32.

Ce secțiune este necesară pentru conductoarele unui circuit

electric trifazat din cupru (montat în tub), în lungime de 50 m,
care va alimenta un electromotor de 20 kW: 3 x 380 V; cos φ =
0,7; ɳ = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de
maximum 12 %.

Electromotorul absoarbe la pornire de 6 ori IN.

Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină
sarcină va fi de 3%, iar γ = 57 (vezi figura 64).

Fig. 64 - Circuit electric

278
Rezolvare:
Folosim prima metodă de determinare a secțiunii prin calcul:
P 20 000 20 000
I= = = =48 , 2 A
√3 Uɳcosφ 1 ,73 ∙ 380 ∙0 , 9 ∙ 0 ,7 414 , 2

S= √
3 l Icosφ 1 , 73 ∙50 ∙ 48 , 2 ∙0 , 7 2918 , 5
γ∆UV
=
57 ∙11, 4
=
649 , 8
=4 , 4 mm2 (standardizat 6 mm2).

Verificări obligatorii (3):

- încălzirea conductorului
Din tabele rezultă că pentru trei conductoare de cupru de 6 mm2
montate în tub, încărcarea maximă de durată este de 42 A, deci
mai mică decât în cazul nostru.
Vom considera deci o secțiune mai mare: S = 10 mm2.
- Densitatea de curent din conductoare la pornirea
electromotorului: (δ < 35A/mm2).
Ip = 6 IN = 6 • 48,2 = 289 A
 I p 289
δ= = =28 , 9 A/mm 2 < 35 A/mm2 (bine).
S 10

- Pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului:

∆ U p=
√3 lIcosφ = 1 ,73 ∙ 50 ∙289 ∙ 0 ,7 = 17499 =32V
γS 57 ∙ 10 570

32∙ 100
(procentual = 380
≈ 8%).

Rezultă că secțiunea de 10 mm2 de cupru corespunde la toate

verificările.
33. O coloană electrică de 3 x 380 / 220 V dintr-o întreprindere
industrială alimentează un tablou cu siguranțe la care sunt
racordate :
- un electromotor trifazat de 10 kW, având cos φ = 0,9, ɳ= 0,9 și
Ipornire = 6 Inominal;
- 51 becuri electrice de câte 100 W.

Fig. 65 - Schemă electrică de alimentare a unui tablou electric de

distribuție

Să se determine secțiunile conductoarelor pentru întreaga

instalație electrică (electromotor, lămpi și coloană), cunoscând că
lungimea coloanei este de 25m, lungimea circuitului
electromotorului de 30 m, iar cele ale lămpilor de 35 m.
Pierderile de tensiune se vor lua: 3 % pentru sarcina nominală și
8 % la pornirea electromotorului; 2 % pentru lămpi și 1 % pentru
 1
coloană (se va considera ρ= 32 ).

Rezolvare:
- Secțiunea necesară circuitului electromotorului
P 10 000 10 000
I= = = =18 , 7 A
√3 Ucosφɳ 1 , 73 ∙380 ∙ 0 , 9∙ 0.9 532 , 4

S= √
3 lIcosφ 873 , 4
γ ∆ UV
=
364 , 8
=2 , 4 mm2 (standardizat: S = 2,5 mm2)

Verificări obligatorii:
- Încălzirea conductoarelor
Din tabele rezultă că pentru trei conductoare de aluminiu de 2,5
mm2 montate în tub se admite un curent maxim de 19 A, deci ne
încadrăm în valoare.
- Densitatea de curent din conductoare la pornirea
electromotorului (maximum 20 A / mm2).
Ip = 18,7 ∙ 6=112,2 A

I p 112 , 2
δ= = =44 A /mm
2
(mult prea mare).
S 2, 5

Avem nevoie deci de o secțiune cel puțin dublă: S = 6 mm2.

- Pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului
(admis maximum 8 %).

∆U=√
3 lIcosφ 5240 , 4 27 ∙100
= =27 V (procentual 380
= 7% (bine).
γS 192

Secțiunea necesară este deci: S = 6 mm2

- Secțiunea necesară pentru circuitele lămpilor
Vom repartiza lămpile pe cele trei faze (17 lămpi / fază).
P 1700
I= = =7 ,7 A
U 220

2lI 2 ∙35 ∙ 7 , 7 539

S=
γ ∆ UV
= =
32 ∙ 4 , 4 140 ,9
=3 ,8 mm
2
(standardizat 4 mm2),
 2∙ 220
(unde ∆ U V = 100 =4 , 4 V ).
- Secțiunea necesară pentru coloană
În cazul de față se ia suma celor două secțiuni: Sc = 6 + 4 = 10
mm2
Verificări:
Verificarea se va face numai la pierderea de tensiune admisă în
coloana (1 %), deoarece cele două secțiuni însumate corespund
fiecare în parte la verificările aferente.
∆U=
√3 l Icosφ = 1 ,73 ∙ 25 ∙26 , 4 ∙ 0 ,9 =3 ,2 V
γS 32∙ 10

3 ,2 ∙ 100
(procentual = 380 = 0,8% (bine).

34. Printr-o linie electrică trifazată de 3 x 380 V aeriană în

lungime de 400 m, având S = 95 mm2, se transportă o sarcină
electrică de 100 kW sub un cos φ = 0,8.
Să se analizeze dacă linia respectivă corespunde sarcinii
(densitatea de curent, pierdere de tensiune, pierdere de punere).
Se va considera γ = 32.
Rezolvare :

P 100000 100000
a) I = √3 U cosφ = 1 , 73 ∙380 ∙ 0 , 8 525
=190 A

I 190 2
δ= = =2 A /mm
S 95

b) ∆ U v = √
3 l I cosφ 1 , 73 ∙ 400 ∙190 ∙ 0 , 8 105184
= = =34 V
γS 32∙ 95 3040
34 ∙100
(procentual = 380 = 9%).

100 l P 100 ∙ 400 ∙100000

c) ∆ P %= 2 2
= 2 2
=14 , 2 %
γS U cos φ 32∙ 95 ∙ 380 ∙ 0 , 8

Analizând datele de mai sus, rezultă că deși densitatea de curent

în linie este acceptabilă, totuși pierderea mare de tensiune și de
putere, și anume, de 9 % la tensiune și 14 % la putere sunt
inacceptabile, linia fiind mult supraîncărcată (cu de 2 - 4 ori
sarcina, funcție de consumatorii ce-i deservește).

35. O coloană electrică trifazată (380 / 220 V), în lungime de 20

m, având conductoare de aluminiu neizolate montate în aer
(exterior), trebuie să alimenteze un tablou de distribuție de la
care pleacă circuite pentru:
- 1 electromotor trifazat de 5 kW;
- 1 electromotor monofazat de 4 kW;
- 2 electromotoare monofazate de câte 2 kW fiecare;
- 30 lămpi electrice de câte 200 W fiecare.
Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2 %.
Electromotoarele au ɳ = 0,9; cos φ = 0,8, iar la pornire ele absorb
de cinci ori și admit o pierdere de tensiune de 10 %.
Ținându-se seama de o încărcare echilibrată a fazelor, să se
determine secțiunea coloanei, știind că coeficientul de încărcare a
instalației este de 0,8 (se va considera γ = 34).
Rezolvare:
În scopul echilibrării sarcinilor pe cele trei faze și repartizând
lămpile pe toate fazele, montăm electromotoarele ca în figura 66.
281
Pentru determinarea secțiunii coloanei de alimentare prin prima
metodă, considerăm faza cea mai încărcată faza R, la care sunt
racordate electromotorul trifazat de 5 kW, electromotorul
monofazat de 4 kW și 10 lămpi însumând puterea de 2 kW, și
calculăm în prealabil curenții absorbiți de aceștia.

P 5000 5000
I M 5= = = =10 , 5 A
√ 3 Ucosφɳ 1 ,73 ∙ 380∙ 0 , 8 ∙ 0 ,8 473 ,2

P 4000 400
I m 4= = = =25 A
Ucosφɳ 220 ∙ 0 , 8∙ 0 , 9 158 , 4

P 2000
I L= = =9 A
U 220

și apoi secțiunile:
Fig. 66 - Schemă electrică a unei rețele trifazate

S M 5= √
3 l Icosφ 1 ,73 ∙ 20 ∙10 , 5 ∙0 , 8 290
= = =1 ,1 mm2
γ ∆ UV 34 ∙7 ,6 2558 , 4

2 l I cosφ 2∙ 20 ∙ 25∙ 0 , 8 800 2

S M 4= = = =5 , 3 mm
γ ∆ UV 34 ∙ 4 , 4 150

2l I 2 ∙20 ∙ 9 360 2
S L= = = =2 , 4 mm
γ ∆ U V 34 ∙ 4 , 4 150

Total: 8,8 mm2 (standardizat: 10 mm2)

Verificări:
- Încălzirea conductoarelor
Pentru ambele electromotoare avem la plină sarcină un curent de
35,5 A, căruia îi revine proporțional (din secțiunea de 10 mm2) o
secțiune de 7,5 mm2 corespunzătoare.
- Densitatea de curent la pornirea electromotoarelor
282
Considerând situația cea mai defavorabilă a pornirilor simultane
și ținând seama și de coeficientul de cerere de 0,8, avem:
Ip = (35,5 · 5) · 0,8 = 142 A

I p 142
δ p= = =19 A /mm
2
(admisibil).
S ,5
- Pierderea de tensiune din coloană la pornirea electromotoarelor
Pentru simplificare și considerând totuși o situație acoperitoare,
determinăm pierderea de tensiune ca și cum ambele
electromotoare ar fi monofazate.
 2l I cos φ 20∙ 2 ∙142 ∙ 0 ,8 4544
∆ U p= = = =18 V
γS 34 ∙7 ,5 245

18∙ 100
(procentual = 220 = 8% (bine).
Secțiunea de 10 mm2 aluminiu este deci corespunzătoare.

36. Să se calculeze prețul mediu de revenire al unui kWh

consumat de instalațiile unui mare consumator industrial, căruia i
se aplică tariful binom pentru o lună în care avea aprobată o
putere de 250 kW în orele de vârf de seară și care a realizat:
- energie electrică consumată în orele de vârf de seară 40000
kWh;
- energie electrică consumată în afara orelor de vârf de seară
250000 kWh;
-putere electrică maximă absorbită 500 kW;
-putere electrică absorbită în orele de vârf de seară (după curba
orară de consum) 350kW.
Instalațiile electrice se alimentează dintr-o rețea de distribuție de
20 kV.
Rezolvare :
Din analiza datelor rezultă că în luna respectivă consumatorul a
depășit în orele de vârf puterea aprobată cu 100 kW. Pentru
aceasta el va plăti o taxă suplimentară egală cu dublul taxei ce se
aplică în cazul sistemului de tarifare binomă, adică 2 x 16.100 lei
pentru fiecare kW depășire.
Vom avea deci:
40000 kWh • 138,30 lei/kWh = 5.532.000 lei
250000 kWh • 50,00 lei/kWh = 12.500.000 lei
350 kWh • 16.100.00 lei/kWh = 5.635.000 lei
150 kWh • 6.750,00 lei/kWh = 1.012.500 lei
TOTAL I = 24.679.500 lei
2 • 100 kW • 16.100 lei/kWh = 3.220.000 lei este majorarea
pentru depășirea puterii contractată la orele de vârf
TOTAL II = 27.899.500 lei
Prețul mediu de revenire:

27.899.500
=96 , 21lei /kWh
290.000
Pg. 283
37. Să se determine rezistența totală a unui circuit format din trei
lămpi electrice conectate în paralel, având rezistențele de 100 Ω,
200 Ω și 300 Ω. Rezistenta fiecărui conductor de alimentare este
de 0,25 Ω (vezi figura 67).
Rezolvare:
r1 = r2 = 0,25 Ω
r3 = 100 Ω
r4 = 200 Ω
r5 = 300 Ω

Conductanța lămpilor conectate în paralel

1 1 1 1 1 1 11 1
G= + + = + + = ∙
r 3 r 4 r 5 100 200 300 600 Ω
.

Rezistența lămpilor în paralel

l 11
r 3 , 4 ,5 = =1 : =54 , 5
g 600

Rezistența totală echivalentă a circuitelor:

r = r1 + r3,4,5 + r2 = 0,25 + 54,5 + 0,25 = 55 Ω.

Fig. 67 - Circuit electric

38. Un receptor electric având rezistența de 2 Ω este alimentat cu
energie electrică de către un generator cu rezistența interioară de
0,3 Ω și o forță electromotoare de 220 V. Receptorul este
conectat la generator printr-o linie cu două conductoare.
Rezistența fiecărui conductor al liniei este de 0,15 Ω. Să se
determine tensiunea la bornele generatorului și căderea de
tensiune în linie (vezi figura 68).

Fig.68 - Circuit electric

E = 220 V
r1= 0,3 Ω
r1 = r2 = 0,15 Ω
r3 = 2 Ω

Rezolvare :
Rezistența echivalentă circuitului exterior este:
r = r1 + r2 + r3 = = 0,15 + 0,15 + 2 = 2,3 Ω.

Curentul în circuit:
E 220 220
I= = = =84 ,5 A
r i +r 0 ,3+ 2, 3 2 , 6

Pg. 220
Tensiunea la bornele generatorului
U = I · r = 84,5 · 2,3 = 194,35 V
Cădere de tensiune în linie
ΔU = I · (r1 + r2) = 84,5(0,15 + 0,15) = 25,3 V.
39. Un circuit are trei derivații, cu rezistențele 30 Ω, 90 Ω, 45 Ω.
Curentul în conductoarele de alimentare este 8 A. Să se
determine tensiunea la bornele circuitului și curentul în fiecare
derivație (vezi figura 69).

Fig 69 - Circuit electric

I=8A
r1 = 30 Ω
r2 = 90 Ω
r3 = 45 Ω
Rezolvare:
Se determină conductanța totală a circuitului:
1 1 1 1 1 1 6 1 1
G= + + = + + = = ∙ .
r r r 30 90 45 90 15 Ω
1 2 3

Rezistența totală a circuitului:

1 1
r = =1 : =15 Ω
g 15

Tensiunea la bornele circuitului:

U = I • r = 8 • 15 = 120 V

Curentul în derivație:

U 120
I 1= = =4 A
r 1 30

U 120
I 2= = =1 , 33 A
r 2 90
 U 120
I 3= = =2, 67 A
r3 r 4

Pg. 285

40. Un electromotor având randamentul ɳ= 80% este parcurs de

un curent de 15 A la o tensiune de 220 V. Să se determine
puterile totală și utilă ale motorului în kW și CP.
Rezolvare:
Puterea consumată de motor (puterea totală)
P1 = U · I = 220 · 15 = 3,6 kW
Puterea cedată de motor (puterea utilă)
P1 ∙ ɳ 3 ,6 ∙ 80
P 2= = =2 , 88 kW
100 100
sau
P2 = 2.88 · 1,36 ≈ 4 CP

41. Un generator, având la bornele sale tensiunea de 220 V și

randamentul ɳ = 90 %, alimentează cu curent un circuit cu o
rezistență de 2,6 Ω. Să se determine puterea motorului care pune
în mișcare rotorul generatorului.
Rezolvare:
Curentul în circuit

U 220
I= = =85 A
r 2, 6
Puterea cedată de generator
P2 = UI = 220 • 85 = 18,7 kW
Puterea motorului
P2 ∙ 100 18 ,7 ∙ 100
P 1= = =20 , 75 kW ,
ɳ 90
sau
P1 = 20,75 ∙ 1,36 ≈ 29 CP
Pierderea de putere poate fi determinată după formula
Δ P = P - Prec ,
unde:
P este puterea circuitului la bornele de alimentare;
Prec - puterea receptorului.
42. Să se calculeze impedanța și defazajul între tensiune și curent
ale unei bobine cu rezistența activă de 1,5 Ω și cu o reactanță de
2 Ω.
Rezolvare :
Impedanța bobinei
Z=√ r 2+ x2 =√ 1 , 52 + x 2=√ 6 , 25=2 , 3 Ω
r 1 ,5
Defazajul se determină din formula: cos φ = =
z 2 ,5 = 0,6
Din tabel se găsește cosφ = 530

Pg. 286
Rezolvare :
Impedanța bobinei
Z=√ r 2+ x2 =√ 402 +252= √ 2225=47 Ω

Indicația ampermetrului:

U 132
I= = =2 , 8 A
Z 47

Indicațiile cosfimetrului:
r 40
cosφ= = =0 , 85
Z 47
Căderea de tensiune activă :
Ur= I • r = 2,8 • 40 = 112 V.
Căderea de tensiune inductivă:
UL= I • L = 2,8 • 25 = 70 V.

44. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie

electrică un circuit care are cos φ = 0.83. Tensiunea la bornele
generatorului este de 240 V, curentul în circuit este 120 A. Să se
determine puterea aparentă, activă și reactivă.
Fig. 70 - Circuit electric

Rezolvare:
Puterea aparentă
S = U • I = 240 • 120 = 28800 VA = 28,8 kVA
Puterea activă
P = UI cos φ = 240 • 120 • 0,83 = 23901 W = 23,9 kW
Puterea reactivă
Q = UI sing φ = 240 • 120 • 0,56 = 16128 var = 16,1 kvar.

Valoarea de 0,56 a sin φ s-a luat din tabelele trigonometrice după

ce s-a determinat că 0,83 corespunde drept cos la un unghi de
34°.
Puterea reactivă, în lipsa tabelelor trigonometrice, se poate
determina și din formula:
Q = √ S 2−P2= √28 , 82−23 ,9 2= √ 829−571 =√ 258 = 16,1 k var

45. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ

este conectat un receptor care are o rezistență activă de 8 Ω și o
reactanță de 6 Ω. Tensiunea la bornele generatorului este de 2000
V. Să se determine puterea aparentă a generatorului, puterea
consumată în circuit și puterea reactivă.
Rezolvare :
Impedanța. circuitului este:
Z = √ r 2 + x 2 =√ 82 +62 = √ 100 = 10 Ω

Curentul în circuit este :

U 2000
I= = =200 A
Z 10
Factorul de putere al circuitului este:
r 8
cosφ= = =0 , 8
Z 10

Pg. 287
Din tabelele trigonometrice găsim: sin φ = 0,6
Puterea aparentă (totală) a generatorului este:
S = U • I = 2000 • 200 = 400 kVA.
Puterea activă consumată în circuit este:
P = U • I cos φ = 2000 • 200 • 0,8 = 320 kW
Puterea reactivă este:
Q = U • I sin φ = 2000 • 200 • 0.6 = 24 kvar.

46. Pe tabloul de distribuție al unui consumator sunt montate un

voltmetru, un ampermetru și un wattmetru, care indică 220 V, 80
A și respectiv 14,1 kW.
Să se determine factorul de putere, impedanța, rezistența activă și
reactanța circuitului.
Rezolvare:
Factorul de putere este :
P 14100
cosφ= = =0 , 8
U ∙I 220

Impedanța circuitului este:

U 220
Z= = =2 , 75 Ω
I 80

Rezistența activă este:

r = Z • cosφ = 2,75 • 0,8 = 2,2 Ω
Reactanța circuitului este:

x = √ Z 2−r 2 =√ 2 ,75 2+2 , 22 = √ 7,5625−4 , 84 = √ 2,7225 = 1, 65 Ω

47. Un electromotor monofazat conectat la o rețea de curent

alternativ de 220V consumă un curent de 5 A și funcționează la
un cos φ = 0,85.
Să se determine puterea activă consumată de electromotor.
Rezolvare:
P = U • I cos φ = 220 • 50,85 = 935 kW.

48. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie

electrică un circuit în care cos φ = 0,85. Dacă tensiunea la
bornele generatorului este de 400V și curentul în circuit este de
7,5 A, să se determine puterea aparentă, puterea activă și puterea
reactivă ale generatorului.
Pg. 288
Rezolvare:
Puterea aparentă este:
S = U • I = 400 • 75 = 30000 VA = 30 kVA.
Puterea activă este :
P = U • I cos φ = 400 • 75 • 0,85 = 25500 W = 25,5 kW
Puterea reactivă este:

Q= √ S2 −P 2=√ 302−25 , 52=√ 900−650= √ 250=15 , 8 kvar .

49. Un electromotor trifazat ale cărui înfășurări sunt conectate în

stea este racordat la o rețea cu tensiunea pe fază de 220 V și
curentul pe fiecare fază este de 10 A.
Să se determine puterile activă și reactivă ale electromotorului
care funcționează cu un factor de putere de 0,72.
Rezolvare:
Tensiunea de linie este :
U1=√ 3•Uf = 1,73 • 220=380V
Cunoscând factorul de putere de 0,72, determinăm unghiul și
sing φ care sunt:
φ = 44° ; sing φ = 0,69
Puterea activă este:
P=√ 3• U • I • cosφ = 1,73 • 380 • 10 • 0,72 = 4733,28 W = 4.7
kW
Puterea reactivă este:
Q = √ 3 • UI sin φ = 1,73 • 380 • 10 • 0,69 = 4536,06 var = 4,6
kvar.

50. La o rețea de curent alternativ trifazată este alimentat un

receptor electric conectat în triunghi. Tensiunea de linie este 220
V. Să se determine puterea consumată în circuit cunoscând că
încărcăturile pe faze sunt neuniforme, și anume: prima fază are o
rezistență activă de 3 Ω și o reactanță inductivă de 4 Ω, a doua
fază are o rezistență activă de 6 Ω și reactanță inductivă de 8 Ω,
iar a treia fază are rezistența activă de 8 Ω și reactanța inductivă
de 6 Ω.
Pg. 289
Rezolvare:
Având o sarcină neuniform repartizată, puterea totală se
determină ca sumă de puteri ale celor trei faze.
Tensiunea pe fază este:
Uf = U1 = 220 V
a) Prima fază
Z1 =√ r 21 + X 2L1 =√ 32 +4 2=√ 25 = 5Ω

U f 220
I f 1= = =44 A
Z1 5

b) A doua fază:
Z 2=√ r 22+ X 2L1 =√ 62 +82= √ 100 = 10 Ω

r2 6
cos φ2= = =0 , 6
Z 2 10

U f 220
I f 2= = =22 A
Z 2 10

Pf2 = Uf · If1 · cos φ2 = 220 · 22 · 0,6 = 2904 W

c) A treia fază:
Z3 =√ r 3+ X L 3=√ 82 +62= √ 100 = 10 Ω
2 2

r3 8
cos φ3= = =0 , 8
Z 3 10

U f 220
I f 3= = =22 A
Z 3 10
d) Puterea totală consumată în circuit este:
P = Pf2 + Pf2 + Pf3 = 5808 + 2904 + 3872 = 12584 W = 12,6 kW

Printr-un procedeu similar se determină puterile aparentă și

reactivă.