Exemple de aplicaţii numerice gradul III

1. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în paralel:

- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.

Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent total IT = 11
A.

U 2 220 2
R1    44 
P1 1100
U 220
Re    20 
IT 11
1 1 1 1
    R fc  55 
R e R1 R c R fc

2. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230 V.

Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi rezistivitatea ρ
= 5  mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.

l 4
R   5  100
S 0,2
U 2 230 2
P   529W
R 100
W  P  t  529  0,75  396,75Wh

3. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R = 1,5  şi cu reactanţa X = 2 ,

precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat. Defazajul se va
exprima printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.

Z  R 2  X 2  1,5 2  2 2  2,5
R 1,5
cos     0,6
Z 2,5

4. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn = 1500 W absoarbe un curent In = 4,9 A la

un factor de putere cos n = 0,85. Să se determine tensiunea nominală Un (dintre faze) la
care funcţionează electromotorul.
 1500
Pn  3  U n  I n  cos   U n   208V
1,73  4,9  0,85

5. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E 1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 = 2, R2 =

3, R3 = 4 . Să se întocmească bilanţul energetic.
a AA d

I1 I2

R1 R3 R2

I3

E1 E2

b B c

 E R I 
I1  I 2  I 3  I1  1  3 3 
   R1 R1  E1 R3  I 3 E 2 R3  I 3
 E1  R1  I 1  R3  I 3         I3
 E  R  I  R  I   I  E 2  R3  I 3  R1 R1 R2 R2
 2 2 2 3 3
 2 R2 R2 
E1 E 2 48 19
 
 R3 R3  E1 E 2 R1 R2 3  182  6  7 A
I 3  1       I3   2
 R1 R2  R1 R2 R R 4 4 6 26
1 3  3 1 
R1 R2 2 3
E1 R3  I 3 48 4  7
I1      10 A
R1 R1 2 2
E 2 R3  I 3 19 4  7
I2      3 A
R2 R2 3 3
Curentul I 2 va circula in sens invers fata de sageata din figura
Latura ab debiteaza energie in circuit
Pab  E1  I 1  R1  I 12  40  10  2  100  280 W
Latura AB consuma energie din circuit
PAB   R3  I 32  4  49  196 W
Latura cd consuma energie din circuit
Pcd  E 2  I 2  R2  I 22  19  3  3  9  84 W
Pab  PAB  Pcd  0
6. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac, are o
rezistenţă electrică R = 4  şi  = 1/32  mm2/m.Să se determine lungimea conductorului
din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.

l 4  6  32
R l   768m
S 1

7. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu rezistenţa de
30  ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu incandescenţă a câte 75 W,
funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică totală
consumată de acest consumator în intervalul de timp menţionat.

 
W  P  t  30  8 2  4  75  1,25  2,775 kWh

8. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22  este alimentată printr-un circuit cu conductoare

din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l = 40 m. Tensiunea
la plecarea din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.

l 1 40
Rc  2     2   1
S 32 2,5
U 230
I   10 A
R p  Rc 22  1
U p  R p  I  22  10  220V

9. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din aluminiu cu

rezistivitate ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este alimentat de la tablou cu o
tensiune U = 230V. Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă un curent I = 5A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20 minute.
 l 1 32
Rc  2     2   0,8
S 32 2,5
U 230
Re    46
I 5
Re  Rc  Rr  Rr  46  0,8  45,2
Pr  Rr  I 2  45,2  5 2  1130W
1
W  Pr  t  1130   377Wh
3

10. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o rezistenţă R = 40
Ω şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω se montează un
ampermetru şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la
bornele rezistenţei, respectiv la bornele bobinei.

Z 2  R 2  X 2  Z  40 2  30 2  50
U 230
I   4,6 A
Z 50
R 40
cos     0,8
Z 50
U R  R  I  40  4,6  184 V
U L  X  I  30  4,6  138V
U R si U L sunt defazate la 90 astfel incat U R2  U L2  U 2

11. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor care
are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω . Tensiunea la bornele generatorului
U = 2000 V. Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile consumate în
circuit (activă şi reactivă).

Z 2  R 2  X 2  Z  8 2  6 2  10
U 2000
I   200 A
Z 10
S  U  I  2000  200  400kVA
P  R  I 2  8  200 2  320kW
Q  X  I 2  6  200 2  240kVAr
12. Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm2, din
aluminiu cu ρ = 1/34  mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U = 220 V, un
radiator cu rezistenţa Rr = 20 şi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul
dinspre sursă al circuitului;
b)energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.
2l 1 2  30
a ) Rc       0,44
S 34 4
U 220
Ir    11A
Rr 20
330
Pl  U  I l  I l   1,5 A
220
I t  I r  I l  11  1,5  12,5 A
U  Rc  I t  0,44  12,5  5,5V
U s  U  U  220  5,5  225,5V
U 5,5
U [%]   100   100  2,44%
Us 225,5
U2 220 2
b ) Wr  t   1,25  3,025kWh
Rr 20
Wl  Pl  t  330  1,25  412,5Wh
c) Wc  Rc  I t2  t  0,44  12,5 2  1,25  86Wh

13. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei lămpi având
fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în paralel. Pierderea
de tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t = 100 ore de
funcţionare simultană a lămpilor.

P 3  200  7  40
a) I    4A
U 220
U U U U  100 220  100
U  s  100  100   100  U s    225,6V
Us Us 100  U 100  2,5
U 225,6  220
Rc    1,4
I 4
b) W  Rc  I 2  t  1,4  4 2  100  2,24 kWh
14. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17  funcţionează în
paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.
Să se afle:
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, în lungime de l = 20
m, care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de tensiune pe
circuit ΔU = 3%;
b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.
P1 U 363 220
a) I      14,6 A
U R 220 17
U U U U  100 220  100
U  s  100  100   100  U s    226,8V
Us Us 100  U 100  3
6 .8
U  R c  I  R c   0,47
14,6
l 2  20
Rc  2     S   2,5 mm 2
S 32  0,47
 U2   220 2 
b) W   P1    t   363    1,75  5,62kWh
 R   17 

15. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu tensiunea
pe fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile
activă şi reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cos =
0,72.

P  3  U f  I  cos   3  220  10  0,72  4,75kW

S  3  U f  I  3  220  10  6,6kVA
Q  S 2  P 2  6,6 2  4,75 2  4,58kVAr

16. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi alimentată
la tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă
trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar  =
1/34  mm2/m.
 3
230 
U  R  I  R  100  0,23
30
2l 2  150
R  S  38,4mm 2
S 34  0,23
Se alege sec tiunea s tan dardizata S  40mm 2

17. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu

secţiunea s =2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un receptor cu o
rezistenţă neinductivă (cos  = 1) de 5 ; se consideră  = 1/32  mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?

U 230 230
I    38,3 A
l 2  40 6
 R 5
S 32  2,5

18. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32  mm2/m, de lungime l= 400
m şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de putere
cos=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.

100000
P  3  U  I  cos   I   180,6 A
3  400  0,8
l 400
Rl      0,132
S 32  95
P 100
cos    S   125 kVA
S 0,8
Q  S  sin   125  0,6  75 kVAr
R 0,132
Z   0,165
cos  0,8
X  Z  sin   0,165  0,6  0,1
Neglijam var iatia transversala a tensiunii si calculam doar caderea
longitudinala de tensiune.
P  R  Q  X 100  0,132  75  0,1
U    1000  51,75V  12,9%
U 400
P  3  U  I  cos   12,9 kW  12,9%
 19. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32 
mm2/m având lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de
putere nominală PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cos
= 0,8, randamentul  = 0,9, cu pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune
ΔUpa = 14% , o densitate a curentului la pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un
curent IP = 5IN . În regim permanent de funcţionare se admite o pierdere de tensiune în
reţea ΔU = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil
în regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm2 , 30A pentru s = 6 mm2 ,
41A pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Calculam sec tiunea la pierderea de tensiune in regim normal

P  735,5  PN  735,5  5  3677W
3677
P  U  I N  cos     I N   23,2 A
220  0,8  0,9
0,05  220
U longitudinala  Rc  I N  cos   Rc   0,59
23,2  0,8
2l 2  50
Rc     Sc   5,3 mm 2  S   6 mm 2
Sc 32  0,59
Verificam incalzirea in regim de lunga durata
I N  23,2 A  S c  6 mm 2 , corespunde
Verificam densitatea de curent la pornire
I P  5  I N  5  23,2  116 A
I P 116
 pa    19,33 A  20 A  S pa  6mm 2 , corespunde
S pa 6 mm 2 mm 2
Verificam U la pornire
14
U pa   220  30,8V
100
R  I  cos  2l 2  50
U pa [%]  c P  100     I P  cos   100   5  23,2  0,8  100  22%  14%
U Sc U 32  6  220
Sectiunea S  6mm 2 nu satisface aceasta conditie. Vom calcula o sec tiune min ima necesara
30,8
U pa  Rc  I P  Rc   0,265
116
2l 2  50
Rc     Sc   11,79mm 2
Sc 32  0,265
Alegem S  16mm 2 . Aceasta sec tiune va satisface si primele trei conditii.
20. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi cos n = 0,8
este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică trifazată, având
lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi  = 1/32  mm2/m. Să se
determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului
automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi
reglat la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.

15000
a ) Pn  3  U n  I n  cos     I n   31,7 A
3  380  0,8  0,9
l 100
b ) Rl      0,125
S 32  25
U  3  Rl  I n  cos   3  0,125  31,7  0,8  5,48V
U 5,48
U [%]   100   100  1,44%
Un 380
c) I max  1,2  I n  1,2  31,7  38 A