Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
52.O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru
având = 0,017 mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi
caracteristicile din figură.
Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă
este de 10%.
Aplicam relatia :
[V]
Pentru calculul lui R2 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S2 si deci vom
insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2
Similar pentru calculul lui R3 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S3 si
deci vom insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2 si 2_3
Similar vom proceda pentru calculul reactantelor pe tronsoanele de retea 0_1,0_2 si 0_3:
53.La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror tensiuni
sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile porţiunilor
de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm 2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt
indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi
pentru regimul de avarie al reţelei. În regimul de avarie se presupune că se scoate din
funcţiune acea porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de
tensiune într-un punct oarecare al reţelei;
fig 1
P Q
cosφ tgφ
[kW] [kVAr]
100 0,8 0,754 75,4
80 0,9 0,488 39,04
40 0,7 1 40
40 0,8 0,754 30,16
80 0,8 0,754 60,32
fig 2
l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]
Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706
bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412
ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
fig 3
Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand.
Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre
puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela
fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a
Pentru celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW
Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140
Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW
Total Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului
Nodul putere sursa A sursa B sursei A sursei B
in nod [km] [km] [kW] [kW]
a 140 3 9 105,00 35,00
b 80 5 7 46,70 33,30
c 120 8 4 40,00 80,00
Total 191,70 148,30
Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.
Vom face o analiza similara si pentru circulatia de putere reactiva :
Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse
Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B.
Aceste tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de
la sursa la fiecare nod b
fig 4
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :
Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :
Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.
Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul « ab » In acest caz tronsonul Bb in
lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12
kVA ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam
tronsonul bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o
putere mai mica S=28,3+j33,2 kVA
fig 5
Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea
din exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de
puterea S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relatia :
54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având =
0,017 mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile menţionate în
figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.
g
12A
0,15 A/m
f 80 m
16 mm2
50 m
50 mm2 25 mm2
mmmm2 mm2
a b d
A A A e
75 m 100 m 100 m 50 m
30A
20A AA 16 mm2 15A 10A
AA A 80 m AA
Am
c 25A
A A
A
Sarcina uniform distribuita se transforma
A in sarcina de (80x0,15)=12A
la capat de retea.
Calculam rezistentele pe tronsoane
RAa= ; RAb=0,017 ; Rbd=0,017 =0,068
fig 1
Comparand formula de calcul a inductantei specifice pentru LEA trifazata simplu
circuit:
fig 2
Figura 2 ne asigura suportul necesar calcularii distantelor dintre conductoare care vor fi utilizate
pentru calculul distentei medii:
X=L*x0=
X=L*0,145 lg
X=16.7Ω
R=6,36Ω
B=108.84 10-6 S
RT =
XT= Usec % Ω
GT=
BT = i 0 %
k (3)
3x240 mm2 Cu – 5
ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km
10,5 kV 10 kV
Z100= = =1 Ω ; Z=
X= = = =0,924
0,924-0,4=0,524 Ω
59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A 1 de 110 kV, în
schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C1 deschisă, în comparaţie
cu funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220 kV C2 este în permanenţă închisă.
S =500MVA S = 500MVA
x = 0,3 C2 x = 0,3
220
kkkV
Se considera Sb=100MVA
7 si 8 -
5 si 6 -
3 si 4 -
1 si 2 -
a) cupla C1 inchisa.Reactanta redusa.Se pun in paralel 1-2+3-4 si 5-6+7-8
X= in paralel cu
X=0,0195
Reactanta echivalenta raportata
Ssc=
b) Cupla C1 deschisa.Reactanta redusa
Xech=(0,034+0,025+0,055)in paralel cu 0,06
Xech=0.039
X10=0,039 in paralel cu (0,06+0,055)=0,078
X11=0,078(0,034+0,025)=0,561
%
60.Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit trifazat pe
barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.
4 6 8
2 L= 80 km
Soluţie:
Aleg pentru calculul reactanţelor raportate puterea de bază S b - suma puterilor ce au aport la
defect:
Sb = 1000 + 1000 + 800 + 800 = 3600 (MVA) ;
Ub = 220 kV - tensiunea reţelei .
– pentru generatoare :
– pentru transformatoare :
1,2: ; 3,4:
5,6: ; 7,8:
figura 1
figura 2
; ; ;
X2=0,527
(2)
(4) figura 3
(5)
61.
Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110
2x2,5% / 6,6 kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV.
Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii
transformatoarelor (identice şi raportate la primar) sunt indicate în figură.
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele
de joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar,
atunci când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea
minimă pe barele consumatorilor, în regim de avarie (raportată la înaltă tensiune)
este U!b = 96,2 kV, în variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de
tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri
A B XT = 66 Ω b
l = 50 km
r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km Sb
45 - j 36 MVA
UA=117 kV RT =3,9 Ω
A B
l = 14 km 2 km
10
MVA
r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,412 Ω/km ΔPsc= 92 kW
14 MVA
Usc = 7,5%
cosφ=0,7
Rezolvare:
A ZL B ZT ZLC C
Rezolvare:
Se determină pierderile de tensiune în transformatoare în regim de sarcină maximă şi minimă:
Tensiunile maxime (pentru regim minim) şi minim (corespunzătoare sarcinilor maxime) din
secundar raportate la primar:
Din tensiunile posibile oferite de ploturile: 115±3x1,5% rezultă cea mai apropiată
115-3x1,5%=109,825 kV şi îi corespunde un coefient de transformare
Tensiunile reale în regim de maxim şi minim :
64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA este alimentată de
o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel- aluminiu cu = 0,029 mm2/m şi cu
fazele aşezate în linie, distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm.
Perditanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
o Sn = 20 MVA; usc% = 9% ;
o ΔPcu = 120 kW;
o ΔPfe = 30 kW;
o io% = 2% ;
o raportul de transformare k=
Puterea maximă absorbită de consumator este S = 25 - j 20 MVA
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale a)
inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,
2 Să se calculeze:
a) parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în
Ѓ );
b) pierderile de putere în linie şi transformatoare;
c) pierderea totală de tensiune considerându-se că tensiunea pe bara A este de
115 kV; se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la
sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV
figura 1
Rezolvare:
1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
pentru inductanta specifica : si
2a) In figura 2 avem schema elactrica a retelei din enunt utilizand reprezentarea in П a LEA cu
neglijarea perditantei (conductantei) si reprezentarea in Ґ a celor doua transformatoare conectate
in paralel
figura 2
fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3
si raza conductorului
fig 4
fig 5
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :
Utilizam puterea SL determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZL:
Putem determina in acest moment puterea absorbita din sistem in punctul A
Putem determina acum pierderile totale in LEA si in cele doua transformatoare in paralel:
fig 6
U primar U secundar
Treapta % K=U1/U2
kV kV
1 100,5 120,75 35 3,450
2 102,5 117,875 35 3,368
3 100 115 35 3,286
4 97,5 112,24 35 3,207
5 95 109,25 35 3,121
Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de 3,02 cat
avem noi nevoie.
65.
37 Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile
staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel
aluminiu cu secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi = 0,0324 mm2/m, cu
fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale:
inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,
Fig 1
Rezolvare:
1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
pentru inductanta specifica : si
fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3
si raza conductorului
Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform enuntului
problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata
Deteminarea reactantei unui circuit LEA dintre statiile C si A
fig 3
fig 4
Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :
Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:
Utilizam puterea SLAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZLAB:
ΔSLAB = 0,116 + j 0,283 MVA
Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in paralel din
statia B:
Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:
Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A tinad
cont atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre atatia B:
Puterea absorbita de statia A pe bara A si consumata in statia A este
SA_consumata in statia A = 15,17 – j 12,025 MVA
Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul spre
statia B este :
SA_total = 27,292 – j 20,256 MVA
In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva produsa de
linia AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :
Utilizam puterea SLAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZLAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:
Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in punctul
C
fig 5
SG=388 MVA
40 MVA
6 kV
Rezolvare: