1.

Câtă energie electrică consumă o lampă alimentată la o tensiune de 230 V prin care trece un curent
de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15 minute.

2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V consumă un

curent I = 5 A şi funcţionează la un cos = 0,85. Să se determine puterea activă consumată de
electromotor.
P= UxIx cos  =220x5x0,85 =935W

3. Un radiator electric având rezistenţa R=20  este străbătut de un curent I=10 A şi funcţionează
timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?

4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi electrice
conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa unui
conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.
R1=100 Ω; R2=200 Ω; R3 = 300 Ω; R4 = 0,25 Ω.

R1 R4

R2 R4

R3 R4

5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se determine

rezistenţa electrică interioară a radiatorului.
P=1800W; I=15A; P= UxIx cos ; cos  =1 ; P=UI ;U=RI ; P=RI2 ;
6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de Pfc = 690 W şi un
reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat rezistenţa reşoului, ştiind că cele două
receptoare absorb un curent total It = 5 A.
Pfc =RfcI2 ; ; Rt=Rfc+Rr ; U= RtI ;

Rr=Rt - Rfc=46-27,6=18,4 

7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit monofazat

având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A, tensiunea de alimentare fiind U=230 V.
8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω. Curentul în
conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea la bornele circuitului şi
curentul din fiecare derivaţie.
;

U=RtI ; U=15x8=120V
U=R1I1 ; ;

I1 R1

I2 R2

I3 R3

9. Un electromotor monofazat având randamentul  = 80% şi cos = 0,89 este parcurs de un curent
I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea absorbită din reţea şi puterea utilă ale
electromotorului, în kW şi CP.

Pu=UI cos =2947,68 W   4CP

Pa= UI cos  =3684,6 W   5CP
1CP=736 W
1KW=1,36CP
10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul = 90 %, alimentează un
circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea motorului care pune în mişcare rotorul
generatorului.

Curentul in circuit I = = = 83,33

Pu= UI cos ; cos =1;

Puterea cedata de generator
P= UI=230x83,33=19,166kW
Puterea motorului

= ; Pa = = = 21,296 kW

sau Pa= 21,296x1,36 29 CP

11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile nominale U1n = 20 kV
şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal primar si respectiv curentul nominal secundar.
12.
La temperatura mediului ambiant t1 = 150, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini electrice este R1
= 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului creşte la valoarea R 2 = 50 Ω .
Să se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul este

făcut din cupru cu coeficient de temperatură α = 0,004 .

13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care are cos = 0,83.
Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul în circuit I = 120 A. Să se determine
puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.
Puterea aparenta
S=UI=240x120=28800VA=28,8KVA
Puterea activa
P=UIcos=240x120x0,83=23901 W=23,9KW
Puterea reactiva
Q=UIsin=240x120x0,56=16128var=16,1 kvar
Valoarea de 0,56 a sin s-a luat din tabelele trigonometrice dupa ce s-a teterminat ca 0,83
corespunde drept cos la un unghi de 340
Puterea reactiva, in lipsa tabelelor trigonometrice, se poate determina si din formula:
= =16,1kvar

14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: P = 2 kW, I = 5 A, cos  =
0,8. Să se determine tensiunea la care lucrează acest electromotor.

15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp t = 2 ore şi 45 de
minute, consumând în acest timp o energie W = 4,850 kWh. Să se calculeze rezistenţa electrică a
acestui fier de călcat.

W=Pxt=UxIxt ; inlocuim I=

W= =

WR = U2t ; R = = = 30 Ω

16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute;
b) o lampă având rezistenţa R = 200 , prin care trece un curent I = 1 A şi funcţionează un timp t2 =
15 minute.
 a) consum electromotor: 1CP=736 W
W=Pxt=2x736Wx1h =1472 Wh
b) consum lampa:
Se determina mai intai puterea lampii:P=UI=RxIxI=RI2=200x I2=200W, apoi consumul acesteia:
W=Pxt= h= 200x0,25h = 50Wh

17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un ampermetru şi un

wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW. Să se determine factorul de putere,
impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.

Factorul de putere este: = =0,8

Impedanta circuitului este: = = 2,75

Rezistenta activa este: r = Zx cos = 2,75x0,8 = 2,2

Reactanta circuitului este: = =1,65

18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa Rl = 529 Ω şi un fier
de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine energia electrică pe care o consumă
cele două receptoare, ştiind că ele au funcţionat fără întrerupere timp de o oră şi 45 de minute.

W=Pxt=UIt; I=

Wlampa= U t= t= =175Wh

Wfc = U t= t= = 925,75 Wh

Total 1100,75 Wh
19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de 230 V de către o instalaţie
electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de câte 100 W, un aparat TV de 30 W şi un
frigider de 100 W ? Se precizeaza ca toate receptoarele se considera rezistive (cos  ==1).
Puterea total instalata (P)va fi:
5x100W=500W
1x30W=30W
1x100W=100W
Total: 630W

20.Să se determine:

a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, cu lungimea l = 228

m şi diametrul d = 6 mm;
b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent electric I = 50
A o perioadă de timp t = 10 ore.
 a) R= ρ ; Determinam mai intai sectiunea conductorului; S=πr2 = 3,14x9=28,26 mm2

R= = =0,25

b) W=Pt= RI2t=0,25x502x10= 6250Wh= 6,250KWh

21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.

Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent total IT = 11 A.

I3= IT-(I1+I2)=11-(5+2)= 4A;

22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230 V. Firul interior
al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi rezistivitatea ρ = 5  mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.

a) P=UI; I= ; P= ;

R= ρ =5 =100

P= = = 529 W

b) W=Pt=529x = 529x0,75=396,75 Wh=0,396 KWh

23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa activă de 1,5  şi cu o rectanţă de 2 ,
precum şi defazajul între o tensiune aplicata bobinei şi curentul rezultat.Defazajul se va exprima printr-o
functie trigonometrica a unghiului respectiv.
Impedanta bobinei:

24. Un electromotor trifazat de 1500 W (putere nominală) absoarbe un curent de 4,9 A la un factor de
putere cos  = 0,85. Să se determine tensiunea nominala Un (dintre faza) la care funcţionează
electromotorul.
25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 = 2, R2 = 3,
R3 = 4 .
Să se întocmească bilanţul energetic.

a A d

I1 I2

R1 R3 R2

I3

E1 E2

b B c

Legea 1 a lui Kirchhoff: I1+I2=I3 (1)

Legea 2 a lui Kirchhoff; nodul 1: E1=R1I1+R3I3 (2)
nodul 2: E2=R2I2+R3I3 (3)

inlocuind (1) in (2) si (3):

E1=R1I1+R3 (I1+ I2)= (R1 + R3)I1+R3 I2;

E2= R2I2+R3 (I1+ I2)= (R2 + R3)I2+R3 I1;

Se inlocuieste formula I1, obtinand:

Se înlocuiesc toate valorile obţinându-se:

I2= -3A
Ceea ce înseamnă că sensul ales iniţial pentru curent este greşit.
Se înlocuieşte val lui I2 în relaţia:
, obţinându-se valoarea: I1=10A
înlocuind în I1+I2=I3, se obţine I3= 10A+ (-3A)= 7A
bilanţul energetic:
- suma energiilor debitate=suma energiilor consumate. Acest lucru e echivalent cu bilantul puterilor:
- suma puterilor debitate=suma puterilor consumate

E1 I1 + E2 I2=R1I12+ R2I22+R3I32 , înlocuind valorile se obţine:

48*10 + 19*(-3)=2*100+3*9+4*49
423W=423W
26. Un conductor izolat , din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac, are o rezistenţă
electrică de 4  şi  = 1/32  mm2/m. Să se determine lungimea conductorului din colac, fără a-l
desfăşura şi măsura.

27. Un abonat consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu rezistenţa de 30  ce
absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lampi cu incandescenta a câte 75 W, funcţionând toate
timp de o oră şi 15 minute.
Să se determine energia electrică totală consumată de abonat în acest interval de timp.

28. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22  este alimentată printr-un circuit cu conductoare din
aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l = 40 m. Tensiunea la plecarea
din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.
a) (pentru un conductor),deci 2x0,5=1

b)
c)U=2rI=2x0,5x10=10V (pierderea de tensiune din circuit),deci tensiunea la borneleplitei va fi:
U=230-10=220V

29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din aluminiu cu rezistivitate

ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este alimentat de la tablou cu o tensiune U = 230V.
Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă un curent I = 5A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20 minute.

a)
b) P=(U-U)I ;Determinam mai intai pierderea de tensiune pe circuit pana la receptor
U=RI=0,8x5=4V;
P=(230-4)x5=1130 W
c) W=Pxt=1130x =377 Wh

30. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o rezistenţă R = 40 Ω şi o
bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω se montează un ampermetru şi un
cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele rezistenţei,
respectiv la bornele bobinei.
R X
UR UX
 U=230V

U
Ux
φ

UR
= + ; Z= =10 =10 = 50 Ω

U=ZI; I= = = 4,6A

cos = 0,8

= RI= 40x4,6= 184 V sau =Uxcos =184 V

= XI= 30x4,6= 138 V

31. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor care are o
rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω . Tensiunea la bornele generatorului U = 2000 V.
Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile consumate în circuit (activă şi reactivă).
Z= = =10 Ω

S=UI= ; S= = =4x VA= 400 KVA; cos ; sin =0,6

U=ZI ;
P= Scos W =3,2x W= 320 KW

Q=Ssin VAR= 2,4 x = 240 KVAR

32. Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm2 , din aluminiu cu
ρ = 1/34  mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U = 220 V, un radiator cu
rezistenţa Rr = 20 şi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul dinspre
sursă al circuitului;
b) energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.

a) Ilampa= =1,5A;

Iradiator= = = 11A; Total 12,5 A

 U=2rI ; r= ρ ; U= = =5,7V; si in procente U%= = 2,58%

b) W=Pt ; Plampa=330W; Pradiator=UI=220x11=2420 W

Wr=2,420 KWx1,25=3,025 KWh ; Wl=0,33 x1,25=0,4125 KWh

c) Wc=UIt=5,7x12,5x1,25=70Wh=0,070 KWh

33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei lămpi având fiecare
P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în paralel. Pierderea de tensiune din
circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t = 100 ore de
funcţionare simultană a lămpilor.

a) U=RI ; U=220 =5,5 V ; R= ; I= ; P=(3x200W)+(7x40W)=880W; I= =4A

R= = = 1,37
b) W=UIt = 5,5x4x100=2200 Wh=2,2 KWh
34. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17  funcţionează în paralel
la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.
Să se afle:

a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, în lungime de l = 20 m,

care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de tensiune pe circuit
ΔU = 3%;
b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

Ub=U+U ; 3%= ; Pl= UI1 ; I1=

U =RrI2 ; I2= = ; I= I1+ I2=1,65+13=14,65A

U=2rI ; r= ; U% = = ; = ; = = 1+ ;

= = ; = U = = 6,8V; 6,8V=2 ;

S= =2,7mm2

S=2,5 mm2

b) W=Ptt= (PltU I2)t=(363+220x13)1,75=(363+2860)1,75=5640,25Wh ; x= h=1,75

35. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu tensiunea pe fază
Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile activă şi reactivă
absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cos = 0,72.
 Tensiunea de linie este:Ul= Uf=1,73x220=380V
Cunoscand factorul de putere de 0,72,determinam unghiul si sin care sunt: =440 ; sin=0,69
Puterea activa este:
P= UIcos=1,73x380x10x0,72=4733,28 W=4,7 KW
Putera reactiva este:
Q= UIsin=1,73x380x10x0,69=4536,06 var=4,6 Kvar
36. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m si alimentata la
tensiunea de 230V, va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30 A.
Ce secţiune minimă trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se de
3%, iar  = 1/34  mm2/m. Rezolvare:
U = 3x 230/100 = 6,9 V.

(Se alege sectiunea standardizata imediat superioara adica S=50mm2)

37. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu secţiunea S =2,5

mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un receptor cu o rezistenţă neinductivă
(cos  = 1) de 5 ; se consideră  = 1/32  mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?

in care: r este rezistenta unui conductor al circuitului;

R-rezistenta receptorului.

38. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32  mm2/m, de lungime l= 400 m şi
având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de putere cos=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.

a) = = =180,635A

b) U= = =32,9V

Procentual = = 8,65%

c) P% = = = 14,2%

39. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m având
lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominală P N = 5 CP,
220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, randamentul  = 0,9, cu
 pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔU pa = 14% , o densitate a curentului la
pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP = 5IN . În regim permanent de
funcţionare se admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm 2 , 30A pentru s = 6 mm2 , 41A
pentru s = 10mm2
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
PN=[5CPx736]W=5x736=3680 W

P= UI cos  ; I= = 23,23A

U= 5% = 5 =11V; U=2 Icos ; S= ; S= = 5,27 mm2;

S=6 mm2
Ip= 5In = 5x23,23 = 116,15A; =19,35A/ mm2

Up=2 ; Up=14%; Up = ; Up= = 48,39V

Se alege S =10 mm2 ; Up=29,037

40. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi cos n = 0,8 este
alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică trifazată, având lungimea
L = 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi  = 1/32  mm2/m. Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului automat al
electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins
între (1,05 – 1,2) In.
a)
b)

c) Imax=1,20; IN=1,20x31,6=37,9A

41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează un receptor
cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  = 1) R = 20 , situat la o distanţă de 192 m
de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră  = 1/32  mm2/m Să se
determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.
a) ∆U=2rI

(rezistenta unui conductor al liniei).

∆U=2rI=2x1x10=20V
Ureceptor=220-20=200V

b) W=Pxt=UIt=200Vx10Ax0,5h=1000Wh=1kwh.
c) W=2rI2t=2x1x102Ax0,5h=100Wh
Deci in acest caz se pierde in linie o zecime din energie in raport cu energia utila consumata de
receptor.
42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un reflector
aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară de 50 . Tensiunea la plecarea circuitului
din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la reflector este de 10%. Să se
determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funţionează 10 ore/zi;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.

a) Pierderea de tensiune este:

Energia electrica utila consumata lunar de reflector va fi data de relatia:

W=Pxt
P=UxI=207x4=828W(puterea reflectorului)

W=828W x 30zile x 10h=248400Wh=248kwh.

b) ∆W=2rI2t
∆U=2rI

sau:
∆W= ∆U x I x t
∆W = 23V x 4A x 300h = 28kWh

43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la tensiunea
de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de
200 m, iar secţiunea ei este de 16 mm2;  = 1/32  mm2/m. Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.
a)
b)
44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul opus este
racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.
a)

b)

45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează polizorul
are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice dacă prin acest
circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică
căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea electromotorului
strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare 380/220V, cos
 = 0,8, randamentul  = 0,9,curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m,
 = 1/34  mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului  10% , densitatea admisibilă de
curent pentru Al, în regim permanent δN=6 A/mm2, în regim de pornire δp=20 A/mm2.
Determinam curentul nominal; al electromotorului strungului(IN):
Adica procentual: 1,26%(maxim admis=5%).

La functionarea in mers normal sectiunea circuitului corespunde;

-la pornire: (∆Up<10%; δ<20A/mm2).

46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate  = 1/34  mm2/m, de
lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un tablou de la care
pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate);
- 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%. Electromotoarele au
randamentul  = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, iar la pornire
au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere de tensiune Δup = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se conecteză
fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10 mm2, 105 A
pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25 mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Rezolvare:In scopul echilibrarii sarcinilor pe cele trei faze si repartizand lampile pe toate
fazele,montam electromotoarele ca in fig.
Pentru determinarea sectiunii coloanei de alimentare prin prima metoda,consideram faza cea
mai incarcata faza R,la care sunt racordate electromotorul trifazat de 5KW,electromotorul monofazat
de 4KW si 10 lampi insumand puterea de 2KW, si calculam in prealabil curentii absorbiti de acestia.

;si apoi sectiunile

R
S
T
D

L2 L2 L2 m2 m2 m4 M5
~

~



~


~

m2 m2 m4 M5

 Total 8,8 mm2 (standardizat: 10 mm2)
Verificari:
-Incalzirea conductoarelor.Pentru ambele electromotoare avem la plina sarcina un current de 35,5A
caruia ii revine proportional (din sectiunea de 10 mm2) o sectiune de 7,5 mm2 corespunzatoare
--Densitatea de curent la pornirea electromotoarelor.Considerand situatia cea mai defavorabila a
pornirilor simultane si tinand seama de coeficientul de cerere de 0,8, avem
Ip=(35,5x5)x0,8=142A ; =19A/ mm2 (admisibil)
--Pierderea de tensiune din coloana la pornirea electromotoarelor.Pentru simplificare si considerand
totusi o situatie acoperitoare, determinam pierderea de tensiune ca si cum ambele electromotoare ar fi
monofazate.
(procentual= (bine)
Sectiunea de 10 mm2 aluniniu este deci corespunzatoare
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220, ştind că acestea absorb la
pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este  = 0,95, factorul de putere (în regim
normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ΔU =3% şi că
pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a electromotoarelor este ΔUp =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată I adm. se consideră:16 A pentru s = 2,5mm 2, 20 A pentru
s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.

Rezolvare:Potrivit primei metode de rezolvare,determinam valoarea sectiunii care sa corespunda

pierderii de tensiune de 3%, dupa care vom verifica daca sectiunea obtinuta corespunde la incalzire,
densitatea de curent si pierderea de tensiune (de 12%)la pornire (indicata de constructorul
electromotoarelor).
a) sectiunea necesara electromotorului trifazat:
P=2,5x736=1840 W

;
b) sectiunea necesara electromotorului monofazat

Sectiunea necesara pentru coloana,considerand pierderea de tensiune de 3% va fi deci

ST=0,4+2,7=3,1 mm2 (standardizat:S=4 mm2).Verificari obligatorii (3):
 --Incalzirea conductoarelor:Din tabele rezulta ca pentru sectiunea de 3x4 mm 2 aluminiu incarcarea
maxima de durata este de 28A, deci mai mare decat curentul din coloana (3,27+10,6=13,87A).Prin
urmare,sectiunea de 4 mm2 corespunde la incalzire.
--Densitatea la pornirea simultana a electromotoarelor (δp 20 A/mm2)
Ipornire=3x13,87=41,61 A

<20 A/mm2(bine).
Sectiunea de 4 mm2 corespunde si la densitatea de curent la pornire.
--Pierderea de tensiune la pornirea electromotoarelor (ΔUp<12%U).
Consideram situatia cea mai defavorabila si anume :pornirea simultana:
,(8%-bine).
In concluzie,sectiunea de 4 mm2 aluminiu corespunde
48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou secundar
de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal I n. Pierderea de
tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor maximum 10%;
conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7 şi = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru
conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în
regim de pornire δp=20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers
simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face
verificarea la densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza R, cate
10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza
R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în considerare curentul total din faza R,unde este racordat
electromotorul monofazat.

R
S
T
D

m M
10L 10L

a)prima metoda.Determinarea sectiunii prin calcul. m

a)sectiunea necesara pt.electromotorul trifazat:
m
M
b)sectiunea necesara electromotorului monofazat:
b)A doua metoda
Alegerea sectiunii din tabele.
-Determinam valoarea curentului nominal al electromotoarelor.
-Cautam in tabele si luam sectiunea conductoarelor care corespunde sumei celor doi curenti nominali.
Facem toate verificarile-cu sectiunea aleasa-pt.a vedea daca ea corespunde sau nu.

In cazul a patru conductoare de aluminiu izolate si montate in tub pt.intensitatea de 24 A este necesara,
din p.v.al densitatii curentului(deci al incalzirii conductoarelor), o sectiune intre 4 si 6 mm 2(luam
sectiunea normalizata imediat superioara: S=6 mm2).
Folosim acoperitor relatia pierderii de tensiune pt.electromotoare monofazate:

49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care sunt

racordate:
o un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat având
puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 şi Ipornire = 6 Inominal ;
o 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu lungimi
de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
 Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m. Să se
determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru coloană, considerându-se
pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în regim de
pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
o pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în
regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A pentru s = 2,5mm 2, 23 A
pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm 2, iar pentru circuitele trifazate se consideră: 16 A
pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

l=30m U=3%
M
l=25m l=35m
U=1%

U=2%
Rezolvare: Sectiunea necesara circuitului electromotorului

(standardizat: S=2,5 mm2),Verificari:incalzirea conductoarelor

Din tabele pt.trei conductoare de aluminiu de 2,5 mm 2 montate in tub se admite un curent
maxim de 19A,deci ne incadram in valoare.
- Densitatea de curent din conductoare la pornirea electromotorului (maxim 20A/ mm 2).
Ip=18,7x6=112A; (mult prea mare).
Avem nevoie deci de o sectiune cel putin dubla:S=6 mm2.
-Pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului (admis maxim 8%)

Sectiunea necesara este deci:S=6 mm2.

-Sectiunea necesara pentru circuitele lampilor
Vom repartiza lampile pe cele trei faze (17 lampi/faza)

(unde ).
-Sectiunea necesara pt.coloana.In cazul de fata se ia suma celor doua sectiuni:
Sc=6+4=10 mm2.
Verificari:Verificarea se va face numai la pierderea de tensiune admisa in coloana (1%),deoarece cele
doua sectiuni insumate corespund fiecare in parte la verificarile aferente.

50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru, montat în
 tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V, cos  = 0,7;
= 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%. Electromotorul absoarbe la
pornire un curent egal cu 6 In.
Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57.
Conform tabelelor pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub,
încărcarea maximă de durată este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea
electromotoarelor pentru conductoarele de
Cu este mai mică de 35 A/mm2.

Verificari obligatorii: Incalzirea conductorului

Din tabele rezulta ca pt.trei conductoare de cupru de 6 mm2montate in tub, incarcarea maxima de
durata este de 42A, deci mai mica decat in cazul nostru.Vom considera deci o sectiune mai
mare:S=10mm2.-Densitatea de curent din conductoare la pornirea electromotorului:( δ<35A/mm 2).

Rezulta ca sectiunea de 10mm2de cupru corespunde la toate verificarile.

51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în
triunghi.Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit cunoscând că
încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa
inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8 Ω, a
treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.
d)Puterea totala consumata in circuit este:

52.O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru având
 = 0,017  mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din
figură.

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
 b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este
de 10%.

Aplicam relatia :

[V]

Pentru calculul lui R2 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S2 si deci vom insuma
rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2

Similar pentru calculul lui R3 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S3 si deci vom
insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2 si 2_3

Similar vom proceda pentru calculul reactantelor pe tronsoanele de retea 0_1,0_2 si 0_3:

Voi recapitula intr-un tabel rezultatele pe care le vom folosi in continuare

Tronson 0_1 0_2 0_3

Ri 0,102Ω 0,199 Ω 0,301 Ω
Xi 0.093Ω 0,162 Ω 0,2115 Ω
Pi 40 kW 30 kW 20 kW
Qi -10 kVAr 0 kVAr -15 kVAr

Calculam caderea de tensiune:

Exprimam caderea de tensiune in procente :

Dupa cum se observa din relatia de mai sus circulatia de putere prin linia analizata determina o cadere
de tensiune de 7.5% care se incadreaza in limita maxima admisibila de 10%
53.La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror tensiuni sunt
egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile porţiunilor de reţea, în
km, secţiunile conductoarelor, în mm2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt indicate în schema
reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi pentru
regimul de avarie al reţelei. În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea
porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un punct
oarecare al reţelei;

fig 1

Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:

P Q
cosφ tgφ
[kW] [kVAr]
100 0,8 0,754 75,4
80 0,9 0,488 39,04
40 0,7 1 40
40 0,8 0,754 30,16
80 0,8 0,754 60,32
 fig 2

Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul
alaturat :

l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]
Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706
bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412
ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655

fig 3

Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand. Contributia
fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre puntele AB avem
conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela fiecare nod la capetele
circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a Pentru
celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW
Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140
Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW

Total Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Nodul putere sursa A sursa B sursei A sursei B
in nod [km] [km] [kW] [kW]
a 140 3 9 105,00 35,00
b 80 5 7 46,70 33,30
c 120 8 4 40,00 80,00
Total 191,70 148,30

Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.
Vom face o analiza similara si pentru circulatia de putere reactiva :

Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Total putere in
Nodul sursa A sursa B sursei A sursei B
nod
[km] [km] [kVAr] [kVAr]
a 115,4 3 9 86,55 28,85
b 60,32 5 7 32,90 27,42
c 69,2 8 4 23,07 46,13
Total 142,52 102,40

Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse

Calculam aportul celor doua surse la puterea bodului b :

PAb= 191,7-140=51,7 kW PBb= 148,3-120=28.3 kW

QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr

Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B. Aceste
tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de la sursa la
fiecare nod b

fig 4
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :
Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :

Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.

Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul « ab » In acest caz tronsonul Bb in
lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12 kVA ceea
ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam tronsonul bc
deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o putere mai mica
S=28,3+j33,2 kVA

Vom utiliza datele din figura 5

fig 5

Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea din
exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de puterea
S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relatia :

54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având  = 0,017 
mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile menţionate în figură.
 Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.

g 12A
0,15 A/m
f 80 m

16 mm2
50 m

50 mm2 25 mm2
mmmm2 mm2
a b d
A A A e
75 m 100 m 100 m 50 m
30A
20A AA 16 mm2 15A 10A
AA A 80 m AA
Am

c 25A
A A
A
Sarcina uniform distribuita se transforma
A in sarcina de (80x0,15)=12A la
capat de retea.
Calculam rezistentele pe tronsoane

RAa= ; RAb=0,017 ; Rbd=0,017 =0,068

Rbg=0,017 =0,138; Rde=0,017 =0,034, Rbc=0,017 =0,085

Se calculeaza caderea de tensiune(sarcini rezistive in crt.alternativ trifazat)
RI;
x0,0255(20+30+25+12+15+10)=4,94V=1,23%
x0,034[]x92[A]=5,41V
; ;

Se calculeaza caderea de tensiune in cele mai indepartate puncte:

4,94+5,41+2,94+0,59=13,88V=3,47%
4,94+5,41+2,86=13,21V=3,3%
4,94+5,41+3,68=14,03V=3,5%
Cea mai mare pierdere de tensiune este in punctul C

55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm 2, cu

diametrul 19,2 mm şi  = 1/34  mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din
figură ( cu distanţele în mm. ).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,

respectiv susceptanţei specifice b0 = 10=6 S/km

2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se calculeze

parametrii acestora.

fig 1
Comparand formula de calcul a inductantei specifice pentru LEA trifazata simplu
circuit:

cu relatia din enuntul problemei rezulta ca:

unde r este raza conductorului retelei

 fig 2
Figura 2 ne asigura suportul necesar calcularii distantelor dintre conductoare care vor fi utilizate pentru
calculul distentei medii:

Calculam distanta medie

Avem acum toate elementele necesare pentru calculul reactantei liniei:

X=L*x0=
X=L*0,145 lg

X=16.7Ω

Calculam rezistenta liniei

R=6,36Ω

Calculam susceptanta liniei

B=108.84 10-6 S

Cu parametrii calculati putem prezenta schemele electrice solicitate:

56.
1. Să se determine parametrii electrici ( R T, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu două înfăşurări de 31,5
MVA 115 2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în gol de 40 kW, u sc % = 9% şi i0 %
= 1,2 %. Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul maxim al înfăşurării primare.
2. Să se reprezinte schema electrică echivalentă , în Γ, a transformatorului de la punctul 1.
Calculam tensiunea primara pe plotul maxim :
U=Un*(1+5%)= Un*(1+0,05)= Un*1,05=115*1,05=120,75 kV
Calculam rezistenta echivalenta :

Calculam reactanta echivalenta :

 Calculam conductanta echivalenta :

Calculam susceptanta echivalenta:

57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu două transformatoare
trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având fiecare:
ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea secundară şi schema electrică
echivalentă (în Γ ) a postului de transformare.

RT=

XT= Usec % Ω

GT=

BT= i0 %

2 RT= RT/2+j XT/2=0,5625x10-3+jx0,3

2xXT=2x(GT+j BT)=32,5x10-3+jx0,34[S}
 58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de transformare se
produce un scurtcircuit trifazat. Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a
unei bobine de reactanţă care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel mult
100 MVA.Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale
cablului sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere
infinită şi se neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.

k (3)
3x240 mm2 Cu – 5
ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km
10,5 kV 10 kV

R=rol=0,07632x5=0,3816 Ω ; X= xol=0,08[Ω/km]x5 km= 0,4 Ω

Z=R+jX=(0,3816+j0,4) Ω
Z= = =0,5528

ik=ip+ia ; ip=ik = = =10,456KA; ia se neglijeaza

Sk = Uik =1,73x10x10,456x103= 180,88 MVA

Pentru a reduce Sk la 100 MVA, curentul va fi
ik100 = = = 5,78 KA

Z100= = =1 Ω ; Z=

X= = = =0,924
0,924-0,4=0,524 Ω
59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A 1 de 110 kV, în schema
electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C 1 deschisă, în comparaţie cu
funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220 kV C2 este în permanenţă închisă.

S =500MVA S = 500MVA
x = 0,3 C2 x = 0,3
220
kkkV

S= 200MVA S= 200 MVA

usc = 11% C1 usc = 11%
110
A1 kV A2
1 kV
S =400MVA S = 400MVA
usc = 10% usc = 10%

S= 350 MVA ~ ~ S = 350 MVA

x”d = x”d = 12%
12%
 Se considera Sb=100MVA
7 si 8 -
5 si 6 -

3 si 4 -
1 si 2 -
a) cupla C1 inchisa.Reactanta redusa.Se pun in paralel 1-2+3-4 si 5-6+7-8
X= in paralel cu

 X=0,0195
Reactanta echivalenta raportata

Ssc=
b) Cupla C1 deschisa.Reactanta redusa
Xech=(0,034+0,025+0,055)in paralel cu 0,06
Xech=0.039

X10=0,039 in paralel cu (0,06+0,055)=0,078

X11=0,078(0,034+0,025)=0,561

%
60.Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit trifazat pe
barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.

S = 1000 MVA S = 800 MVA

B1 3 5 7 x”d = 20%
x = 0,4 1 A1
L= 80 km

x0 = 0,42 Ω/ km ST = 800 MVA

usc = 12%
CB CA

4 6 8
2 L= 80 km
 B2 x0 = 0,42 Ω/ km A2 ST = 800 MVA S = 800 MVA
S = 1000 MVA
usc = 12% x”d = 20%
x = 0,4

Soluţie:

Aleg pentru calculul reactanţelor raportate puterea de bază Sb - suma puterilor ce au aport la defect:
Sb = 1000 + 1000 + 800 + 800 = 3600 (MVA) ;
Ub = 220 kV - tensiunea reţelei .

Formule de calcul ale reactanţelor în unităţi relative (raportate la mărimile de bază) :

– pentru generatoare :

– pentru transformatoare :

– pentru linii aeriene şi în cablu :

– pentru bobinele de reactanţă :

Notăm elementele schemei conform figurii cu numere de la 1 la 8.

Folosind formulele de calcul anterioare se obţin reactanţele în unităti relative pentru fiecare element în
parte.

1,2: ; 3,4:

5,6: ; 7,8:

a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;

Schema electrică de calcul simplificată este :

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9

2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9

figura 1

;
 

 ; X1 = 0,527 - reactanţa schemei echiv.

 - reactanţa redusă (valoare raportată)

 ; S1sc= 6831 MVA .

b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;

Schema electrică de calcul simplificată este :

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9

2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9 (1)

figura 2

- reactanţa de calcul a sch. echiv.

; ;
; ;

Ecuaţia (1) mai poate fi exprimată :

; ; ; X2=0,527

 - reactanţa redusă (valoare raportată)

 ; S2sc= 6831 MVA .

c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.

Schema electrică de calcul simplificată este :

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9

(2)

(3)
2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9

figura 3
 (4)

(5)

Ecuaţia (4) mai poate fi scrisă sub forma:

Din ecuaţia (3): ;

Din ecuaţia (2): ;

; X3=0,984 ;  ; S3sc= 3673 MVA

61.
Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110 2x2,5% /
6,6 kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV.
Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii
transformatoarelor (identice şi raportate la primar) sunt indicate în figură.
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele de
joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar, atunci
când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea minimă pe barele
consumatorilor, în regim de avarie (raportată la înaltă tensiune) este U !b = 96,2 kV, în
variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de
tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri

A B XT = 66 Ω b

l = 50 km
r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km Sb
45 - j 36 MVA

UA=117 kV RT =3,9 Ω
1)a)Parametrii liniei electrice:

Parametrii transformatoarelor:

b)Dacă se neglijează j (componenta transversală a căderii de tensiune)

2) Faţă de soluţia exactă calculată la punctul anterior rezultă o subdimensionare a puterii

compensatorului cu:
62. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de câte
10 MVA este alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene paralele de
35 kV. Pe partea de înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B este fixată priza de
34,13 kV. Tensiunea nominală a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor este
de 6,6 kV. Sarcina totală pe barele de 6 kV ale staţiei B este de 15,5 MVA, din care S b1
=14 MVA consum local iar Sc =1,5 MVA se transportă, printr-o linie aeriană de 6 kV
în punctul C al reţelei. Caracteristicile liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt
indicate pe schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se menţine
tensiunea de 36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi transformatoare şi
componenta transversală a căderii de tensiune.
Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv
transformatoarele din staţia B, funcţionează în paralel.

A B

l = 14 km 2 km
10
MVA

r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,412 Ω/km ΔPsc= 92 kW
14 MVA
Usc = 7,5%
cosφ=0,7

Rezolvare:
A ZL B ZT ZLC C
Tensiunea pe barele de joasă tensiune raportată la înaltă tensiune:

Tensiunea reală pe barele de joasă tensiune :

63. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de

115 3x1,5% / 6,3 kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6 kV să fie
aproximativ aceeaşi în regim de sarcină minimă şi maximă. Se cunosc sarcinile pe 6 kV:
Smax.= 65 + j45 MVA (cu transformatoarele în paralel); Smin.= 20 + j15 MVA (şi
funcţionează un singur transformator) şi caracteristicile, identice, pentru fiecare dintre
cele două transformatoare:
Sn = 40 MVA; ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV.

Rezolvare:
Se determină pierderile de tensiune în transformatoare în regim de sarcină maximă şi minimă:

Pierderile de putere în transformatoare, în regim de maxim şi minim:

Pierderile de tensiune în regim de maxim şi minim:

Tensiunile maxime (pentru regim minim) şi minim (corespunzătoare sarcinilor maxime) din secundar
raportate la primar:
Tensiunea pe plot-corespunzătoare abaterilor minime-se aproximează egală faţă de tensiunea dorită
6kV este:

Din tensiunile posibile oferite de ploturile: 115±3x1,5% rezultă cea mai apropiată
115-3x1,5%=109,825 kV şi îi corespunde un coefient de transformare
Tensiunile reale în regim de maxim şi minim :

64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA este alimentată de o
linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel- aluminiu cu  = 0,029  mm2/m şi cu fazele
aşezate în linie, distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm.
Perditanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
o Sn = 20 MVA; usc% = 9% ;
o ΔPcu = 120 kW;
o ΔPfe = 30 kW;
o io% = 2% ;
o raportul de transformare k=
Puterea maximă absorbită de consumator este S = 25 - j 20 MVA
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale a)
inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,

b) respectiv susceptanţei specifice b0 = 10-6 S/km

2 Să se calculeze:
a) parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în Ѓ );
b) pierderile de putere în linie şi transformatoare;
c) pierderea totală de tensiune considerându-se că tensiunea pe bara A este de 115 kV;
se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina
maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV
 figura 1

Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
pentru inductanta specifica : si

pentru susceptanta specifica :

Comparand aceste relatii rezulta ca :

distamta medie in [mm2]

raza conductorului in [mm]

2a) In figura 2 avem schema elactrica a retelei din enunt utilizand reprezentarea in П a LEA cu
neglijarea perditantei (conductantei) si reprezentarea in Ґ a celor doua transformatoare conectate in
paralel

figura 2

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei liniei

Deteminarea reactantei liniei

fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

si raza conductorului

Determinarea susceptantei liniei

 fig 4

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a celor doua transformatoare in

paralel
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

 Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

fig 5

Recapituland avem urmatoarea schema echivalenta a retelei analizate:

fig 6

In figura 7 avem bilantul puterilor inRED analizata

2b) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumator (punctul C) spre sursa (punctul A) si

succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele doua
transformatoare in paralel si apoi LEA.

SC = 25 – j 20 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator.

Calculam pierderile in cele soua transformatoare 20 MVA 115/35 kV care functioneaza in paralel :

Determinam pierderea de putere activa in transformatoare

 Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel

prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier.
Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem

doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in bobinaj, la mersul
in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de consumator si
am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers in gol de asemenea le-am
dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoare

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers in
gol :
 Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA:

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei:

In aceasta relatie regasim putea la bornele

transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linie la capatul 2. Facand inlocuirile
obtinem :

Utilizam puterea SL determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei ZL:

Putem determina in acest moment puterea absorbita din sistem in punctul A

in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al liniei in

punctul 1 Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

Putem determina acum pierderile totale in LEA si in cele doua transformatoare in paralel:
ΔS = 0,619 – j 2,984 MVA

fig 6

2c) Determinarea pierderilor de tensiune:

Evident von utiliza parametrii RED calculati anterior:

fig 7
Calculam caderea de tensiune pe linie:

Vom utiliza puterea care circula prin impedanta liniei SL determinata mai
sus. Facamd inlocuirileobtinem:

Calculam caderea de tensiune pe transformatoare (raportata la primarul trafo)

Calculam tensiune in punctul C raportata la primar :

3 Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina

maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

Vom folosi rezultatele obtinute mai sus :

Determinam raportul de transformare corespunzator tensiunii UC’:

Avand in vedere ca transformatoarele pot fi regalte in gama ±2*2,5% determinam toate rapoartelede
transformare care s-ar putea realiza si alegem trapta cu cel mai aproape raport de transformare de cel
determinat mai sus:

U primar U secundar
Treapta % K=U1/U2
kV kV
1 100,5 120,75 35 3,450
2 102,5 117,875 35 3,368
3 100 115 35 3,286
4 97,5 112,24 35 3,207
5 95 109,25 35 3,121

Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de 3,02 cat
avem noi nevoie.

65.
37 Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile staţiilor de
distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel aluminiu cu secţiunea
de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi  = 0,0324  mm2/m, cu fazele aşezate în linie,
distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale:
 inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,

 respectiv susceptanţei specifice b0 = 10=6 S/km

2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor

3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele centralei CE ştiind că transformatoarele
din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
 ST = 10 MVA;
 raport de transformare k =115/6,3 kV;
 ΔPcu = 80 kW;
 ΔPfe = 20 kW;
 usc% = 10% ;
 io% = 2% ;
 Perditanţele liniilor se neglijează.
 Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi transformatoarele din staţiile A şi
B funcţionează în paralel.
 Puterea maximă absorbită de consumator este S=25-j20 MVA (necorelare
cu datele din figura !!!! lucram cu datele din fig 1)

Fig 1
Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
pentru inductanta specifica : si

pentru susceptanta specifica :

Comparand aceste relatii rezulta ca :

distamta medie in [mm2]

raza conductorului in [mm]

2 Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

RLAC// = 0,5*RLAC = 0,5* 8,1 = 4,05 Ω

Determinarea rezistentei circuitului LEA dintre statiile A si B

Determinarea distantei medii si a razei conductorului

fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

si raza conductorului
 Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform enuntului
problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata

Deteminarea reactantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

XLAC// = 0,5*XLAC = 0,5* 12,18 = 6,09 Ω

Determinarea reactantei circuitului LEA dintre statiile A si B

Determinarea susceptantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

BLAC// = 2*BLAC = 2* 84*10-6 = 168*10-6 S

Determinarea susceptantei circuitului LEA dintre statiile A si B

 fig 2

fig 3

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a transformatoarelor 10 MVA 115/6,3

kVdin statiile A si B care functioneaza cate doua in paralel

Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

 Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :

Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :

fig 4

3) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumatori (punctele b si a) spre sursa (punctul C) si

succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele doua
transformatoare la din statiile A si B in paralel si apoi LEA.
Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in paralel in
statia B

Sb = 12 – j 8 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia B.

Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia B

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel

prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier.
Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in bobinaj, la mersul
in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de consumator si
am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers in gol de asemenea le-am
dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia B

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
 Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers in
gol :

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem

doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:

Puterea absorbita de statie pe bara B este

SB = 12,122 – j 9,44 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si B:

In aceasta relatie regasim puterea la

bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linia AB la capatul B. Facand
inlocuirile obtinem :

SLAB = 12,122 – j 8,977 MVA

Utilizam puterea SLAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZLAB:
 ΔSLAB = 0,116 + j 0,283 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de circuitul AB in punctul A

in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al liniei

AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

SABb = 12,238 – j 8,231 MVA

Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in paralel din statia
B:

ΔScircuit_B_din statia_A = 0,238 – j 0,231 MVA

Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in paralel in
statia A

Sa = 15 – j 10 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia A.

Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia A

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel

prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier.
Vom efectua calculele:
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem
doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in bobinaj, la mersul
in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de consumator si
am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de mers in gol de asemenea le-am
dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia A

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea rexiztentei
echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de mers in
gol :

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca avem

doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in bobinaj, la
mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea absorbita de
consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la mersul in gol de
asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A tinad cont
atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre atatia B:

Puterea absorbita de statia A pe bara A si consumata in statia A este

SA_consumata in statia A = 15,17 – j 12,025 MVA

Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul spre statia B
este :
SA_total = 27,292 – j 20,256 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si C:

In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva produsa de linia
AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :

Utilizam puterea SLAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZLAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:

Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in punctul C
 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv al liniei
AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

Putem determina acum pierderile totale in reteaua de distributie datorate consumurilor din punctale a si
b:

In figura 5 prezentam un bilant general al puterilor in RED analizata

fig 5

66. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului

coborâtor de servicii proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât puterea
de scurtcircuit trifazat, la timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe barele de 6 kV
ale staţiei bloc de servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figură
 24 kV 400 kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km S=∞
x = 0,45 Ω/km
X"d = S=∞
0,18

SG=388 MVA

40 MVA
6 kV
Rezolvare:

Reactanţa de calcul a transformatorului coborâtor de servicii interne de 24/6 kV, va fi

Tennsiunea de scurtcircuit a transformatorului în procente: