, folie anticondens,
placa melaminata.
– Containerele vor asigura rezistenta la vand de pana la 100 km/ora.
– Vopsitoria de protectie va fi din gama acrilo-vinilica, RAL 9002
Echiparea cu instalatii:
– tablou distributie cu comutator principal si comutator de avarie, intreruptoare, comutatoare,
prize, conectori externi etc conform normelor in vigoare.
– incalzire, climatizare: radiator electric cu termostat 2-3 kW;
– instalatii aer conditionat montate in ferestre de 7000-9000 BTU.
1.1.11 Cabina grup sanitar

Caracteristici tehnice container:
 Rezervor colector cu capacitate de 230l
 Tub aerisire
 Pereti exteriori montati pe interior (prevazuti cu grile de aerisire inglobate)
 Acoperis semitransparent
 Rama baza
 Podea
 Pama usa
 Usa cu pereti dubli (inchidere din interior cu avertizare exterioara LIBER - OCUPAT)
 Elemente de montaj (suruburi, piulite, saibe )
 Dimensiuni de gabarit: 1,12m x 1,12m x 2,15m
 Greutate: 70 kg
1.1.12 Instalatii electrice interioare si exterioare
1.1.12.1 Instalatii electrice de iluminat si prize

Instalatiile de iluminat si prize sunt prevazute a se realiza in cadrul gospodariei electrice.
Iluminatul general este prevazut a se realiza prin corpuri de iluminat echipate cu o lampa
fluorescenta de 36 W avand un grad de protectie IP65. Lampile se vor monta aparent.
Corpurile de iluminat de tip fluorescent vor fi executate dintr-o armatura din poliester armat cu fibre
de sticla cu dispersor din policarbonat transparent, rezistent la impact, montaj aparent
Pentru marcarea cailor de evacuare sunt prevazute corpuri de iluminat de siguranta 2x8W, cu
acumulator, care sa asigure o autonomie de 1,5 ore.
Page 17 of 106
Comanda iluminatului se va realiza local.
Circuitele de iluminat si prize se vor executa cu cablu de tip CYY instalat aparent in jgheaburi de
cabluri montate pe elementele de structura .
Toate prizele simple sau duble 230V-50Hz for fi cu contact de protectie 16A.
Incarcarile pentru circuitele de iluminat si prize sunt in conformitate cu prevederile Normativului I7-
2011.
1.1.12.2 Instalatii electrice de iluminat exterior

Pentru iluminatul exterior al incintei sunt prevazuti stalpi metalici cu h = 8 m, pozitionati perimetral
in cadrul amplasamentului centralei si echipati cu corpuri de iluminat exterior cu vapori de sodiu,
avand putere 250 W .
Comanda celor doua circuite de iluminat exterior se va realiza manual si automat prin programator
cu fotocelula, amplasat in tabloul de servicii interne T-SI, instalat in camera de echipamente
auxiliare de la gospodaria electrica.
1.1.12.3 Instalatii de protectie, impamantare si paratrasnet

Protectia impotriva atingerilor indirecte ale instalatiilor electrice se va face ca masura principala,
prin legarea la nulul de protectie, iar ca masura suplimentara legarea la pamant a tuturor partilor
metalice, care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care accidental ar putea ajunge sub
tensiune (constructiile metalice ale tablourilor electrice, carcasele metalice ale echipamentelor
electrice, tevi metalice, balustrade, etc.)
Masurile de protectie se vor aplica, concomitent, pentru toate receptoarele de energie electrica.
Schema de legare la pamant va fi de tipul TN-S, circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct
fata de nulul de protectie pana la tabloul de distributie unde se trece la sistemul TN-C.
Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform STAS
12604/4,5 si nu se va intrerupe.
Priza de pamant este realizata la gospodaria electrica si este comuna pentru instalatiile electrice si
de paratrasnet si va avea o rezistenta de dispersie de maxim 1 Ohm.
Priza de pamant va fi constituita din armatura metalica a structurii de beton armat a constructiei , la
care se va racorda centura interioara de impamantare prin minimum 2 piese de separare.
In situatia in care priza de pamant naturala a constructiei nu asigura o rezistenta de dispersie
corespunzatoare se va realiza in completare o priza de pamant artificiala.
Prizele de pamant artificiale se vor executa din conductor OLZn 40x4 mm, montata ingropat la 0,8
m adancime si electrozi din teava OLZn 2,5 “ si I=3 m, amplasati echidistant la minim 6 m si la o
distanta minima de 1,5 m fata de cladire.
Priza de pamant pentru instalatiile fotovoltaice se va executa cu conductor OLZn 40x4 mm
montata ingropat la 0,8 m adancime , la care se vor racorda stalpii de sustinere a modulelor cu
panouri fotovoltaice, cutiile de conexiune CC, cutiile de alimentare CA si stalpii de iluminat exterior.
Se va masura si verifica rezistenta de dispersie a prizei de pamant, a carei valoare trebuie sa fie
conform prevederilor normativului I7-2011 si STAS 12604/5-90. In caz contrar priza de pamant
artificiala se va extinde cu un numar de electrozi verticali si orizontali, pana la atingerea valorii
impuse prin Normativul I7-2011.
Se va realiza legarea la priza de pamant a instalatiei interioare de protectie, a tablourilor electrice
si a instalatiei de paratrasnet.
Pentru protectia impotriva tensiunilor atmosferice , la gospodaria electrica a fost prevazut un
sistem de protectie cu dispozitiv de amorsare tip PDA Prevectron 2, tip TS2.10, cu raza de
protectie Rp=26 m, montat pe acoperisul constructiei pe un catarg metalic h=5m.
Page 18 of 106
Coborarea la priza de pamant a instalatiei de paratrasnet se va realiza cu conductoare platbanda
Ol-Zn 25x4 mm, racordarea coborarilor cu priza de pamant realizandu-se prin intermediul a doua
piese de separatie.
1.1.13 Drumuri si platforme
1.1.13.1 Recomandari privind tehnologia de executie

Pentru realizarea obiectivelor prevazute in cadrul proiectului, sunt necesare a fi executate
urmatoarele lucrari:
 Realizarea podetului tubular;
 Lucrari de terasamente;
 Asternerea stratului de 7 cm de nisip compactat;
 Asternerea a 25 cm de balast compactat;
 Asternerea hartiei Kraft;
 Turnarea dalei de beton de ciment BcR 4.5
 Realizarea rosturilor de dilatare si contractie
Lucrarile ce se vor realiza vor respecta in totalitate caietele de sarcini incluse in prezenta
documentatie.
Stratul din beton BcR 4.5 se va executa intr-un singur strat, cu grosimea prevazuta in proiect.
Pe fundatia de balast verificata si receptionata conform caietului de sarcini se vor monta longrine
metalice care sa asigure realizarea grosimii stratului, indicata in proiect.
Asezarea longrinelor se va face atat in plan cat si in inaltime, pe traseul si la cotele prevazute in
proiect, la distante de cel mult 25 m.
Inainte de asternerea betonului, suprafata stratului de fundatie din balast va fi stropita cu apa,
pentru a impiedica absorbtia apei din beton.
Betonul adus la locul de punere in opera va fi descarcat in doua cordoane si asternut cu
repartizoare adecvate care sa asigure omogenitatea si repartitie uniforma a betonului pe toata
latimea fundatiei.
Betonul va fi repartizat in grosime constanta si egala cu cea stabilita pe tronsonul experimental,
astfel incat dupa compactare si finisare sa se obtina grosimea stratului, indicata in proiect.
Inainte de a se trece la compactarea betonului se va verifica grosimea si suprafata stratului, cu
dreptarul, efectuandu-se corecturile necesare.
Compactarea betonului se va face imediat dupa asternere, respectand componenta atelierului de
compactare si numarul de treceri stabilit pe sectorul experimental. Lungimea unui tronson de beton
ce urmeaza a fi compactat, trebuie sa fie de maximum 50 m, astfel incat compactarea sa fie
terminata la cel mult 2,5 ore de la prepararea betonului.
Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi si daca acestea nu pot fi evitate (ploaie
intensa, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton mai mari de 1 h si jumatate)
sau la sfarsitul unei zile de lucru, oprirea betonarii se face cu un rost transversal de contact.
Betonul gresit preparat sau gresit pus in opera se va indeparta din lucrare.
Lucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte atunci cand se ivesc urmatoarele conditii
meteorologice defavorabile:
 temperaturi ale aerului mai mici de +5oC;
 temperaturi exterioare mai mari de +30oC concomitent cu umiditatea relativa a aerului mai
mica de 40%;
Page 19 of 106
 ploaie intensa, vant puternic.
Pe timp friguros 0° +5°C se poate prevedea utilizarea de accelerator de priza si/sau de intarire insa
numai cu avizul unui laborator de specialitate si sub un control competent din partea santierului.
De asemenea, se poate lua in considerare si folosirea apei calde la prepararea betonului.
Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5°C continuarea sau oprirea betonarii se va face
pe baza prognozei meteorologice pe urmatoarele 24 ore (temperatura si vant).
In cazul cand temperatura coboara sub +5oC si exista pericol de inghet in urmatoarele 24 ore,
lucrarile vor fi oprite.
Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0°C, in primele 24 ore de intarire a
betonului deja pus in opera, se vor lua masuri de protejare a acestuia, prin pastrarea unei
temperaturi a betonului de cel putin +5°C.
La betonarea pe timp calduros se va acorda o atentie deosebita deshidratarii superficiale si fisurarii
betonului. In acest scop se va acorda o atentie deosebita aplicarii produsului de protectie si
eventual chiar dublarea grosimii peliculei.
Daca apare riscul deshidratarii superficiale a betonului datorita vantului sau a unei umiditati relative
scazute a aerului, se vor lua masuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va dispune
oprirea betonarii.
Temperatura betonului proaspat, inainte de punerea in opera trebuie sa fie de maxim +30°C.
Pentru scaderea temperaturii betonului, la prepararea acestuia, se poate folosiri apa racita.
Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20°C si umiditatea relativa este mai mica de
50% se vor lua masuri de mentinere a umiditatii la nivelul fundatiei de balast sau de piatra sparta,
iar produsul de protectie se va aplica in doua straturi succesive.
Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +30°C si umiditatea relativa este mai mica de
40% betonarea se va face numai cu luarea urmatoarelor masuri speciale: racirea apei, protectia
imediata a betonului cu prin acoperirea cu copertine.
1.1.13.2 Descrierea solutiei adoptate
Descrierea solutiei adoptate in plan

In cadrul proiectul tehnic, platforma si drumul de acces, au fost proiectate astfel incat sa fie
asigurat fluxul tehnologic al masinilor de trafic greu in jurul cladirii centralei fotovoltaice.
Platforma de beton are o suprafata de 743 mp, iar drumul de acces o suprafata de 250 mp.
Traseul pe zona platformei de beton are o lungime de 38.00 m.
Pentru determinarea stratului de umpluturi si sol vegetal precum si pentru studierea stratificatiei
nivelului apei subterane au fost efectuate foraje din care s-au recoltat probe tulburate si
netulburate, ce se regasesc in studiul geotehnic.
Sistemul rutier pentru platforma s-a adoptat in conformitate cu prevederile “Normativului pentru
dimensionarea sistemelor rutiere rigide si suple”, indicativ NP 116-04 si cu „Normativul pentru
proiectarea,executarea si receptionarea drumurilor industriale,”indicativ C79-80,astfel:
 23 cm dala de beton de ciment BcR 4.5;
 Hartie Kraft;
 25 cm strat de balast compactat;
 7 cm substrat de nisip compactat;
Descrierea solutiei adoptate in profil longitudinal
Page 20 of 106
Platforma de beton are o lungime de 38 m, iar latimea este de max.22 m.
Drumul de acces are o lungime de L = 56 m, si o latime a partii carosabile de 5,00, cu cate o
banda pe fiecare sens de circulatie de 2.50 m.
In profil longitudinal, pe sectiunea A-A, s-au folosit raze in plan vertical de 1250 m, iar declivitatile
liniei rosii se incadreaza intre 1.06% si 1.44 % .
In profil longitudinal, pe sectiunea B-B, nu s-au folosit raze de racordare verticala, iar declivitatile
In profil longitudinal, pe sectiunea C-C, nu s-au folosit raze de racordare verticala, iar declivitatile
Descrierea solutiei adoptate in profil transversal

Platforma de beton este amenajata in profil transversal cu pante cuprinse intre 0.6% si 2%.
Scurgerea apelor pluviale de pe platforma betonata respecta pantele din planul de amenajare
verticala, colectarea lor facandu-se in rigola perimetrala de garda apoi in Canalul ANIF.
Pe drumul de acces sectiunea in profil transversal a fost proiectata cu o panta unica de 2%.
Dupa turnarea betonului, se vor taia rosturile de contractie longitudinale, precum si cele de
contractie si dilatatie transversale, in conformitate cu plansa DET-001, ce a fost proiectata in
concordanta cu STAS 183-1/1995.
Podet tubular Ǿ 500 mm

Drumul de acces catre centrala electrica traverseaza un canal ANIF existent. In cadrul proiectului
s-a proiectat un podet tubular L= 6.00 m si Ǿ500 mm, care este prevazut cu timpane de beton
C30/37. Tuburile de beton Ǿ500, vor fi montate pe un strat de balast de 20 cm si pe un strat de 10
cm de beton de fundatie.
In amonte si aval de podetul proiectat, fundul canalului ANIF s-a pereat pe o lungime de 20m, cu o
saltea din piatra bruta, in vederea evitarii colmatarii podetului.
4. OBLIGATII GENERALE
1.7 INTRODUCERE
Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu
acordul Proiectantului si Inginerului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde
sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri este necesar si acordul scris al Inginerului.
In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Inginerul poate da dispozitii pentru
intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe
cheltuiala Antreprenorului..
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de
înlocuire trebuie motivată de Antreprenor şi aprobată de către Proiectant şi Inginer.
Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de Conditiile Generale de Contract si de Legea
Page 21 of 106
nr. 10/1995 modificata cu legea 123/2007-publicata in Monitorul Oficial nr. 307/9mai 2007.
Acestea includ rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie
aprobata si inregistrata de el.
1.8 ABREVIERI SI ACRONIME
ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

ANIF Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare
BCA Beton Celular Autoclavizat
B.A. Beton armat
CTC Control Tehnic de Calitate
EN Norma Europeană (NE)
GCC Condiţii Generale de Contract
ISC Inspecţia de Stat în Construcţii
ISCIR Inspecţia de Stat pentru Cazane sau recipienţi
sub presiune şi Instalaţii de Ridicat
ISO Organizaţia de Standardizare Internaţională
MLPAT Ministerul Lucrărilor Publice şi AmenajăriiTeritoriale
NP Normativ de proiectare
prEN Standard European în pregătire
PSI Paza şi Stingerea Incendiilor
QA Asigurarea Calităţii
(PAC) Plan de asigurare a calitatii
(PC) Plan de control
PIF Punere in functiune
SR EN Standard Romanesc bazat pe Standard European
STAS Standard de Stat Romanesc
STI Standard Industrial
CEN Comitetul European pt. Standardizare (The European Comittee for
Standardization)
B.C. Buletinul Constructiilor
BRML Biroul Roman de Metrologie Legala
1.9 AMPLASAMENTUL LUCRARII
1.1.14 Utilitati existente

Acest capitol se refera fara a se limita la toate acele utilitati (retele, fie cabluri fie conducte, atat
aeriene cat si subterane) ce se afla atat in amplasamentul lucrarilor cat si in imediata sa
vecinatate, sau care pot fi influentate sau pot influenta desfasurarea in conditii normale a
activitatilor administratorilor lor in prestarea serviciilor.
Antreprenorul va avea obligatia sa organizeze intalnirile cu detinatorii de utilitati, precum si ceilalti
proprietari de retele edilitare care sunt afectati de executia lucrarilor ori de cate ori este necesar, sa
asigure contracte de asistenta tehnica cu toti detinatorii de utilitati pentru a evita avariile incidentale
Page 22 of 106
sau devierile inutile si implicit costuri suplimentare pe care nu le poate solicita Beneficiarului.
Inaintea inceperii sapaturilor, Antreprenorul trebuie sa obtina toate aprobarile companiilor utilitare
care se intersecteaza sau merg in paralel cu sistemul de conducte, si sa informeze despre intentia
de incepere a lucrarilor daca este necesar in concordanta cu toate regulamentele si legile locale.
In plus Antreprenorul va obtine toate informatiile disponibile de la aceste companii utilitare si de la
altele daca este necesar, referitor la amplasarea retelelor de utilitati cunoscute de-a lungul
traseelor tuturor conductelor care trebuiesc pozate.
Antreprenorul este responsabil pentru localizarea precisa a utilitatilor (chiar folosind un detector),
iar in timpul executarii lucrarilor va lua toate masurile pentru evitarea provocarii de pagube
acestora.
Unde este necesar, acestea vor fi sprijinite in timpul sapaturilor si executiei sistemului. Aceasta
operatie se va executa conform instructiunilor proprietarului utilitatilor respective.
Daca apar pagube ale acestor utilitati in timpul lucrarilor, Antreprenorul va raspunde in fata
autoritatilor si va lua masuri pentru remedierea acestora. Antreprenorul va suporta costul intregii
reparatii ale utilitatilor avariate, fie din asigurari fie din resurse proprii.
1.1.15 Mentinerea in functiune a utilitatilor

Lucrările vor fi planificate şi executate în aşa fel încât alimentarea cu apă si colectarea apei uzate
vor funcţiona în continuare doar cu scurte întreruperi şi doar cu aprobare scrisă de catre
Beneficiar.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru a asigura cooperarea continuă cu
Beneficiarul, permiţându-i acestuia să opereze şi să întreţină reteaua de distributie a apei, reteua
de canalizare si staţiile de pompare existente pe toată perioada implementării lucrărilor.
La predarea amplasamentelor se va tine cont de prevederile avizelor administratorilor de retele
privind participarea reprezentantilor acestora. Orice lucrare care se va desfasura in conditii limitate
de cerintele unui avizator va fi urmarita corespunzator de personalul calificat al antreprenorului
astfel incat:
 Inainte de inceperea lucrarilor sa se asigure materialele, utilajele si echipamentul
corespunzator cat si personalul calificat
 Sa se limiteze restrictiile de furnizare a serviciilor (alimentare cu apa, canalizare,
alimentare cu energie electrica, telefonie, s.a.)
 Sa se asigure prezenta reprezentantilor administratorilor respectivelor retele asa cum se
impune
 Sa nu fie afectate lucrarile existente, decat in masura in care este prevazut in proiect.
Antreprenorul îşi va restricţiona lucrul pe şantierele alocate lui, şi va păstra şantierele, drumurile de
acces, pentru a permite Beneficiarului şi celorlalţi să poată avea acces pentru operarea zilnică.
1.1.16 Posibile obstructii

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru a depasi efectele blocajelor/obstructiilor
posibil de intalnit in timpul lucrarilor de constructie, in special:
 Obiecte ingropate (ziduri, fundatii, etc.)
 Strazi inguste, sapaturi adanci, conditii precare ale solului
 Utilitati ingropate (ex. cabluri electrice si de telefon, canale colectoare de suprafata,
conducte principale de furnizare a apei, sisteme de incalzire si conducte de gaze)
 Managementul si re-directionarea traficului.
Antreprenorul cunoscand amplasamentul are responsabilitatea de a inlatura orice obstacol, fara a
produce daune tertilor, fara cheltuieli/costuri suplimentare fata de costurile/cheltuielile prevazute in
Page 23 of 106
oferta sa.
Prin alegerea tehnologiei de executie, Antreprenorul se va asigura ca nu se vor inregistra pagube
asupra cladirilor, drumurilor, aleilor, altor constructii, conducte de utilitati ingropate etc.
Antreprenorul va realiza si oferi o stransa coordonare cu autoritatile locale (sau alte autoritati dupa
caz, ex drumurile nationale - CNADR) statutare si de administratorii de utilitati in timpul lucrarilor
de constructie.
1.10 ORGANIZAREA DE SANTIER
1.10.1 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI

Panourile de afisaj vor trebui sa respecte legislatia specifica in vigoare (Normă metodologică din
26/08/2005 de aplicare a Legii nr. 50/1991 cu modificarea si completarea Normelor metodologice
privind autorizarea executarii lucrărilor de construcţii prin Ordinul 1867/16-07-2010) si in care vor fi
declarate termenele de incepere si finalizare a obiectivului de investitie.
1.10.2 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA

Antreprenorul va elabora proiectul de organizare de santier si va obtine autorizatia pentru lucrarile
prevazute in acesta, pe cheltuiala sa, in conformitate cu prevederile legii 50/1991 cu completarile si
modificarile in vigoare. (a se consulta si capitolul 4 Documentele Antreprenorului).
1.11 EXECUTIA LUCRARILOR
1.11.1 MATERIALE
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea caracteristici si
tolerante conform standardelor în vigoare sau altor prescriptii tehnice de calitate aplicabile, in
vigoare.
Materialele si produsele utilizate trebuie însotite de certificate de calitate, cu toate rezultatele
verificarilor si încercarilor la care se supun conform standardelor si vor fi omologate sau
agrementate tehnic dupa caz in Romania, conform legii nr.10/1995 modificata cu legea 123/2007
publicata in M. Oficial nr. 307/9 mai 2007 si H.G. nr.766/10.12.1997 completat cu HG 1231/2008
publicat In M. Oficial nr. 691/10.10.1998. Suplimentar, pentru materialele asociate cu conductele
de apa potabila, va trebui obtinut un aviz din partea Ministerului Sanatatii.
Toate echipamentele şi materialele furnizate vor fi noi si concepute astfel încât să asigure cerintele
de operare eficienta, în orice fel de condiţii de lucru (presiunea, temperatura, umiditatea, frecarea,
sarcinile, vibraţiile, intensitatea curentului etc, inclusiv variaţiile de temperatură din mediul
ambiant) si sa corespunda cerintelor legislaţiei româneşti privitoare la construcţie, precum şi
prevederilor tuturor normelor, normativelor si standardelor cerute în construcţii si instalatii, de
legislaţia în vigoare din România.
Echipamentele şi materialele trebuie să deţină clasă de calitate corespunzatoare, să respecte
standardele de construcţie, proiectare şi fabricaţie. Toate echipamentele care execută operaţiuni
similare trebuie să fie de acelaşi tip şi perfect interschimbabile pentru a limita stocul necesar de
piese de schimb.
La montajul tuturor utilajelor si echipamentelor se vor respecata cu strictete toate indicatiile si
conditiile stipulate de Furnizori. Orice derogari, ajustari sau modificari ale acestora vor trebui
aprobate de Furnizor, Proiectant si Beneficiar.
Abaterile de executie din punct de vedere al gabaritelor pieselor si al calitatii materialelor folosite
se vor remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Page 24 of 106
Cerintele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera Antreprenorul de a realiza verificari/ încercari,
precum si de alte activitati pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii materialelor si
a executiei.
Antreprenorul este responsabil de includerea în lucrarile executate numai a materialelor si
componentelor fabricate conform standardelor internationale sau a standardelor si normativelor
emise de ASRO – Asociaţia de Standardizare din România. Orice materiale aprovizionate
pe santier sub cerintele standardizate, fie ca au fost sau nu receptionate înainte de expeditie, vor fi
înlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.
Inainte de a propune Proiectantului aprobarea înlocuirii unui material, articol sau ansamblu de
construcţie Antreprenorul va lua in calcul următoarele consideraţii minime :
 Conformitate deplină cu criteriile de proiectare, arhitecturală şi de inginerie, cu conceptele
de proiectare, şi cerinţele de performanţă;
 Cerinţe legate de dimensiuni fizice pentru satisfacerea limitelor de spaţiu arătate în desene;
 Permutabilitatea părţilor şi componentelor;
 Accesibilitate la întreţinere preventivă şi demolare şi înlocuire posibile
 Compatibilitate cu alte materiale, ansambluri şi componente;
 Conformare deplină cu toate cerinţele de aplicare a testelor;
 Conformitate deplină cu cerinţele de garanţie.
Acceptaterea înlocuirilor nu va elibera Antreprenorul de responsabilitatea sa din contract şi de
diferitele garanţii oferite in contract.
Materialele şi componentele vor fi depozitate astfel încât să se păstreze calitatea şi condiţiile de
standard cerute de contract. Nu se va permite contactul între materiale diferite între care pot
apărea reacţii galvanice/chimice sau deformatii mecanice.
Materialele şi componentele vor fi manipulate astfel încât să se evite orice daune sau contaminare
si în concordanţă cu toate recomandările aplicabile ale producătorului.
Utilizarea, instalarea, aplicarea sau fixarea materialelor şi componentelor se va face în
concordanţă cu recomandarile aplicabile ale producătorului. Unde este cazul, Antreprenorul se va
folosi de orice servicii tehnice consultative oferite de producători.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca specificatiile producatorului/furnizorului pentru diferite piese
si racorduri ale conductelor cu aceste din urma sunt compatibile (exemplu fara a se limita la
acesta: „indicele de fluiditate al racordurilor...”)
Antreprenorul va verifica indicatiile minime privind: tipul, calitatea şi normele racordurilor şi pieselor
propuse şi se va asigura de respectarea toleranţelor pentru dimensiunile geometrice ale furniturii.
Pe toata durata Contractului, Antreprenorul va procura, întretine si folosi aparatura necesara
pentru probe, pregatirea si testarea materialelor.
In santier, bunurile se vor inspecta vizual, examinându-se atât concordanţa caracteristicilor tehnice
indicate pe produse/echipamente/transa de materiale, cu cele menţionate în documentaţia de
însoţire, cât şi starea fizică a bunurilor livrate, cu precizarea eventualelor deteriorări survenite în
timpul transportului.
Antreprenorul va refuza livrarea in santier a acelor materiale al caror aspect vizual/etichetare nu
este corespunzatoare cerintelor standardelor si normelor in vigoare.
Antreprenorul va efectua testele de garanţie pentru demonstrarea parametrilor de garanţie
solicitaţi.
1.11.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ

Antreprenorul va trebui să asigure pe întreaga perioadă a instalării echipamentelor asistenţă
Page 25 of 106
tehnică, va superviza şi va asigura testarea bunurilor livrate în conformitate cu prevederile
contractului.
In cazul unei livrări neconforme, i se poate cere Antreprenorului, pe cheltuiala sa, să returneze
Furnizorului/producatorului bunurile respective pentru inspecţie şi/sau participarea la testare a
inginerului inspector.
Antreprenorul va fi responsabil, pentru punerea în funcţiune a echipamentelor furnizate. Toate
reperele vor avea etichete clare în limba română, cu o scurtă descriere şi numărul de reper.
Echipamente vor fi furnizate împreună cu o documentaţie tehnică însoţitoare în limba română care
va cuprinde minim următoarele:
 Agrement tehnic dupa caz;
 Standardele ISO, DIN, UNI, CEN; Standardul de producţie
 Carte tehnică;
 Caiete de sarcini pentru montaj;
 Instrucţiuni de punere în funcţiune;
 Instrucţiuni de exploatare;
 Instrucţiuni de montaj;
 Instrucţiuni de asamblare (dacă este cazul);
 Certificate de atestarea calităţii;
 Inregistrările privind testele, verificările şi controalele;
 Specificaţia pieselor de primă dotaţie
 Desen de ansamblu, cu dimensiuni de gabarit;
 Detalii pentru subansamble (dacă este cazul);
 Detalii piese înglobate în parte de construcţie (dacă este cazul);
 Detalii de repere (dacă este cazul);
 Protectia munci;
 Garantia producerii pieselor de schimb pentru cel putin 10 ani.
Recepţia echipamentelor si a documentelor însoţitoare se va face, de catre Antreprenor, în
conformitate cu legislaţia română în vigoare, (HG 51/96 – privind aprobarea Regulamentului de
recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalaţii tehnologice şi a punerii în funcţiune a
capacităţilor de producţie) .
La recepţia echipamentelor Antreprenorul va încheia acte ce vor atesta următoarele:
 data recepţiei;
 documentele însoţitoare ale echipamentelor şi eventuale lipsuri faţă de cerinţele
contractului de furnizare;
 starea coletelor (se va consemna dacă acestea prezintă lovituri, deteriorări);
 modul de protejare a suprafeţelor de etanşare şi a axelor de cuplare, precum şi starea
acestora.
Orice bunuri care vor fi găsite, după livrarea pe şantier, ca fiind inferioare standardului, chiar dacă
au fost inspectate înaintea expedierii, vor fi înlocuite pe cheltuiala Antreprenorului.
Antreprenorul va garanta din punct de vedere calitativ, constructiv şi funcţional echipamentele
livrate.
Antreprenorul va prevedea piese de schimb şi consumabile.
1.11.3 PERSONAL
Antreprenorul este incurajat, in masura in care este posibil si rezonabil, sa angajeze personal si
forta de munca care sa aiba calificare si experienta corespunzatoare. Responsabilitatea privind
Page 26 of 106
angajarea, instruirea si perfectionarea personalului cade in sarcina exclusiva a Antreprenorului.
1.11.4 UTILAJE SI AUTO
UTILAJE MOTORIZATE
Contractorul va procura utilaje care trebuie sa fie eficiente si potrivite pentru a asigura o calitate
satisfacatoare a lucrarilor si un randament care vor asigura incheirea Lucrarilor in intervalul de timp
stipulat in Documentatia de Atribuire. Daca in orice moment astfel de utilaje par sa fie ineficiente,
nepotrivite sau insuficiente pentru asigurarea calitatii lucrarilor necesare sau data limita de
incheiere a lucrarilor, Inginerul poate cere Contractorului sa creasca eficienta, sa schimbe
caracterul sau sa inchirieze utilaje aditionale, iar Contractorul se va conforma unui astfel de ordin.
Daca Inginerul nu da un astfel de ordin, atunci Contractorul nu va fi eliberat de obligatiile sale de a
asigura calitatea Lucrarilor si perioada de executie.
Utilajele motorizate vor fi proiectate pentru a face fata exploatarii continue pe perioade prelungite
cu masuri minime de intretinere.
Antreprenorul va verifica posibilitatea utilizarii lubrifiantilor folositi initial si specificati in manualul de
intretinere in conditii de exploatare prelungita la temperaturi ambientale maxime fara ca acestia sa
se supraincalzeasca.
DISPOZITIVE DE PROTECTIE SI ETICHETE

Utilajele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru a evita ranirea de persoane, si pentu a
corespunde regulamentelor de siguranta europene.
Sistemele vor fi prevazute cu dispozitive de protectie corespunzatoare, pentru toate componentele
motorizate. Toate piesele rotative si oscilante, curelele de transmisie etc. vor fi acoperite conform
instructiunilor de utilizare si intretinere ale fabricantului cat si conform cu normele de protectia si
securitatea muncii.
Desi dispozitivele de protectie vor fi realizate corespunzator si durabil, acestea vor fi usor de
inlaturat pentru a se realiza accesul la Instalatii. Dispozitivele de protectie vor fi proiectate astfel
incat accesul la lagare, puncte de lubrifiere, aparataj etc. sa se realizeze cu usurinta.
Furnizarea si aplicarea etichetelor de avertizare pentru toate utilajele actionate automat, existente
anterior sau noi, vor fi in grija Antreprenorului.
Toate informatiile de indentificare si etichetele de avertizare vor fi in limba romana.
Dispozitivele de protectie ale utilajelor vor fi executate din plasa sudata din otel inxodabil sau din
alte materiale rezistente la coroziune dupa caz.
MARCAREA UTILAJELOR
Pe fiecare utilaj, instalatie, instrument si rezervor vor fi montate placi (de aproximativ 120x80mm)
realizate din materiale rezistente la apa si durabile, cupru sau otel inoxidabil, ce vor indica tipul,
randamentul si alte caracteristici specifice; textul va fi scris in limba romana, se vor stipula
deasemeni producatorul, tipul, anul de fabricatie, numarul de serie si parametrii de exploatare
importanti. Placile vor fi fixate in locuri vizibile, cel mai tarziu in etapa de asamblare. Daca utilajele
nu sunt vizibile sau accesibile, vor fi furnizate placi suplimentare care vor fi plasate in locuri vizibile.
Placile de informare, sagetile ce indica directia de curgere sau panourile de instructiuni pentru
conducte lungi vor fi plasate, cu aprobarea Inginerului in locuri vizibile, la inceputul sau la capatul
sectiunilor de conducta, indicatoarele fiind fixate in sectiuni importante din punct de vedere al
exploatarii.
Fiecare utilaj va primi un numar unic de identificare acordat de comun acord cu Inginerul.
Culoarea si marimea scrisului pe indicatoarele sub forma de placi sau benzi vor fi alese de comun
acord cu Inginerul.
Toate utilajele si echipamentele trebuie sa respecte Directiva europeana 98/37/CE care solicita ca
Page 27 of 106
acestea sa poarte marca CE si sa fie insotite de documentatia adecvata si sa fie certificate TUV
sau similar.
1.12 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA

INCENDIILOR
Antreprenorul este obligat sa respecte legislatia in vigoare privind sanatatea si securitatea muncii,
prevenirea si stingerea incendiilor. In acest scop Antreprenorul va organiza /pune la dispozitie la
santierul deschis cat si in locatia organizarii de santier cele prevazute in aceasta legislatie.
Antreprenorul va urmari actualizarea continua a tuturor procedurilor legate de SSM si PSI in
conformitate cu schimbarile ce survin in legislatie astfel incat la orice moment documentele sale
privind aceasta sa fie corect intocmite.
In subcapitolele urmatoare sunt enumerate cateva din cele mai importante prevederi in acest sens,
lista ne fiind restrictiva. Acest capitol se va citi impreuna cu toate capitolele de specialitate la care
se prevad lucrari/masuri speciale legate de SSM si PSI.
1.12.1 ACTE NORMATIVE

LEGE nr. 319/2006, actualizata in 25-09-2010. Cu Normă metodologică din 11/10/2006 de
aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006 actualizate si completate prin Hotararea nr.955/2010
publicata in Monitorul Oficial, nr.661 din 27.09.2010.Cuprinde: Dispozitii generale; Domeniu de
aplicare; Obligatiile angajatorilor; Obligatiile lucratorilor; Supravegherea sanatatii; Comunicarea,
cercetarea, inregistrarea si raportare evenimentelor; Grupuri sensibile la riscuri; Infractiuni;
Contraventii; Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu; Dispozitii finale.
HOTĂRÂRE nr. 1425 din 11 octombrie 2006- publicat in M. Oficial nr. 882/oct. 2006 cu
modificarile si completarile prin Hotararea nr.955/2010 publicata in Monitorul Oficial, Partea I
NR.661 DIN 27.09.2010. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.Cuprinde: Dispozitii generale; Autorizarea functionarii
din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca; Servicii de prevenire si protectie;
Organizarea si functionarea comitetului de securitate si sanatate in munca; Instruirea lucratorilor in
domeniul securitatii si sanatatii in munca; Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific;
Comunicarea si cercetarea evenimentelor, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a
incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale;
Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire in domeniul securitatii si
sanatatii in munca; Anexe.
HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006- publicata in M. Oficial, Partea I nr. 252/martie 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;
Intocmirea planului propriu de securitate si sanatate, evaluare nivelului de risc la locurile de
munca.
HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 380 din
03/05/2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile
generate de zgomot. Cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru
sanatatea si securitatea lor,generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, in special
impotriva riscurilor pentru auz.
HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 683/august 2006
privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
Prezenta Hotarare stabileste semnalul de interzicere, semnalul de avertizare, semnalul de
obligativitate, semnalul de salvare sau de prim ajutor, semnalul de indicare, panourile de
semnalizare, culoare de securitate, semnale luminoase, semnale acustice, comunicarea verbala,
gest-semal-miscare si pozitia bratelor/sau a mainilor intr-o forma codificata.
HOTĂRÂRE nr. 1028 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 710/august 2006 privind
Page 28 of 106
cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare. Angajatorii au obligatia de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a
evalua conditiile de securitate si sanatate oferite lucratorilor, in special in ceea ce priveste
eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala.
HOTĂRÂRE nr. 1048 din 9 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 722/august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. Prin echipament individual de protectie
se intelege orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru al proteja impotriva
unuia ori mai multor riscuri care ar outea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de
munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop.
HOTĂRÂRE nr. 1050 din 9 august 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din
29/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din
industria extractivă de foraj. Angajatorul trebuie sa se asigure ca este intocmit si tinut la zi un
document referitror la securitate si sanatate care indeplineste cerintele prevazute la art.7,12,16,17
din Legea 319/2006.
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care
prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.In intelesul prezentei
hotarari ,prin manipularea manuala a maselor se intelege orice tip de transport sau sustinere a
unei mase de catre unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingera ,tragerea,
purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorita caracteristicilor acesteia sau conditiilor
ergonomice necorespunzatoare, prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare.
privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi
expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive. Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnice si
/sau organizatorice corespunzatoare respectand urmatoarele principii de baza; -prevenirea formarii
atmosferelor explozive sau acolo unde natura activitatii nu o permite, evitarea aprinderii
atmosferelor explozive si limitarea efectelor daunatoare ale unei explozii in vederea asigurarii
sanatatii si securitatii lucratorilor.
HOTĂRÂRE nr. 1091 din 16 august 2006- publicat in M. Oficial, Partea I nr. 739/august
2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă. Prezenta hotarare
stabileste: stabilitatea si rezistenta cladirilor; instalatiile electrice din cladiri;cai si iesiri de urgenta;
detectarea si prevenirea incendiilor; ventilatia locurilor de munca in spatii inchise; temperatura din
incaperi; iluminatul natural si artificial; pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor;
ferestre si luminatoare; usi si porti; caile de circulatie; massuri specifice pentru scari rulante si
transportoare; incaperi pentru odihna instalatii sanitare; vestiare si dulapuri pentru imbracaminte;
dusuri, chiuvete, cabine de wc-uri etc.
07/09/2006privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici
în muncă.Prevederile prezentei hotarari se aplica pentru toate activitatile in care lucratorii datorita
activitatii profesionale ,sunt expusi sau risca sa fie expusi la agenti biologici.
06/09/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor
împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de
munca.Angajatorul este obligat sa reinoiasca periodic evaluarea riscurilor si in mod obligatoriu la
orice modificare a conditiilor de munca prin care poate fi influentata expunerea lucratorilor la agenti
cancerigeni sau mutageni.
11/09/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscuri generate de câmpuri electromagnetice.Prezenta hotararese refera la riscurile pentru
sanatatea lucratorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului
Page 29 of 106
uman, provocate de circulatia curentilor indusi si de absortia de energie, precum si de curentii de
contact.
HOTĂRÂRE nr. 1146 din 30 august 2006- publicat in M. Oficial nr. 815/oct. 2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă. Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca
echipamentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei
verificari initiale ,dupa instalare si inainte de prima punere in functiune si a unei verificari dupa
montare intr-un loc de munca nou sau pe un nou amplasament efectuate de persoane competente
,in conformitate cu legislatia si /sau practicile nationale, in scopul asigurariiunei instalatii corecte si
a bunei functionari a acestor echipamente de munca.
HOTĂRÂRE nr. 1218 din 6 septembrie 2006 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 845
din 13/10/2006 Privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici.Cerintele
minime de securitate si sanatate in munca prevazute de prezenta hotarare se aplica in cazul in
care agentii chimici periculosi sunt prezenti sau pot fi prezenti la locul de munca , cu respectarea
prevederilor privind masurile de protectie impotriva radiatiilor ionizante aplicabile agentilor chimici.
HOTĂRÂRE nr. 1876 din 22 decembrie 2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81
din 30/01/2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru
protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru sanatatea si securitatea la care apar sau pot sa
apara datorita expunerii la vibratii mecanice si se aplica activitatilor in exercitarea carora lucratorii
sunt sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice in timpul activitatii.
HOTARARE nr. 355/2007 actualizata in 21-01-2008 cu HG 37/2008 Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 45 din 21/01/2008 privind supravegherea sanatatii lucratorilor. Prezenta
hotarare stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile
pentru securitate si sanatate , pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu nboli profesionale
cauzate de agenti nocivi, chimici, fizici, fizico –chimici sau biologici, caracteristici locului de munca,
precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca.
Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata de catre medicii specialisti de medicina a
muncii.
HOTARARE nr. 510/2010din 02/06/2010 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 25/06/2010.Prevederile prezentei hotatari se
aplica activitatilor in care lucratorii sunt expusi sau este posibil sa fie expusi, prin natura lor, la
riscuri generate de radiatiile optice artificiale si se refera la riscurile pentru sanatatea si securitatea
lucratorilor, generate de efecte nocive pentru ochi si piele ale expunerii la radiatii optice artificiale
HOTARARE nr. 600/2007din 13/06/2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 473 din 13/07/2007.Prevederile prezentei hotarari au drept
scop asigurarea protectiei tinerilor impotriva exploatarii economice,oricarei munci susceptibile sa
dauneze securitatii sanatatii sau dezvoltarii lor fizice, psihologice,morale ori sociale sau sa
pericliteze educatia acestora si se aplica oricarei persoane in varsta de pana la 18 ani care au
incheiat un contract individual de munca in conformitate cu legislatia in viguare.
ORDIN nr. 455/2010 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din 14/06/2010 pentru
constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a
documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 411
din 21/06/2010
ORDIN nr. 3/2007 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei din 03/01/2007 privind
aprobarea Formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM Publicat in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 70 din 30/01/2007. Prezentul ordin aproba modelul formularului pentru
inregistrarea accidentului de munca si modelul anexei pentru inregistrarea finalizarii incapacitatii
temporare de munca.
LEGE nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale,
Page 30 of 106
republicata in 2009. Asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale reprezinta o
asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si
cuprinde raporturi specifice pri care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii
sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a
bolii profesionale.
LEGE nr. 307/2006 din 12/07/2006 privind apararea impotriva incendiilor publicata in
M.Oficial nr. 633/iulie/2006 cu Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 788 din
18/09/2006.
O.U.G. nr. 70/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din
29/06/2009.Cuprinde:Dispozitii generale; Obligatii privind apararea impotriva
incendiilor;Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor; Serviciile de
urgenta voluntare si private; Raspunderea juridica; Dispozitii finale.
ORDIN nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor
publicat in Monitorul Oficial, Partea I mr.216 din 29.03.2007. Cuprinde:Continutul organizarii
activutatii de aparare impotriva incendiilor;Structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor;
Acte de autoritate, documente specifice si evidente privind apararea impotriva incendiilor;
Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca; Indeplinirea cerintei
esentiale”securitate la incendiu”; Stabilire la foc a constructiei; Limitarea izbucnirii, propagarii si
dezvoltarii incendiului si a efluentilor in interiorul si in afara incintei focarului de incendiu; Instalatii
aferente constructiilor si instalatiile tehnologice; Limitarea propagarii incendiului la constructiile
invecinate; Evacuarea utilizatorilor si securitaea fortelor de interventie; Masuri generale de
prevenire a incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor; Masuri generale de
prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis; Masuri generale de prevenire a
incendiilor la exploatarea cailor de evacuare;Masuri generale de prevenire a incendiilor in locuinte
unifamiliale/multifamiliale/gospodariile populatiei; Masuri generale de prevenire a incendiilor in
spatii destinate persoanelor cu dizabilitati/solicitantilor de azil; Echiparea si dotarea cu mijloace
tehnice de aparare impotriva incendiilor;Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de
actiune in caz de incendiu; Contolul respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor;Dispozitii
finale;Anexe.
HOTĂRÂRE Nr. 207 din 17 martie 2005-publicat in M. Oficial nr. 286/apr. 2005 privind
stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor pentru
introducerea lor pe piaţă actualizat cu Hotărârea nr. 1401/2010 publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 43 din 18/01/2011;
5. DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI
1.13 PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI.
Procedura de emitere, continutul si aprobarile legale pentru acest document sunt complet
prezentate in Legea 453/2001 care amendeaza Legea 50/1991-cu modificarea si completarea
Normelor metodologice prin Ordinul nr. 1867/16 iulie 2010 de aplicare a legii 50/1991 privind
Autorizarea executarii Lucrarilor de Constructii. Antreprenorul va elabora documentatia iar
Inginerul o va verifica. Documentul aprobat va fi inaintat si catre Autoritatea drumurilor, Politiei
Rutiere etc., pentru permisiunea de a lucra pe drumuri publice si aflarea conditiilor de indeplinit in
timpul executiei, si dupa aceea catre Primarie, pentru obţinerea Autorizatiei de Construire
specifica, legata de organizarea santierului.
Documentatia trebuie sa includa capitole pentru:
 Managementul de mediu;
 Sanatate si Securitatea muncii
 Declaratii cu procedurile pentru executarea unor lucrari complexe.
Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor
provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe
Page 31 of 106
terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe
domeniul public, continutul proiectului se prezinta astfel :
I. Piese scrise

1. Lista şi semnăturile proiectanţilor. Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor,
precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.
2. Memoriu. Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrărilor provizorii
- asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
- asigurarea racordării provizorii la reţelele de utilităţi urbane din zona amplasamentului;
- precizări cu privire la accese şi împrejmuiri;
- precizări privind protecţia muncii.
II. Piese desenate

Plan general
a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de
situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi
toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare realizării acesteia;
b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a execuţiei lucrărilor vor putea
fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Fiecare planşă prezentată în cadrul Secţiunii II Piese desenate va avea în partea dreaptă jos un
cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare
sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei,
data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
Intrucat Autorizatia de Construire, legata de Proiectul de Organizare a Execuţiei, trebuie obtinuta
inainte de inceperea oricaror lucrari pe Santier, Antreprenorul va coordona emiterea tuturor
documentelor mentionate anterior pentru evitarea intarzierilor in executia lucrarilor.
1.13.1 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Antreprenorul va trebui, intr-o perioada de o luna de la intrarea in vigoare a Contractului, sa
pregateasca si sa inainteze Inginerului spre aprobare un plan de management de mediu pentru
constructia lucrarilor. Planul va acoperi urmatoarele domenii, oferind propuneri asupra evitarii si
/sau reducerii surselor de poluare, printre altele:
 Grupuri sanitare pentru personalul de pe santier
 Indepartarea materialului in surplus excavat
 Poluarea apelor emisar cu petrol, apa poluata, materialele de constructie si chimicale
 Poluarea apelor subterane ca urmare a activitatilor de constructie
 Deversari din sistemele de canalizare ale santierului
 Zgomot
 Poluarea aerului
 Aspectul ingrijit al santierului
Antreprenorul va avea obligatia sa intocmeasca contracte de salubrizare pe durata executarii
lucrarilor cu societati abilitate (transport si depozitare deseuri, vidanjare toalete, preluare deseuri
reciclabile, etc). Antreprenorul va elabora un Plan de management de mediu care vizeaza impactul
potential asupra mediului produs de executia lucrarilor de constructie:
- modul si frecventa de depozitare si evacuare a materialelor rezultate din sapaturi sau
desfaceri de imbracaminti asfaltice, modul de depozitare a materialului excedentar;
Page 32 of 106
- daca este posibila reciclarea acestor materiale si modul de solutionar;
- modul de verificare si control a evitarii si indepartarii eventualelor scurgeri sau pierderi de
lichide de natura chimica, din clasa produselor petroliere si/sau combustibile, care au impact
nefavorabil asupra mediului;
- minimalizarea impactului echipamentelor si utilajelor grele, utilizate pe Santier, asupra
cetatenilor, surselor de apă freatică, cursurilor de apă de suprafaţă sau vegetatiei, prin
diminuarea zgomotului, prafului, emisiilor poluante sau scurgerilor de combustibil.
Antreprenorul va obtine toate aprobarile necesare pentru Planul de management de mediu, de la
autoritatile relevante in domeniu.
Antreprenorul va fi responsabil de toate problemele apărute în legătură cu procesarea,
îndepărtarea, transportul sau evacuarea deseurilor conform Legii protecţiei mediului aplicabilă.
În privinţa apei sau apei uzate rezultate din lucrări, inclusiv apă de curăţare, testare, dezinfecţie,
Antreprenorul se va conforma cerinţelor Standardului românesc NTPA – 002/2002-versiunea
consolidata, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor
direct in statii de epurare– sau NTPA – 001/2002 privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti
la evacuarea in receptori naturali (cursuri de apă).
Evacuarea apelor uzate de calitate incerta (fara efectuarea analizelor, care sa ateste conformitatea
cu normele anterior mentionate, inainte de evacuare) in canalizarea menajera sau in cursuri/luciu
de apa este strict interzisa fara aprobarea scrisa a administratorilor/proprietarilor acestora.
Costurile legate de evacuarea apei uzate sunt in sarcina antreprenorului.
Antreprenorul se va conforma cu conţinutul şi recomandările oricăror regulamente sau coduri de
practici naţionale sau locale privind controlul zgomotului şi prafului pe şantierul de construcţii.
Toate deşeurile produse din lucrarile de constructii, demolari , dezafactari sau sapatura, vor fi
îndepărtate şi transportate în locaţii adecvate conform regulilor locale si standardelor in vigoare
pentru materiale specifice. Toate costurile implicate în transport şi evacuarea deşeurilor vor fi
suportate de Antreprenor.
1.14 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI
1.14.1 GENERALITATI
Cartea tehnică a construcţiei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea,
execuţia, recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în timp a construcţiei.
Cartea tehnică se definitivează înainte de recepţia finală.
Cartea tehnică, după întocmire, se completează şi se păstrează pentru fiecare obiect de construcţii
de către Beneficiar sau, după caz, de către proprietar.
Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către Antreprenor pentru toate obiectele de
construcţii definitive, supuse regimului de autorizare a construcţiilor, indiferent de natura fondurilor
din care sunt finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor.
1.14.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE ÎN CARTEA TEHNICĂ

 Fişa de date sintetice.
 Capitolul A*): Documentaţia privind proiectarea.
 Capitolul B*): Documentaţia privind execuţia.
 Capitolul C*): Documentaţia privind recepţia.
Page 33 of 106
 Capitolul D*): Documentaţia privind exploatarea, repararea, întreţinerea şi urmărirea
comportării în timp.
 Jurnalul evenimentelor.
Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentaţiei de bază şi copiile
borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.
1.14.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI

Cartea tehnică a construcţiei conţine documentaţia de bază şi centralizatorul cu părţile sale
componente.
Documentaţia de bază va cuprinde capitolele enumerate mai sus.
Antreprenorul va participa la intocmirea Documentaţiei tehnice privind execuţia (cap. B) si la
intocmirea Documentaţiei tehnice privind recepţia (cap. C) cuprinzand:
Capitolul B:
 autorizaţia de executare a construcţiei;
 procesul-verbal de predare a amplasamentului şi reperului de nivelment general;
 înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuţiei lucrărilor,
precum şi celelalte documentaţii întocmite conform prescripţiilor tehnice, prin care se atestă
calitatea lucrărilor (rezultatul încercărilor efectuate, certificatele de calitate, condica de
betoane, registrul proceselor-verbale de lucrări ascunse, notele de constatare ale organelor
de control, registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier, procesele-verbale de probe
specifice şi speciale etc.);
 procesele-verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor şi structurii de rezistenţă,
procesele-verbale, de admitere a fazelor determinante;
 procesele-verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de
urmărire specială a construcţiilor, dacă este cazul, precum şi consemnarea citirilor iniţiale de
la care încep măsurătorile;
 expertize tehnice, verificări în teren sau cercetări suplimentare efectuate în afara celor
prevăzute de prescripţiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a
unor accidente tehnice produse în cursul execuţiei sau ca urmare a unor greşeli de execuţie;
 caietele de ataşament, jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, temperaturi
excesive etc.).
Capitolul C:
 procesele-verbale de recepţie (la terminarea lucrărilor şi cel final), precum şi alte acte
anexate acestora - pe care comisia de recepţie finală le consideră necesare a fi păstrate în
cartea tehnică a construcţiei;
 alte acte încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepţie, prin care se prevăd verificări
sau cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor obţinute şi a modului de rezolvare.
 Documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în timp (cap.
D) va cuprinde:
 prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcţiei, instrucţiunile
de exploatare şi întreţinere şi lista prescripţiilor de bază care trebuie respectate pe timpul
exploatării construcţiei, documentaţia de interpretare a urmăririi comportării construcţiei în
timpul execuţiei şi al exploatării;
 proiectele în baza cărora s-au efectuat, după recepţia finală a lucrărilor, modificări ale
construcţiei faţă de proiectul iniţial efectiv realizat;
Page 34 of 106
 actele de constatare a unor deficienţe apărute după recepţia executării lucrărilor şi măsurile
de intervenţie luate (procese-verbale de remediere a defectelor);
 proiectul de urmărire specială a construcţiei (încercare prin încărcare, urmărire în timp),
dacă este cazul;
 procesul-verbal de predare-primire a Instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de
urmărire specială a construcţiei încheiat între executant şi beneficiar, dacă este cazul;
 referatul cu concluziile anuale şi finale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă este
cazul;
 procesele-verbale de predare-primire a construcţiei în cazul schimbării proprietarului;
 jurnalul evenimentelor
Acolo unde este posibil, documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei vor putea fi
înregistrate electronic (scanate). Pentru obiectele de construcţie de mică importanţă cum ar fi
garduri, cabine poartă etc., cartea tehnică a construcţiei se rezumă la autorizaţia de construire,
procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi procesul-verbal de recepţie finală la
expirarea perioadei de garanţie, precum şi alte evenimente deosebite în viaţa construcţiei.
Actele ce formează documentaţia de bază a cărţii tehnice a construcţiei vor fi îndosariate pe
capitolele respective, în ordinea enumerării din prezentele norme, în dosare cu file numerotate,
prevăzute cu borderou şi parafate pe măsura încheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ
format din litera corespunzătoare capitolului (A, B, C, D) şi din numărul de ordine, în cifre arabe, al
dosarului.
Centralizatorul cărţii tehnice a construcţiei va cuprinde fişa statistică pe obiect, borderoul general al
dosarelor documentaţiei de bază şi copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.
1.14.4 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE

Evenimentele care se înscriu în jurnal se codifică cu următoarele litere functie de categoria
evenimentului:
 UC - rezultatele verificărilor periodice din cadrul urmăririi curente;
 US - rezultatele verificărilor şi măsurătorilor din cadrul urmăririi speciale, în cazul în care
implică luarea unor măsuri;
 M - măsuri de intervenţie în cazul constatării unor deficienţe (reparaţii, consolidări,
demolări etc.);
 E - evenimente excepţionale (cutremure, inundaţii, incendii, ploi torenţiale, căderi masive
de zăpadă, prăbuşiri sau alunecări de teren etc.);
 D - procese-verbale întocmite de organele de verificare, pe fazele de execuţie a lucrărilor;
 C - rezultatele controlului privind modul de întocmire şi de păstrare a cărţii tehnice a
construcţiei.
Evenimentele consemnate în jurnal şi care îşi au corespondent în acte cuprinse în documentaţia
de bază se prevăd cu trimiteri la dosarul respectiv, menţionându-se natura actelor.
1.15 DESENE POST-EXECUTIE

Desenele post-executie (ale situaţiei construite) vor contine toate planurile de executie revizuite
final si toate desenele suplimentare realizate de catre Antreprenor. Desenele standard vor fi
incluse doar daca sunt folosite pentru partea de Lucrari ce urmează să fie predată ca Desene post
executie.
Toate desenele post executie vor fi trimise in trei copii. Pentru instalatiile la care Antreprenorul va
intocmi Manuale de Operare, aceste trei copii vor fi:
 cele incluse in Manualele de Operare, pentru lucrarile mecanice si electrice;
Page 35 of 106
 dosare separate cu lucrari civile, trimise impreuna cu Manualele de Operare, pentru a
permite verificarea acoperirii totale a lucrarilor executate.
O copie electronica va fi trimisa suplimentar, cu forma finala a Desenelor post executie.
6. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ARHITECTURA

INTRODUCERE
Aceasta cerinta defineste standardele minime privitoare la lucrările de arhitectură, dar se pot
modifica sau completa cu acordul proiectantului. La executarea lucrărilor se vor utiliza materialele
consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de Executant şi aprobată de
către Proiectant şi reprezentantul Beneficiarului (dirigintele de şantier).
PREVEDERI LEGALE
Rolul diferitelor părţi implicate în proiect este definit de Legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul
Proiectantului când stipulează că orice modificare a proiectului original trebuie aprobată şi
înregistrată de el.
Ca parte a cerinţelor de calitate în construcţii Executantul, Proiectantul şi Beneficiarul vor urmări
performanţa lucrărilor finalizate. Urmărirea regulată se face prin examinare directă vizuală şi cu
mijloace simple de măsurare, conform normelor tehnice specifice care guvernează lucrările
prezente şi categoria de construcţii. Folosirea normelor şi standardelor româneşti va prevala în
execuţie. In absenţa sandardelor româneşti pentru lucrările specifice, se vor folosi standarde
pentru lucrări similare sau standarde europene relevante. Pentru îndeplinirea optimă a cerinţelor
de calitate, se vor face verificările menţionate pe faze de lucrări. Dacă rezultatele sunt
nesatisfăcătoare, comisia este obligată să cerceteze documentele încheiate pe parcursul lucrărilor
şi care privesc verificările de calitate şi rezultatele încercărilor efectuate anterior. In cazul în care
aceste documente lipsesc sau consemnează verificări cu o frecventă mai mică decât cea
prevăzută în proiect sau rezultatele nu corespund condiţiilor de calitate prescrise, comisia nu poate
admite recepţia. Deficienţele se vor remedia.
Executantul trebuie să respecte normele de sănătăte şi de protecţie a muncii în vigoare.
Deasemenea, trebuie să respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales când se
folosesc substanţe periculoase. Măsurile particulare suplimentare care se vor lua şi recomăndarile
pentru transportul şi depozitarea adecvată a materialelor de construcţie se vor găsi în diverse
capitole ale acestor Caiete de Sarcini.
Prezenta documentaţie tratează descrierea şi tehnologia de execuţie pentru lucrările prevăzute a
se executa la obiectivul de investiţii menţionat (partea de arhitectură), pe capitole, după cum
urmează:
1. LUCRĂRI DE TENCUIELI
2. LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
3. LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII
4. LUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE METALICĂ
5. TERMOIZOLAŢII
6. MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII. PREVENIREA ŞI STINGEREA
INCENDIILOR
6.1 LUCRĂRI DE TENCUIELI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrările de tencuieli. Prevederile
prezentului capitol se referă la condiţiile, modul de alcătuire şi executie a tencuielilor.
În general, lucrările de tencuieli pot fi clasificate după următoarele criterii:
a) După poziţia lor în construcţii:
 Tencuieli interioare, executate în interiorul construcţiei pe pereţi sau tavane;
Page 36 of 106
 Tencuieli exterioare pe faţade, balcoane etc.
b) După natura suprafeţei pe care se aplică:
 Tencuieli pe suprafeţe de cărămidă (pereţi, stâlpi, bolţi, planşee) care se execută în mod
obişnuit în două straturi (grund şi tinci - strat vizibil);
 Tencuieli pe suprafeţele elementelor de beton şi pe suprafeţele de zidărie de piatră (pereţi
şi stâlpi);
 Tencuieli pe suprafeţe de beton şi de beton armat (la pereţi, grinzi, stâlpi şi tavane) şi pe
suprafeţele de tencuială de piatră (pereţi şi stâlpi) care se execută în trei straturi (şpriţ,
grund şi strat vizibil);
 Tencuieli la tavane din beton cu suprafeţe plane (planşee din beton armat turnat monolit
sau realizate din fâşii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate în două straturi
(şpriţ şi tinci - strat vizibil).
 Tencuieli pe suprafeţe acoperite cu plasă de rabiţ (la tavane false), care maschează
intradosul planşeelor de beton armat cu şi fără grinzi, scafa de racordare a peretilor cu
tavanul etc.) care se executa în trei straturi (şmir, grund şi strat vizibil).
c) După modul de finisare al feţei văzute:
Tencuieli obşnuite
Suprafaţa tencuielii este numai netezită (drişcuită) urmând a primi finisajul prin zugrăveli sau
tapete. La randul lor tencuielile obişnuite se împart în:
 Tencuieli brute, alcătuite din mortar de var gras cu sau fără adaos de ciment, netezit în
stare brută; se întrebuinţează la interior în depozite, în pivniţe, subsoluri etc.
 Tencuieli drişcuite, netezite cu drişca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin
(tinci); se aplică pe pereţi şi tavanele cladirilor de locuit şi clădirilor sociale şi publice,
culturale, precum şi pe surafeţele prevăzute ca suport pentru hidroizolaţii.
Tencuieli sclivisite
Stratul vizibil se netezeşte cu drişca de oţel, fiind executate numai dintr-o pastă de ciment în care
se pot adăuga în unele cazuri şi anumite materiale hidrofobe (de exmplu apa-stop, coloranţi etc.)
deoarece se utilizează la interior pe pereţii încăperilor care sunt udaţi sau spălaţi cu apă.
Tencuieli gletuite
Stratul vizibil se execută dint-un strat subţire de pastă de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine
netezit cu drişca de glet; acest tip de tencuială se întrebuinţează numai la interior (la pereţi şi
tavane, în încăperi în care se cere un finisaj de o calitate superioară). Suprafeţele interioare ale
pereţilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidică etc. se gletuiesc în prealabil cu
glet de ipsos.
Tencuieli subţiri
Aplicarea tencuielilor subţiri se face numai după uscarea amorsei.
Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub formă de stropi. Pe
parcursul executării lucrărilor de tencuire se va urmări ca în corpurile mari (la faţade), tencuielile să
se execute cu aceeaşi şarjă de material pentru a nu se produce diferenţe de nuanţă supărătoare.
Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face după controlul şi pregătirea prealabilă
a suprafeţelor suport.
Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.
Lucrările se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate pentru a nu se afecta
calitatea lucrărilor, în special în cazul tencuielilor exterioare:
- condiţii de iarnă: tmin = +10 gr.C;
- condiţii de vară: t = +10gr.C +30gr.C;
- umiditate 65%
Controlul calităţii stratului suport şi pregătirea acestuia
Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se
Page 37 of 106
asigura: uscarea în limite care să nu afecteze calitatea lucrărilor ulterioare si limitarea tasărilor
pentru a se evita fisurările şi desprinderile ulterioare ale materialului.
MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITĂŢII, LIVRARE, MANIPULARE,

DEPOZITARE.
Mortarele pentru tencuieli au în componenţă următoarele materiale:
 Var hidratat în pulberi pentru construcţii
 Var pastă
 Ciment
 Ipsos de construcţii
 Agregate
Nisipul natural de carieră sau de râu poate fi parţial înlocuit cu:
 nisip provenit din concasarea rocilor naturale
 nisip de mare
Proporţia în care se vor utiliza în amestecul de mortar se va stabili prin încercări, asigurându-se
însă un conţinut de cel puţin 50% nisip natural.
Apa
Se va utiliza apa potabilă.
Aditivi
 Plastifianţi. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza şi aditiv plastifiant. Dozarea
plastifianţilor organici se face pe bază de încercări preliminare.
 Acceleratorii de întărire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de întărire pentru
mortar de ciment şi ciment - var, la lucrările executate pe timp friguros. Clorura de calciu se
adaugă în apa de amestec, sub formă de soluţie cu concentraţia de 10% (cu densitatea
1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) în proporţie de 3% faţă de masa cimentului.
 Pentru evitarea apariţiei eflorescentelor, în cazul construcţiilor de locuinţe şi social
culturale, se va limita adaosul de clorură de calciu la max. 2%.
 Adaosul de clorură de calciu dă rezultate bune în cazul mortarelor cu consistenţa până la
8cm. la careul etalon.
 Intârzietorii de priză: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza întârzietori de priză.
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeaşi compoziţie cu
a stratului de bază. Rezistenţa mortarelor folosite la diferite straturi trebuie să scadă de la
suprafaţa suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizează pasta de ipsos, var sau pasta de var
sau şlam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizează pasta de ipsos.
Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel încât să fie utilizate
în condiţii bune la tencuieli interioare, sunt:
 La mortar de var marca M 40T, până la 12 ore;
 La mortar de ciment (marca M100T) şi ciment –var (marca M50T) fără întârzietor, până la
10 ore, iar cu întârzietor până la 16 ore.
MATERIALE SPECIALE. MOSTRE ŞI TESTĂRI.

 Pentru tencuielile sistemelor de faţadă agrementate (tip termosistem) se va prezenta
mostră spre aprobare proiectantului înainte de începerea execuţiei lucrărilor specifice.
 Având în vedere că straturile succesive de aplicare în acest caz nu se pot disocia, se
recomandă folosirea tuturor straturilor componente ale sistemului de la un unic producător.
Se va respecta în execuţie tehnologia indicată de producător.
EXECUŢIA LUCRĂRILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA.

Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost
livrate cu certificate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.
Mortarele de la staţii sau centrale pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de o
fişă care să conţina caracteristicile tehnica ale acestora.
Page 38 of 106
Consistenţa mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui să corespundă
următoarelor aplicaţii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):
Pentru şpriţ:
 aplicarea mecanizată a mortarelor 12 cm;
 aplicarea manuală a mortarelor 9 cm;
Aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.
 Pentru şmir, în cazul aplicării manuale a mortarelor, 5-7 cm;
 Pentru grund în cazul aplicării manuale, 7-8 cm iar în cazul aplicării mecanizate, 10-12 cm.
 Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidărie din blocuri b.c.a.
consistent 13-15 cm.
Operaţiuni pregătitoare
Lucrările care trebuie efectuate înainte de începerea executării tencuielilor:
 controlul suprafeţelor care urmează a fi tencuite;
 terminarea sau suspendarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioară ar putea
provoca deteriorarea tencuielilor;
 suprafeţele suport să fie curate şi plane;
 suprafeţele pe care se aplică să nu prezinte abateri de la verticalitate şi planeitate, mai mari
decat cele prescrise pentru elementele de construcţii respective prin caietele de sarcini;
  verficarea execuţiei şi recepţiei lucrărilor de protecţie (învelitori, planşee etc.) sau a căror
execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie,
precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporţi metalici,
colţare).
Efectuarea trasării suprafeţelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stâlpişori) cu o lăţime
de 8-12 cm. şi o grosime astfel încât să se obţină suprafeţele verticale sau orizontale (la tavane) cu
o planeitate ce se va înscrie în abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stâlpişorii va fi
similar cu cel din care se va executa grundul.
Execuţia amorsării
 Suprafeţele de beton inclusiv stâlpii şi planşeele vor fi stropite cu apă dupa care se vor
amorsa cu un şpriţ din ciment şi apă în grosime de 3 mm.;
 Suprafeţele de zidărie de cărămidă/bloc vor fi stropite cu apă şi amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund în grosime de 3 mm;
 Pe suprafeţele de b.c.a. şpriţul se va executa cu mortar şi ciment-var compoziţie 1:0.25:3
(ciment, var, nisip);
 Pe suport de plasă de rabiţ galvanizat se va aplica direct şmirul din mortar cu aceiasi
compozitie cu a mortarului pentru stratul de bază.
Amorsarea suprafeţelor se va face cât mai uniform, fără discontinuităţi, fără prelingeri pronunţate,
având o suprafaţă rugoasă şi aspră la pipăit. Execuţia stratului de bază
 Grundul în grosime 5-20 mm. se va executa pe suprafeţe de beton (plasă de rabiţ) după
cel puţin 24 ore de la aplicarea şpriţului şi după cel puţin 1 oră în cazul suprafeţelor de
cărămidă. Dacă suprafaţa şpriţului este prea uscată sau executată pe timp foarte călduros
acesta se va uda cu apă înainte executării grundului:
 Aplicarea organizată a şpriţului şi grundului în încăperi pe pereţi şi tavane la înălţime de
până la 3 m, se execută de pe pardoselile respective şi capre mobile.
 Partea superioară a pereţilor şi tavanelor încăperilor cu înălţime mai mare de 3 m se vor
executa de pe platforme de lucru continue.
 Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut. “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi
prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială C17-82” , fiind de marcă M10T-M100T şi care
se va preciza în piesele desenate.
 Grosimea grundului se va încadra în grosimea reperelor de trasare, (stâlpişori) şi se va
verifica în timpul execuţiei obţinerea unei suprafeţe verticale şi plane, fără asperităţi
pronunţate, neregularităţi, goluri.
Page 39 of 106
 Pe suprafeţe de b.c.a. stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm. grosime şi se va
executa după zvântarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
 Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafaţa grundului să fie uscată
suficient şi să nu aibă granule vizibile de var nestins.
Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compoziţia ca şi a
grundului, însă cu nisip fin de până la 1 mm.
 Grosimea tencuielilor de 2-5 mm. se va obţine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervale de timp, iar între ele, să se niveleze suprafaţa de tinci cu drişca.
 Grosimea tinciului la pereţi de b.c.a. va fi de 1-3 mm. din acelaşi mortar ca pentru grund,
cu nisip de 0-1 mm.
 Gletul de var la încăperile zugrăvite se va realiza prin închiderea porilor tinciului cu strat
subţire de var şi adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pastă.
 Gleturile de ipsos executate pe suprafeţe ce urmează a se vopsi se va realiza prin
acoperirea tinciului cu un strat subţire de cca.2 mm de pastă de ipsos.
 Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate în cantităţi strict necesare înainte de terminarea prizei ipsosului.
 Tencuielile interioare pe pereţi de b.c.a. se va executa după trecerea a cel putin 15 zile de
la execuţia zidariei.
 La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeşte cu drişca de oţel şi se execută numai din
pastă de ciment.
 Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse, supuse şocurilor mecanice sau
actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.
 In cazul execuţiei tencuielilor interioare, la o temperatură exterioară mai mică de +5°C, se
vor lua măsurile speciale prevăzute în normativul “Normativul pentru executarea lucrărilor
pe timp friguros” indicativ C 16-79.
Sisteme de faţada agrementate. Tencuiala sistemelor de faţada agrementate este făcută cu
maşini. Straturilor suport diferite, cum ar fi izolaţia termică şi plasa din fibră de sticlă fac parte din
sistem şi pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placării folosit nu se
poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc. Exista trei tipuri de finisaje:
 Tencuiala de finisaj şi vopsea ;
 Strat de tencuială, texturat.
CONTROLUL CALITĂŢII, ABATERI ADMISE. MOSTRE ŞI TESTĂRI.

Suprafeţele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Executant şi recepţionate de Beneficiar şi
Proiectant conform prevederilor contractuale pentru verificarea şi recepţionarea lucrărilor ascunse.
Inainte de executarea tencuielilor, Executantul va obţine acordul Proiectantului privind tehnologia
de execuţie, utilizarea tipului şi compoziţia mortarului precum şi aplicarea straturilor succesive în
grosimea prescrisă.
Executantul şi reprezentantul Beneficiarului vor verifica dacă măsurile de protecţie împotriva
îngheţului şi uscării forţate sunt aplicate şi dacă în primele zile de la execuţia tencuielilor pereţii din
blocuri de b.c.a. s-au stropit cu apă. Rezultatul încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta
Beneficiarului în termen de 48 ore de la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de
mortar. Recepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor interioare prin verificarea:
 rezistenţei mortarului;
 numărului de straturi aplicate şi grosimilor respective, cel puţin un sondaj la fiecare 200
mp.;
 aderenţa la suport şi între straturi;
 planeitatea suporturilor şi linearitatea muchilor (bucată cu bucată).
Rezultatele verificărilor se înscriu în registrul de procese-verbale de lucrări ascunse şi se
efectuează înainte de execuţia zugrăvelilor şi vopsitoriilor.
Page 40 of 106
 Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetând tencuiala, forma muchiilor
intrânde şi ieşinde.
 Suprafeţele tencuite treuie să fie uniforme, să nu aibe denivelări, ondulaţii, fisuri,
împuşcături de var nestins, urme vizibile de reparaţii locale.
 Muchiile de racordare a pereţilor cu tavanele, colţurile, şpaleţii ferestrelor şi uşilor, glafurile
ferestrelor trebuie să fie vii sau rotunde (în funcţie de specificaţia din desene), drepte şi
perfect verticale sau orizontale, în funcţie de caz.
 Trebuie incluse margini protective din metal şi profile pentru colţuri în spatiile mai expuse
(spaţiile publice).
 Suprafeţele tencuite nu trebuie să prezinte crăpături, goluri, porţiuni neacoperite cu mortar
la racordarea tencuielilor cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor şi ţevilor etc.
 Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m. lungime, în orice
direcţie pe suprafaţa tencuită.
 Gradul de netezire a suprafeţelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite şi se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafaţa respectivă.
 Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje în locuri
mai puţin vizibile.
 Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica prin ciocănire cu un ciocan
de lemn; un sunet de “gol” arată calitatea necorespunzătoare şi necesită verifcarea întregii
suprafeţe dezlipite.
Verificarea înainte de începerea tencuielilor
 dacă au fost terminate lucrările de zidărie şi instalatii îngropate (existenţa procesului verbal
pentru lucrările ce devin ascunse);
 dacă suprafeţele suport sunt corespunzătoare;
 dacă materialele componente ale mortarului sunt corespunzătoare calitativ şi sunt însoţite
de certificate de calitate.
Verificarea în timpul executării tencuielilor
 dacă se respecta reţeta de mortar prevăzută în proiect (dacă e cazul);
 dacă se respectă timpii intermediari de uscare a straturilor individuale;
 dacă se respectă grosimea stratului de mortar ;
 dacă se respectă procedura tehnică de executie;
 se aplică măsurile de protecţie împotriva uscării forţate;
 dacă s-au prelevat probe de mortar în vederea încercării;
 aderenţa cu stratul support este corespunzătoare.
Verificarea la terminarea tencuielilor
 verificare vizuală a calităţii lucrărilor pentru a depista eventualele defecte ce depăşesc
limitele admisibile;
 In cazul respectării cerinţelor specificate trebuie să se întocmească procesul verbal de
lucrări ascunse în care se specifică dacă s-a respectat caietul de sarcini şi dacă aspectul
general al tencuielii, forma muchiilor, scafelor şi profilurilor, aderenţa straturilor de stratul
suport sunt corespunzătoare;
 verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite;
 verificarea grosimii straturilor de mortar
6.2 LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII
MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE MANIPULARE, DEPOZITARE MOSTRE ŞI

TESTĂRI, VERIFICAREA CALITĂŢII, LIVRARE,
Principalele materiale sunt:
- vopseaua lavabila pentru pereţi şi tavane;
- vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tâmplarie de lemn sau metalică;
Page 41 of 106
- chituri, grunduri, ipsos.
Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor în vigoare. Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se face în spaţii
închise, ferite de umezeală. Materialele livrate în bidoane de tablă sau PVC vor fi depozitate
separat, ambalajele fiind închise ermetic şi etans. Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de
securitate împotriva incendiilor, recomandându-se ca temperature de depozitare să fie cuprinsă
între 7 – 20 gr.C.
Mostre şi testări
Zugrăvelile interioare se execută pe pereţi şi tavane din gipscarton, finisate. Zugrăvelile interioare
generale vor fi în nuanţa crem deschis, «unt». Zonele cu culori puternice vor fi detaliate la faza DE.
Executantul va prezenta Proiectantului spre aprobare şi alegere înainte de comandarea vopselelor,
mostrele de vopsele şi mostrarul de culoare. Zugrăvelile exterioare se execută ca strat final
definisaj al termosistemului. Zugrăvelile exterioare vor fi în culorile şi nuanţele specificate în
proiect. Executantul va prezenta Proiectantului spre aprobare şi alegere înainte de comandarea
vopselelor, mostrele de vopsele şi mostrarul de culoare pentru vopsele speciale pentru exterior.
PREGĂTIREA ŞI EXECUŢIA LUCRĂRILOR

Pregătirea suprafeţelor
Suprafeţe gletuite şi tencuite
- Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără
desprinderi şi fisuri.
- Fisurile şi neregularităţile din suprafeţele tencuite se pot repara folosind aceeaşi tencuială
sau glet, în functie de tipul iregularitatilor.
- Toate fisurile şi neregularităţile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se şpăcluiesc cu
pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituire: preparată
în volume (2 părţi ipsos la 1 parte apă) în cantităţi mici. Pentru suprafeţele mai mari se
prepară pastă ipsos-var, 1 parte şi 1 parte de var folosită în cel mult 20 minute de la
preparare.
- După uscare suprafeţele reparate se şlefuiesc cu hârtie de şlefuit, pereţii de sus în jos, şi
se curăţă cu perii sau bidinele curate şi uscate.
Suprafeţe de lemn
- Inainte de începerea lucrărilor de vopsire, tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate
degradările acolo unde este cazul, din transport sau montaj. Vopsitorul verifică şi
corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate şi bine
curăţate.
- Umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să nu depăşească 15%, verificată cu aparatul
electric tip “Hygromette” sau similar.
- Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie,
vor fi grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei.
Suprafeţe metalice
- Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grosimi de orice fel, vopsea
veche, noroi etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel,
hârtie sticlată sau soluţii decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg de grăsime
cu solvenţi, exclusiv petrol lampant şi benzină auto.
- Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător
vopselelor de ulei.
Execuţia lucrărilor
 Zugrăveli şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi
prevederile din prezentul Caiet de sarcini.
Page 42 of 106
 Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la temperatura aerului, în mediu
ambiant, de cel puţin +5 gr.C.; în cazul zugrăvelilor, regim de temperatură ce se va ţine în
tot timpul execuţiei lucrărilor şi cel puţin 5 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii,
după executarea lor.
 Finisajele lucrărilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un
interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii şi nici pe timp de vânt puternic sau arşiţă
mare.
 Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii (exceptând zugrăveala cu var) se va
verifica dacă suprafeţele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeţele tencuite şi 8%
suprafeţele gletuite. În condiţii de umiditate a aerului de până la 60% şi temperatura +15-20
gr.C, acestea se obţin în 30 zile de la tencuire şi 15 zile de la gletuire. Umiditatea se
verifică cu aparatul “Hygromette” sau similar. Se poate verifica umiditatea şi cu o soluţie
feolftaleină 1%, ce se aplică cu pensula pe o suprafaţă mică, dacă se colorează în violet
sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%.
 Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se vopseşte nu trebuie
să fie mai mare de 6 gr.C, pentru evitarea condensării vaporilor.
 Executantul nu trebuie să folosească vopsele cu termen de utilizare depăşit. Se pot folosi
numai pe bază de confirmare a unui laborator de specialitate a păstrării calităţilor
vopselelor în limitele standardelor şi normelor de fabricaţie.
Vopsitorie cu vopsea lavabilă

În acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de execuţie a vopsitoriei cu
vopsea lavabila aplicată la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate
relativă a aerului până la 60, la pereţi şi tavane. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe
suprafeţele interioare tencuite şi gletuite cu glet de ipsos. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se
realizează în următoarea ordine:
 În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia.
 Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea şi un
volum egal de apă şi se omogenizează. Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau
cu pensula lată; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15 gr.C şi o oră
la +25 gr.C mai mare.
 Vopsitoria cu vopsele lavabile se realizează aplicând două straturi de vopsea diluată cu
apă în proporţie de 4:1 sau conform specificaţiilor producătorului (volumetric); aplicarea se
va face cu pistolul sub presiune; înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sită cu 900
ochiuri/cm2. Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş de fiecare dată când se
întrerup lucrările. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată.
Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special de către investitor (dirigintele de

şantier):
- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;
- calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor
interne de fabricaţie;
- respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;
- corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor producatorului de vopsea;
- -lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite
necorespunzătoare se vor reface sau remedia;
Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.
Vopsirea tâmplariei din metal

Execuţia lucrărilor de vopsitorie se va face după efectuarea unor operaţiuni pregătitoare după cum
urmează:
- aplicarea primului strat de vopsea se face după terminarea completă a zugrăvelilor şi
Page 43 of 106
pardoselilor cu luarea de măsuri de protejare a acestora;
- verificarea corectitudinii montării şi funcţionării tâmplăriei;
- verificarea suprafeţelor de lemn din punct de vedere al planeităţii şi umidităţii care nu
trebuie să depăşească 15%;
- îndepartarea de pe suprafeţele metalice a petelor de rugină sau grăsime.
Executarea vopsitoriei pentru tâmplărie:
Inceperea lucrărilor de vopsitorie pentru tâmplăria din lemn şi metal se va face la o temperatură a
aerului în mediul ambiant de cel puţin 15 gr.C, regim ce se menţine pe tot parcursul execuţiei
lucrărilor şi cel puţin 15 zile după executarea lor. Se recomandă ca suprafeţele vopsite să fie în
poziţie orizontală. Incăperile unde se vopseşte trebuie să fie lipsite de praf şi bine aerisite, fără
curenţi puternici de aer.
CONTROLUL CALITĂŢII, ABATERI ADMISE

Se vor verifica următoarele:
- Dacă etapa anterioară a fost integral încheiată (existenţa PV recepţie pentru stratul suport:
glet, tencuieli, beton etc.);
- Existenţa procedurii tehnice de execuţie pentru zugrăveli şi vopsitorii;
- Certificatele de calitate pentru materialele folosite care să ateste că sunt în conformitate cu
normele şi cu cerinţele specifice lucrării;
- Agrementele tehnice pentru produse şi procedee noi;
- PV de receptie pentru lucrările destinate a proteja zugrăvelile şi vopsitoriile (învelitori,
streaşini).
Verificări în timpul execuţiei lucrărilor
a) Zugrăveli şi vopsitorii ale pereţilor şi tavanelor
Se vor verifica următoarele:
- Dacă este respectată procedura tehnică de execuţie;
- Utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate în prescripţiile tehnice ale
produselor utilizate;
- Aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte, spălării prin ploaie sau îngheţării;
- Aspectul zugrăvelilor, culoarea să corespundă cu cea stabilită pe mostrar;
- Corespondenţa zugrăvelilor şi vopsitoriilor care se execută cu cele din proiect;
- Aspectul zugrăvelilor;
- Uniformitatea zugrăvelilor pe întreaga suprafaţă (nu se admit pete, suprapuneri);
- Aderenţa zugrăvelilor la stratul suport prin frecare uşoară cu palma de perete;
- Rectiliniaritatea liniaturilor de separaţie se va verifica cu ochiul liber şi cu un dreptar (trebuie
să fie fără înnadiri şi de lăţime uniformă pe toată lungimea).
b) Vopsirea şi lăcuirea tâmplăriei din lemn şi metal
Trebuie verificate următoarele:
- Suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie să prezinte pe toată
suprafaţa acelasi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum este prevăzut
în proiect (nu se admit straturi străvezii, pete, desprinderi, crăpături sau fisuri);
- La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica buna acoperire cu peliculă de vopsea a
suprafeţelor, bine chituite şi şlefuite în prealabil; se va controla ca accesoriile (şilduri,
drucare, cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea;
- Separaţiile dintre zugrăveli şi vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre
zugraveala pereţilor şi a tavanelor trebuie sa fie distincte, fără suprapuneri şi separaţii.
Verificări la terminarea lucrărilor La terminarea unei faze de lucrări, verificările se efectuează cel
puţin una pentru fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 mp. Lucrările de zugrăveli,
vopsitorii şi tapete se pot recepţiona şi la Recepţia la terminarea lucrărilor obiectivului de investiţie,
Page 44 of 106
efectuându-se aceleaşi verificări ca la punctul anterior. Lucrările de zugrăveli, vopsitorii şi de
decoraţiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile părţi ale
lucrărilor executate.
6.3 LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII
MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITĂŢII. LIVRARE, MANIPULARE,

DEPOZITARE
Materiale
Membrane bituminoase:
 Membrană hidroizolantă cu bitum aditivat , conform STI 29-86;
 Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:
 Bitum pentru lucrările de hidroizolaţie tip H 68/75 şi H 80/90,conform STAS 7064-78;
 Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform ST AS 10546-76;
 Soluţie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63;
 Emulsie cationică gudronată, conform STAS 11342-79;
 Emulsie anionică gudronată, conform STAS 11342-79;
 Emulsie bituminoasă tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;
 (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558-85;
 (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit, conform STAS 661- 71.
Materiale auxiliare:
 Filer de calcar, conform ST AS 539-79;
 Filer de talc, conform STAS 1901-77;
 Micro-asbest, conform ST AS 3315-75;
 Spirt alb, conform ST AS 44-84;
 Tablă din plumb de 1, 2, 3 mm. grosime, conform ST AS 491-70;
 Tabla zincată, conform ST AS 2028-80;
 Carton îmbibat CI 300, conform ST AS 138-80;
 Pânză din fibră de sticlă non-gudronată tip I 50, conform ST AS 8050-79;
 Plăci din beton prefabricat şi alte materiale de protecţie (nisip, pietriş de 7... 15 mm.);
 Cămine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea şi TLSIT);
 Materiale diferite şi părţi de îmbinare pentru lucrările aferente la membrane hidroizolante.
Livrare, Manipulare, Depozitare
 Materialele folosite trebuie să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute în standardele în
vigoare şi vor fi însotite de certificate de calitate.
 Manipularea şi transportul materialelor bituminoase se va face cu atenţie, pentru a nu le
deteriora, pe distanţe cât mai scurte.
 Toate materialele în suluri pentru hidroizolaţii se vor depozita cel puţin sub şoproane şi vor
fi ferite de lovituri.
 La depozitare se vor lua măsuri de pază contra incendiilor, conform normelor în vigoare.
Condiţii de lucru la membranele hidroizolante
Membranele hidroizolante se vor monta la temperaturi de peste +5 gr.C, sunt interzise lucrările pe
vreme ploioasă.
Amorsa
Se realizează din soluţie bituminoasă pe un suport din beton uscat şi bine curăţat, doar când sunt
temperaturi exterioare de până la + 18 gr.C şi cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste
+8°C.
Straturi pentru difuzie vapori
Sunt din pânze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra încăperilor
cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolaţia aplicată pentru izolaţie termică sensibilă la umiditate,
Page 45 of 106
cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fără a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm., localizate
pe suport cu partea protejată.
Straturile de difuzie nu se aplica în şi pe o rază de 25 cm. în jurul gurilor de drenare şi penetrare.
Bariera împotriva vaporilor
Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat şi acoperit cu mastic bituminos,
cu suprapuneri de 7-10 cm. şi trebuie acoperită partea inferioară a stratului de izolaţie termică.
Cand se montează, plăcile termoizolante se vor aplica cu partea neprotejată în masticul bituminos
cald pentru a acoperi bariera împotriva vaporilor, care va depăsi + 150 gr.C, când se aplică.
Membrana hidroizolatoare
Pentru aplicarea hidroizolaţiei, sulurile gudronate se for desface pe suprafaţa suport, vor fi curăţate
prin periaj energic şi vor rămâne nemişcate până se îndreaptă. Sulurile gudronate for fi fixate prin
rostogolire succesivă şi compactare peste stratul de mastic bituminos, evitând formarea de pungi
de aer. Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm. longitudinal şi de minim 10 cm. frontal
şi vor fi presate cu un dispozitiv cu încălzire locală (se acceptă ca 10% din suluri să aibă
suprapuneri de minimum 5 cm. pe lungime şi cel puţin 7cm. pe lăţime). Al doilea şi al treilea strat
se vor aplica cu îmbinări între suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperişului o fâşie de
50 cm. lăţime la membrane hidroizolante în 2 straturi şi de 33 cm. la membrane hidroizolante în
câteva straturi). Straturile se vor aplica începând de la jgeaburile de scurgere sau căminele de
drenare, astfel încât suprapunerile să se realizeze în direcţia de drenarea a apei. Pentru pantele
de până la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta. După aplicare,
suprafaţa fiecărui strat va fi examinată prin ciocanire, defectele găsite se vor repara până la
realizarea următorului strat. Hidroizolaţia elementelor verticale: executate prin întinderea fâşiilor,
taiate la dimensiunile necesare, de jos în sus. La mansarde, până la 60 cm. înălţime, membrana
hidroizolantă se va întoarce pe partea orizontală a masardei pe minim 10 cm.
Protecţia membranei hidroizolante: elementele verticale se vor proteja cu mortar M 100 - T de 3
cm. grosime cu tencuială pe plase sudate Ø4, Ø6 mm / 25x25 cm. Plasa se va ancora în perete.
Pentru înălţimi mai mari, se vor folosi ancore speciale care să prevină scurgerea apei în punctele
de fixare. Pentru executarea hidroizolaţiei verticale în exteriorul clădirii şi pentru protecţia peretelui
se va consulta subcapitolul de mai jos. Canalele de drenare din tablă zincată se vor fixa cu mastic
bituminos între starturile adiţionale de ţesătura gudronată şi membrană hidroizolantă. Protecţia
membranei hidroizolaţiei se va face din pietriş de 7-15 mm. pusă pe un strat uniform de 4 cm.
grosime. Pentru balcoane, terasele accesibile şi acoperişuri tip terasă, se pot folosi alte materiale
pentru finisaje decât pietriş (cum ar fi asfalt din mastic, şapă din ciment sclivisit, plăci pentru tavane
din ciment prefabricat).
Compoziţia membranei hidroizolante de protecţie împotriva umidităţii din pămînt
Efectul de capilaritate al apei se întâlneşte la pereţii de rezistenţă, la piedestalul exterior al
clădirilor, sub pardoselile încăperilor localizate la parter şi la pardoselile şi pereţii încăperilor
umede.
Hidroizolaţia orizontală de sub pereţii subsolului
Hidroizolaţia orizontală de sub pereţii de la subsol este stipulată pentru întreaga grosime,
stratificarea fiind făcută din membrană izolantă montată conform precizărilor producătorului.
Hidroizolaţia exterioară a soclului
Gips hidroizolant sau un strat de pânză gudronată PA 45 şi un strat de carton gudronat CA 300
protejat de gips armat extins sub nivelul trotuarului sau membrană hidroizolantă.
Hidroizolaţia încăperilor supraterane
Hidroizolaţia încăperilor umede supraterane (bai si bucatarii) folosite continuu va include straturi
PA 45 + CA 300 prinse cu mastic bituminos pe orizontală şi la plinte 30 cm. Inălţime pe verticală.
Suportul va fi aplicat cu emulsie bituminoasă de minim 300g/m2.
Compoziţia membranei hidroizolante supuse presiunii apei
Sunt prevăzute împotriva umidităţii pământului cauzată de ploi care nu pot fi colectate şi evacuate,
pentru peretii şi pardoselile subsolului, localizate deasupra nivelului apei de suprafaţă găsită.
Page 46 of 106
Hidroizolaţia pe orizontală de la subsol se va aplica pe beton de egalizare şi va consta din
gudronare cu emulsie bituminoasă, două straturi PA 45 şi un strat CA 300, prinse cu mastic
bituminos IB 70 – 95 gr.C.
Hidroizolaţia pe verticală a pereţilor se aplică din exterior pe peretele din cărămidă tencuit şi va fi
alcătuită din: amorsă din emulsie bituminoasă, 2 straturi PA 45 şi un strat CA 300, prinse cu bitum
IB 70 – 95 gr.C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolaţia va fi protejată cu zidărie plină pe întreg
perimetrul.
Condiţii de execuţie pentru membrane hidroizolante împotriva umidităţii pământului şi apei
fără presiune hidrostatică
Lucrările de hidroizolatie pentru construcţii pentru ape fără presiune. Conform STAS 2355/2-8
prevederile trebuie luate în considerare ca şi cataloagele valide detaliate şi prevederile proiectului.
Lucrările de hidroizolaţii a construcţiilor subterane trebuie să ia în considerare următoarele:
 Micşorarea şi menţinerea nivelului apei de suprafaţă la minim 30 cm. sub altitudinea joasă
a fundaţiei în timpul construcţiei.
 Suprafeţele suport trebuie să fie rigide şi cu figuri geometrice simple, iar scafele cu margini
rotunde cu raza de 5cm.
 La scafe şi margini, membrana hidroizolantă va fi întarită cu fâşii din pânză sau texturi
gudronice de 50-100 cm. lăţime.
 La îmbinări şi penetrări, membrana hidroizolantă va fi întărită cu straturi adiţionale din
pânză sau texturi gudronice de minim 50 cm lăţime.
La membrane hidroizolante instalate în spaţii închise, se recomandă ca stratul de amorsă să fie din
emulsie bituminoasă, iar pentru aceasta trebuie luate măsuri de ventilaţie şi paza împotriva
incendiilor. Masticurile se vor aplica doar pe suprafeţe uscate, emulsiile doar la temperaturile
suportului la minim +15°C, masticul bituminos se va aplica doar la o temperatură de 160-180ºC pe
timpul verii şi cu 10-20ºC mai mult pe timpul iernii. Membrana hidroizolantă instalată pe verticala la
pereţii subsolurilor se va începe de la scafe şi se va finaliza pe întreg conturul construcţiei până la
2m. înălţime. In cazul unor înălţimi mai mari, legătura dintre straturi trebuie făcută în trepte la cel
puţin 10 cm. de suprapunere. Acest tip de hidroizolaţie ar trebui protejată cu un perete din
cărămidă solidă sau cu alte panouri de protecţie aşezate în centură.
EXECUŢIA LUCRĂRILOR. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

La terase , acoperişuri şi grupuri sanitare
La lucrările de hidroizolaţii se vor folosi membranele hidroizolante. La membranele hidroizolante se
vor respecta instrucţiunile producătorului.
Acolo unde se foloseşte tehnologia clasică trebuie respectate următoarele instrucţiuni:
 Hidroizolaţiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5 gr.C. Sub această
temperatură se pot executa lucrările cu respectarea prevederilor normativului C 16 – 84.
 Temperatura masticului de bitum în cazan nu va depăşi 220ºC, iar in momentul lipirii
straturilor va fi de 160ºC - 220ºC.
 Suprafeţele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolaţiei se vor
verifica şi controla dacă corespund STAS 2355/3 – 87 şi condiţiilor de la pct. 3.5 din
normativul C 112 – 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperităţilor, starea de întărire
şi de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a
elementelor din tablă şi alte lucrări similare.
 Bariera contra vaporilor şi stratul de difuzie sau hidroizolaţia se vor aplica pe suport din
beton sau mortar de ciment, după amorsarea cu emulsie sau cu soluţie de bitum cu
minimum 300 g/m2 .
 Stratul de amorsare cu solutie de bitum se execută pe suport bine curăţat şi uscat, numai în
perioade de timp cu temperatura exterioară minimă de +6ºC, iar cu emulsie de bitum pe
suportul umed la temperatura de peste +8 gr.C.
 Straturile pentru difuzia vaporilor alcătuite din împâslitura bitumată perforate IBP 1200 sau
1100, prevăzute sub bariera contra vaporilor, peste încaperi cu umiditate mai mare de 60%
sau sub hidroizolaţii aplicate pe termoizolaţii, sensibile la umiditate, prevăzute cu şape din
Page 47 of 106
beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm. şi aşezate cu partea
blinds pe suport.
 Straturile de difuzie nu se aplică la dolii şi pe o rază de cca. 25 cm în jurul gurilor de
scurgere şi a străpungerilor.
 Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fâşii de
împâslitură bitumată perforată (IBP) de 50 cm. lăţime, aşezate la 1 m. distanţă.
 Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite şi
acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 – 10 cm. şi trebuie să acopere complet
partea inferioară a stratului de izolaţie termică.
 Protectie cu foi bitumate a plăcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa în
atelier sau fabrici, prin lipirea plăcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, întins cu
peria pe foile bitumate. In montarea pe acoperiş, plăcile termoizolatoare se vor aplica cu
partea neprotejată în masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu
va depăşi temperatura de 150 gr.C în timpul lipirii.
 Hidroizolaţia alcătuită din straturi multiple pentru terase şi acoperişuri cu panta de max.
20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toată suprafaţa, cu masticuri din bitum
preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de înmuiere 1b în funcţie de panta
(până la 20% bitum H 80/90).
 Pentru executarea hidroizolaţiei în câmpul acoperişului, sulurile din foi bitumate se vor
derula pe suprafaţa suport şi se vor curăţa prin periere energică, după care se vor lăsa un
timp suficient, pentru relaxare şi îndreptare a foilor. Tehnologia şi condiţiile de aplicare a
straturilor de hidroizolaţie sunt cele din normativul C 112 – 86 art. 3.20.2 – 3.20.6.
 Hidroizolaţiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilaţii, coşuri, etc.) se vor executa
cu fâşii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald,
începând de jos în sus; la scafe suprapunerile se vor realiza în trepte de 40 – 50 cm.
 La colţuri, muchii şi alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin
întinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element şi foaia bitumată, cu lipirea
imediată şi presarea cu canciocul, controlându-se aderenţa şi continuitatea etanşării în
aceste locuri.
 La atice cu înălţimea până la 60 cm., hidroizolaţia se va întoarce pe partea orizontală a
aticului, minimum 10 cm. iar în cazul unor elemente verticale înălţimea mai mare se va
ridica pana la 50 cm. si se va fixa cu platbandă şi bolţuri împuşcate la distanţe de cca. 50
cm.
 Protecţia hidroizolaţiei elementelor verticale la trasee circulabile şi necirculabile, se va
realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm. grosime, armat cu plase oţel-beton Ø
6 mm la 25x25 cm.
 Etanşarea la străpungeri se va face în funcţie de diametrul elementului şi solicitărilor fizice
şi mecanice astfel: la străpungeri reci şi fără vibraţii, cu diametrul mai mic de 200 mm. şi cu
flanşe, hidroizolaţia se va aplica pe flanşe sudate şi se va străpunge cu flanşe mobile cu
şuruburi; la străpungeri reci şi fără vibraţii cu diametrul mai mic de 200 mm. şi fără flanşe,
etanşarea hidroizolaţiei cu elemente verticale se va executa după umplerea cu mortar a
golului din jurul elementului, prin manşonare cu două straturi de pânza sau ţesătură
bitumată lipită cu mastic de bitum şi matisare pe element cu sârma sau colier; rosturile de
dilatare cu rebord se vor etanşa şi izola conform C 112 – 86 punctele 3.24 – 3.24.2.
 Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolaţiei, gulerul de plumb şi montarea mufei
conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiaşi normativ, punctele 3.25, 3.26 –
3.26.7.
 terase necirculabile, protecţia grea (la exterior) din pietriş cu granule de 7 – 15 mm., se va
executa prin aşezare în strat uniform de 40 mm grosime.
Celelalte elemente de construcţie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de
detaliu ale proiectului (izolare termică, şape protecţie, tablă etc.)
La elementele subterane
La lucrările de hidroizolaţie a construcţiilor contra apelor, cu sau fără presiune, trebuie să se
respecte prevederile STAS 2355/2 – 87, ale normativului C 112 – 86 cap. 4.8 şi ale detaliilor
Page 48 of 106
respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.
Protecţia hidroizolaţiei verticale se va realiza din zidărie de cărămidă plină, minimum 12,5 cm.
grosime.
JGHEABURI ŞI BURLANE
Jgheaburile şi burlanele pot fi executate din tablă zincată sau pot fi prefabricate, de acelaşi tip cu
materialul învelitorii ( pot fi din PVC sau tablă prevopsită). Jgheaburile şi burlanele din tabla zincata
vor respecta prevederile STAS 2274/81. Jgeaburile şi burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine
fixate cu brăţări, cu tronsoanele petrecute etanş, cel superior în cel inferior pe cca. 6 cm .
Jgheaburile se vor fixa cu cârlige din platbandă zincată sau protejată anticoroziv.
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR. ABATERI ADMISE

Lucrările de hidroizolaţii, majoritatea lor fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape
de execuţie, încheindu-se proces-verbal, din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
-calitatea supotului – rigiditate, aderenţă, planeitate, umiditate, constatări făcute conform normelor
în vigoare;
-calitatea materialelor de hidroizolaţii conform certificatelor de calitate;
-poziţionarea şi ancorarea pieselor metalice (dacă este cazul) ;
-calitatea amorsajului şi lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrări de
constructii aferente;
-strângerea flanşelor şi platbandelor aferente străpungerilor;
-se verifică lucrarile de tinichigerie aferente ce asigură etanşeitatea cerută (copertine, glafuri, etc.)
si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; că găurile de scurgere au gratar şi
funcţionează normal la turnarea apei în locurile cele mai înalte ale terasei.
Verificări înainte de începerea lucrărilor de hidroizolaţii.

Inaintea începerii lucrărilor de hidroizolaţii trebuie făcute următoarele verificări:
 Verificarea terminării etapei executată anterior (PV receptie calitativa strat suport);
 Verificarea planeităţii stratului suport, fiind admisă o singură denivelare de 5 mm. pe o
suprafaţă verificată cu dreptarul de 2 m. în orice direcţie;
 Existenţa rosturilor de dilataţie de 2 cm. lăţime pe conturul şi în câmpul şapelor, peste
termoizolaţiile noi
 Existenţa certificatelor de calitate pentru materialele şi semifabricatele care intră în
componenţa hidroizolaţiilor;
 Existenţa agrementelor tehnice pentru produse şi procedee noi;
 Calitatea materialelor livrate şi corespondenţa cu prevederile proiectului
 Calitatea stratului suport prin verificări ale planeităţii, porozităţii şi curăţirii acestuia;
 Existenţa pantelor stratului suport către gurile de scurgere.
Verificări pe parcursul execuţiei lucrărilor de hidroizolaţii

După verificarea planeităţii, dacă se constată anumite denivelări se va face corectarea lor cu
mortar de ciment, iar termoizolaţiile se vor proteja cu foi bitumate sau cu peliculă de mortar special.
Inaintea aplicării stratului de hidroizolaţie se va verifica starea de umiditate a stratului suport (cu
aparate pentru verificarea umidităţii).
In timpul execuţiei trebuie verificat:
 lipirea corectă a foilor;
 lăţimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10%
din foi cu cu petrceri de minim 5 cm. longitudinal şi min 7 cm. frontal);
 respectarea direcţiei de montare a foilor; până la 20 % pantă se pot monta paralel cu
streaşină, dar peste 20 % numai în lungul liniei de cea mai mare pantă;
Page 49 of 106
 menţinerea, în cazul izolaţiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm. sub nivelul
cel mai coborât al lucrării respective;
 racordarea corectă a izolaţiilor verticale cu cele orizontale;
 tinichigeria aferentă acoperişurilor trebuie racordată cu hidroizolaţia şi bine fixată de
elementele de construcţie;
 realizarea comunicării cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub şorţuri, copertine, sau
tuburi.
Verificări la terminarea lucrărilor

 Etanşeitatea hidroizolaţiilor prin inundarea cu apă timp de 72 ore a acoperişurilor cu pante
până la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depăşi cu minimum 2 cm. punctul cel mai ridicat;
 Etanşeitatea camerelor unde inundarea va fi efectuată timp de 72 ore, grosimea stratului de
apă fiind de 3,6 cm.;
 La construcţiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, după asigurarea măsurilor
de contrapresiune, se opresc epuismentele, lăsând hidroizolaţia timp de 48 ore sub
presiune maximă.
 In cazul în care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face vizual prin
ciocănire şi eventuale sondaje în punctele critice.
6.4 LUCRĂRI DE TÂMPLĂRIE METAL
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE.

Materiale utilizate la realizarea tâmplăriei AL/PVC pentru uşi şi ferestre:
Feronerie:
- fabricată din oţel inoxidabil conform cu cerinţele RAL RG 607/3 “Asigurarea calităţii
feroneriei batante şi oscilobatante”
Incuietori:
- Inchizătorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de
aluminiu turnat GALMg3. Inchizătorile pentru părţile care se deschid vor fi atasate şi
reglate. Toate închizatările vor livrate cu 3 chei.
Controlul calităţii, livrare, manipulare, depozitare

- Ramele cu geam termoizolator sau fără geam se vor transporta în poziţie verticală. Se va
evita deteriorarea suprafeţei ramelor. In cazul transportului de lungă distanţă se recomandă
utilizarea ambalajelor din carton şi a distanţierelor din carton.
- Ramele se vor trata ca mai sus şi trebuie transportate în siguranţă, iar impactul trebuie
evitat.
- În cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită mai mare de 50 kg.,
se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace
mecanizate.
- Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva
intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul
termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel
încât tâmplăria/geamul să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să impiedice
utilizarea.
- Canalele de drenare şi bavurile trebuie să fie curăţate pentru a evita blocajul. Materialele
abrazive trebuie deasemenea îndepărtate de părţile mobile pentru a evita zgârierea.
- Ramele trebuie ţinute la distanţă de gudron şi bitum pentru a nu se păta. Siliconul şi alte
materiale etanşatoare în general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe bază de
solvenţi se vor evita.
- Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de
Page 50 of 106
certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv.
- Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru
suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.
EXECUŢIA LUCRĂRILOR, MONTAREA, INSTALAREA ŞI ASAMBLAREA

Tâmplăria se va monta în golurile pregătite. Se vor folosi instrucţiunile de supraveghere pentru
fiecare sistem pentru a se asigura că s-a comandat dimensiunea şi modelul adecvat. Ferestrele şi
usile sunt finisate, iar golurile trebuie să fie finisate înainte de montare. Golul trebuie să cuprindă
pragul, şi trebuie admise toleranţe pentru ca fereastra să poată fi montată. Tâmplăria nu trebuie
montată până când golul nu este finisat. Pentru a evita zgârierea ramelor este esenţial să se evite
transportarea de materiale prin ferestre după montarea lor.
Lucrări în afara şantierului

- -Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv (oţel inoxidabil, garnituri din
neopren, vopsea protectivă).
- -Montarea garniturilor - îmbinare “cap la cap” cu evitarea întinderii sau lipirii. Garniturile
trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistente la presiunea vântului.
ASIGURAREA CALITĂŢII, ABATERI ADMISE

Verificarea va consta din:
După ce structura de bază a fost terminată:
- Executantul tâmplăriei trebuie să se asigure, înainte de fabricarea tâmplăriei, că
dimensiunile rezultate fizic (în urma execuţiei) corespund cu cele stabilite în planuri;
executarea tâmplăriei va începe doar după măsurarea exactă a dimensiunilor golurilor.
Verificarea pe parcursul execuţiei:
- Verticalitatea şi orizontalitatea cât şi poziţia în goluri;
- Măsuri de protecţie împotriva deteriorării de alte specialităţi.
Verificarea după montaj:
- Se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şiperete cu
spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon;
- Verificarea aspectului, a poziţionării corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării
feroneriei, a montării geamului, a funcţionalităţii ferestrelor;
- Mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip bară
vor amplasate la distanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru a
preveni vătămarea (>8cm.).
- Abateri admise:
- Deformaţia maximă: pe direcţia orizontală cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.
- Limite de toleranţă pe verticala la tâmplăria instalată: cadru ferestre: 2 mm./m., cadru uşi: 1
mm./m.
6.5 TERMOIZOLAŢII
GENERALITĂŢI
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrările de reabilitare termică şi pentru
etanşatori, cum ar fi:
- Aplicarea izolatorului pentru rosturi în rosturile interioare şi exterioare ale uşilor, ferestrelor,
pereţilor cortină şi suprafeteţor vitrate;
- Cerinţe de izolaţie pentru diferite părţi ale clădirii.
- Capitole relaţionate:
- Lucrări de tencuieli: pentru faţadele izolate;
- Pereţi despărţitori;
Page 51 of 106
- Tâmplarie metalica
- hidroizolaţii: pentru barierele de vapori Ia membranele hidroizolatoare;
- lucrări de tinichigerie: pentru barierele de vapori, dolii şi coame şi acoperişuri din tablă
metalică;
- învelitori pentru acoperiş tip şarpantă: pentru barierele de vapori şi învelitori pentru
acoperiş.
- Intervenţiile se vor face la următoarele elemente de anvelopă:
- pereţi exteriori, inclusiv soclul;
- rosturi în pereti;
- tâmplărie exterioară (vezi capitolul tâmplarie din PVC/Al);
- planşeul dinspre terasă;
- placa pe sol.
Obiective generale
Se iau măsuri care să asigure :
- Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;
- Comportarea corespunzătoare din punct de vedere al stabilităţii termice pentru elementele de
construcţie perimetrale;
- Indeplinirea valorilor de confort (PMV, PPD);
- Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafaţa interioară a elementelor de
construcţie perimetrale;
- Comportarea corespunzătoare a elementelor de construcţie perimetrale la fenomenul de
difuzie a vaporilor de apă:
 evitarea aparitiei fenomenului de condens în structura elementelor de construcţie;
 evitarea acumulării cantitative de umiditate, de la an la an, în structura elementelor
perimetrale;
 evitarea creşterii umidităţii efective ale materialelor, peste valorile admisibile.
Recomandările furnizorului sistemelor de reabilitare termică trebuie respectate.
Parametrii necesari pentru calitatea termică

Coeficientul global de izolare termică a clădirii G1 se va încadra către valorile maxime normate pe
considerente termoenergetice G1 ref. conform C 107/2-97.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE.

Cerinţe generale de montare pentru termoizolaţii
Izolaţie cu plăci:
- Pe acoperisurile din beton se montează plăci conform specficaţiilor producătorului şi
supuse aprobării Consultantului;
- Pe partea superioară a a plăcilor din beton pentru acoperiş: montarea plăcii se face
conform specificaţiilor din capitolul Hidroizolatii şi specificaţiile producătorului;
- Izolaţia cu plăci a acoperişurilor tip terasă trebuie să aibă întotdeauna bariera de vapori
sub. Nu se permit goluri cu aer.
Termoizolaţia pereţilor exteriori
Vezi de asemenea capitolul Lucrări tencuieli. Pereţii exteriori se vor izola cu un strat de polistiren
expandat ignifug, protejat de un start subţire de tencuială armat cu plasă din fibră de sticla
(TERMOSISTEM tip Baumit, sau similar aprobat) conform prevederilor NP 047-2000 şi SC 007-02
(§ 2.2.7).
Caracteristicile care trebuie respectate sunt următoarele:
a) Polistiren expandat pentru faţade:
- Grosimea care trebuie să respecte cerinţele din proiect;
Page 52 of 106
- Densitatea între 16-18 kg/m3;
- Rezistenţa la compresiune – minim 0,125 N/mm2;
- Resistenta la >0,15 N/mm2;
- Clasa de combustie C2;
b) Strat de adeziv pentru plăcile de polistiren:
- Aderenţa polistirenului - minim 0,1 N/mm2;
c) Plasa din fibră de sticlă:
- Golurile plasei 3,5 - 4 mm. ;
- Densitate - minim 145 g/m2;
- Rezistenţa la întindere >1500 N/5 cm. ;
- Rezistenţa la mediu alcalin.
d) Verificare în:
- Rezistenţa la soc - minim 3 J;
- Aderenţa adezivului în timp >0,1 N/mm2;
- Rezistenţa la variaţiile de temperatură (-30 gr.C. /80 gr.C.) – fără crăpături.
Proceduri de montare:
- Se montează noua tâmplărie (Vezi capitolul tâmplarie din PVC/AL);
- Se montează profilul la nivelul soclului, cînd se montează tablele termoizolatoare;
- Se montează tablele termoizolatoare cu agrafe;
- Se monteaza benzile de armare în diagonală la colţuri de la ferestre şi uşi;
- Se monteaza armătura în tencuiala pereţilor exteriori;
- Se montează termoizolaţia soclului;
- Se aplică ultimul strat de finisaj pe pereţii exteriori (tencuiala specială a termosistemului,
conform specificaţiilor producătorului şi stratul final de zugrăveli cu vopsea de exterior).
Tâmplărie exterioară
Vezi capitolul Tîmplarie metalica. Trebuie respectate următoarele criterii:
- Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K,
- Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratată (low E),
având distanţa dintre panourile de geam umplută (plină) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k
= 1.1W/(m2k)], rezultând o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC
007-02. O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior, de
6mm. grosime, cum este specificat în capitolul Tâmplarie din PVC /Al.
Termoizolarea teraselor/acoperişurilor tip terasă
Pentru montare pe partea superioară a plăcilor din beton şi pe şapa din ciment netezită:
- Se verifica calitatea stratului de difuzie vapori şi bariera de vapori (vezi Capitolul
Hidroizolatii);
- Se aşează termoizolaţia nouă într-un mod în care rosturile de la straturi diferite nu sunt
direct suprapuse;
- Se respecta instrucţiunile producătorului pentru utilizarea emulsiilor şi solutiilor
bituminoase necesare în timpul aşezării panourilor izolatoare.
Terasele cu încăperi încălzite dedesubt necesită un strat eficient de termoizolaţie (Polistiren,
Poliuretan) de aproximativ 12 - 15cm grosime.
Termoizolaţia pardoselii şi pereţilor exteriori în contact cu solul
Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 16.4.7 de mai sus. Termoizolaţia se va încorpora în
pardoseală, dacă este posibil fără a schimba grosimea totală a acesteia. Altfel grosimea izolaţiei
se poate reduce, pentru a ajunge la grosimea pardoselii existente.
Pentru construcţii noi: termoizolaţia pardoselii şi a pereţilor exteriori trebuie să fie în conformitate
cu normativele în vigoare, (aproximativ 6-8 cm. de polistiren extrudat).
Page 53 of 106
CONTROLUL CALITĂŢII
Termoizolaţie
Verificări înainte de începerea lucrărilor de izolaţii termice:
- Terminarea lucrărilor anterioare (existenţa procesului verbal de recepţie);
- Existenţa procedurii tehnice de execuţie a lucrărilor de izolaţii termice în documentaţia
constructorului;
- Existenţa proiectului şi a detaliilor de executie;
- Existenţa certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale şi
proceduri noi;
- Existenţa de personal calificat pentru execuţia lucrărilor;
- Existenţa utilajelor necesare lucrărilor;
- Pregatirea suprafeţei suport:
 Suprafaţa suport trebuie să fie netedă, fără asperităţi şi fără contrapante;
 Denivelările mici se vor corecta cu mortar marca M100 T;
 Şapele din beton de 3 cm.grosime, executate peste termoizolaţiile din materiale tasabile
vor fi prevăzute cu rosturi la distanţa de 10 –15 cm de la atic.
Acoperisuri, terase
Se verifică lucrările pentru adaugarea termoizolaţiei pentru terase.
Faţade noi
-Se verifică rectificarea planeităţii stratului suport, curăţarea prafului, spălarea şi uscarea;
-Verificarea montării tâmplariei exterioare şi suprafeţele din jurul lor;
-Verificarea montării profilului de bază la nivelul soclului, şi montarea primelor plăci termoizolante.
Verificarea:
- montarea diblurilor de prindere a plăcilor termoizolante;
- montarea fâşiilor de armare pe direcţie diagonală la colţurile ferestrelor şi uşilor;
- montarea armăturii din tencuiala pereţilor exteriori pe primele suprafeţe;
-verificarea după realizarea noii învelitori, înainte de executarea straturilor de protecţie;
-verificarea la începerea execuţiei stratului final de finisaj al pereţilor exteriori.
Verificări în timpul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice
- dacă este respectată procedura tehnică de execuţie;
- dacă este respectat proiectul şi detaliile de execuţie;
- dacă rosturile dintre plăci sunt de minim 2 mm.;
- dacă s-au respectat dimensiunile, poziţiile şi formele punţilor termice prevăzute în proiect;
- dacă nu s-au produs goluri in plăci;
- dacă s-au executat etanşări în dreptul străpungerilor accidentale sau tehnologice;
- dacă termoizolaţia se execută prin lipire, aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme
pe contur.
Verificări la sfârşitul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice.
- dacă parametrii climatici interiori (temperaturi, umidităţi relative) corespund proiectului în
limitele admisibile care sunt: pentru temperatura interioară  0,5 gr.C şi pentru
umiditatea relativă interioară 2 % ;
- dacă nu apare condens în dreptul punţilor termice;
- dacă temperatura interioară a elementelor de închidere şi a punţilor termice corespunde
valorilor proiectate.
La finalizare
- -Montările nu trebuie să aibă tăieturi, găuri care nu sunt necesare sau deteriorări.
- -Montările nu trebuie să aibă scurgeri sau pătrunderi de apă în interior sau în spaţiile
Page 54 of 106
etanşate ale structurii.
- -Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; să nu se mişte, să nu facă zgomot.
Materiale pentru etanşare
- Toate suprafeţele vor fi etanşate şi grunduite cum se recomandă şi se aprobă de
producător.
- Dimensiunile să fie adecvate pentru îmbinările necesare.
- Filer-ele pentru etanşare se vor monta în lungimile maxime existente şi practice şi se vor
monta ferm în rosturi. Intinderea filer-elor elastice nu este permisă.
- Filer-ele vor fi montate la adâncimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.
- Materialele pentru etanşare vor fi puse cu echipamente aprobate; vor fi aplicate cu
acurateţe continuu şi folosind presiune suficientă pentru a asigura contactul şi adeziunea
totală şi continuă.
- Suprafeţele materialelor pentru etanşare să fie aproximativ la acelaşi nivel şi paralele cu
suprafeţele finisate adiacente.
- Suprafeţele materialelor pentru etanşare pot să fie putin sub, dar niciodată peste
suprafeţele finisate adiacente decât dacă acest lucru este aprobat.
- Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etanşare
suficient pentru a evita contactul cu astfel de margini.
- Se pun materiale prefabricate pentru etanşarea rosturilor în locurile indicate şi conform
specificaţiilor producătorului. Materialele pentru etanşare prefabricate se vor pune
întotdeauna comprimate.
- Se curăţă suprafeţele învecinate cu rosturile etanşate de murdăria rezultată de la etanşare.
In cazurile în care materialul pentru etanşare are tendinţe adezive la materiale, trebuie
folosită o peliculă împotriva adeziunii.
- Aceasta peliculă poate să fie adezivă la material, dar nu adezivă la materialul de etanşare.
- Materialele impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
6.6 MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII. PREVENIREA ŞI STINGEREA

INCENDIILOR
6.6.1 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

Conducătorii formaţiunilor care execută lucrările sunt obligaţi să asigure:
- luarea de măsuri tehnice şi de organizare pentru crearea condiţilor de securitate a muncii;
- realizarea instructajului de protecţia muncii la zi, consemnat în fişele individuale;
- controlul aplicării şi respectării de către personal a normelor şi instrucţiunilor specifice;
- verificarea şi împrospătarea cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii.
Instructajul va avea în vedere şi normele şi măsurile ce trebuiesc luate în cazuri de urgenţe.
Constructorul, în execuţie şi beneficiarul, în exploatare vor respecta următoarele acte normative:
- Norme republicane de protecţia muncii;
- Regulamentul privind igiena şi protecţia muncii în construcţii elaborat de MLPAT şi aprobat
cu HG 795 /1992;
Măsurile de protecţia muncii indicate nu sunt limitative, acestea urmând a fi completate de către
executant şi beneficiar, afişate la locul de muncă, rămânând răspunzători de neluarea lor.
1. Personalului muncitor, înainte de începerea instructajului de protecţie a muncii specific meseriei
şi lucrărilor ce le va executa, i se vor prelucra în mod obligatoriu şi articolele necesare din Normele
de protecţia muncii în vigoare, elaborate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii vol.1 N.P.M.G.
“Norme generale comune tuturor categoriilor de lucrări de construcţii - montaj “, vol.4 N.P.M. –
OTF - ”Lucrări de organizare şi lucrări pe timp friguros” vol.10 N.P.M. - PEB -” Obligaţii şi
răspunderi precum şi delimitarea lor în domeniul protecţiei muncii, ale proiectării, execuţie şi
beneficiar la realizarea lucrărilor de construcţii - montaj”.
Page 55 of 106
2. Inainte de începerea lucrului se vor verifica:
– întregul personal muncitor să aibă făcut instructajul de protecţie a muncii şi vizita medicală;
– personalul muncitor să nu fie bolnav, obosit, sau sub influenţa băuturilor alcoolice şi să fie
dotat cu echipamentul de lucru corespunzător lucrărilor ce le au de executat conform
“Normativului pentru acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru“
– locurile periculoase vor fi marcate prin indicatoare vizibile, gropile şi puţurile vor fi
împrejmuite.
3.Se va acorda atenţie deosebită lucrărilor de manipulare mecanizată pe orizontală şi verticală, în
conformitate cu art.2.18 - 2.23 din N.P.M. şi cap.V din Normele republicane.
4. In executarea săpăturilor se vor respecta prevederile din cap.IX ( art.300 - 312 ) din Normele
republicane.
– la prepararea şi transportul betonului se vor respecta prevederile din vol.2 N.P.M. “B”.
– la lucrările de dulgherie pentru cofraje, schele şi eşafodaje se vor respecta prevederile din
vol.5 - N.P.M. “D”, acordându-se deosebită atenţie art.1.1 - 1.42; pentru lucrările de zidărie
şi montare de prefabricate se vor respecta prevederile din vol.3 N.P.M. “2 - P”, acordându-
se atenţie deosebită transportului mortarului art.( I.1.2.1.-1.3.-2.15) executării tencuielilor şi
altor lucrări de pe schele.
– se va acorda atenţie deosebită la montarea prefabricatelor, la prinderea lor în timpul
transportului, depozitării, la ridicarea şi montarea propriu - zisă.
5.La montarea confecţiilor metalice se vor respecta prevederile din vol.6 N.P.M. “U.T.” dându-se
deosebită importanţă art.4 privind pistolul de împlântat bolţuri.
6.Pentru lucrări de izolaţii şi pregătire a materialelor izolatoare se vor respecta prevederile din vol.8
- N.P.M. I.I. , se va da importanţă deosebită lucrărilor la înălţime precum şi modului de
depozitare, transport şi ventilaţie în timpul lucrului cu materiale volatile, inflamabile,
explozibile, toxice (vopsele, lacuri, emailuri, etc).
7. Se vor respecta măsurile de protecţie prevăzute în normative pentru executarea lucrărilor de
construcţii precum şi instrucţiunile fabricilor producătoare de materiale.
8. Pentru alte categorii de lucrări pentru care nu sunt reglementări privind normele de tehnica
securităţii şi protecţiei muncii înainte de începerea lucrărilor, executantul şi beneficiarul vor elabora
măsuri speciale de protecţie a muncii adaptate specificului categoriei de lucrări respective.
9. Măsurile de protecţie a muncii din prezentul proiect nu sunt limitative, constructorul şi
beneficiarul trebuie să facă propuneri de îmbunătăţire a măsurilor de protecţie a muncii,
întotdeauna când este posibil şi necesar.
6.6.2 PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace
şi echipamente specifice este obligatorie în toate etapele de execuţie şi exploatare. In execuţie se
vor respecta prevederile din NP 086 - 05 (Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05, aprobat prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.217/2005, publicat în Monitorul Oficial al României,
partea I, nr.479 din 07 iulie 2005.) a Normativului C 300 (Normativul de prevenire şi stingere a
incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora), precum şi alte
Normative in vigoare. Se va respecta P 118-1999 - Norme tehnice de protecţie şi realizare a
construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.
Se vor realiza integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cu respectarea
prevederilor legale şi a normativelor specifice în vigoare.
Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi personalului
care execută lucrările (şi a beneficiarului de investiţie şi exploatare pe parcursul funcţionării).
Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în organizarea acesteia
atât la nivel central şi local al unităţii care execută anumite categorii de lucrări, cit şi în organizarea
beneficiarului de investiţie şi exploatare. Inainte de executarea unor operaţii cu foc deschis,
sudură, lipitură cu flacără, arc electric, topire de materiale de etanşare şi hidroizolaţii se va face cu
instructaj special şi se va obţine permis de lucru cu foc deschis.
Page 56 of 106
7. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE STRUCTURI
7.1 LUCRARI DE TERASAMENTE (SAPATURI SI UMPLUTURI)
Generalităţi
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuie respectate la lucrările de terasamente (săpături
şi umpluturi).
Lucrările de săpături nu se vor începe înainte de a se fi executat toate lucrările pregătitoare.
Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare în proiect pe baza studiului geotehnic
şi a ridicărilor topografice şi cea constatată de constructor pe teren inainte de executarea
săpăturilor vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare.
În cadrul contractului de realizare a prezentului PROIECT, părţile au următoarele obligaţii în ceea
ce priveşte lucrările de terasamente şi amenajare a terenului:
a) Beneficiarul are obligaţia să procure, toate autorizaţiile şi avizele prevăzute de lege, precum
şi regulamentele care să-i permită Constructorului executarea lucrărilor în cauză.
b) Constructorul are obligaţia să execute lucrarea în termenii contractului, pe proprie
răspundere, pe baza proiectului.
c) Constructorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de
Beneficiar.
Pentru verificarea execuţiei lucrărilor, Constructorul este obligat să păstreze şi să protejeze toate
reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasare. De asemenea, Constructorul are obligaţia să
constate corespondenţa datelor luate în considerare la elaborarea proiectului cu datele reale din
teren privitoare la natura terenului de fundare, a pânzei de apă freatică, etc.
Orice neconcordanta constatata pe santier se transmite Beneficiarului care va anunta proiectantul.
Înainte de începerea lucrărilor, Beneficiarul va stabili în condiţii legale:
- locul de depozitare a pământului rezultat din săpături;
- locuri de depozitare a molozului rezultat din demolări;
- distanţele de transport ale acestora ca şi al celorlalte materiale necesare.
Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de predare-primire a
amplasamentului şi executarea trasării pe teren, atât în ansamblu, cât şi pentru fiecare
obiect în parte. Se vor incheia procesele verbale necesare conform legislatiei in vigoare.
Lucrarile de terasamente se executa in conformitate cu urmatoarele acte normative:
- STAS 9824/0-74 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
- STAS 9824/1-87 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
- C169-88 – Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale.
- C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
- C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente.
- C83-75 – Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii.
- C29-85 – Normativ privind imbunatatirea terenurilor slabe prin procedee mecanice
- Legea 10/1995 si 123/2007 Conditiile de calitate in constructii.
Orice modificare ulterioara in cadrul prescriptiilor din lista de mai jos ca si alte prescriptii aparute
dupa aprobarea prezentului proiect sunt obligatorii.
Page 57 of 106
Trasarea
Trasarea acestuia se face în două etape:
- fixarea bornelor repere în teren şi a axelor construcţiilor pe baza planului de situaţie, etapă ce
se execută de Constructor impreuna cu Beneficiarul la predarea amplasamentului;
- trasarea în detaliu, operaţiune ce se face de către Constructor.
Executia
Sapaturi in condiţii normale de execuţie
Înainte de atacarea lucrărilor de săpătură, Constructorul va elibera amplasamentul de eventualele
constructii provizorii existente si va executa pe baza de proiect provizorate pentru lucrarile
edilitare(dacă este cazul) Se vor lua măsuri pentru identificarea şi protejarea reţelelor subterane
care rămân funcţionale.
Constructorul va respecta, la lucrările de săpături, pantele, traseele, cotele şi adâncimile prevazute
in proiect.
Trebuie luate următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor:
 terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat şi să nu fie supus la vibraţii;
 pământul rezultat din săpătură să nu fie depozitat la o distanţă mai mică de 1 m de la
marginea gropii de fundare; în cazul săpăturilor până la 1 m adâncime, distanţa se poate lua
egală cu adâncimea săpăturii;
 apele din precipitaţii sau provenite accidental se vor înlătura rapid;
 dacă din cauze neprevăzute, turnarea fundaţiei nu se efectuează imediat după săpare şi se
observă fenomene ce indică pericol de surpare, se iau măsuri de sprijinire a pământului în
zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu taluz.
Sapaturile se vor executa partial mecanizat si partial manual. Daca la cota sapaturii nu se
intalneste terenul bun de fundare, se va adanci sapatura pana la atingerea acestuia iar pentru
diferenta dintre cele doua cote (cota sapaturii pana la terenul bun si cota prevazuta in proiect la
baza fundatiilor, se va executa o perna de balast sau o completare din beton simplu B100.
Alegerea uneia din cele doua solutii se va face cu acceptul specialistului geotehnician si al
Beneficiarului.
Executantul este obligat să urmărească permanent apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor longitudinale
paralele cu marginea săpăturii, care dacă sunt cauzate de uscarea pământului, pot indica
începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.
Partea superioară a săpăturilor (nivelul de fundare) se va ţine descoperită cât mai puţin posibil.
Ultimii 15 cm se vor săpa când Constructorul a luat toate măsurile pentru continuarea în timp util a
lucrărilor următoare.
Nu se va continua executarea nici unei lucrari de constructii inainte de a obtine avizul specialistului
geotehnician atestat MLPAT privind caracteristicile terenului de fundare ca si stabilirea cotei
sapaturii (se intocmeste PVRC – natura teren).
Sapaturi in condiţii de execuţie pe timp friguros
Nu se admite execuţia ultimului strat de săpătură în apropierea cotei de fundare pe timp friguros,
fără a se lua măsuri împotriva îngheţului (pentru a nu se îngheţa terenul) care ar duce la
schimbarea condiţiilor geotehnice ale terenului, pe care urmează a se funda construcţia (stâlpii de
cadre, suporţii de aparataje etc.).
Utilaje folosite
În funcţie de natura pământului şi existenţa sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:
 buldozer pentru săparea generală şi deplasarea locală (mişcarea terasamentelor),
Page 58 of 106
 excavator pentru săparea în spaţii largi şi înguste prin retrageri şi depozitarea în mijlocul de
transport. dacă există apă, se coboară nivelul freatic prin canale colectoare sau puţuri şi
pomparea acestora,
 autocamioane pentru transport pământ şi moloz,
 cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual.
Umpluturi de pământ
După realizarea infrastructurilor, se execută sistematizarea la cotele din proiect a umpluturii de
pământ. Toate lucrările de umplutură se vor executa în straturi de grosime maximă 20 cm, după
compactare.
Operaţiile de umpluturi pe lângă fundaţii se vor efectua după ce toate lucrările de construcţii au fost
executate, s-au decofrat toate elementele monolite şi au fost scoase din săpătură cofrajele.
Înainte de execuţia umpluturilor, se vor scoate din săpătură toate obiectele ce au căzut lângă
fundaţii, bolovani, resturile vegetale şi celelalte impurităţi.
La execuţia lucrărilor de umpluturi se vor verifica:
 corespondenţa naturii terenului cu cota prescrisă în proiect;
 calitatea materialului utilizat pentru umplutură,
 respectarea tehnologiei de compactare;
 realizarea gradului de compactare prevăzut în proiect;
În ramblee nu se folosesc pământuri de consistenţă scăzută ca: mâluri, nămoluri, pământuri
turboase cu conţinut de săruri solubile în apă mai mare de 5%, bulgări de pământ sau pământ cu
suprafeţe putrescibile (brazde, crengi, rădăcini etc.).
Pământul ales pentru umplutură, nu trebuie să conţină stratul de sol vegetal, urme de rădăcini,
deoarece prin putrezire în timp ar duce la apariţia de goluri cu tasări posibile. Umplerea se va
executa numai in teren bun. Nu se admite umplutura in teren vegetal.
Straturile de pământ se compactează cu maiul manual, maiul mecanic sau la suprafeţe întinse cu
cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2-3 ori în acelaşi punct, folosindu-se pământ cu
umiditate optimă pentru compactare. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% până la
adâncimea de 50 cm şi se acceptă în maximum 10% din numărul punctelor de verificare. La
operaţia de compactare a terenului, se va verifica gradul de compactare de către un laborator de
specialitate autorizat şi rezultatul se consemnează în buletinul de verificare a gradului real de
compactare.
Epuismente
La executia sapaturilor se vor lua masuri de inlaturare a apei de infiltratie pana la cota inferioara
nivelului talpilor fundatiilor.Tehnologiile aplicate sunt la latitudinea executantului.
Se atentioneaza asupra obligativitatii de a nu se antrena partea fina din terenul de fundare de sub
elementele existente in vecinatate.
Terenul de fundaţie şi materialele cu care se execută terasamentele se examineaza din punctul de
vedere geologic, geotehnic şi hidrologic în conformitate cu studiul geotehnic si cu normele în
vigoare. Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se va executa o pistă de probă pe care se va
testa tehnologia de realizare a umpluturilor, se vor stabili tipurile de utilaje folosite precum şi
numărul de treceri ale cilindrului compactor. Constructorul împreună cu geologul vor aviza
tehnologia de execuţie. Pământul rezultat din săpătură se depozitează local şi pe etape pentru
umplutură şi numai diferenţa rezultată se transportă cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pământului se va ţine seama de :
 distanţa de transport, act încheiat de Beneficiar cu constructorul,
 înfoierea pământului rezultat din săpătură,
 utilaje mecanice folosite.
Page 59 of 106
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente
Se va verifica:
 pichetarea stâlpilor şi trasarea fundaţiilor ,
 adâncimea de fundare (teren bun de fundare),
 calitatea umpluturii verificarea făcându-se pe bază de probe de laborator,
 grosimile straturilor aşternute în rambleu faţă de cele stabilite în funcţie de tipul utilajului folosit
la compactare,
 umiditatea efectivă la care se compactează pământul şi variaţia acesteia faţă de umiditatea
optimă de compactare precum şi gradul de compactare realizat şi variaţia acestuia faţă de cel
prevăzut,
 cotele realizate faţă de prevederile proiectului,
 determinările privind grosimea straturilor, umiditatea şi gradul de compactare realizat se vor
face pentru fiecare strat în parte,
 verificarea compactării se va face prin recoltarea de probe din sondaj cu adâncimea de 30cm.
Verificările privind gradul de compactare realizat se vor face în special acolo unde se văd
denivelări ale straturilor ca urmare a trecerii autovehiculelor în timpul execuţiei.
Masurarea lucrarilor de terasamente

Măsurătorile lucrărilor de terasamente (săpătură, umplutură, compactare, transport) se vor face la
metru cub de terasamente, respectiv tone pentru transport, scăzându-se volumul de umplutură.
Receptia lucrarilor
Lucrările de terasamente vor fi supuse unei recepţii provizorii şi a unei recepţii definitive conform
reglementărilor legale în vigoare.
La recepţia provizorie se vor verifica:
- concordanţa lucrărilor cu prevederile proiectului de execuţie si a reglementarilor in vigoare;
- natura pământului din umplutura;
- concordanţa gradului de compactare realizat conform prevederilor în vigoare.
La recepţia definitivă se va examina dacă lucrările s-au comportat în bune condiţii în cursul
termenului de garanţie şi dacă au fost întreţinute corespunzător.
7.2 LUCRARI DE BETON ARMAT

Se vor utiliza numai betoane produse in instalatii centralizate cu un control riguros al
calitatii.Turnarea betoanelor se va face in cofraje din panouri de inventar din placaj, refolosibile.
Lucrarile de betoane se vor executa respectind cu strictete urmatoarele acte normative:
- STAS 1799 - 88 - Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa
verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii.
- STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu liantii minerali.
- STAS 388 - 80 - Lianti hidraulici. Ciment Portland.
- STAS 8133 - 90 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
- STAS 1030 - 85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
- STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice de calitate.
- STAS 1759 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii -
aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.
- STAS 1275 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor
mecanice.
Page 60 of 106
- NE 012-99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat.
- C26 - 85 - Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive.
- C16 - 84 - Normativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros.
- C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si
instalatii aferente.
Orice completare sau modificare, facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui caiet de
sarcini, ca si alte norme ce se refera la lucrarile de executie sunt obligatorii pentru executant daca
intra in vigoare inainte de inceperea lucrarilor.
Compozitie, fabricatie, transport si puneri in opera.
Betoanele folosite sunt, conform detaliilor anexate de urmatoarele clase:
- C 8/10 (B 100) - betoane pentru egalizare
- C 16/20 (B 250) - beton armat monolit
Retetele de preparare a betonului se vor intocmi in conformitate cu normativul NE 012-99. Tipul de
ciment se va stabili in conformitate cu prevederile din “Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat” anexa I, indicativ NE012-99, in functie de grosimea elementelor
si clasele de expunere. Agregatele sunt de cariera, cu granula max. 31 mm pentru elementele
masive si 16 mm pentru elementele cu grosimi sub 30cm. Betonul va fi procurat de la o statie de
betoane apropiata unde se va comanda pe baza retetei adecvate betonului. Adaosul de aditivi se
va folosi in conformitate cu normele in vigoare. In acest caz se vor face incercari preliminare pentru
verificarea mentinerii caracteristicilor cerute betonului. Transportul betonului se va face cu
automalaxoare continue si comandarea acestuia se va face pe baza cantitatii necesare de pus in
opera imediat. Distanta de transport si durata pina la punerea in opera trebuie reduse cit mai mult
posibil in conformitate cu prevederile NE 012-99. Mijloacele de transport trebuie sa fie curate si
etanse pentru a nu pierde laptele de ciment. Punerea in opera a betonului se face conform
normativului NE 012-99 - urmarindu-se pe cit posibil o betonare continua a elementelor (fara
intreruperi). Ea se face dupa receptia calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje si armaturi in functie
de situatia respectiva. De asemenea inainte de betonare se verifica daca betonul turnat anterior si
intarit corespunzator are suprafata curatata de pojghita de lapte de ciment, nu are zone segregate
sau daca rugozitatea prezentata este suficienta pentru o buna aderenta. Apoi, se verifica daca s-
au umezit cofrajele, betonul vechi sau alte suprafete cu care va veni in contact betonul de turnat si
daca s-au luat masuri de evacuare a eventualelor ape provenite din precipitatii si care au patruns
in cofraj. Betonarea se va face de regula cu bena. Se poate folosi si pompa cu luarea de masuri in
ceea ce priveste lucrabilitatea betonului si dimensiunile agregatelor. Betonul adus la punctele de
lucru trebuie sa se incadreze in limitele de lucrabilitate admise si sa nu prezinte segregari. Nu este
admisa corectarea lucrabilitatii prin adaugarea de apa sau alte mijloace, ci doar prin aditivi
superplastifianti si cu o remalaxare a betonului. Inaltimea maxima de turnare a betonului este 3
metri. La elementele mai inalte de 3 metri se vor prevedea ferestre si jghiaburi de turnare in cofraj,
sau betonarea se va face cu pilnii speciale cu capatul inferior la max. 1.5 metri deasupra zonei ce
se betoneaza. In timpul betonarii se va verifica permanent pozitia armaturilor si cofrajelor pentru
evitarea eventualelor deformari sau deplasari. Cind apar aceste deformatii, se va opri betonarea
pina la corectarea acestora in mod operativ. Betonul se va turna uniform in lungul elementului
urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm grosime ( inaltime ), iar turnarea
stratului urmator se face obligatoriu inainte de inceperea prizei betonului in stratul anterior. In
timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului ce se betoneaza
si nici asezarea vibratorului pe armaturi. Se va urmari inglobarea completa a armaturilor in beton si
respectarea grosimii stratului de acoperire care va fi de 4.5cm pe suprafetele ce vor fi in contact cu
pamintul si de 2.5 cm pentru elemente structurale. Stratul de acoperire la partea de jos a placilor
nu va fi sub nici o forma mai mic de 2 cm. O atentie deosebita trebuie acordata umplerii complete a
sectiunilor, la noduri sau in zonele de imbinare, fiind recomandabila indesarea betonului cu sipci
sau vergele, concomitent cu vibrarea lui. Este interzisa circulatia muncitorilor pe armaturi, cofraje
sau beton proaspat, pentru circulatie se vor executa punti special amenajate. Durata maxima a
Page 61 of 106
intreruperilor in timpul betonarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului ce
se poate considera 2 ore de la prepararea acestuia. Daca din motive intemeiate nu se poate relua
betonarea in acest timp, ea se va face dupa o ora. Inainte de inceperea betonarii, rostul de
intrerupere se va trata corespunzator prin spituire si suflare cu aer sau apa, in vederea unei bune
conlucrari. Pentru acestea se va demonta cofrajul pe o parte si se va curati bine dupa care se va
remonta cofrajul. Grinzile si placile ce sunt in contact se vor turna concomitent, iar daca nu este
posibil acest lucru se va crea un rost la 1/5 si 1/3 din deschiderea placii urmind sa se betoneze
ulterior si restul. Compactarea betonului se face mecanic, cu pervibratorul. Dupa ce betonul a atins
o rezistenta minima de 2,5 N/mm 2 acesta se poate decofra pe partile laterale. Operatia se executa
cu grija, fara bruscari astfel incit muchiile elemetelor sa nu fie deteriorate sau cofrajele rupte. Daca
in urma decofrarii se constata defecte de turnare majore (goluri, segregari, neacoperiri de armaturi,
etc.) se va trece la remedierea acestora numai dupa consultarea proiectantului. Defectele limita
admisibile ale elemetelor de beton si abaterile de la dimensiunile din proiect sunt date in normativul
C56 - 85 si trebuie respectate conform elemetului respectiv.
CIMENT
In conformitate cu prevederile normativului NE012-99, pentru zonele cu agresivitate sulfatica
slaba, se va utiliza ciment rezistent la agresivitate sulfatica SRI-32.5 Cimentul se va livra ambalat
in saci sau vrac daca este transportat in vehicile specializate cu descarcare pneumatica in silozuri
la locul de punere in opera. Cimentul va fi protejate de umezeala sau de alte impuritati La livrare se
va verifica de catre utilizator si reprezentantul vinzatorului conformitatea calitatii produsului.
Cimentul se va depozita numai in silozuri special destinate sau in incaperi uscate si inchise (in
cazul cimentului ambalat in saci. Sacii vor fi asezati in stive de un rind cu interspatii si pe platforme
din lemn si la inaltimea de cca.50 cm. pentru asigurarea circulatiei aerului. Stivele vor avea cel
mult 10 saci suprapusi.
AGREGATE
La executia betonului se folosesc agregate de balastiera, de la balastiere atestate. Agregatele se
vor achizitiona, transporta si depozita pe sorturi, evitindu-se amestecarea sau contaminarea cu
diferite impuritati, materiale organice, etc. Depozitarea agregatelor se va face pe platforme
betonate, cu compartimentari pentru fiecare sort. Controlul calitatii agregatelor se face in
conformitate cu prevederile Normativului NE012-99 si cu metodele prevazute de STAS
4606/1980. Este interzisa utilizarea de agregate provenite din apa de mare sau din calcar.
APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor, daca nu provine din reteaua publica de alimentare, este
necesar sa indeplineasca toate conditiile prevazute in STAS 790/1984.
Armaturi
Otelul beton folosit la armarea elementelor de constructii este otelul neted OB37 pentru armari
constructive si etrieri si otelul PC52, profilat la cald pentru armarea de rezistenta curenta. Otelul
pentru armaturi trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de STAS 438/1 - 89, STAS
438/2 - 91 si de normativul NE 012-99, conditii ce se verifica pe baza certificatului de calitate al
lotului de otel adus, si prin incercari de laborator. Otelurile pentru armaturi trebuie depozitate
separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incit sa asigure:
- evitarea corodarii otelului ;
- evitarea murdaririi armaturii ;
- asigurarea posibilitatii de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru;
FASONAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea acestora se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului ( detaliile de armare ale elementelor ). Fasonarea se face in ateliere de
armaturi. Inainte de a trece la fasonare, executantul va proceda la identificarea tuturor barelor
Page 62 of 106
necesare, la posibilitatile de fasonare si de montare, si eventual va cere acordul proiectantului
pentru modificarile necesare. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte si in
acest scop se va proceda la curatirea eventualelor impuritati si a ruginii prin frecare cu peria de
sirma, mai ales in zonele unde barele se sudeaza. Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de
fasonare prin tragere cu troliu dar fara a produce deformari ale materialelor. Alungirea maxima va fi
de 1 mm/m.
MONTAREA ARMATURILOR
Montarea barelor in cofraje se va face cu distantieri din plastic si legarea barelor cu sirma moale.
Se va urmari realizarea acoperirii armaturii conform punctului precedent. Daca lungimea barelor
din lot nu este suficienta pentru realizarea unui anumit tip de bara, se va proceda la innadirea
acesteia prin sudura in cochila sau cu eclise (ls=10d) in conformitate cu prevederile normativului
C28 - 83 sau la montaj prin petrecere pe o lungime egala cu 60d, unde d = diametrul minim al
armaturilor ce se inadesc. La montarea armaturilor in cofraje se interzice calcarea pe armaturile
deja montate sau pe cofraje. Inainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere
calitativ lucrarile de montare a armaturilor, si se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte.
Verificarile necesare si abaterile limita sunt trecute in normativele NE 012-99 si C56-85 si se vor
respecta intocmai. Toate verificarile rezultate obtinute si observatiile facute se vor trece in procese
verbale de lucrari ascunse.
EXECUTIA LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS

Pentru betonarea pe timp friguros se va respecta normativul C16 - 84. Pentru a se asigura conditii
favorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractie in perioada calduroasa, se va
asigura muntinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejind suprafetele libere prin:
– acoperirea cu materiale de protectie ( prelate, rogojini, etc. ) ;
– stropirea periodica cu apa, care va incepe dupa 2  12 ore de la turnare, in functie de tipul
de ciment utilizat si temperatura mediului ( minim +5C ). Stropirea se va repeta la intervale
de 2  6 ore
– Aplicarea de pelicule de protectie, in conformitate cu prescriptiile speciale.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atit
timp cit exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Cofraje
Pentru executia lucrarilor de beton armat monolit, se vor folosi cofraje de panouri, refolosibile din
lemn ecarisat si placi TEGO. Ele trebuie montate si alcatuite astfel incit sa prezinte rigiditatatea si
stabilitatea necesara, iar sarcinile sa poata fi transmise si repartizate corect punctelor de sprijin.
Panourile de cofraj inainte de fiecare folosire se curata de beton si lapte de ciment si se ung cu
agenti de decofrare pe fetele ce vin in contact cu betonul. Aceste produse nu trebuie sa corodeze
armatura sau cofrajul, sa nu pateze betonul, sa se aplice usor si sa nu-si schimbe proprietatile in
timp. Inainte de turnarea betonului cu 1 - 2 ore, cofrajele se vor uda.
COFRARE
Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor ;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor ;
- verificarea si eventual corectarea pozitiei cofrajului ;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor ;
- montarea armaturilor in cofraj si a pieselor metalice ce vor fi inglobate in beton
- betonarea elementului cofrat ;
- decofrarea dupa indeplinirea conditiilor de rezistenta a betonului turnat ;
Va trebui acordata o atentie deosebita la cofrajele ce reazema pe paminturi inghetate sau cu
Page 63 of 106
sensibilitate la inmuiere, pentru evitarea deplasarii cofrajelor datorita deformarii terenului. Se va
acorda atentie la rosturile panourilor pentru asigurarea etanseitatii cofrajului. In acest scop nu se
admit panouri rupte, gaurite sau cu captuseala discontinua. La montarea cofrajului se admit abateri
de +/- 0.3 cm fata de cotele proiectului.
DECOFRAREA
Se interzice decofrarea elementelor inainte de atingerea de catre beton a rezistentei minime de 2,5
N/mm2 cind se pot decofra partile laterale. Pentru grinzi si placi se vor mentine sustinerile pina la
15  30 zile. In cazul conditiilor deosebite de lucru aceste termene se pot corecta pe baza de
incercari in laborator. La decofrare se va da atentie deosebita modului de lucru pentru ca sa nu se
strice muchiile sau sa se deteriorezesuprafata betonului. Imediat dupa decofrare se verifica
suprafata betonului turnat si se fac toate remedierile necesare.
RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru asigurarea executiei corecte a lucrarilor de beton si beton armat se vor efectua urmatoarele
verificari etapizate ale cofrajelor : verificarea preliminara a lucrarilor pregatitoare a elementelor de
cofrare si sustinere ; verificarea pozitionarii corecte a cofrajelor in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor cofrajului ; verificarea finala in care se receptioneaza cofrajul si se intocmesc
procesele verbale pentru lucrari ce devin ascunse.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se poate redacta un proces verbal
pentru lucrari ce devin ascunse comun. In aceasta situatie se va specifica si starea suprafetei pe
care va fi turnat betonul. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completeaza
cu memorii tehnice cuprinse in proiectele de specialitate, si cu prevederile standardelor si
normativelor in vigoare, putandu-se completa cu orice masuri suplimentare propuse de executanti
care nu contravin celor cuprinse mai sus si ducand la sporirea calitatii executiei.
8. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE INSTALATII ELECTRICE

8.1 SPECIFICATII GENERALE
8.1.1 BAZA DE PROIECTARE

Baza de proiectare este constituita din :
 Solutiile tehnologice si constructive adoptate;
 Caracteristicile tehnice pentru echipamente si utilaje tehnologice;
 Standarde si normative in vigoare.
Antreprenorul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea
beneficiarului.
8.1.2 OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI
8.1.2.1 Responsabilitatile antreprenorului

Inainte de inceperea lucrarilor de executie antreprenorul are obligatia de a verifica intreaga
documentatie si de a sesiza investitorul asupra eventualelor neconformitati si neconcordante
constatate in proiect, in vederea solutionarii.
Se considera ca, antreprenorul calificat in urma licitatiei pentru executarea lucrarii, cunoaste
detaliile care fac parte din regulile specifice executarii instalatiilor in constructii. Acestea nu sunt
indicate pe planuri si nici in cadrul prezentei specificatii.
In toate cazurile este indicat ca lucrarea sa fie executata in conformitate cu toate regulile specifice,
astfel incat sa se asigure functionarea corespunzatoare a tuturor instalatiilor si totodata un aspect
Page 64 of 106
corespunzator al acestora.
Materialele si echipamentele utilizate vor corespunde dimensionarilor din proiect. Se vor lua masuri
pentru pastrarea aspectului exterior, a integritatii si functionalitatii materialelor si echipamentelor
electrice pe timpul transportului si a depozitarii pentru a nu se deteriora prin umezeala, apa, lovire.
Contractorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu
recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si
Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei".
Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Contractor pe cheltuiala
lui.Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.Cablurile se vor transporta cu tamburul
pentru a evita deformarea formarii buclei.
La executia, urmarirea, controlul si receptia lucrarilor ce fac obiectul autorizatiei de infiintare
acordata de ANRE vor fi angajati contractori/subcontractori atestati de ANRE conform legislatiei in
vigoare.
Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.
Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate.
8.1.2.2 Documente tehnice

Pentru fiecare material, echipament sau utilaj achizitionat si care urmeaza a fi introdus in lucrare,
antreprenorul va transmite beneficiarului si proiectantului, spre aprobare, cate o fisa tehnica care
sa prezinte cu claritate numele furnizorului, marca, tipul, caracteristicile tehnico-functionale,
dimensiunile de gabarit, etc.
In situatia in care antreprenorul doreste ca anumite lucrari specifice sa fie executate de un
subantreprenor acesta din urma trebuie prezentat tuturor partilor implicate printr-o fisa tehnica,
supusa spre aprobare. Atunci cand toate partile implicate si-au dat acordul, subantreprenorul
poate incepe lucrul pe santier.
Toate documentele aprobate, fise tehnice, desene, rapoarte de probe trebuie pastrate in fisiere la
sediul antreprenorului general, astfel incat sa poata fi consultate de toate partile implicate.
8.1.2.3 Verificari si probe

Prevederi generale
Contractantul va rezolva orice neconcordanta intre piesele desenate si cele scrise in favoarea
Autoritatii Contractante.
In timpul executiei lucrarii, Contractantul va efectua diferite verificari partiale si probe pentru a se
permite desfasurarea normala a lucrarii si pentru a se putea asigura integrarea instalatiei
respective in ansamblul cladirii, in concordanta cu proiectul.
 Pentru ca acest lucru sa se poata realiza, Contractantul va face probe asupra unor
parti ale instalatiilor, asa cum o cer beneficiarul sau proiectantul, pentru a se permite
asigurarea desfasurarii lucrarilor de constructii.
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile de calitate se efectueaza de catre conducatorul tehnic
al lucrarii si de catre controlorii tehnici din cadrul compartimentului CTC al intreprinderii de
executie.
Pentru instalatiile care se ingroapa sau se ascund, verificarea calitatii se efectueaza conform
instructiunilor pentru lucrari ascunse ale prezentului capitol.
Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane
autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc).
Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a corespunde
caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabrica furnizoare.
Page 65 of 106
NOTA: Se mentioneaza ca executantul nu este indreptatit a face inlocuiri fara avizul scris al
proiectantului.
Contractorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu
recomandarile producatorului si cu cerintele NEMA 70B, Anexa I, intitulata "Intretinere si
Depozitarea Echipamentelor in timpul Constructiei".
Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre Contractor pe cheltuiala
lui.
Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.
Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei.
Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.
Materialele si produsele sevor depozita in locuri uscate si bine ventilate.
Materialele (conducte, tuburi, cabluri), aparatele, echipamentele si utilajele electrice ce urmeaza a
fi utilizate pentru executarea unei instalatii electrice, vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz si
prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit pentru motoare.
Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate, de tip,
dimensionale, electrice etc. mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare,
buletinele de proba, etichetele si placutele care insotesc materialele, aparatele, cu acelea
prevazute in proiectul respectiv.
Verificarea vizuala se face examinand materialele, aparatele, pentru a se constata starea lor.
Verificarea prin masuratori prin sondaj se face la minimum 1% din tipodimensiunile de materiale si
consta in masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi) acestora cu sublerul, metrul.
Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau
care prezinta defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri, carcase sparte), vor fi
respinse si nu se vor introduce in lucrarile respective.
Daca la verificarea prin masuratori de sondaj a dimensiunilor materialelor se constata
neconcordanta intre datele inscrise in actele ce insotesc materialele si cele constatate pe teren,
vor fi efectuate verificari pe un numar de tipodimensiuni ce va fi apreciat de maistru.
Toate materialele care nu corespund prevederilor proiectului sub acest aspect vor fi respinse si nu
vor fi puse in opera.
Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de
montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile
(conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise
pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta
deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor.
La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare
colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul
(ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se
vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv.
Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta
continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind
intrerupte) vor fi respinse.
Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate
intre faze.
Aparatele, echipamentele si utilajele electrice (aparate de conectare, protectie, pornire, reglare,
masini electrice, corpuri de iluminat, tablouri electrice, etc.) vor fi verificate scriptic si vizual la locul
de montare, dupa transport. Verificarea scriptica va consta din confruntarea caracteristicilor
inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea vizuala va consta din
examinarea aspectului exterior al aparatelor, echipamentelor etc.
Page 66 of 106
Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect,
precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la
exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin
electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele
respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile
respective.
Pozarea cablelor, aparatajelor si a tablourilor se va face numai dupa ce sunt create conditii de
conservare si securitate a elementelor de instalatii. Inceperea executiei va fi precedata de
intocmirea unui “Proces verbal incheiat intre constructor si electrician”.
Inainte de a incepe montarea elementelor unei instalatii electrice se va verifica vizual si, dupa caz,
si cu instrumente de masura adecvate (metru, ruleta etc) daca lucrarile constructive efectuate
instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice.
La traseele alese (la trasaje, marcaje) pentru instalatia electrica, se va verifica daca:
 lungimea traseului este cea mai scurta posibila;
 au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, inclusiv cele
pana la conductele instalatiei de paratrasnet (atunci cand nu au putut fi evitate traseele
comune), precum si pana la elemente de constructie;
 au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in timpul exploatarii
(datorita loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate, agentilor corozivi etc);
 au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri si sub anumite inaltimi fata de pamant
sau pardoseala, este permisa executarea de trasee ale instalatiei electrice (de ex. trasee de
cabluri neprotejate in tuburi metalice nu sunt permise in canale de ventilatie, trasee de
conducte in tuburi PVC nu sunt permise in montaj direct pe elemente combustibile etc); toate
traseele care la aceste verificari nu satisfac conditiile impuse, vor fi reexaminate si retrasate.
La traversarile executate in elementele de constructie, pentru instalatia electrica, se va verifica
daca amplasamentul si executia respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Cele care nu
corespund la verificare, vor fi refacute si verificarea va fi repetata.
La locurile trasate pentru elementele de sustinere a instalatiei electrice (bratari, coliere, poduri,
stalpi, console de acoperis etc), se va verifica prin masuratori cu metrul, ruleta etc, daca au fost
respectate prevederile cu privire la distante, dimensiuni, executie etc din proiect si din prescriptiile
tehnice.
La lacasurile marcate sau executate pentru doze, aparate etc, se va verifica daca locul ales este
conform prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori cu metrul ruleta etc, daca la
montarea aparatelor vor fi respectate distantele fata de elementele metalice legate la pamant si
inaltimile, fata de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare. Daca la
verificare se vor gasi lacasuri pentru doze, aparate etc, prevazute in incaperi in care instalarea lor
nu este permisa sau la alte distante sau inaltimi decat cele admise, ele vor fi respinse impreuna cu
tot traseul caruia apartin (atunci cand este cazul).
La pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console, rame, postamente, nise etc, pentru
aparate, masini, tablouri, utilaje electrice, se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor
proiectului si sunt evitate locurile care prezinta pericole pentru instalatie. De asemenea, se va
verifica daca pot fi respectate distantele permise, fata de elementele metalice legate la pamant,
indicate in prescriptiile tehnice.
In cazul in care conditiile prevazute in proiect si in prescriptiile tehnice nu au fost respectate, nu va
fi permisa montarea aparatelor, motoarelor, tablourilor etc, decat dupa ce pozitiile nou alese sunt
verificate si gasite satisfacatoare.
La cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraje, se
va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul stabilit in proiect, a tuburilor, dozelor,
carligelor pentru locurile de lampa etc. Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (saniter,
fabrica), se va verifica daca tuburile nu au fost obturate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a
Page 67 of 106
patruns lapte de ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat etc.
Toate defectiunile vor fi remediate inainte de a se incepe tragerea conductelor in tuburi.
Inainte de inceperea lucrarilor de instalatii sau a unor parti din acestea, conducatorul tehnic al
lucrarii trebuie sa verifice daca fundatiile, esafodajele etc prevazute precum si golurile necesare au
fost executate, in bune conditii din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si calitatii.
Este strict interzis a se executa de catre instalatori strapungeri sau goluri prin spargerea sau
taierea elementelor care fac parte din structura de rezistenta a constructiei. In cazul in care, din
diferite motive, este necesar ca instalatorul sa execute totusi astfel de lucrari (de ex., deoarece
golurile prevazute in proiect nu au fost lasate sau au fost amplasate necorespunzator etc) se
admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de la proiectantul structurii de rezistenta
insotit, dupa caz, de documentatie de executie (de exemplu schite, indicatii de executie etc).
Executarea lucrarilor va fi supravegheata direct de conducatorul tehnic al lucrarilor de constructii
sau de instalatii.
La constructiile metalice nu se admite nici o strapungere neprevazuta in proiect decat in baza
avizului scris dat de proiectantul structurii metalice.
Practicarea de goluri in elemente de zidarie, beton armat, in constructii metalice, sa se execute
numai cu mijloace de mica mecanizare adecvate.
 Verificari de efectuat pe faze de lucrari
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni din instalatie, care pot
functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu participarea delegatului
beneficiarului, iar rezultatele se inscriu in registrul de procese-verbale.
In cazul in care, in conformitate cu regulamentul intreprinderii respective de furnizare a energiei
electrice, se impun anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform
instructiunilor speciale, in prezenta delegatului beneficiarului.
Verificarile care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre persoane
autorizate (verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc), in prezenta delegatului
beneficiarului.
Rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese-verbale. Toate rezultatele partiale se vor sintetiza
intr-un proces-verbal care va servi la receptia preliminara, facand parte din dosarul de acte. El va fi
semnat de cei care au facut verificarile si datat.
Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost trase in tuburi sau
montate pe pereti, inainte de acoperirea lor (cu mortar, pasta de ciment, rabit etc). La circuitele in
cabluri, verificarea calitatii se va face inainte de inchiderea canalelor, santurilor etc.
La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de
marcare a conductelor, in vederea usoarei lor identificari, de ex. prin culori, etichete etc. Vor fi
respinse circuitele la care nu este posibil sa se identifice vizual diferitele conducte (de faze, de
protectie etc). sistemul de identificare aplicat trebuie sa corespunda prevederilor din prescriptiile
tehnice in vigoare.
La legaturile electrice ale conductelor instalatiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel
putin 15% din numarul total, daca acestea sunt executate in conformitate cu prevederile din
prescriptiile tehnice in vigoare.
Daca la verificare se gasesc legaturi ale conductelor izolate executate in afara dozelor, cutiilor de
derivatie, mansoanelor etc, circuitul va fi refacut si legaturile executate conform prescriptiilor.
Legaturile conductelor de aluminiu executate prin rasucire vor fi respinse. Legaturile care se
constata ca nu sunt bine stranse sau nu prezinta siguranta, vor fi respinse si refacute.
Instalatiile electrice etanse executate in tuburi vor fi verificate cu aer la o presiune de 2,5atm.
Incercarea se va face pe tronsoane de instalatie, astfel incat sa fie usoara localizarea rapida a
eventualelor scapari. Toate capacele dozelor, garniturile dozelor, curbele, mufele, vor fi bine fixate
Page 68 of 106
la locul lor. Daca se constata scapari, se vor face remedierile necesare si proba se va repeta pana
cand se realizeaza mentiunea constanta a presiunii.
Proba cu aer nu cuprinde si fazele care fac parte din terasele respective.
La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si
pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe portiuni de instalatie cu lungimi
limitate la cca 100m. Se va folosi pentru masurare un inductor si o tensiune de cel putin 500V.c.c.
In timpul probei circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare.
 Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va face legand
toate capetele conductelor intre ele, punand aparatele de conectare in pozitia “inchis” si cu
toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi mentinute in circuit. Polul pozitiv al
inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele conductelor legate la un loc. In
timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele aparatelor si pamant.
 Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face demontand toate
receptoarele, punand aparatele la conectare in pozitia “inchis” si cu toate sigurantele montate
in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre conducte, luate doua cate doua.
Rezistenta de izolatie se considera admisibila daca are o valoare de cel putin 500.000ohmi. Toate
circuitele care nu au aceeasi rezistenta de izolatie vor fi respinse. Dupa efectuarea remedierilor se
va face din nou verificarea rezistentelor de izolatie ale circuitelor respective.
Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa montarea receptoarelor
(de preferat, pe masura executarii ei) in ordinea urmatoare:
Pozarea centurilor de impamantare si electrozilor se face numai dupa ce s-a realizat
sistematizarea pe verticala a zonelor adiacente obiectivului construit;
Dupa montarea prizei de pamant artificiale, se va masura conform prevederilor din prescriptia
tehnica de specialitate in vigoare, rezistenta de dispersie obtinuta. Daca priza nu are rezistenta
dorita, ea va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii prevazute in proiect. In cazul in
care se folosesc elementele naturale ale constructiei drept priza de pamant, se va verifica
continuitatea electrica a acestor elemente si apoi rezistenta de dispersie. Atunci cand valoarea din
proiect nu este realizata, se va completa priza naturala cu electrozi, pana la obtinerea valorii
necesare.
Se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui electrica.
Se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice,
respectandu-se prevederile din proiect si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi.
Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a instalatiei
electrice respective, cu ocazia receptiei preliminare.
Instalatiile de paratrasnet vor fi verificate in mod similar cu acelea de protectie contra tensiunilor
periculoase, de preferinta pe masura executarii lor, in ordinea urmatoare:
 se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant naturale sau complexe (naturala +
artificiala) si apoi se masoara rezistenta de dispersie;
 daca este necesar, priza va fi completata cu electrozi pana la obtinerea valorii impuse in
prescriptia tehnica de specialitate;
 dupa montarea conductelor de captare si de coborare se verifica pe rand continuitatea
electrica a fiecarei parti de instalatie;
 se executa legarea conductelor de captare cu acelea de coborare si se verifica continuitatea
electrica a ansamblului.
Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in prescriptia
tehnica respectiva, ea va fi respinsa.
Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea remedierilor.
Page 69 of 106
La verificarea instalarii tablourilor electrice, masinilor, echipamentelor etc, se vor controla vizual si
prin masuratori, dupa caz, cel putin urmatoarele:
 modul si calitatea fixarii lor pe suporti;
 inaltimile de montaj admise, conform prescriptiilor tehnice in vigoare;
 distantele admise pana la elementele de pe traseu si elementele constructiei, conform
prescriptiilor tehnice in vigoare;
 existenta tuturor aparatelor de pornire, reglaj, protectie etc, prevazute in proiect;
 modul si calitatea executarii legaturilor;
 existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare, marcare etc, prevazute in proiect.
In cazul in care se constata ca nu sunt indeplinite conditiile impuse, se vor lua masuri pentru
remediere apoi, dupa efectuarea remedierilor, se vor face din nou verificarile.
La instalarea :
 cablurilor electrice şi a tuburilor de protecţie, se vor respecta condiţiile din normativul I7-2011
 corpurilor de iluminat, se vor respecta condiţiile din normativul I7-2011.
Verificarile de calitate prevazute in acest subcapitol vor fi efectuate de comisia de receptie care va
fi numita si isi va exercita atributiile conform “Regulamentului de efectuare a receptiei obiectelor de
investitii”.
In vederea receptiei preliminare la cererea executantului, pe baza dosarului inaintat la
intreprinderea furnizoare de energie electrica (IFE), conform Regulamentului pentru furnizarea si
utilizarea energiei electrice, personalul furnizorului efectueaza controlul tehnic al instalatiilor
electrice ale consumatorului. Delegatul furnizorului examineaza documentele puse la dispozitie de
executant, din care rezulta ca instalatiile electrice de racord si utilizare au fost incercate in
conformitate cu prevederile regulamentelor, instructiunilor si prescriptiilor tehnice referitoare la
instalatiile si utilajele electrice. Pentru a verifica cele de mai sus, furnizorul poate face verificari prin
sondaj. In cazul in care la aceste probe se obtin rezultate nesatisfacatoare, racordarea la retelele
furnizorului nu este aprobata decat dupa remedierea deficientelor de catre executant.
Dupa obtinerea aprobarii de racord din partea IFE, inainte de punerea instalatiei sub tensiune, se
va face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului, daca este necesar, o verificare a tuturor
documentelor (dosarului pentru receptie, inclusiv a procesului - verbal in care sunt consemnate
observatiile si rezultatele verificarilor efectuate pana la terminarea lucrarilor).
In cazul in care nu au fost efectuate remedierile semnalate sau se constata lipsa unor elemente de
instalatie, comisia poate sa amane receptia preliminara sau sa o faca, daca este posibil, numai
asupra partii de instalatie care indeplineste conditiile cerute.
Inainte de punerea sub tensiune, instalatiei electrice i se va face inca o verificare minutioasa,
acordandu-se in special atentie acelor elemente sau parti de instalatie in care nu au fost
respectate toate conditiile tehnice si organizatorice prevazute in proiect. De asemenea, se vor lua
toate masurile prin care sa fie exclusa posibilitatea accidentarii personalului la punerea in functiune
a masinilor, utilajelor etc.
Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara:
 Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea, respectiv reglarea
corecta, a dispozitivelor de protectie (sigurante calibrate, curentii releelor reglati la valorile
prevazute in proiect etc).
 Functionarea corecta a masinilor electrice. Acestea trebuie sa functioneze fara a produce
zgomote anormale, cu echipamentul de pornire, protectie etc prevazut in proiect si cu
legatura la pamant a carcasei metalice executata. La functionarea in gol, se va verifica daca
este posibil, egalitatea curentilor pe cele trei faze, in cazul masinilor trifazice.
 Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si, acolo unde este prevazut in proiect,
Page 70 of 106
functionarea sectionata a acestor instalatii.
Daca se constata in timpul functionarii iluminatului fluorescent palpairi suparatoare (efect
stroboscopic) se vor lua masuri pentru inlaturarea fenomenului (corectari in modul de
alimentare).Se va verifica la instalatia de iluminat, existenta tutuor elementelor de protectie ale
corpurilor de iluminat (rastere, globuri etc), precum si a culorilor surselor (la lampile fluorescente)
prevazute in proiect.Prin sondaj, la 2÷3% din corpurile fluorescente se va verifica existenta
condensatoarelor pentru imbunatatirea factorului de putere.In cazul in care lipsesc
condensatoarele, instalatia de iluminat va fi respinsa si nu va fi considerata receptionata decat
dupa instalarea tutuor condensatoarelor.
Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legarea la pamant. Verificarea se face prin
punerea la masa in mod voit a unei faze, luandu-se toate masurile de protectie pentru evitarea
accidentelor prin electrocutare. Instalatia este eficienta daca asigura valori ale tensiunilor de
atingere si de pas sub limitele admise si timpii de deconectare permisi, conform prevederilor din
prescriptiile tehnice in vigoare.
Teste electrice - generalitati
Pe timpul excecutiei Contractorul trebuie sa urmareasca respectarea stricta a normelor de montaj
specifice pentru fiecare instalatie in parte.
a)Contractorul va executa toate operatiile in camp si probele si dirijeaza toate verificarile
(exceptand verificarea finala). Asigura forta de munca, echipamentele si testele ocazional cerute.
Consultantul va fi prezent la toate probele si incercarile de functionare si la verificari. Consultantul
va fi atent la datele si la durata de timp programata pentru teste, incercarile de functionare si la
verificarile care necesita prezenta Consultantului. Toate defectele gasite se vor corecta si lucrarile
afectate de astfel de defecte se vor testa din nou in intregime pe cheltuiala Contractorului.
b) Procedurile pentru probe trebuie sa fie conform sectiunilor din standardele aprobate privind
probele, din standardele intrenationale. Probele vor include dar nu se vor limita la:
 Inspectarea tututror dispozitivelor si echipamentelor pentru defecte sau sau ajustare
defectuoasa cauzate de transport sau montare;
 Se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor cu megaohmmetrul de 500 volti curent
continuu. Se deconecteaza circuitul controlat de la echipamente inainte de test. Rezistenta
minima a izolatiei trebuie sa fie de 1MOhm;
 Se verifica tipul si conexiunile transformatoarelor;
 Se confirma polaritatea corecta a transformatoarelor de curent;
 Se indeparteaza legaturile de scurt-circuit de la transformatoarele de curent dupa
finalizarea verificarii circuitelor secundare;
 Se verifica conectarea contoarelor si se asigura calibrarea;
 Se indeparteaza calele, legaturile, elementele de fixare montate de producator pentru a
impiedica deteriorarea in timpul transportului;
 Se verifica sigurantele automate de tensiune joasa in concordanta cu instructiunile
producatorului;
 Se verifica rezistenta maxima a sistemelor de impamantare;
 Se verifica succesiunea fazelor la circuitul tri-fazic (se deconecteaza toate dispozitivele
care ar putea fi deteriorate de aplicarea tensiunii sau de nerespectarea secventei fazelor );
 Test funcional/operational pentru toate echipamentele;
 Testarea rezistentei electrozilor de impamantare.
Atentie: schimbarile conectarilor, insertia si schimbarea instrumentelor si a contoarelor se va face
astfel incat circuitele secundare a transformatoarelor de curent sa nu se deschida, nici pentru un
moment.
Page 71 of 106
c) testele se fac in timpul executiei si dupa montarea completa a fiecarui sistem electric.
d) testele prezentate aici se vor face in prezenta Consultantului si in perioadele de timp stabilite
inainte.
e) Contractorul pe cheltuiala sa trebuie sa asigure personal calificat, timp si materiale suficiente
necasare pentru executarea tuturor testelor solicitate.
f) daca lucraile nu trec testele sau nu respecta cerintele specificate asa cum este indicat in
rapoartele pentru teste, trebuie sa existe motive suficiente pentru a considera lucrarea
necorespunzatoare si pentru respingerea ei in intregime.
g) activitatea Contractorului va fi considerata ca si lucrarea necorespunzatoare si trebuie sa existe
motive pentru respingerea lucrarilor. Lucrarile care nu au fost testate de Contractor pot fi testate de
Consultant sau de agentie atestata de evrificare sau de alt personal numit de Investitor sau
Consultant pe cheltuiala si riscul Contractorului.
h) cheltuielile se vor putea recupera prin retragerea lor din banii datorati Contractorului.
Verificari preliminare
Se pun in functiune toate echipamnetele prevazute si montate, exceptand situatii in care se
mentioneaza altfel. Se fac toate reglarile necesare la echipamente pentru a asigura functionarea
adecvata conform specificatiilor producatorului echipamentelor. Se ung echipamentele inainte de
functionare in concordanta cu instructiunile producatorului. Se usuca toate motoarele inainte de
functionare conform cerintelor de a asigura si mentine adecvata si constanta rezistenta izolatiei.
Se fac teste demonstrative care trebuie sa includa sisteme de operare in conditii variate necesare
pentru a demonstra ca functioneaza conform Contractului.
Cand Consultantul considera practic, posibil, pentru efortul Contractorului, trebuie sa i se permita
personalului operational al Consultantului sa participe la astfel de teste sau demonstratii deoarece
poate fi de ajutor pentru ei sa inteleaga modul de functionare cand vor fi responsabili dupa
eventuare receptie de la Contractor.
Teste demonstrative se vor face pentru:
 echipamentul electric, individual si separat cum s-a montat;
 fiecare sistem conform cerintelor caietelor de sarcini;
 existenta proiectului si a detaliilor de excutie;
 verificarea terminarii etapelor executate anterior ( PV receptie lucrare anterioara );
 toate materialele se supun unui control vizual pentru a se constata daca au suferit
degradari de natura sa le afecteze calitatea si performantele ; Pastrarea materialelor si
echipamentelor pentru instalatii electrice se face in magazii sau spatii de depozitare care sa
asigure buna lor conservare ;
 existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de instalatii electrice in documentatia
constructorului;
 daca proiectul este verificat de verificatori de proiecte atestati, conform Legii 10/1995;
 verificare vizuala si, dupa caz, cu instrumente de masura adecvate , daca lucrarile
constructive efectuate pentru instalatii corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor
tehnice;
 existenta certificatelor de calitate pentru aparate si materiale la primirea pe santier ;
 la aparatele de masura si control se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de
verificare emis de organele de metrologie;
 daca au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii,
precum si pana la elementele de constructie;
 daca au fost evitate locurile in care integritatea instalatiilor ar putea fi periclitata in timpul
executarii;
 daca au fost respectate conditiile in care, in anumite locuri este interzisa executarea de
Page 72 of 106
trasee ale instalatiei electrice;
 daca fundatiile, esafodajele, golurile necesare au fost executate in conditii bune, din punct
de vedere al pozitiilor dimensiunilor si calitatii;
 verificarea echipamentelor electrice si avizarea Procesului verbal de verificare a
echipamentelor de catre proiectant, seful punctului de lucru, responsabilul CQ;
 existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi ;
 existenta buletinelor de omologare pentru echipamente ;
 existenta avizului Contractorului pentru acest tip de lucrari ;
 daca depozitarea materialelor este corespunzatoare ;
 daca materialele si echipamentele electrice corespund standardelor si reglementarilor in
vigoare si daca sunt utilizate in conditii prevazute de acestea;
 existenta unui personal atestat care sa execute instalatiile electice;
 daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare a intrerupatoarelor de joasa tensiune si a
motoarelor de joasa tensiune;
 nu s-au facut modificari sau inlocuiri la materiale, aparate si echipamente fara avizul scris al
proiectantului si al verificatorului de proiect.
Verificari si incercari pentru tablouri electrice

Tablourile se vor verifica pentru a corespunde caracteristicilor si echiparilor din proiect.
Tablourile vor fi verificate scriptic si vizual la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica
va consta din confruntarea caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in
proiect. Verificarea vizuala va consta din examinarea aspectului exterior al aparatelor,
echipamentelor etc.
Toate aparatele, echipamentele etc. care au caracteristici diferite de cele prevazute in proiect,
precum si acelea care prezinta defectiuni (izolatie rupta, lipsa unor elemente de protectie) care la
exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de daune materiale (prin
electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi remediate, atunci materialele
respective, dupa remediere, vor fi supuse din nou verificarii, inainte de a fi introduse in lucrarile
respective.
Controlul gradului de protectie - conform SREN 60529-1995;
Urmatoarele verifcari se fac conform PE 116-94 pct. 17.5:
 verificarea realizarii corecte ale circuitelor;
 verificarea aparatelor din componenta echipamentului;
 verificarea rezistentei de izolatie a aparatelor;
 incercarea cu tensiune marita a circuitelor;
 probe functionare;
Incercari si probe la circuite in cablu sau conductoare

Toate conductele, cablurile, barele, tuburile si accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de
montare, dupa transport. Materialele care la aceasta verificare prezinta defectiuni neremediabile
(conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi respinse. Pot fi admise
pentru montare, in cazurile in care este posibil, numai partile de material care nu prezinta
deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a calitatii lor.
La conductele cu izolatie si manta si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare
colac, respectiv tambur, inainte de montare (pozare). Verificarea va fi efectuata cu inductorul
(ohmmetrul) legandu-se la cele doua borne ale acestuia capetele colacului; in cazul cablurilor, se
vor lega la bornele aparatului, pe rand, doua cate doua capetele conductelor cablului respectiv.
Daca acul indicator al aparatului la invartirea manivelei arata rezistenta nula, conducta prezinta
continuitatea electrica (nu este intrerupta). Toate conductele care prezinta rezistenta infinita (fiind
Page 73 of 106
intrerupte) vor fi respinse.
Dupa verificarea continuitatii electrice pe fiecare faza se vor verifica si eventuale scurt-circuitate
intre faze.
Aceste probe si verificari se vor realiza conform PE 116-94 pct. 12.
 verificare la continuitate si identificare faze;
 verificarea rezistentei de izolatie;
 verificare caderi de tensiune pe circuitele interioare.
Incercari si probe pentru legarea la pamant
Aceste verificari si incercari se fac conform PE 116-94 pct. 20 si cuprind:
 masurarea rezistentei de dispersie;
 verificarea continuitatii legaturilor de ramificatie la instalatia de legare la pamant;
 masurarea rezistivitatii solului;
 verificarea tensiunilor de atingere si de pas;
 masurarea rezistentei de dispersie rezultate a conductorului de nul impreuna cu prizele de
pamant legate la acesta.
 verificarea etanseitatii instalatiei electrice cu conductori in tuburi vor fi verificate cu aer la o
presiune de 2,5atm. pe tronsoane.
 verificarea instalatiei de paratrasnet se efectueaza conform C 56 in ordinea:
- se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant (naturala sau artificiala);
- se verifica continuitatea electrica a retelei de captare si de coborare si a ansamblului.
 verificarea instalatiei electrice se va desfasura in doua etape:
o verificarea preliminara - in timpul executiei - inaintea punerii in functiune a instalatiei
si care consta din:
- verificarea continuitatii electrice a conductelor electrice inainte si dupa montaj;
- verificarea rezistentei de izolatie a conductelor electrice inainte si dupa montaj.
o verificarea definitiva - dupa executarea instalatiei, la punerea in functiune si va consta
din:
- verificarea modului de executare a legaturilor in doze, la aparate, la tablourile electrice
precum si legarea corecta a conductoarelor la nul si faza, atat la tablou cat si la
corpurile de iluminat;
- verificarea protectiei prin legare la conductorul de protectie;
- verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor fata de pamant.
- verificarea starii instalatiei de legare la pamant si la nul se va face la darea in
exploatare a instalatiei si periodic de 2 ori pe an si va cuprinde:
- masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant (priza);
- se va desface piesa de separatie ce realizeaza legatura electrica a prizei de pamant cu
centura exterioara a instalatiei de egare la pamant:si se completeaza cu electrozi priza
de pamant pana cand Rd ajunge la valoarea ceruta prin proiect. Se va realiza si o
verificare scriptica si vizuala a instalatiei.
- Pe perioada verificarilor se vor folosi tablite de avertizare.
Verificari in timpul executiei

In timpul executiei se va verifica:
 Modul de realizare a bransamentului electric;
 Daca intrerupatoarele, comutatoarele, dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la 1.5
Page 74 of 106
m de la nivelul pardoselii, cu exceptia celor tip buton sau cumpana care pot fi montate si la
inaltimi de 0.8 m, numai in cladiri de locuit, hoteluri, camine; daca acestea din urma sunt
amplasate pe perete, in partea spre care se deschide usa , spre clanta;
 Daca prizele, respective dozele de aparat corespunzatoare sunt montate la urmatoarele
inaltimi, fata de pardoseala: 1.2-1.4 m in incaperi izolate si camere de locuit; 1.5 m ,in
camere de copii din crese, gradinite, spitale de copii, camine etc.; 2 m la scoli, in clase.
 Modul de trasare a instalatiei interioare si exterioare;
 Prin traseu se intelege drumul pe care il urmeaza tuburile de protectie sau cablurile. Functie
de traseu se stabilesc pozitiile dozelor de trecere. Functie de pozitiile corpurilor de iluminat,
respective al aparatelor electrice, se stabilesc pozitiile dozelor de derivatie. Traseele
orizontale, pe perete, se amplaseaza la o distanta de 200-250 mm sub tavan sau la 250-300
mm de pardoseala. Traseele verticale trebuie sa fie paralele cu liniile golurilor de usi sau
ferestre, la o distanta de 100-150 mm de acestea.
 Daca dozele de trecere sunt montate in linie dreapta la 6 m, iar pe trasee cotite daca sunt
montate dupa trei coturi sau curbe, indiferent de distanta.
 Daca santurile in ziduri au adancimea cu 8-10 mm mai mare decat diametrul tucului de
protectie, latimea fiind impusa de numarul tuburilor;
 Daca tuburile de protectie usor protejate (IP, IPF, IPFR, IPY si IPFY), sunt folosite in incaperi
uscate sau umede cu intermitenta; daca tuburile de protectie (PEL-B, PFR) sunt utilizate in
incaperi uscate, umede cu intermitenta si in incaperi cu temperaturi ridicate, unde exista
pericol de deteriorari mecanice (fiind montate aparent); daca tuburile IPEY, PEL-A si T sunt
utilizate in incaperi umede, ude, cu degajari de praf incombustibil, in cantitati mari, (montate
aparent sau ingropat) si in incaperi cu medii corozive (numai ingropat).
 Tuburile trebuie sa aiba o panta catre doze de aproximativ 1%, pentru eliminarea apei de
condensatie din interiorul tuburilor.
 Montarea conductoarelor in izolatie de PVC se efectueaza numai la temperaturi de la –5
pana la +35°C.
 Verificari efectuate la tablourile generale de lumina si forta;
 Verificarea puterilor instalate/nivel (conform proiect)
 Numarul de corpuri de iluminat din fiecare incapere asigura confortul vizual (conform proiect);
 Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige, bolturi, dibluri) trebuie sa
suporte, fara deformari, o greutate egala de cinci ori greutatea corpului de iluminat;
 Instalatiile de iluminat au tensiunea maxima admisa de 230V si minim 10A;
 La instalatiile de forta, alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor este realizata prin
circuit separate (vezi proiect);
 Existenta protectiilor prin legare la pamant;
 Existenta instalatiei de paratrasnet;
 Protectia impotriva socurilor si la supratensiuni este strans legata de obtinerea unui sistem
eficient de legare la pamant (rezistenta mica) si de aplicarea efectiva a principiului egalizarii
potentialelor;
 Se verifica modul de protectie la supracurenti (se poate realiza cu : sigurante fuzibile, bobine
cu actiune directa de declansare care formeaza o parte a unui intreruptor de JT si care
actioneaza la curentul de scurtcircuit (sau de suprasarcina), relee care actioneaza indirect
(relee electrice alimentate de transformatoare de masura de current sau de tensiune, relee
de presiune (presostate), relee de temperatura ( termostate), relee de detectie a gazului
(Buchholz), relee ce opereaza pe baza presiunii uleiului)).
 Iluminatul de siguranta , dupa conditiile de alimentare, de rezerva cu energie electrica si
Page 75 of 106
dupa conditiile de functionare, poate fi de mai multe tipuri, in functie de sursa de alimentare;
 Daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului ;
 Daca sunt respectate pozitiile prevazute in proiect pentru amplasarea de console, rame,
postamenti, nise pentru aparate, tablouri electrice, utilaje electrice;
 Daca Procesul verbal de trasare a lucrarilor este semnat de Contractor;
 Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pntru cablurile de joasa tensiune;
 Se efectueaza incercari specifice (cabluri, circuite, aparate, tablouri, legare la pamant etc.)
 In cazul instalatiilor electrice inglobate in panouri mari, inainte de turnarea betonului in cofraj
se va verifica fixarea sigura in numarul prevazut si la locul Stabilit in proiect, a tuburilor,
dozelor, carligelor pentru locurile de lampa etc.;
 Dupa decofrare, la locul unde s-a efectuat turnarea (santier, fabrica) se va verifica daca
tuburile nu au fost obdurate sau nu au iesit din doze, daca in doze nu a patruns lapte de
ciment, daca locul dozelor si carligelor nu s-a schimbat;
 Daca s-a intocmit si avizat Buletinul de verificare pentru cablurilor electrice, cu tensiune mai
mare de 1 kV,de catre seful punctului de lucru si responsabilul CQ.
 Pentru conductori care se ingroapa, se vor intocmi Procese verbale de lucrari ascunse care
sa ateste calitatea lucrarilor executate;
 Daca lucrarile de izolatii sunt corespunzatoare ;
 Daca s-a efectuat si inregistrat verficarea: transformatoarelor electrice, de masura, a
intrerupatoarelor ce au tensiune mai mare de lucru de 1 kV, a motoarelor electrice de 6 kV, a
protectiei prin relee, a uleiului electroizolant, a condensatorilor electrici;
 Se verifica rezistenta prizei de pamant
 Se verifica numarul de prize de circuit;
 Se verifica sectiunea tuturor conductoarelor din punct de vedere al corespondentei cu valorile
curentului de scurtcircuit luand in considerare dispozitivele de protectie asociate, conditiile de
instalare si cele de material (in aer, in conducte etc.)
 Se verifica legatura la pamant corespunzatoare tuturor partilor metalice expuse si exterioare
(unde este cazul);
 Se verifica distantele de siguranta in grupuri sanitare .;
 Se verifica respectarea Normelor de protectia muncii in activitatea de constructii montaj si
Normelor de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si a
instalatiilor;
Verificari la terminarea lucrarilor de instalatii electrice

La terminarea lucrarilor se vor verifica:
 calitatea aparatelor si a celorlalte materiale utilizate ;
 la incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de instalatie,
care pot functiona sau se pot proba independent, se efectueaza verificari pe faze de
lucrari la care participa Contractorul si consultantul;
 daca verificarile instalatiei sunt effectuate de persoane autorizate (verificatori autorizati,
controlori tehnici de calitate), in prezenta Consultantului de santier;
 calitatea lucrarilor executate, conform Normativului C 56;
 corespondenta lucrarilor cu prevederile din proiect , standarde si alte prescriptii oficiale;
 aspectul si calitatea lucrarilor;
 conditiile de rezistenta, etanseitate si functionare a instalatiilor ;
Page 76 of 106
 aspectul si calitatea lucrarilor pentru portiunile vizibile ale instalatiei;
 functionarea instalatiei;
 existenta certificatelor de calitate pentru pentru materiale;
 existenta proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe coloane, portiuni, tronsoane,
la tabloul electric ;
 daca s-a efectuat receptia calitativa a instalatiei, din punct de vedere al pericolului de
explozie in medii explozive.
Standarde pentru receptia lucrarilor
La receptia lucrarilor se vor respecta:
 C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
 HGR 273-94 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
Receptia
 receptia preliminara care poate fi pe total instalatie sau numai asupra unei parti a
instalatiei care indeplineste conditiile cerute;
 receptia finala dupa expirarea perioadei de garantie.
In cazul lucrarilor ascunse (priza de pamant naturala) se pot realiza receptii pe faze si in urma
verificarilor se incheie proces verbal de receptie preliminara sau finala.
Conditii de receptie
Receptia lucrarilor se face de catre Investitor, la solicitarea Contractorului cand acesta considera
ca lucrarile intrunesc conditiile de receptie si au fost executate toate remedierile semnalate la
verificari. Investitorul, pe baza dosarului inaintat de Contractor la S.C. Electrica S.A. va obtine
avizul de racord. Inainte de punerea instalatiei sub tensiune se va face in prezenta comisiei de
receptie si a proiectantului daca este necesar o verificare a tuturor documentelor (dosarului pentru
receptie inclusiv a procesului verbal in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor
efectuate pana la terminarea lucrarilor). Inainte de punerea sub tensiune, se face o ultima
verificare a instalatiei si se iau masuri care sa excluda posibilitatea unui accident la punerea in
functiune.
Receptia finala se va face dupa trecerea perioadei de garantie stabilita prin contract de Contractor
conform HGR 273/1994.
Verificari receptie
Comisia de receptie va verifica pe teren la receptia preliminara conform C 56:
 existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corecta;
 functionarea corecta a aparatelor;
 functionarea corecta a instalatiilor de iluminat si prize;
 functionarea corecta a instalatiilor de protectie.
La receptia finala se va verifica:
 remedierea problemelor semnalate pe parcursul perioadei de garantie;
 functionarea intregii instalatii la parametrii proiectati.
Perioada de garantie
Perioada de garantie trebuie sa fie de un an si trebuie sa inceapa de la data receptiei la terminarea
lucrarilor. Aceasta garantie trebuie sa includa orice defecte ale materialelor, manoperei sau
functionarii.
In timpul perioadei de garantie, antreprenorul va inspecta instalatia (de exemplu la fiecare trei luni)
si va controla toate echipamentele, preluand responsabilitatea tuturor costurilor care apar, inclusiv
Page 77 of 106
inlocuirea elementelor defecte.
Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire de piese daca poate dovedi ca
defectiunile se datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente de intretinere.
Receptia finala la expirarea perioadei de garantie
Receptia finala va avea loc odata cu terminarea perioadei de garantie, cu conditia ca antreprenorul
sa fi rezolvat diferitele puncte din raportul de receptie la terminarea lucrarilor. Raportul de receptie
finala nu va contine in consecinta nici un comentariu care face obiectul responsabilitatii
antreprenorului.
8.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR
8.2.1 GENERALITATI
Proiectul rezolva problemele instalatiilor electrice din incinta obiectivelor ce urmeaza a se amenaja.
8.2.2 LIMITELE ANTREPRIZEI

Lucrarea se incadreaza in limitele indicate in scheme si planuri.
8.2.3 STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE

Instalatiile electrice trebuie executate in conformitate cu prezentul proiect -partea scrisa si partea
desenata- si in conformitate cu urmatoarele standarde, normative si prescriptii:
 I 7 - 11 - Normativ pentru proiectarea , executarea si exploatarea instalatiilor electrice
aferente cladirilor;
 I 7-1/02 - Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare al coloanelor electrice din
cladiri de locuit;
 I 18/1-01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de
curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;
 I 18/2-02 – Normativ pentru proiectarea si execuatrea instalatiilor de semnalizare a
incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiilor din cladiri;
 P 118/99 – Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor;
 NTE 007/2008 - Normativ pentru proiectarea si executarea retelor de cabluri electrice;
 PE116/1994 Normativ de incercari si masuratori echipamente si instalatii electrice;
 PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si
similari;
 PE 136 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul
artificial si in utilizari casnice;
 PE134 - Normativ privind metodologia curentilor de scurt-circuit in retele electrice;
 NP 099/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea
instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie;
 NP-061-02-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial in
cladiri;
 C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
 Legea 50 si Legea 608/2002 ;
 Legea 10/95 –Privind calitatea in constructii;
 STAS 2612 - Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise;
 STAS 3184 - Prize, fise si cuple pentru instalatiile electrice pana la 380 Vca si pana la 250
Vca si pana la 25 A. Conditii tehnice speciale de calitate.
 STAS 6865 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe;
 STAS 4641/1 - Prize si fise de tip industrial pana la 750V si pana la 200A;
 SR EN 60529 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase;
Page 78 of 106
 STAS 7656 - Tevi din otel sudate pentru instalatii ;
 STAS 9436 - Cabluri si conducte electrice;
 SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranta in industrie;
 SR HD 60364-5-559:2006 – Instalatii electrice in constructii.Partea 5-55:Alegerea si
instalarea echipamentelor electrice.Corpuri si instalatii de iluminat;
 SR HD 60364-7-703:2005 – Instalatii electrice in constructii.Partea 7-703:Prescriptii pentru
instalatii sau amplasamente speciale;
 SR HD 60364-5-51:2006 – Instalatii electrice in constructii.Partea 5-51:Alegerea si montarea
echipamentelor electrice.Reguli generale;
 SR HD 60364-5-54:2007 – Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 5-54:Alegerea si
montarea echipamentelor electrice.Sisteme de legare la pamant,conductoare de protectie si
conductoare de echipotentializare;
 SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 – Instalatii electrice in constructii...Partea 5-53:Alegerea
si instalarea echipamentelor electrice.Sectionare,intrerupere si comanda;
 SR CEI 61200-52:2005–Ghid pentru instalatii electrice.Partea 52:Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice.Sisteme de pozare;
 SR CEI 61200-53:2005–Ghid pentru instalatii electrice.Partea 53:Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice.Aparataj;
 SR HD 60364-6 :2007 – Instalatii electrice de joasa tensiune..Partea 6:Verificare;
 SR EN 60598-2-22:2004/A1:2004–Corpuri de iluminat. Partea2-22:Conditii speciale. Corpuri
de iluminat pentru iluminatul de siguranta;
 SR EN 60598-1:2005–Corpuri de iluminat.Partea1:Prescriptii generale si incercari;
 SR EN 60598-2-3:2004–Corpuri de iluminat.Partea2-3:Conditii speciale. Corpuri de iluminat
pentru iluminatul public;
 SR EN 50110–Exploatarea instalatiilor electrice;
 SR CEI 60050(461)+A1:1996–Vocabular electrotehnic international.Capitolul 461:Cabluri
electrice;
 SR CEI 60050-845:2005–Vocabular electrotehnic international.Capitolul 845:Iluminat;
 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul MI nr.775/22 iulie
1998;
 Legea nr. 307/2006 – privind apararea impotriva incendiilor;
 C300 – 1994 – Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora;
 HGnr.273/1994 – Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora;
 Legea protectiei muncii nr.90/2002;
 Norme generale de protectia muncii 2002;
 Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice
NSPM 2002;
 STAS 4102 - Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau nul;
Prezenta lista nu este restrictiva. Se ia in consideratie intotdeauna ultima editie a actului

normativ.
In timpul executiei lucrarilor se va proceda continuu la verificarea vizuala si tactila a materialelor
utilizate.Tuburile de protectie crapate sau subtiate nu vor fi puse in opera. Conductorii sau cablurile
care prezinta deteriorari ale izolatiei vor fi respinse.
Aparatele, tablourile electrice sau altele asemenea, puse in opera vor avea declaratii de
conformitate s-au vor avea agrementele necesare conform legii nr. 10 privind calitatea in
constructii.
Nu se vor schimba (inlocui) materialele prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a
Page 79 of 106
proiectantului. Prezenta proiectantului pe santier va fi solicitata.
8.2.4 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Pentru alimentarea cu energie electrica a echipamentelor auxiliare , este prevazut un transformator
servicii interne 20/0,4 kV – 50 kVA amplasat in camera de medie tensiune. Din acest transformator
se alimenteaza tabloul electric de servicii interne T-SI.
8.2.5 DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

Curentul electric continuu produs de un grup de 12 panouri (modul) fotovoltaice este transformat in
curent alternativ cu ajutorul unui invertor montat pe spatele modulului.
Pentru preluarea si transportul energiei, de la fiecare invertor, energia produsa se conduce la o
cutie de conexiune (colecteaza un numar de 48 de module).
Fiecare cutie de conexiune se racordeaza in tabloul T.G. din gospodaria electrica printr-un cabluri
tip CYABY 3x240+120 mm2
Din tabloul de servicii interne (T-SI) se alimenteaza prin cate un circuit electric urmatoarele
obiective :
- iluminatul exterior al incintei ;
- container cabina poarta ;
Caracteristicile electroenergetice ale tabloului T-SI sunt urmatoarele :
 Purere instalata Pi= 35,00 kW
 Putere absorbita Pa=30,00 kW
 Tensiune U=230 / 400V
 Frecventa f=50 Hz
Caracteristicile electroenergetice ale centrale fotovoltaice sunt urmatoarele:
 Puterea nominala instalata - 1,735 MWp
 Tensiunea de iesire - 400 V
 Tensiunea nominala-retea de racordare - 20 kV
 Frecventa in reteaua de racordare - 50Hz
Echiparea gospodariei electrice pe partea de medie tensiune 20kV (celule,transformatoare
de putere) face parte din proiectul de racordare pe care beneficiarul il va comanda la o firma
acreditata ANRE.
8.2.6 INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINAT SI PRIZE

Instalatiile de iluminat si prize sunt prevazute a se realiza in cadrul gospodariei electrice
Tipul iluminatului a fost ales tinand cont de caractersticile si destinatia incaperilor.
Iluminatul general este prevazut a se realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente
avand un grad de protectie determinat de destinatia incaperilor si de sistemul de montaj. Lampile
se vor monta aparent.
Corpurile de iluminat de tip fluorescent vor fi executate dintr-o armatura din tabla de otel vopsita cu
pulbere,reflector din tabla de aluminiu oglindata varianta dublu parabolic,montaj aparent
Pentru marcarea cailor de evacuare sunt prevazute corpuri de iluminat de siguranta 2x8W , cu
acumulator , care sa asigure o autonomie de 1,5 ore
Comanda iluminatului se va realiza local.
Circuitele de iluminat si prize se vor executa cu cablu de tip CYY instalat aparent in jgheaburi de
cabluri montate pe elementele de structura .
Page 80 of 106
Toate prizele simple sau duble 230V-50Hz vor fi cu contact de protectie 16A.
Incarcarile pentru circuitele de iluminat si prize sunt in conformitate cu prevederile Normativului I7-
2011.
8.2.7 INSTALATII DE PROTECTIE SI IMPAMANTARE

Protectia impotriva atingerilor indirecte ale instalatiilor electrice se va face ca masura principala,
prin legarea la nulul de protectie, iar ca masura suplimentara legarea la pamant a tuturor partilor
metalice, care in mod normal nu se afla sub tensiune, dar care accidental ar putea ajunge sub
tensiune (constructiile metalice ale tablourilor electrice, carcasele metalice ale echipamentelor
electrice, tevi metalice, balustrade, etc.)
Masurile de protectie se vor aplica, concomitent, pentru toate receptoarele de energie electrica.
Schema de legare la pamant va fi de tipul TN-S, circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct
fata de nulul de protectie pana la tabloul de distributie unde se trece la sistemul TN-C.
Sectiunea conductorului de protectie se coreleaza cu sectiunea conductorilor activi conform STAS
12604/4,5 si nu se va intrerupe.
Priza de pamant este realizata la gospodaria electrica si este comuna pentru instalatiile electrice si
de paratrasnet si va avea o rezistenta de dispersie de maxim 1 Ohm.
Priza de pamant va fi constituita din armatura metalica a structurii de beton armat a constructiei , la
care se va racorda centura interioara de impamantare prin minimum 2 piese de separare.
In situatia in care priza de pamant naturala a constructiei nu asigura o rezistenta de dispersie
corespunzatoare se va realiza in completare o priza de pamant artificiala.
Prizele de pamant artificiale se vor executa din platbanda OLZn 40x4 mm, montata ingropat la 0,8
m adancime si electrozi din teava OLZn 2,5 “ si I=3 m, amplasati echidistant la minim 6 m si la o
distanta minima de 1,5 m fata de cladire.
Priza de pamant pentru instalatiile fotovoltaice se va executa cu conductor OLZn 40x4 mm
montata ingropat la 0,8 m adancime , la care se vor racorda stalpii de sustinere a modulelor cu
panouri fotovoltaice, cutiile de conexiune CC, cutiile de alimentare CA si stalpii de iluminat exterior.
Se va masura si verifica rezistenta de dispersie a prizei de pamant, a carei valoare trebuie sa fie
conform prevederilor normativului I 7-2011, STAS 12604/5-90. In caz contrar priza de pamant
artificiala se va extinde cu un numar de electrozi verticali si orizontali, pana la atingerea valorii
impuse prin Normativul I 7-2011.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant se va masura cu buletin de incercare pe baza de
proces verbal.
Se va realiza legarea la priza de pamant a instalatiei interioare de protectie, a tablourilor electrice
si a instalatiei de paratrasnet.
8.2.8 INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA TENSIUNILOR ATMOSFERICE

La executarea instalatiilor de protectie impotriva trasnetului se vor respecta prevederile
normativului I.7-2011.
La executarea instalatiei IPT pentru un obiect trebuie sa se tina cont de urmatoarele date:
 caracteristicile constructive ale obiectului de protejat si ale obiectelor invecinate:
inaltimea, tipul, dimensiunile si materialul acoperisului, structura constructiei etc;
 caracteristicile elementelor metalice ale obiectului ce pot fi utilizate in IPT;
 amplasamentul (izolat sau neizolat) al obiectului;
 categoriile in care se incadreaza obiectul din punct de vedere al pericolului de incendiu
si dupa gradul de rezistenta la foc;
 valoarea constructiei, valoarea continutului constructiei, valoarea obiectelor invecinate;
Page 81 of 106
 vecinatatile (copaci, constructii, proeminente de teren)
 indicele keraunic al zonei in care se gaseste obiectul.
La realizarea IPT se utilizeaza cu prioritate elementele metalice naturale din componenta sau
dotatia obiectului de protejat (stalpi metalici, armaturi ale betonului, acoperisuri din tabla, elemente
metalice ale instalatiilor etc).
Elementele componente ale IPT se realizeaza din materiale avand caracteristicile indicate in
Normativul I7-2011.
La executarea de IPT se utilizeaza elemente de captare si accesorii de montaj, tipizate (tije de
captare, piese de sustinere, de fixare, de imbinare, de racordare etc).
In egalizarile de potential pentru protectia la trasnet (MPT) se utilizeaza drept conductoare de
legatura, conductele metalice bune conducatoare pe toata lungimea lor. Se interzice utilizarea
conductelor pentru fluide comestibile.
Conductele de gaze sau fluide comestibile nu pot fi folosite ca conductori in instalatia IPT.
Toate conductoarele de coborare se prevad cu piese de separatie OL Zn cu eclise pentru
masurarea rezistentei de trecere a prizei de pamant - amplasate la 1,5 ÷ 2,5m de pamant, la care
se conecteaza instalatia IPT (vezi capitolul prize pamant) si specificatia in cazul utilizarii in comun
pentru instalatia IPT si restul prizelor pentru instalatia de protectie la electrocutare prin atingere
etc.
 Legaturi electrice la instalatia I.P.T.

Conexiunile electrice in IPT se executa cu prioritate prin sudura. Se admite si executarea
legaturilor electrice prin alte mijloace (suruburi, cleme cu crestaturi, nituri, lipitura tare etc) cu
conditia ca acestea sa asigure mentinerea in timp a unei legaturi electrice corespunzatoare, cu
continuitate electrica sigura, cu rezistenta mecanica la solicitari si cu protectie la coroziune.
Legaturile prin suruburi se asigura impotriva autodesurubarii.
Indiferent de metoda utilizata pentru executarea conexiunilor electrice, suprafetele de contact se
pregatesc in prealabil prin curatire de impuritati (oxizi, murdarie etc). Suprafetele de contact, pe cat
posibil, se netezesc.
Conexiunile conductoarelor plate la elemente din tabla cu grosimea de max. 2mm se executa prin
intermediul unei placi de intarire cu suprafata de min. 10cm 2 si cu 2 suruburi de min. M8 sau prin
lipitura tare.
Suprafetele de sudat se suprapun pe o lungime de minimum 100mm, iar sudura va avea
aproximativ 3mm grosime si se executa pe toate laturile.
Prin suduri se asigura sectiuni de trecere a curentului cel putin egale cu acelea ale conductoarelor
ce se imbina si rezistenta mecanica corespunzatoare. La lipiturile tari, sectiunea de trecere este
egala cu aceea a conductoarelor ce se imbina, multiplicata cu raportul dintre rezistivitatea alamei si
rezistivitatea materialului de imbinat.
Pentru o conexiune prin suruburi, intre conductoarele banda si intre acestea si parti de constructie
din otel, se utilizeaza cel putin doua suruburi M8 sau un surub M10, iar suprafata legaturii este de
cel putin 10cm2.
In cazul tablelor, conexiunile se considera realizate daca tablele sunt imbinate prin falt, lipitura,
sudura, suruburi, nituri.
Legaturile electrice care nu pot fi verificate in timp (de ex, cele ale prizelor de fundatie, ale
elementelor ingropate in pamant) se executa prin sudura.
Legaturile electrice din IPT care pot fi verificate, se amplaseaza astfel incat sa fie usor accesibile
pentru control si eventuale reparatii.
Se evita pe cat posibil executarea de conexiuni pe traseul conductoarelor (IPT) instalate pe
elemente din materiale combustibile. Conexiunile se executa in aceste cazuri numai prin sudura,
Page 82 of 106
luandu-se masuri de protectie in timpul lucrului.
 Protectia anticoroziva
Materialele din otel utilizate pentru executarea IPT se protejeaza anticoroziv.
Protectia anticoroziva a elementelor conductoare din otel ale IPT instalate suprateran se asigura
prin straturi metalice, vopsire sau prin metalizare si vopsire, respectandu-se prevederile din STAS
10702/2 si normativul C 139, corespunzator clasei de agresivitate in care se incadreaza mediul in
care urmeaza sa fie utilizate (vezi STAS 10128-88).
Legaturile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat de bitum. Pregatirea
suprafetelor pentru vopsire anticoroziva se face conform STAS 10166/1. In cazurile in care se
foloseste protectia prin vopsire, cel putin unul dintre straturile de vopsea se aplica dupa terminarea
montajului, pe toate suprafetele elementelor conducatoare supraterane si aflate pana la 30cm, sub
nivelul solului. Elementele de montaj executate din otel se protejeaza anticoroziv in aceleasi
conditii ca si elementele conducatoare din otel. Suruburile utilizate in PT se protejeaza anticoroziv
prin zincare la cald.
Profilele si tablele din otel folosite pentru protectia mecanica se protejeaza anticoroziv prin vopsire.
 Protectia impotriva deteriorarilor mecanice.

Elementele IPT instalate aparent se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice pe toate portiunile
de traseu pe care pot sa apara astfel de pericole.
In zonele din vecinatatea solului, respectiv a pardoselii, protectia conductoarelor se asigura:
 in interior, pe inaltimea de 0,5m de la pardoseala in locuri cu pericol redus de deteriorare
mecanica si pe 1,5m de la pardoseala, in cele cu pericol de deteriorare mecanica;
 in exterior, pe inaltimea de 1,5m de la sol si pana la 0,3m sub nivelul solului.
Protectia conductoarelor PT se realizeaza cu ajutorul profilelor din otel laminat sau din tabla de
otel, fixate sigur pe elementele de constructie (de ex. prin praznuri si bratari metalice). Se interzice
utilizarea tuburilor si jgheaburilor metalice care realizeaza sectiuni inchise, pentru protectia
mecanica a conductoarelor IPT. Elementele de captare ale IPT de pe coperisurile cu pante, se
amplaseaza sau se protejeaza astfel incat sa nu poata fi deteriorate prin alunecarea zapezii sau a
ghetii.
 Conductoare
La coborare se vor utiliza conductoare OL Zn 25x4mm. Ele vor fi amplasate conform normelor de
buna practica si in concordanta cu prescriptiile din prezenta documentatie.
In functie de lungime, se vor prevede lire de dilatare la fiecare 25m.
Conductoarele de coborare vor avea o raza maxima de 20cm si vor avea schimbari de directie la
mai putin de 90 grade.
Punctele de fixare vor fi din metru in metru maxim.
Conductoarele de coborare vor fi dintr-o singura bucata (fara inadiri). Acolo unde legaturile sunt
inevitabile, acestea se vor face prin presare pentru a garanta o rezistenta de trecere minima.
Presiunea va fi de minimum 12 tone.
Toate conductoarele de coborare vor fi prevazute cu o piesa de separatie pentru a putea controla
rezistenta de dispersie a prizei de pamant. Piesa va fi de tipul placute detasabile din otel
galvanizat. Ele vor fi amplasate in partea de jos a peretilor exterior. Inaltimea si pozitia exacta de
amplasare se va stabili pe santier.
Fiecare conductor de coborare va fi protejat la baza de un profil din otel zincat pe o lungime de 2m
minim deasupra terenului natural.
Acest profil se va prinde din jumatate in jumatate de metru.
Page 83 of 106
 Electrozi
Electrozii se vor realiza din teava de otel zincat 21/2‘’, lungime de 3m. Se vor amplasa din 6 in 6m.
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare va fi de maximum 10 Ohmi pentru
instalatiile de paratrasnet si de maximum 1 Ohm pentru prizele comune de instalatii electrice si
paratrasnet.
Pentu prizele de pamant se vor realiza obligatoriu masuratori si se vor intocmi buletine de masura.
8.2.9 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

La executarea lucrarilor de instalatii electrice prevazute in prezenta documentatie se vor respecta
prevederile:
 Legii Protectiei Muncii nr. 90/2002;
 Normelor Generale de Protectie a Muncii, elaborate de ICSPM si avizate de MMPS;
 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinul MLPAT nr.
9/N/15.03.1993-editia 1995;
La executia lucrarilor antreprenorul va respecta intocmai urmatoarele prevederi din regulament
privind sudarea (cap 32) - art. 1456-1467 (reguli generale), art. 1467-1514 (sudura electrica), art.
1515-1568 (sudura autogena), precum si orice alte masuri de protectie a muncii pe care le
considera necesare in timpul activitatii de montaj a instalatiilor;
 Norme specifice CONEL pentru lucrul in instalatiile electrice fara sau cu tensiune;
 Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300/1994, aprobat cu avizul nr.
24726/10.06.1994 emis de Ministerul de Interne - Comandamentul Trupelor de Pompieri in
vederea eliminarii pericolului de incendiu in timpul executarii lucrarilor.
8.3 CERINTE TEHNICE LA EXECUTIA LUCRARILOR
8.3.1 INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE
8.3.1.1 Instalatii ingropate

Toate aparatele electrice de conectare (prize, intrerupatoare, comutatoare, etc.) se vor monta in
doze de aparat. Ramificatiile se vor realiza numai in doze de conectare. Numarul acestora va fi
minim. In doze se lasa o rezerva minima de 10 cm. Toate conductele electrice montate ingropat se
vor proteja. Pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice antreprenorul va lua masuri pentru
protejarea lucrarilor celorlalte specialitati.
Prizele, intrerupatoarele, comutatoarele, in cazul in care se gasesc in aceeiasi zona, se vor monta
pe aceeiasi verticala.
Inaltimea de montaj adoptata pentru aparate, va fi conform Normativului I7-2011.
Montarea tuburilor de protectie

Distantele minime intre tuburile electrice de protectie sau fata de alte instalatii sunt indicate in
I.7/2011.
Se vor folosi tuburi cu piese imbinate uzinate, racorduri olandeze (lipite sau filetate), mufe, curbe;
adeziv CCEEZ-100 si dicloretan solvent pastrat in case tabla galvanizata (+5 40) etanse si
etichetate.
Trasee
La alegerea traseelor circuitelor trebuie sa se evite suprafetele si zonele calde ale incaperilor
(cosurile de fum, panourile radiante ale instalatiei de incalzire, sobele, cazanele de incalzire,
cuptoarele etc) - distante conform I.7 -2011.
Page 84 of 106
In mod exceptional, tuburile metalice pot fi pozate in astfel de locuri calde, cu conditia sa se
utilizeze conducte cu izolatia rezistenta la temperaturi inalte (FffBC, FffSi etc).
In instalatiile ingropate sub pardoseli se admit si trasee directe, in vederea scurtarii lor. Prinderea
conform I.7-2011.
Dozele si cutiile de derivatie

Se monteaza de regula pe suprafetele verticale ale constructiei (pereti, grinzi, stalpi etc). Se
interzice montarea dozelor dedesubtul conductelor de apa, abur, gaze etc.
Pe traseele in linie dreapta, dozele de trecere se prevad la fiecare 6 m in cazul circuitelor cu
conducte din aluminiu si respectiv la fiecare 10 cm in cazul celor din cupru. Trebuie sa se prevada
doze de trecere dupa cel mult doua curbe sau dupa doua coturi in cazul conductelor din aluminiu si
respectiv dupa cel mult trei curbe sau doua coturi in cazul conductelor din cupru.
La corpurile de iluminat care sunt prevazute cu cleme sau borne de derivatie se admite trecerea
conductoarelor prin interiorul corpurilor si realizarea convexiunilor la bornele acestora.
8.3.1.2 Instalatii aparente
Conditii generale
In cazul in care sunt mai mult de patru cabluri pe acelasi traseu, se va prevede obligatoriu pat de
cabluri din otel galvanizat. Patul de cabluri se va monta pe elementele de constructie ale cladirii.
In zonele tehnice toate coborarile la aparate, receptoare,etc., se vor realiza in cabluri pozate in
teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat tipului de cablu. Teava treabuie sa aiba diametrul
interior de 1.5 ori mai mare decat diametrul exterior al cablului.
In zonele de depozitare la trasee orizontale cablurile se vor monta pe pat de cabluri iar la trasee
verticale se vor monta in tevi cu diametrul adaptat tipului de cablu. Spatiul dintre cablu si teava se
va etansa cu spuma poliuretanica agreata in industria alimentara. Dupa uscare excesul de spuma
se va indeparta.
In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din material similar cu al
tevii sau tubului.
Capetele tevilor de protectie se vor proteja cu mansoane astfel incat sa nu vatameze izolatia
conductelor electrice introduse in ele. Bransarile la aparate se realizeaza prin mufe cu diametrul
adaptat cablului. La inaltimi mai mici de 2 m se monteaza capace de protectie fixate prin suruburi
autofiletante. Se pot monta mai multe circuite in acelasi jgheab sau pe acelasi pod de cablu. Intr-
un tub de protectie se monteaza numai un singur cablu.
Iesirile si intrarile circuitelor in/din tablouri se vor masca.
Se va respecta Normativul I.7/2011.
Traseele cablurilor se aleg in asa fel incat sa se realizeze legaturi scurte, in concordanta cu
ansamblul retelelor de cabluri si cu extinderile preconizate, evitandu-se zonele in care este posibila
deteriorarea cablurilor. Cablurile de comanda si control vor avea, pe cat posibil, trasee diferite de
cele ale cablurilor de energie.
Pentru cablurile de energie de tensiuni diferite, se va urmari de asemenea realizarea de trasee
diferite; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor respecta prevederile cu privire la distante
si separari.
La instalarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva de lungime pe traseu si la capete,
pentru a se permite introducerea sau inlocuirea mansoanelor si a cutiilor terminale. Pe trasee
lungi, rezerva se obtine prin montarea ondulata a cablurilor.
La intrarea si iesirea cablurilor din canale, cladiri sau tuneluri, la pozarea sub drumuri, cablurile se
vor proteja in tuburi de protectie rezistente la solicitari mecanice.
Page 85 of 106
Tevile de protectie vor avea diametrul interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al cablului. Ele
vor avea cel mult doua curbe realizate cu o raza de curbura minima de 15-30 ori diametrul exterior
al cablului, in functie de tipul acestuia. Capetele tevilor se vor berclui.
Razele minime de curbura mentionate se vor realiza si in timpul manipularilor si la montarea
cablurilor.
In cazul asezarii inclinate a cablurilor este indicat a se folosi cabluri cu izolatie uscata. Liniile de
cabluri se vor proteja impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit.
Desfasurarea cablurilor de pe tambure si pozarea lor se va face numai in conditiile de temperatura
ale mediului indicate de fabricile furnizoare pentru tipurile respective de cabluri.
Se vor respecta prevederile din Normativul I.7/2011.
La executarea acestor instalatii trebuie sa se tina seama ca temperatura minima pentru
manipularea cablurilor cu manta si izolatie din PVC .
In cazurile in care se impune montarea cablurilor in conditii de temperatura sub aceste limite,
trebuie sa se procedeze la preincalzirea prealabila a acestora in incaperi cu temperatura de +20 ...
+25C pana ce atinge aceasta temperatura.
In instalatiile interioare este interzis sa se foloseasca cabluri cu invelis din iuta, aceasta fiind un
material combustibil care poate inlesni propagarea incendiilor.
Montarea aparenta a cablurilor

Pe traseele orizontale la montarea aparenta pe console sau pe zidarii, distanta intre doua puncte
de fixare trebuie sa fie de cel mult 0,75 m pentru cablurile armate si de 0,4 m pentru cele
nearmate.
Pe verticala, distanta intre punctele de fixare poate sa creasca pana la cel mult 2 m.
De regula, distanta intre axele cablurilor de energie se prevede de 10cm, dar in conformitate cu
Normativul I7-2011.
Curbarea cablurilor
Pentru curbarea cablurilor electrice armate sau nearmate trebuie sa se tina seama de indicatiile
fabricii constructoare (10Dext cablu la S25mmp; 8Dext la S16mmp) si 6 Dext la cablu nearmat.
Protejarea cablurilor
La traversarile prin zidarii, cablurile trebuie sa se protejeze prin tuburi metalice sau beton. Dupa
caz, aceste treceri se etanseaza cu masa bituminoasa (contra umezelii, a prafului, a agentilor
corozivi etc).
Tronsoanele de cabluri se taie cu o rezerva de lungime de 2,5÷3%, in vederea compensarii
deformarilor datorita variatiilor de temperatura.
Pe portiunile de traseu expuse loviturilor, cablurile nearmate se protejeaza cu tuburi metalice.
In locurile accesibile personalului neautorizat, cablurile (armate sau nearmate) pozate aparent, se
instaleaza la o inaltime de cel putin 2 m fata de pardoseala.
Montarea cablurilor pe stelaje si poduri de cabluri

La executarea instalatiilor cu cabluri montate pe stelaje si poduri de cabluri se respecta in general
aceleasi conditii ca la pozarea aparenta a cablurilor; in astfel de cazuri, utilizarea cablurilor armate
nu este justificata, deoarece ele nu sunt expuse loviturilor.
Asezarea cablurilor se face de regula la distanta de 10 cm intre axele lor.
Stelajele sau podurile de cabluri se executa fie din profile laminate de otel (cornier, I etc), fie din
aceleasi profile executate din tabla de otel.
Page 86 of 106
Principalele elemente care intra in alcatuirea stelajelor si podurilor de cabluri tipizate sunt consola,
montantul si longeronul, confectionate din tabla de otel (OL Zn) cu grosimea de 2mm.
Podurile si stelajele de cabluri se pot realiza in doua variante constructive:
 varianta tip scara, la care cablurile se aseaza pe traverse (se utilizeaza pentru cablurile de
energie, cu sectiuni mari);
 varianta tip placa, la care cablurile se aseaza pe o placa continua din tabla (se utilizeaza
in special pentru cablurile de comenzi, semnalizari etc).
La asamblarea podurilor si stelajelor din elemente prefabricate se mai folosesc: bride pentru
console si pentru montanti, eclise, traverse etc.
Pentru devieri de trasee in plan sau de la un nivel la altul se folosesc elemente speciale, care
asigura racordarea corespunzatoare a tronsoanelor de pod.
8.3.1.3 Distante minime fata de alte conducte

Distantele minime la intersectii cu conducte cu fluide incombustibile reci (sub 40 grade Celsius) vor
fi de 3 cm, iar cu conducte cu fluide incombustibile calde (peste 45 grade Celsius) vor fi de 50 cm.
La apropieri (circuite paralele) distantele vor fi de 5 cm la conducte reci si de 100 cm la conducte
calde (fluide incombustibile).
8.3.1.4 Treceri prin elemente de constructie

Daca circuitele sunt realizate din cabluri, la trecerea prin elementele de constructii vor fi prevazute
tevi de protectie. Indiferent de natura materialelor tevilor, acestea se vor prevedea la capete cu tile
de protectie.
Se interzice traversarea cosurilor si a canalelor de ventilare cu circuite electrice de orice fel.
La trecerea prin parapeti, circuitele din cabluri se vor proteja la socuri mecanice pana la inaltimea
de 2 metri. Aceste treceri se vor etansa la umezeala si vor avea o rezistenta la foc
corespunzatoare peretelui strapuns.
8.3.1.5 Distante de prindere (sustinere)

Circuitele realizate din cabluri nearmate se vor prinde la distante de 50 cm pe orizontala si la 100
cm pe verticala. Cablurile armate se vor fixa la intervale de 80 cm pe trasee orizontale si la
intervale de 150 cm pe verticala.
Circuitele realizate din conductori trasi in tuburi de protectie din material plastic se fixeaza la
intervale de 0,6...0,8 m pe orizontala si 0,7...0,9 m pe verticala. In cazul tuburilor metalice
distantele sunt 1,0...1,3 m pe orizontala si 1,2...1,6 m pe verticala. In cazul tevilor distantele sunt
de 1,5...3 m pe orizontala si pe verticala. Limitele inferioare corespund diametrelor mici, iar limitele
superioare corespund diametrelor mari.
Se prevad in mod obligatoriu puncte de fixare la 10 cm de doze, cutii de tragere, derivatii, coturi,
aparate, echipamente, etc. Orice element se prinde in minim doua puncte de fixare.
8.3.1.6 Legaturi electrice

Derivatiile, ramificatiile, racordurile la aparate in cabluri sau conductori in tuburi se realizeaza
numai in doze (fie pentru legaturi, fie pentru aparat).
Legaturile se realizeaza cu cleme, papuci mansoane sau prin presare si apoi se izoleaza
asigurandu-se acelasi nivel de izolare al conductorilor.
Se interzice executarea legaturilor electrice prin simpla rasucire.
Legatura dintre conductorii de cupru si cei de aluminiu se realizeaza prin cleme de "cupal" speciale
sau prin presare in tuburi speciale.
Se interzice efectuarea legaturilor in interiorul tuburilor de protectie.
Page 87 of 106
8.3.1.7 Elemente de fixare
Tuburile de protectie si cablurile montate aparent se fixeaza conform distantelor mentionate la
punctul 2.2.1.5.
Se vor utiliza solutii care nu afecteaza termoizolatia sau structura de rezistenta a constructiei si
care se pot demonta usor. Se pot utiliza dibluri din material plastic sau alte solutii echivalente.
Se interzice utilizarea bolturilor impuscate si forarea in elemente spatiale de beton precomprimat
sau in grinzi metalice.
8.3.1.8 Protectia la foc

Pentru trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor utiliza solutii experimentate de ICECON, INCERC
sau alte laboratoare acceptate de MLPAT si mentionate in catalagul de detalii P.S.I. eleborat de
IPCT Bucuresti. Toate solutiile adoptate vor fi puse de acord cu prevederile Normativului P 118.
8.3.2 INSTALATII ELECTRICE EXTERIOARE
8.3.2.1 Reguli de instalare a cablurilor in pamant

Intrarile si iesirile din cladiri se vor realiza pe la partea inferioara a constructiei, in tevi metalice.
Cablurile se vor poza in conformitate cu prevederile din NTE 007, cu urmatoarele precizari:
Distantele prescrise de pozare a cablurilor in santuri sunt:
Adancimea de pozare “H” in conditii normale nu va fi, de regula, mai mica de:
-in cazul cablurilor cu tensiune nominala pana la 20 kV inclusiv (0,7...0,8) m.
-adancimea de pozare se poate reduce pana la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de
transformare pe portiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de
beton si la pozarea in tuburi de protectie.
Distanta libera pe orizontala “L” intre cablurile pozate in acelasi sant sau intre cabluri pozate in
santuri separate nu va fi mai mica decat valorile minime indicate in tabel.
Distante minime, in cm, pe orizontala intre cabluri pozate in pamant:
Comanda Energie Telefoni Tractiun Ale

e e
Tipuri de cabluri control 1 6÷20kV MTTc urbana altor
trif. monof. unitati
1)
Comanda - Nenormat 10 10 101) 502) 502) 502)
control
Energie  1kV 10 7 25 25 502) 502) 502)
Distantele se stabilesc sau se verifica in baza calculelor de influenta conform STAS 832.
Se mareste de la 50 cm la 60 cm in cazul adancimilor de ingropare mai mari de 1,50 m.
L=7 cm intre cablurile monofazice apartinand unei aceleasi grupe trifazate (nu se normeaza in
cazul asezarii cablurilor trefla); L=25 cm intre grupele trifazate de cabluri.
Folia din polietilena, avand grosimea de 0,15÷0,20 mm si orice culoare, se monteaza ca
despartitoare intre straturile de nisip si pamant.Benzile avertizoare, avand latimea minima de 0,5
mm si culoarea galbena sau portocalie, se vor monta in stratul de pamant (la 20 cm deasupra
foliei) si vor fi inscriptionate continuu (“Atentie! Circuite electrice. Pericol de moarte!”), cu sageti
intre inscriptii.Placile din mase plastice, avand dimensiunile minime de 400×200×5 mm si orice
culoare, vor avea fata inferioara striata si cea superioara, inscriptionata(“Atentie! Cabluri electrice.
Pericol de electrocutare!).Cablurile se pozeaza in santuri, serpuit, la minimum 0,7 m de suprafata,
Page 88 of 106
intre doua straturi de nisip sau pamant (granulatie maxima 30 mm) cu o grosime de circa 10cm
fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (exemplu benzi avertizoare si placi avertizoare
din mase plastice) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar
putea produce deteriorarea cablurilor).
Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:
 pentru cablurile care alimenteaza consumatori importanti;
 in zone cu densitati mari de cabluri sau de retele subterane;
 in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate intre straturile de cabluri;
 deasupra mansoanelor.
Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice
defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare.
Pentru mentinerea distantelor minime prescrise, intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre
cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant, se vor monta distantoare
(din mase plastice sau cauciuc) pe toata lungimea cablurilor, amplasate pe traseu la distante de
circa 1 m.
In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de regula, pe partea necarosabila a
strazilor (sub trotuare) sau in anumite conditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile
pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare.
Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor obiectivelor industriale, se vor
trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect.
 Distante minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau
obiecte - daca nu exista alta specificatie pe plansa.
Nr. Denumirea Distanta minima(m) Observatii

retelei,
crt. constructiei sau in plan in plan
obiectelor orizontal vertical
(aproprieri) (intersectii)
1. C apa si 0,5* 0,25 *) La adancimi peste 1,5m distanta
O canalizare minima este de 0,6m
2. N termoficare, 1,5 0,5 Distantele pot fi reduse cu 50% cu
D abur 0,5 0,2 masuri de protejare termica a cablului
U apa fierbinte sau de reducere a incarcarii
3. C fluide 1,0 0,5* *) Distanta poate fi redusa pana la
T combustibile 0,25m in cazul protejarii cablului in
E tuburi pe toata lungimea intersectiei
plus cate 0,5m pe fiecare parte
4. gaze 0,6* 0,1 *) In cazul protejarii cablurilor in tuburi,
distanta va fi functie de presiunea
gazelor si anume 1,5m pt. presiune
joasa si intermediara, 2m pt. presiune
redusa si 3m pt. presiune medie
5. Fundatii de cladiri 0,6 - Cu conditia verificarii stabilitatii
constructiei
6. Arbori (axul 1,0 - Se admite reducerea distantei cu
acestora) conditia protejarii cablurilor in tuburi
7. L 1kV 0,5* - *) Distanta se masoara de la
E marginea stalpului sau fundatiei
A
8. L 1kV neutr 1,0 - Distantele se masoara de la
Page 89 of 106
retelei,
E u conductorul extrem al LEA (proiectia
izolat pe orizontala);
sau
tratat
9. A neutr 5,0 - Pentru cablurile de comanda control si de
u telemecanica, precum si pentru adoptarea unor
legat distante mai reduse se vor face calcule de
la influenta
pama
nt
10. Sina de tramvai 2* 1** *) Se admite **) Cablurile se
(cea mai reducerea pana monteaza in tuburi de
apropiata) la 1m in cazul protectie; unghi minim
cablurilor cu de traversare 60
invelis din PVC (recom. 75-90
sau pozate in
tuburi
11. C N uzinal 1 1* - *) Unghi minim de
A E e traversare 75.
I E
L
E
12. F C MTTc 3 2* Cablurile vor fi
E T protejate in tuburi
R R pana la limita zonei
A I de expropriere, dar
min.2m de la sina
T F
extrema
E I
C.
13. C E uzinal 1,5* ** *) Cu masuri de idem dar min.3m;

A L e protectie pentru traversarea la 10m
I E cabluri de ace sau de cablu
C de intoarcere;
T
14. F R MTTc 10* ** *) Se admite **) 1,4m - tub izolant
E I reducerea pana (PVC, beton etc);
R F la 3m pe baza 3m tub metalic.
A I de calcul, cu
T C masuri de
E A protectie pentru
T cablu si cu
E aprobarea
organelor MTTc
15. Drumuri 0,5* 1** *) Masurata de **) Masurata in axul
la bordura spre drumului; tubul de
trotuar (in protectie va depasi
localitati) sau de bordura, respectiv
ampriza cu cca 0,5m;
la ampriza spre
unghiul minim de
zona de
Page 90 of 106
retelei,
protectie (in traversare 60
afara (recomandat 75-90
localitatilor)
16. Cabluri electrice * 0,5** *) a se vedea **) Se admite reducerea
(inclusiv tractiune NTE 007 pana la 0,25m, cu
urbana si conditia protejarii
telefonie) mecanice a cablului
traversar, pe o distanta
de 0,5m de o parte si de
alta a traversarii.
8.3.2.2 Instalarea cablurilor in tuburi

Distante prescrise. Adancimea de asezare in pamant a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie
sa corespunda conform conditiilor locale din proiect, insa nu mai mica decat adancimile prevazute
in NTE 007 pentru cablurile pozate in santuri in pamant.
Reguli de instalare a cablurilor in tuburi (sau blocuri) de cabluri. Adoptarea solutiei de instalarea
cablurilor in tuburi se va face, de regula, pe tronsoanele in care este necesar a se asigura: evitarea
lucrarilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafete pavate sau betonate pentru
eventuale interventii ulterioare sau o protectie mecanica ridicata a cablurilor.
In sensul aratat, instalarea in tuburi se utilizeaza, de regula, pentru legaturile de telemecanica si de
telecomunicatii in localitati, precum si pentru subtraversarea cailor de circulatie de catre cablurile
de energie. Numarul de tuburi este cu rezerva goala 10% tinand seama de perspectiva de
dezvoltare a retelelor de cabluri in zona respectiva. De asemenea, trecerea cablurilor din pamant
prin peretii de cladiri, canale, galerii va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii.
Materialul tubului:
 tuburile din materiale termoplastice (PVC);
 tuburile din otel sau fonta se vor folosi in cazuri speciale cu eforturi mecanice foarte
mari. Nu necesita incastrari de protectie.
Datorita naturii magnetice a tubului de otel, nu se va instala cablul monopolar apartinand unei
singure faze intr-un tub.
Diametrul tubului trebuie sa permita tragerea cablurilor fara risc de gripare. Raportul dintre
diametrul interior al tubului si diametrul exterior al unui cablu trebuie sa fie:
 minimum 2,8 - in cazul tragerii a trei cabluri monofazate in acelasi tub;
 minimum 1,5 - in cazul tragerii unui singur cablu in tub.
Traseul parcursului in tub (lungimea, schimbarile de directie, razele de curbura) nu trebuie sa
conduca la solicitari de tractiune daunatoare cablului in timpul tragerii.
Metodele de calcul ale efortului de tragere si valorile tractiunii admise pentru diferite tipuri de
cabluri sunt indicate in NTE 007.
La pozarea cu cap de tragere, la care se solicita mecanic metalul din conductoare, prin aplicarea
fortei, aceasta va fi de maximum 30N/mmp pentru Al si 50N/mmp pentru cupru (P necesar=2GPmax,
unde G este greutatea cablului tras) si se va avea in vedere:
 Dispunerea tuburilor;
 Racordarea cablurilor intre ele trebuie sa fie realizata fara bavuri sau asperitati care sa
Page 91 of 106
conduca la deteriorarea cablului;
 La subtraversarea cailor de circulatie se va asigura rezistenta mecanica si stabilitatea
necesara si se va urmari ca tuburile in care sunt instalate cabluri monofazate sa nu fie
inconjurate de armaturi metalice;
 Extremitatile tuburilor vor fi obturate, cu interpunerea, in cazul cablurilor nearmate, a unui
strat elastic intre cablu si materialul de obturare.
8.3.2.3 Instalarea cablurilor in canale si tuneluri

In exteriorul cladirilor, se va tine seama de:
 In canalele de cabluri, amplasate deasupra nivelului apelor subterane, se admite ca fundul
sa fie de pamant acoperit cu un strat de drenaj de nisip sau pietris batatorit, avand
grosimea de 10÷15cm.
 Canalele de cabluri in exteriorul incintelor vor fi acoperite cu pamant, pavaj etc, deasupra
placilor demontabile. Traseul va fi marcat cu borne etc.
8.3.2.4 Instalarea cablurilor pe estacade si poduri de cabluri suspendate

Pe portiuni de traseu se va face avandu-se in vedere si urmatoarele:
 Se admit retele aeriene de cabluri prin pozarea acestora pe poduri de cabluri suspendate
sau pe estacade separate sau comune cu alte instalatii, in incintele industriale, in zone cu
densitate mare de retele subterane tehnologice, soluri agresive etc.
 Pozarea cablurilor pe estacade si poduri se poate realiza prin:
 stelaje metalice cu console;
 poduri din plasa de sarma;
 cabluri suspendate pe funie de otel;
 cabluri autoportante etc.
8.3.2.5 Instalarea cablurilor pe stalpi

La iesirea cablurilor din pamant pe stalpi se vor respecta urmatoarele:
 Cablul se va proteja contra deteriorarilor mecanice. Tubul de protectie poate fi izolant sau
metalic; in acest ultim caz, tubul de protectie se va lega la pamant.
 Cablul se va curata, pe portiunea iesita din pamant, de materialele de protectie
combustibile (iuta, bitum) si se va proteja anticoroziv prin vopsire.
 Iesirea din pamant a cablului si pozarea acestuia se vor face, pe cat posibil, pe partea
opusa zonei de circulatie si pe partea nordica a stalpului.
 Se va asigura o rezerva de cablu prin pozarea ondulata sau in bucla la baza stalpului.
8.3.2.6 Cutii terminale si mansoane de innadire

Toate vor avea etichete conform NTE 007 (U, cu pozare cablu).
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa asigure protectia cablurilor
impotriva patrunderii umezelii si a altor substante cu actiune agresiva din mediul inconjurator.
Cutiile terminale si mansoanele de innadire ale cablurilor trebuie sa reziste la tensiunile de
incercare ale cablurilor.
Capetele terminale de exterior ale cablurilor se monteaza, de cele mai multe ori, pe stalpi pentru a
se face legatura cu liniile aeriene; pentru protejarea la intemperii se folosesc cutii terminale de 1kV,
STAS 3535-69. Rezerva de cablu la cutie trebuie sa permita o data refacerea legaturii.
Mansoanele de innadire vor asigura:
Page 92 of 106
 Continuitatea electrica a conductoarelor din cablu, fara diminuarea sectiunii acestora;
 Continuitatea electrica a mantalei metalice, a benzilor metalice si a ecranelor;
 Etanseitatea mantalei de plumb sau aluminiu;
 Continuitatea circulatiei de ulei, la cablurile cu ulei sub presiune;
 Nivelul de izolatie si protectia mecanica, similar cu cele ale cablului.
La imbinarea cablurilor cu izolatie din hartie impregnata, cu cabluri cu izolatie uscata, se vor lua
masuri pentru a se impiedica pastrunderea masei izolante in cablul cu izolatie uscata.
Numarul mansoanelor de legatura la 1km de linie subterana nou construita, se recomanda a nu
depasi 6 bucati.
La asezarea capetelor de cablu ce urmeaza a se innadi, acestea trebuie sa fie petrecute unul
peste altul, in linie dreapta, pe o lungime de 1÷1,5 m (in functie de dimensiunea cablului, adica de
marimea mansonului). Aceasta suprapunere este necesara pentru ea, la executarea mansonului
de legatura, sa se poata lasa de o parte si de alta a acestuia cate o rezerva in forma de “s” 2 ori
lungimea mansonului, pentru a impiedica smulgerea capetelor de cablu prin presarea pamantului,
cat si pentru o eventuala refacere a mansonului.
Innadirea in prelungire a cablurilor de energie 1kV se face prin mansoane de legatura din fonta,
STAS 2739, iar legarea in derivatie a cablurilor armate subterane se face prin mansoane cu
derivatie din fonta STAS 1570.
Pentru umplerea mansoanelor se foloseste masa izolanta bituminoasa STAS 3897-73 sau masa
izolanta nebituminoasa STAS 3898.
Innadirea cablurilor de comanda si control se permite numai in urmatoarele cazuri:
 cand lungimea traseului este mai mare decat lungimea de fabricatie a cablului respectiv;
 pentru inlaturarea deranjamentelor cablurilor in functiune.
 Pentru cablurile pana la 1 kV se utilizeaza mansoane de plumb numai la cablurile de
semnalizare, comanda si telefonice, cu izolatie de hartie.
 Pentru realizarea liniilor electrice subterane, MEE a dispus folosirea de armaturi din cauciuc,
(mansoane de legatura si derivatie, precum si cutii terminale) pentru cablurile izolate in
hartie, in vederea economisirii fontei. Odata cu introducerea in fabricatie a acestor armaturi,
urmeaza a li se definitiva caracteristicile tehnice. De asemenea, pentru cablurile cu manta si
izolatie din PVC, urmeaza sa se extinda utilizarea cutiilor terminale si a mansoanelor din
PVC.
Legaturile electrice ale cablurilor subterane se realizeaza prin cleme si anume:
Cleme de legatura in prelungire, STAS 6731 :
 in prelungire normala, simbol CLPN;
 in prelungire lunga, simbol CLPL;
 in prelungire si de reducere, simbol CLR.
Cleme de derivatie:
 fixa, simbol CLD;
 demontabila, STAS 1234, simbol CTD.
Cleme pentru bransamente:
 clema de derivatie, STAS 237, simbol CD-Br;
 clema de nul pentru 3(9) derivatii, STAS 238, simbol CN 3(9)
8.3.2.7 Montarea cablurilor in santuri

In exterior, instalatia ingropata se realizeaza in santuri. Toate santurile vor avea cel putin
adancimea de 0,8 m. Inainte de montajul cablului pe fundul santului se va aseza un alt strat de
nisip, iar deasupra cablului se va aseza o banda avertizoare. Santul se umple cu restul de pamant
Page 93 of 106
rezultat de la sapatura.
La montarea acestora se vor pastra distantelor fata de conductele existente, fata de cablurile
0.4,10 (20) kV precum si fata de cablurile telefonice, conform NTE 007.
8.3.3 TABLOURI ELECTRICE
8.3.3.1 Generalitati
Gradul de protectie al tablourilor va fi in concordanta cu incaperile unde acesta va fi montat.
Tabloul principal va fi montat pe un soclu de beton, ce va depasi cu 10 cm cele trei laturi ale
tabloului.
Intrarile si iesirile cablurilor din tablouri se vor proteja.
Regimul de neutru se va respecta.
Curentul de scurt circuit se va determina in concordanta cu conditiile din incaperea in care acesta
se afla. Se va preciza obligatoriu in oferta curentul de scurt-circuit pentru toate aparatele. Nu se
admit aparate ce au curent de scurt –circuit mai mic de 6kA.
Vor fi echipate cu minim 20% rezerva. Tablourile vor fi testate TTA conform SREN 60439-1.
Tablourile electrice trebuie să respecte următoarele condiţii tehnice:
 gradul de protectie pentru constructia fiecarui tablou va fi asigurat in functie de conditiile de
montaj si specificatiile din proiect;
 carcasele tablourilor montate în nişe, prevăzute cu uşă metalică cu sistem de încuiere pot fi
din metal sau policarbonat, cu grad de protecţie minim IP40;
 carcasele tablourilor montate aparent, neprotejate, trebuie să fie metalice, cu grad de
protecţie minim IP44 şi sistem de încuiere,
 sistemul de încuiere, cu cheie specială (triunghiulară, cruce sau alt sistem) va fi comun
pentru toate tablourile electrice din clădire;
 caracteristicile tehnice ale aparatajului trebuie să fie conform specificaţiilor din proiect,
 amplasarea aparatelor în interiorul tabloului se va face cu respectarea distanţelor de
izolaţie şi de protecţie specificate de furnizorul de echipament şi a ordinii circuitelor din
schema monofilară;
 conexiunile electrice se vor face conform schemelor electrice din proiect, cu utilizarea
accesoriilor de montaj oferite de furnizorii de aparataj.
 panouri din materiale electroizolante vor împiedica accesul direct la elementele aflate sub
tensiune;
 protecţia împotriva şocurilor electrice va fi asigurată prin bare de neutru şi de protecţie
separate sau comune, funcţie de sistemul adoptat prin proiect TN-S sau TN-C. în cazul
anvelopelor metalice se va verifica legătura tuturor elementelor conductoare (carcasă, uşă,
panouri interioare, etc.) la bara de protecţie (PE sau PEN).
 fiecare tablou va fi însoţit de o schemă monofilară clară (lipită de partea interioară a uşii
sau într-un buzunar special pentru documentaţie),
 pe uşă vor fi lipite etichete avertizoare privind pericolul de electrocutare.
Va fi prevazut un spatiu de rezerva echipat cu toate elementele necesare pentru amplasarea si
racordarea de noi aparate modulare.
Tablourile de distributie se executa conform detaliilor din documentatia tehnicoeconomica
(eventual adaptata de catre atelierul de executie in acord cu tehnologia acestuia, dar numai cu
acordul scris al proiectantului si Investitorului).
Confectia metalica si amenajarile interioare si exterioare aferente dulapurilor electrice de joasa
tensiune trebuie sa corespunda tipului, gradului de protectie si dimensiunilor indicate in
documentatia tehnico-economica.
Page 94 of 106
Toate tablourile electrice de joasa tensiune vor fi de tip metalic, prevazute cu dispozitive auxiliare:
 de inchidere a usilor (zavoare cu cheie triunghiulara, broasca tip YALLE cu cheie unica
pentru toata cladirea, balamale de tip ascuns).
 de manipulare si transport (inele de ridicare - dimensionate corespunzator greutatii
dulapurilor electrice de joasa tensiune).
Aparatele, reperele si subansamblele aprovizionate de la terti trebuie sa corespunda prevederilor
documentatiei tehnico-economice, atestarea calitatii acestora facandu-se pe baza certificatelor de
calitate emise de firmele fabricante.
Montajul aparatelor, reperelor si subansamblurilor electrice, dispunerea sirurilor de conectori si
realizarea cablajului trebuie sa respecte documentatia tehnicoeconomica asigurand un nivel optim
de utilizare a dulapurilor electrice de joasa tensiune (d.p.d.v. al montajului la locul de exploatare,
conectarii exterioare, intretinerii).
8.3.3.2 Tabloul general

Regimul de neutru trebuie respectat.
Tablourile vor avea o temperatura interioara de maxim 35° C, in acest sens constructorul va lua
toate masurile pentru a raspunde acestei cerinte. Curentul de scurtcircuit Icc se va stabili in functie
de amplasamentul tabloului.
Intrarea si iesirea cablurilor se poate face atat pe la partea inferioara cat si pe la partea superioara
a tabloului.
Caracteristicile tabloului vor fi mentinute si dupa amplasarea acestuia in functie de conditiile din
incaperea in care se vor monta.
Aparatele de masura, amplasate in compartimentul echipamentelor auxiliare vor servi pentru
masura si inregistrarea:
 Celor trei tensiuni de faza si de linie ,
 Celor trei curenti de faza,
 Factorului de putere,
 Puterilor
 Consumului de energie activa si reactiva
 Curentului de defect
 Frecventei
Inregistrarea se va face continuu minim de doua ori pe secunda. Aceste masuratori se vor efectua
pentru fiecare sosire de la transformatoare.
8.3.3.3 Tablouri secundare

Tablourile se vor executa comform schemelor electrice monofilare si:
 Vor fi conform IEC439 -2;
 Regimul de neutru va fi TNC-S
Caracteristici:
 Grad de protectie in concordanta cu categoriile de influente externe ale constructei in
conformitatea cu anexa 4 din I-7-2011 ;
 Acces la conexiuni frontal ;
 Temperatura ambianta : max 40°C
 Retea TNC-S;
 Curent de scurt-ciruit, in concordanta cu amplasamentul ;
 Sina DIN.
Page 95 of 106
8.3.4 CORPURI DE ILUMINAT DE INTERIOR
La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Ele se racordeaza doar intre faza si nul,
astfel ca in dulii conductorul de nul al circuitului sa fie legat la contactul exterior (partea filetata) a
duliei, iar conductorul de faza trecut prin intreruptor se leaga la borna de interior in fundul duliei.
Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente trebuie sa aiba:
a. constructie metalica , cu grosimea minima de 1 mm, normala sau etansa
b. vopsire cu email alb mat uscat la cuptor la exterior sau pudra epoxidica pentru a preveni
coroziunea.
c. echipare cu difuzor sau reflector
d. factor de putere minim 0,95 fiind prevazute cu condensator de compensare corespunzator
e. suprimarea parazitilor radio conform BS 800
f. balast, starter conform SR EN 60155/1994 sau BS 3772 si condensator.
g. conector terminal pentru conexiuni exterioare .
h. cablajul interior trebuie codificat prin culori corespunzatoare, ingrijit executat si corect legat
de cleme.
i. duliile lampilor , conform SR EN 60400/1994,; STAS CEI 60061-2/2002 sau BS 1875
trebuie sa fie proiectate sa mentina tuburile in pozitia de lucru.
j. pentru lampile de constructie etansa, garnituri din cauciuc neoprenic cu silicon pentru
asigurare etanseitate la apa cu grad de protectie min. IP54 si presetupe pentru intrarea
cablului de alimentare.
Dispozitivele de suspendare (carlige, dibluri etc) de tavan se vor verifica pentru a suporta fara
deformatii o greutate egala cu de 5 ori greutatea lor, dar cel putin 10kg. Se interzice suspendarea
corpului iluminat de conductori de alimentare.
Legarea carcasei corpului de iluminat la conductor de protectie se face in conditiile date de STAS
12604/4.
Toate corpurile de iluminat vor fi prevazute cu balast electronic si elemente de compensare.
Lampile cu descarcari vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive pentru amorsarea instantanee a
descarcarilor.
Corpuri de iluminat vor fi omologate conform CEI 598:
 corpuri de iluminat de siguranta –SR EN 60598-2-22:
 corpuri de iluminat cu lampi fluorescente –SR EN 60598:
 corpuri de jluminat cu lampi incandescente –STAS 9419; STAS 3009; SR EN 60064;SR EN
60432:
 lampi cu descarcari in gaze – SR EN 60188; SR EN 62035; SR EN 60662.
Vor fi respectate datele caracteristice specificate in proiect - desen, antemasuratoare - tensiune,
norma interna cu denumiri si cod fabricatie, grad protectie, caracteristici iluminat.
Tipurile de corpuri de iluminat utilizate precum si principalele lor caracteristici sunt prezentate in
continuare.
Corpuri de iluminat cu lampi fluorescente:
 tensiunea de alimentare 230 V.c.a.;
 frecventa 50 Hz;
 puterea – 36 W;
 indicele de redare a culorilor Ra = 76;
 temperatura de culoare 4000 K;
 flux minim 90 lm / w;
 grad de protectie IP20,IP40,IP55, IP65.
Page 96 of 106
Corpuri de iluminat de siguranta de evacuare :
 Corp din aluminiu sau policarbonat turnat sub presiune cuprinzand un dispozitiv de
redresare si de realimentare la intreruperea alimentarii de baza.
 Globul din material termorigid transparent va fi inscriptionat corespunzator .
 Racordare prin palnii si mufe de cablu si apoi in cleme cu posibilitatea de a primi trei
conductori cu sectiunea de maximum 2,5 mm2
 Putere - lampa fluorescenta de minimum 8 W/ 220 Vc.a.
 Sunt utilizate pentru iluminatul de siguranta de evacuare.
 Echipat cu accumulator Ni-Cd, autonomie 1,5h.
 Grad de protectie IP42,IP65.
8.3.5 CORPURI DE ILUMINAT DE EXTERIOR

Corpurile de iluminat pentru exterior trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
 Protectie la intemperii si lovituri
 Carcasa din tabla sau aliaje de aluminiu
 Difuzor din policarbonat fixat cu suruburi captive sau clicheti.
 Etanseitate la apa cu garnituri din cauciuc neoprenic cu silicon, min IP65
 Bec cu vapori de sodiu de inalta presiune
 Fasung din portelan cu baioneta sau filet cu accesorii
 Accesorii pentru circuitul electric: balast, igniter, condensator pentru îmbunatatire
factor de putere la cel putin 0,95
Rezistenta la coroziune
Presetupe pentru intrare cablu electric asezate astfel incat sa nu conduca in interior umezeala sau
apa.
Pentru proiectoare curba fotometrica trebuie sa fie de tip larg, iar pentru corpurile de iluminat
stradal curba fotometrica trebuie sa fie de tip simetric.
 Corpuri de iluminat de exterior : 230Vca ,grad de protectie IP65.
 Lampi: Aceste corpuri se monteaza in exterior si sunt destinate sa sublinieze luminos
peisajul sa asigure securitatea amplasasmentului si iluminatul accesului. Toate corpurile de
iluminat exterior se vor utiliza cu elemente de compensare si amorsare rapida.
 In general acest tip de corpuri de iluminat vor fi echipate cu lampi cu descarcari in ioduri
metalice cu urmatoarele caracteristici:
 Putere : 250W,
 Temperatura de culoare : 2000 K;
 Pozitie de functionare universala;
 Durata de viata : 50 000h
 amorsare instantanee;
 In functie de dotarile ulterioare solicitate prezenta descriere de echipamente va suferi
completari.
8.3.6 STALPI DE ILUMINAT EXTERIOR

In interiorul incintei pentru sustinerea corpurilor de iluminat de exterior se monteaza stalpi metalici
zincati cu urmatoarele caracteristici:
 Inaltime nominala stalp: H=8 m;
 Moment de exploatare: 1600daN;
 Protectie contra coroziunii prin zincare cu strat minim de 70μm;
 Prevazut cu consola cu diametru de prindere 60mm;
Page 97 of 106
 Prevazut cu borna de legare la pamant;
 Prevazut cu fereastra de acces in interiorul stalpului;
 Prevazut cu placa de reazem fixata la partea inferioara a stalpului pentru a permite
montarea si calarea pe prezoanele fundatiei de beton incastrata in teren, cu ajutorul
saibelor si piulitelor asigurate cu contrapiulite.
 Racordul de derivatie la stalpi se va face cu cleme montate in interiorul stalpului si
accesibile prin fereastra de vizitare
8.3.7 ELEMENTE COMPONENTE
8.3.7.1 Aparate electrice pentru tablouri

Echiparea tablourilor electrice se va realiza conform schemelor elaborate de proiectant, cu aparate
de tipul indicat in desene.
Aparatura si anvelopa trebuie sa fie de la acelasi fabricant (aceeasi marca).
Intreruptoarele de joasa tensiune cu izolatie în aer (ACB) trebuie sa corespunda SR EN 60947-
2/1999 sau BS 4725 partea 1/97 sau echivalent.
Contactele izolate si contactele principale trebuie sa fie placate cu argint. Camera de stingere a
arcului trebuie tratata special pentru a minimiza coroziunea si a elimina sudarea contactelor in
orice conditii. Trebuie prevazut un dispozitiv de stingere a arcului, rezistent la temperatura.
Întreruptoarele ACB trebuie sa aiba 4NI + 4ND contactele auxiliare. Tot cablajul secundar trebuie
sa fie conectat la sirul de cleme de pe carcasa aparatului, prin cablu flexibil cu adaptor.
Trebuie prevazute urmatoarele accesorii: bariere între faze, indicatoare de pozitie pentru “ON”,
“OFF”, “TRIP”, “RESORT INTINS”, ca şi indicatoare stare de lucru pentru “SERVICIU”, “TEST”.
Intreruptorul ACB trebuie sa poata fi blocat in pozitiile “ON” şi “OFF” cu lacat.
Intreruptorul ACB trebuie sa aiba posibilitatea de armare şi destindere manuala a mecanismului cu
acumulare de energie mecanica în resorturi. Operatia de declansare trebuie sa poata fi facuta prin
bobina de declansare atât manual, cât si prin protectia la suprasarcina, scurtcircuit sau defect de
punere la pământ, etc. Întreruptorul ACB trebuie sa declanseze liber, daca acesta a primit
comanda de inchidere pe un defect, adica contactele nu vor ramane inchise când ACB se inchide
pe un defect.
Intreruptoarele MCCB trebuie sa corespunda SR EN 60947-2/1999 sau BS 4725 partea 1/97 sau
echivalent.
Toate partile mecanice si electrice sub tensiune, cu exceptia terminalelor si declasatoarelor,
trebuie carcasate în casete turnate de inalta rezistenta mecanica.
Contactele de sarcina trebuie sa fie din suport de cupru de inalta conductivitate pe care se depune
electrolitic argint /tungsten fara sudare.
Intreruptoarele MCCB trebuie sa fie “Trip free” (cu declansare libera). Mecanismul de declansare
va fi cu actiune termica pentru suprasarcina si electromagnetica pentru scurtcircuit si compensat
total pentru a putea lucra corect la temperaturi ambientale intre –5 … +40°C si calibrate la +40°C
pentru plina sarcina.
Intreruptoarele MCCB trebuie echipate cu dispozitive de protectie la suprasarcina si scurtcircuit
care sa asigure selectivitatea protectiei, trebuie sa aiba o caracteristica curent/timp temporizata
invers proportional cu curentul. La cel mai mare supracurent, intruptorul va declansa instantaneu.
Acolo unde este specificat, se va prevedea declansator suplimentar de protectie de minima
tensiune.
Toate intreruptoarele MCCB trebuie prevazute dispozitive de indicare clarã la declansarea prin
protectie.
Intreruptoarele MCB trebuie executate si trebuie sa aiba incercari de tip, conform SR EN 60947-
Page 98 of 106
2/1993 sau IEC898, EN60898.
Mecanismul de declansare trebuie sa fie electromagnetic sau termomagnetic, compensat total
pentru temperatura ambientala intre –5…+40°C si calibrat pentru +40°C la sarcina nominala.
Intreruptoarele MCB trebuie sa fie “Trip free” (cu declansare libera).
Intreruptoarele MCB bipolare sau tripolare trebuie sa fie interblocate intern incat defectul pe o faza
sa declanseze toti polii simultan.
Intreruptoarele MCB pentru circuitele de forta trebuie sa aiba caracteristica de declansare de
categoria 3 (curba B de declansare), iar pentru motoare categoria 4 (curba C de declansare).
Curentul de scurt circuit al intreruptorului MCB trebuie ales mai mare decât curentul maxim
anticipat in punctul din instalatie, dar nu va fi in nici un caz sub 5kA.
Sigurantele utilizate vor fi de tipul industrial:
 L pentru iluminat si masura
 M pentru alimentarea electromotorelor
Sigurantele alese vor avea urmatoarele caracteristici:
 declansare cvasi-instantanee la scurt-circuit;
 posibilitatea de a suporta curenti de suprasarcina;
 constructie simpla, montaj rapid;
 posibilitatea de a realiza montaje selective.
Sigurantele utilizate pot fi de tipul SIST, LF, LFi, LFm sau similare.
Contactoarele se vor alege in functie de sarcina consumatorului in concordanta cu indicatiile
producatorului. Ele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se vor putea fixa pe sina DIN.
Releele termice vor avea urmatoarele caracteristici:
 buton functional pentru selectarea valorii reglate;
 mecanism de declansare diferential;
 semnalizarea pozitiei releului.
Disjunctoarele pentru motoare se aleg in functie de marimea curentului receptorului si a indicatiilor
producatorului. Pricipalele caracteristici sunt:
 constructie modulara;
 sensibilitate la curentii de scurtcircuit;
 protectie la suprasarcina cu reglaj;
 posibilitatea de a primi accesorii;
 montare pe sina DIN.
Intreruptoarele cu protectie la curent diferential RPACD (RCD) trebuie sa aiba caracteristica de
declansare la supracurent conform I7/2011, SR CEI 60755+A1+A2/1995 sau BS 4293:83 sau
IEC1008, EN61008.
Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie sa aiba un mecanism basculant de deschidere rapida de tip
“Trip free” (cu declansare libera) complet carcasat într-o carcasa de bachelita.
Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie sa fie tetrapolare pentru consumatorii trifazici si bipolare
pentru cei monofazici. Intreruptoarul trifazic va fi interblocat intern astfel încât o scurgere de curent
la pãmânt pe oricare faza sa declanseze simultan toate fazele.
Detectarea curentului de atingere trebuie sa utilizeze un transformator diferential de curent pentru
activarea bobinei de declansare, iar timpul total de operare trebuie sa nu fie mai mare de 0,1s in
orice situatie.
Declasatorul trebuie sa aiba pozitii distincte pentru “OPEN”, “CLOSED” si “TRIPPED”. Pozitiile
“OPEN” si “CLOSED” trebuie etichetate in mod clar.
Page 99 of 106
Intreruptoarele RPACD (RCD) trebuie echipate cu contacte durabile de argint - tungsten si
contacte auxiliare si alarmare.
Intreruptoarele trebuie prevazute cu buton de testare pentru a simula punerea la pãmânt, pentru a
activa testarea mecanismului de declansare. Trebuie prevazut de asemenea un indicator cu buton
de resetare manuala pentru indicarea vizuala a declansarii datorate unei scurgeri de curent la
pãmânt.
Intreruptoarele folosite pentru circuitele de iluminat si prize trebuie sa aiba caracteristica de
declansare de categoria 3 (curba B de declansare).
Curentul de scurtcircuit trebuie sa fie de minim 5kA la tensiune nominala. Sensibilitatea la curent
de defect trebuie sa nu fie mai mare de 100mA pentru un tablou local, respectiv 30mA pentru un
circuit final de protectie.
Disjunctoare (intrerupatoare) diferentiale: Principalele caracteristici ale intrerupatoarelor trebuie sa
fie:
 sa intrerupa simultan toate fazele;
 sa fie echipate pe fiecare pol cu dispozitive de declansare instantanee la scurtcircuit si
cu protectie la suprasarcina;
 sa primeasca elemente auxiliare (cu exceptia intrerupatoarelor monopolare )
 Disjunctoarele sunt monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare si se aleg in functie
de curentul consumatorului si indicatiile producatorului. Se vor prevede cu
declansatoare la curent de defect de 30mA, 100mA, 300mA dupa caz.
Separatorul tripolar trebuie sa fie in carcasa cu incercare de tip, conform SR EN 60947-
3+A1/1993; STAS 9258/1979 sau BS 5419:1977. Trebuie sa suporte un curent de scurtcircuit de
minim 20 kA.
Separatorul tripolar trebuie sa fie pentru regim continuu, capabil sa inchida si sa ramana inchis pe
defect fara supraincalzire sau distrugere.
Partile sub tensiune trebuie sa fie protejate in fata.
Butoanele de actionare, lampile (ledurile) de semnalizare, selectoarele etc. sunt alese si montate
in tablourile electrice in conformitate cu indicatiile producatorului, curentii nominali si desenele
proiectantului.
8.3.7.2 Aparate electrice de mica comutatie

Aceste aparate electrice nu sunt montate in tablouri electrice. Aparatele vor fi marcate cu gradul de
protectie si cu valoarea curentului maxim pe care il suporta si valoarea tensiunii nominale.
Echipamentele se aleg in functie de curentul din circuit si tensiunea nominala.
Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa fie cu balansier cu interstitiu mic cu un pol pe contact,
operabile la actionare fizica, dupa SR EN 61058-1+A1/1998 sau BS 3676 .
Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa aiba curentul nominal 10 A, corespunzator atat pentru
lampi incandescente, cat si lampi fluorescente.
Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa fie cu capac din plastic, în montaj ingropat, daca nu este
altfel specificat.
Comutatoarele pentru iluminat trebuie sa aiba posibilitatea de a fi grupate pe o singura placa de
comutatoare.
Prizele standard cu conexiuni de impamantare trebuie sa aiba curentul nominal 16A pentru
tensiunea de 230Vca, tip universal, cu 3 pini conform STAS 3184/3,4/1985-88; SR CEI 60884-1
/1997.
Toate prizele utilizate la tensiunea de 230 V sau mai mare vor fi prevazute cu contacte de
protectie. Fac execeptie prizele de pe transformatoarele de separatie si cele la tensiune redusa.
Prizele la tensiunea redusa nu vor avea contacte de protectie conform I7.
Page 100 of 106

Prizele monofazate vor avea curentul nominal de 16 A.
Curentul nominal al intrerupatoarelor si comutatoarelor va fi de 10 A.
Gradul de protectie se alege in functie de destinatia incaperilor.
Circuitele electrice se vor executa in conformitate cu prevederile normativelor I7/2011 si PE 107.
8.3.8 CABLURI SI CONDUCTOARE
Toate cablurile electrice de joasa tensiune trebuie sa fie conform SR CEI 60227-1…6/1996-97; SR
CEI 189-1/1993 si trebuie sa fie folosite in aplicatii corespunzatoare, definite in I7-2011 si NTE
007-2008.
Izolatia PVC si mantaua PVC trebuie sa aiba caracteristici de intarziere la propagarea flacarii,
conform SR CEI 60227-1…6/1996-97.
Cablurile electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate, cum ar fi papuci presati,
piese din cupru cositorit, presetupe etc.
Fiecare conductor de cablu trebuie sa fie identificat prin culoarea izolatiei codificata dupa SR CEI
446/1993; STAS 9638/1974. Camasa exterioara trebuie sa fie de culoare neagra.
Nu se vor monta cabluri fara certificate de garantie si fara sa fie verificate.
Cablurile si conductoarele se vor alege in functie de conditiile de montaj, categoria de pericol de
incendiu si categoria de mediu din incaperile respective.
Sectiunea cablurilor trebuie calculata conform standardelor si normativelor romane.
Toate cablurile de energie (iluminat , prize, forta) vor fi montate fie pe pat de cabluri (in cazul in
care sunt mai mult de doua pe acelasi traseu si in nici un caz nu vor fi pozate vrac) fie protejate in
teava sau in tub . Nu se admit cabluri montate aparent si neprotejate.
8.3.8.2 Cabluri CYABY

Cabluri de energie, utilizate in principal la montajul in exteriorul constructiei ingropat sau aparent.
Se utilizeaza in instalatii electrice fixe. Codurile de culori vor fi conform standardelor romanesti in
vigoare.
Constructie:
 Conductoare din cupru unifilar (clasa1) sau multifilar (clasa2);
 Izolatie din PVC;
 Invelis comun;
 Manta exterioara;
 Armatura din banda de otel;
 Manta exterioara din PVC.
Date tehnice:
 Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
 Temperatura minima a cablului (masurata pe manta) : la montaj +5° C ,
in exploatare -30°C;
 Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70°C;
 Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min;
 Flexibilitate : moderata;
 Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
 Rezistenta la umiditate: buna;
Page 101 of 106

 Rezistenta la socuri: foarte buna;
 Rezistenta la agenti chimici: buna.
8.3.8.3 Cabluri CYABY-F

Idem CYAbY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
8.3.8.4 Cabluri CYY

Constructie:
 Conductoare din cupru;
 Izolatie din PVC;
 Invelis comun;
 Manta interioara;
Date tehnice:
 Tensiune nominala: U0/U=0.6/1.0 kV;
 Temperatura minima a cablului (masurata pe manta): la montaj +5° C,
in exploatare -30°C;
 Temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare +70°C;
 Tensiunea de incercare: 3.5 kV, 50Hz, timp de 5 min, efectuata de fabricant;
 Flexibilitate : buna;
 Raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului;
 Rezistenta la umiditate: buna;
 Rezistenta la socuri: buna;
 Rezistenta la agenti chimici: buna;
8.3.8.5 Cabluri CYY-F

Idem CYY, dar cu intarziere marita la propagarea flacarii.
8.3.8.6 Conductoare tip FY

Conductoarele vor fi din cupru (conform indicatiilor din planuri) avand curenti maxim admisi
conform normelor.
Conductoarele de protectie vor fi din cupru.
Conductoarele vor fi cu izolatie din PVC.
Constructie:
 Conductor din cupru unifilar (clasa 1 si clasa 2)
 Izolatie din PVC tip 188
Date tehnice:
 Temperatura de functionare: -33ºC ÷ +70ºC ;
 Tensiune nominala: 450 / 750 V;
 Temperatura minima a mediului ambiant la montare: -5ºC;
 Temperatura minima in timpul exploatarii: -25ºC;
 Temperatura maxima admisa pe conductor in conditiile normale de exploatare:+70ºC;
 Tensiunea de incercare: 2.5 kV, 50Hz, timp de 5 min.
Page 102 of 106

8.3.9 JGHEABURI SI PODURI DE CABLURI
8.3.9.1 Jgheaburi
Toate jgheaburile vor fi fixate de structura constructiei, la intervale ce nu depasesc recomandarile
constructorului. Imbinarile nu vor atarna fata de punctul de fixare mai mult de 200mm.
In locurile in care jgheaburile traverseaza tavane, pardoseli si pereti, capacul va fi fixat la 150mm
pe fiecare parte a tavanelor si pardoselilor si 30 mm pe fiecare parte a peretelui.
Suruburile si bolturile care fixeaza capacele pe jgheab sau sectiuni ale jgheabului vor fi fixate astfel
incat sa nu apara defectiuni ale cablurilor la fixarea capacului sau la instalarea cablurilor in jgheab.
Cand jgheabul este utilizat sa conecteze comutatoare sau tablouri de siguranta aceste conectari
vor fi facute cu ajutorul fitingurilor produse in acest scop si nu prin multiple cuplari de conducte.
In locul unde sectiuni ale jgheabului ce depasesc 2m in lungime sunt utilizate vertical vor fi
prevazute puncte de fixare la distante de 2m pentru a suporta greutatea cablurilor.
Sistemul de jgheaburi trebuie vopsit acolo unde a aparut orice abraziune a originalului.
Tot jgheabul va fi continuu electric prin intermediul legaturilor de cupru de 25mmx4m prevazute la
fiecare legatura cu sistemul. Conectarea se va face cu ajutorul bolturilor cositorite (cap ingropat),
piulita de minim 6mm diametru, cu piulita plata si zimtata. Bretelele de sustinere si legatrura vor fi
galvanizate .
Numarul cablurilor instalate in jgheab va fi astfel ales incat sa permita tragerea usoara a cablurilor,
dar sub nici o forma spatiul liber sa nu fie mai mare de 40%.
La intrarea conductelor, cablurilor in jgheab se vor utiliza saibe de separare. In cazul partitionarii
jgheabului, aceasta se va respecta inclusiv la intersectii si unghiuri.
Cablurile de comunicatii (date si telefonie) si de energie nu trebuie sa se interfereze unele cu altele
si de aceea solutia este de a plasa in acelasi jgheab dar separate printr-un separator metalic
longitudinal. Separatorul va avea aceeasi inaltime ca marginea jgheabului.
8.3.9.2 Poduri de cabluri orizontale

Pe podurile de cabluri se vor monta:
 Cabluri destinate instalatiei de forta, prize, iluminat ;
 Cabluri pentru comanda si semnalizare ;
 Cabluri de comunicatii.
Toate podurile de cabluri vor fi tratate in bai galvanizate si vor fi de model perforat.
Toti suportii de poduri vor fi galvanizati si fixati in centru pentru a preveni indoirea podului, unde
este necesar suportii vor fi instalati de-a lungul podului. Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride
recomandate de producator si insurubate cu ajutorul suruburilor de alama, saibe, buloane si
suruburi de lungime adecvata.
Podurile vor fi continue electric prin legarea lor. Instalatia completa de poduri va fi legata prin
intermediul benzilor de Cu de 25x4mm la fiecare punct principal de impamantare.
8.3.9.3 Poduri de cabluri verticale

Sunt realizate din montati galvanizati la cald. Se utilizeaza pentru montarea cablurilor pe verticala.
Se utilizeaza pentru aceleasi destinatii ca si podurile de cabluri.
8.3.10 TUBULATURA
8.3.10.1 Tevi din otel galvanizat

Conductele vor fi din otel galvanizat sudat cu diametrul exterior de cel putin 20mm.
Page 103 of 106

Conductele vor fi instalate in asa fel incat cutiile de jonctiune, cutiile de derivatie si cutiile de forta
sa fie accesibile pentru intretinere si reparatii.
Dupa taiere conductele vor fi alezate pentru a indeparta gradul si pentru a avea terminatii netede,
fara umflaturi sau alte defecte.
Toate coturile vor fi cu raza lunga, neartizanale, fara incretituri sau zdrobiri.
Conductelelor expuse li se vor da doua straturi de vopsea ce va fi aleasa de proiectant.
Conductele ascunse vor fi fixate cu aprobarea proiectantului.
Nu sunt acceptate fire razlete. Acolo unde este necesar vor fi utilizate doar elemente de cuplare
aprobate.
Distantele conductelor electrice fata de tevi si elemente combustibile se va respecta conform I7.
Toate conductele vor fi fixate impreuna si conectate la cutiile electrice, accesorii sau cabinete,
pentru a se prezenta ca un ansamblu.
Cutiile, fitingurile si alte accesorii vor fi protejate in acelasi mod ca si tevile.
8.3.10.2 Tuburi de protectie

Toţi conductorii vor fi montaţi în tuburi de protecţie (metalice, tuburi PEL; PVC, IPEY, sau ţevi de
instalaţii), astfel cum rezultă din planurile proiectului. Pe fiecare lungime a conductelor, va fi marcat
numele fabricantului sau marca tubului.
Tuburile de protectie si fitingurile lor trebuie sa fie din otel galvanizat. Tuburile din PVC trebuie sa
fie de tip greu (G) sau mediu (M). Tuburile din otel galvanizat trebuie sa fie filetate, sudate
longitudinal, clasa 4 de protectie contra coroziunii, prin galvanizare in baie calda, atat la interior cât
si la exterior.
Tuburile rigide din otel si intermediare ca rigiditate, trebuie sa fie folosite in urmatoarele cazuri:
unde nu este permis PVC-ul, pe portiuni verticale de protectie a cablurilor sub h = 3 m. Tuburile de
protectie din PVC pentru instalatiile electrice mentionate in proiect trebuie sa fie folosite la intrarea
cablurilor in cladiri, sub platforme la unele subtraversari, in medii umede si trebuie sa fie din PVC
rigid (IPEY). Tuburile PVC trebuie sa se utilizeze in zone corozive, atat ingropat cât si aparent.
Zonele corozive trebuie aratate in mod expres pe planuri.
Fitingurile trebuie sa fie de clasa 4 de protectie la coroziune, galvanizate la cald la interior si la
exterior.
Diametrul minim interior al tuburilor de protectie trebuie sa fie de 12,7 mm. Nu trebuie sa fie
admise in instalatie teuri fixe sau cu capac de inspectare si nici vincluri.
Tuburile metalice trebuie sa aiba continuitate electrica si mecanica si sa fie permanent legate la
pãmânt.
Cablurile electrice de tensiuni diferite trebuie sa fie instalate in tuburi diferite.
Planurile vor indica amplasamentul general al dozelor şi circuitelor.
Traseele circuitelor pot fi modificate pe şantier în funcţie de situaţiile real întâlnite, dar numai cu
acordul dirigintelui de şantier care va consulta şeful de proiect de instalaţii electrice. Pentru
conductele de peste 1” se vor utiliza coturi standard. La dimensiuni mai mici, se pot confecţiona
coturi, dar acestea nu trebuie să dăuneze conductorilor. Raza interioară a curbelor nu trebuie să
fie mai mică decât prevederile normelor.
Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor
aprobate de diriginte, la trecere prin ziduri şi planşee se vor utiliza manşoane corespunzătoare.
Aranjamentul şi metoda de aşezare a conductelor va fi aprobată de dirigintele de şantier (care va
consulta şeful de proiect de instalaţii electrice). Circuitele de forţă şi coloanele de alimentare a
tablourilor se vor monta aparent pe pereţi, planşee. Circuitele montate aparent vor avea la curbe
fitinguri.
Page 104 of 106

Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 1,5 m prin suporţi care vor fi de asemenea prevăzuţi
la fiecare cot sau doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse în cleme.
Întregul sistem de conducte va fi legat la centura de împământare de o manieră aprobată.
Conductorii de protecţie vor fi protejaţi contra deteriorării mecanice.
Dozele de tragere trebuie instalate in punctele necesare, fie ca sunt aratate pe planuri sau nu,
pentru a preveni periclitarea izolatiei sau alte stricaciuni care pot aparea prin rezistenta la tragere
sau din alte ratiuni legate de instalare incorecta. Amplasarea dozelor de tragere trebuie aprobata
de Proiectant inaintea instalarii. Toate dozele de tragere trebuie sa fie din tabla de otel galvanizat
de cel putin 2mm grosime. Daca dozele sunt folosite impreuna cu tuburi aparente, trebuie folosite
capace plane prinse cu suruburi cu cap inecat.
Acolo unde este indicat, trebuie folosite doze de tragere cu bariere. Aceste doze, trebuie sa aiba
un singur capac, iar barierele trebuie sa fie de acelasi calibru cu doza. Fiecare circuit in doza va fi
marcat cu o eticheta care sa arate tabloul de plecare. Dozele aparente nu trebuie sa fie permise in
zone ocupate sau folosite in mod regulat de salariati sau vizitatori.
Conductorii multifilari nu se pot utiliza pentru protecţie.
8.3.10.3 Tuburi flexibile din PVC - COPEX

Caracteristici tehnice:
 Rezistenta de apasare: 750N +23ºC;
 Rezistenta de lovire:>2kg la inaltime de cadere de 100mm2J;
 Temperatura minima pentru aplicare si instalare : -5ºC;
 Temperatura maxima de aplicare si instalare : +60ºC;
 Material ignifug.
8.3.11 MARCAREA SI ETICHETAREA
Toate comutatoarele de tensiune medie, tablourile de comanda de tensiune joasa,
transformatoarele si alte aparate trebuie etichettae conform cerintelor din caietele de sarcini.
Toate etichetele vor fi din plastic policarbonat sau similar, cu fundal alb si litere negre.
Dimensiunea literelor si a cuvintelor se vor supune in prelabil aprobarii producatorului. Majoritatea
echipamentelor vor avea etichetele montate intr-o pozitie proeminenta. Etichetele trebuie sa indice
numarul circuitului si rolul echipamentului. Etichetele de avertizare scrise cu alb pe fundal rosu si
trebuie fixate pe toate panourile cu acces la echipamente electrice. Tablourile cu acces la
echipamente cu tensiune de 500 V si mai mari vor avea in plus avertismentul 'Pericol –Tensiune
Inalta'.
Capetele conductelor vor fi etichetate pentru identificarea numarului de circuite, faza de conectare,
numarul terminal si rolul - exemplu control, indicare, protectie etc.
Conectorii, fuzibilii sau alte articole ale echipamentelor se vor eticheta clar pentru identificarea
numarului de circuite, rolului si clasa.
8.3.11.2 Cabluri montate aparent

Fiecare cablu trebuie sa poarte la ambele capete acelasi numar.
Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat cu doua bride de nylon.
Un jurnal de cabluri trebuie realizat. Acesta va contine :
 Numarul cablului ;
 Tipul si sectiunea ;
 Adresa de plecare ;
Page 105 of 106

 Adresa de sosire.
8.3.11.3 Cabluri montate ingropat

La montarea ingropata in santuri sau canale tehnice cablurile vor fi prevazute cu etichete care sa
contina :
 Numarul cablului ;
 Tipul si sectiunea ;
 Adresa de plecare ;
 Adresa de sosire ;
 Anul pozarii ;
 Tensiunea de utilizare.
8.3.11.4 Intrerupatoare si prize

Fiecare intrerupator si priza trebuie sa fie inscriptionate cu numarul circuitului corespunzator
fiecaruia. Inscriptionarea se va face pe un suport PVC atasat pe acestea.
8.3.11.5 Tablouri
Echipamentele din tablou trebuie sa poarte o eticheta in concordanta cu schemele electrice. Toate
tablourile electrice trebuie identificate in coltul din stanga sus. Trebuie mentionate :
 Numar tablou;
 Alimentare si tipul sistemului de distributie;
 Alimentare auxiliara;
 Nume, adresa, telefon producator.
Toate tablourile vor avea atasate in buzunare special confectionate schemele si jurnalele de
cabluri.
Page 106 of 106

Model Caiet de Sarcini PV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model Caiet de Sarcini PV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

1.2 OBIECTUL PROCEDURII DE ACHIZITIE PUBLICA

1.3 AMPLASAMENTUL OBIECTULUI DE INVESTITII

1.4 INFORMATII GENERALE

2. CERINTELE AUTORITATII CONTRACTANTE

1.1.1 Centrala fotovoltaica

1.1.2 Gospodaria electrica

1.1.3 Cabina poarta

1.1.4 Cabina grup sanitar

1.1.5 Imprejmuirea incintei

1.1.6 Instalatii electrice interioare si exterioare

1.1.7 Drumuri si platforme

1.6 EXECUTIA LUCRARII

1.1.8 Centrala fotovoltaica

1.1.8.1 Recomandari privind tehnologia de executie

1.1.8.2 Descrierea solutiei adoptate

Dispozitiv de comunicatie (webbox)

1.1.9 Gospodaria electrica

NOTA: Nu se va incepe executia cladirii decat dupa comandarea echipamentelor ce se vor

1.1.10 Cabina poarta

1.1.11 Cabina grup sanitar

1.1.12 Instalatii electrice interioare si exterioare

1.1.12.1 Instalatii electrice de iluminat si prize

1.1.12.2 Instalatii electrice de iluminat exterior

1.1.12.3 Instalatii de protectie, impamantare si paratrasnet

1.1.13 Drumuri si platforme

1.1.13.1 Recomandari privind tehnologia de executie

1.1.13.2 Descrierea solutiei adoptate

Descrierea solutiei adoptate in plan

Descrierea solutiei adoptate in profil longitudinal

Descrierea solutiei adoptate in profil transversal

Podet tubular Ǿ 500 mm

1.8 ABREVIERI SI ACRONIME

ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

1.9 AMPLASAMENTUL LUCRARII

1.1.14 Utilitati existente

1.1.15 Mentinerea in functiune a utilitatilor

1.1.16 Posibile obstructii

1.10 ORGANIZAREA DE SANTIER

1.10.1 PANOURI DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI

1.10.2 PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER SI AUTORIZATIA

1.11 EXECUTIA LUCRARILOR

1.11.2 UTILAJE SI ECHIPAMENTE CU MONTAJ

1.11.4 UTILAJE SI AUTO

DISPOZITIVE DE PROTECTIE SI ETICHETE

1.12 SANATATE SI SECURITATEA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA

1.12.1 ACTE NORMATIVE

I. Piese scrise

II. Piese desenate

1.13.1 PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

1.14 DOCUMENTE PENTRU CARTEA CONSTRUCTIEI

1.14.2 CENTRALIZATORUL PIESELOR CUPRINSE ÎN CARTEA TEHNICĂ

1.14.3 NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI

1.14.4 JURNALUL EVENIMENTELOR - INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE

1.15 DESENE POST-EXECUTIE

6. CERINTE PRIVIND LUCRARILE DE ARHITECTURA

6.1 LUCRĂRI DE TENCUIELI

MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITĂŢII, LIVRARE, MANIPULARE,

MATERIALE SPECIALE. MOSTRE ŞI TESTĂRI.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA.

CONTROLUL CALITĂŢII, ABATERI ADMISE. MOSTRE ŞI TESTĂRI.

6.2 LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE MANIPULARE, DEPOZITARE MOSTRE ŞI