5.3.3.

Instalații trifazate

Când se dă pierderea de tensiune în volți (ΔUv):

S= √
3 ∙l ∙ I
γ∆UV
(pentru sarcini rezistive);

S= √
3 ∙l ∙ Icosφ
γ ∆ UV
(pentru sarcini reactive).

Când se dă pierderea de tensiune în procente (ΔU%),

din tensiunea U.

100 √ 3 ∙l ∙ I
S=
γ ∙ ∆ U %∙ U
, respectiv S= 100γ√∙ ∆3 ∙lU∙ I ∙∙Ucosφ
%

Dacă se consideră în calcule puterea (P) în loc de

intensitate (I);
a) Când se dă pierderea de tensiune în volți:
l∙ P
S=
γ ∆ UV ∙ U

b) Când se dă pierderea de tensiune în procente:

100 ∙ l∙ P
2.
S=
γ ∆U ∙U %

În cazul în care la liniile lungi trebuie să se calculeze

secțiunea conductorului pe baza pierderii procentuale de
putere din acele linii, se folosește formula:

100 ∙l ∙ P
S= 2 2
γ ∙ ∆ P % ∙ U ∙ cos

în care ΔP % este procentul de pierdere de putere

considerat.
Exemple de calcul:
- Î. Ce secțiune este necesară pentru conductoarele
unui circuit electric trifazat de iluminat, la capătul căruia se
vor monta 24 lămpi de câte 60 W (pe fiecare fază),
alimentate la tensiunea de 120V? Conductoarele sunt din
aluminiu, lungimea circuitului de 40m, iar pierderea de
tensiune admisă 2,5%.
Rezolvare:

P = 24 · 60 = 1440 W ;
P 1440
I= = =12 A
U 12
2 ,5 ∙ 120
∆ U V= =3 V
100

S= √3 l I = 1 ,78 ∙ 40 ∙ 12 =8 , 6 mm2 (stand: 10mm2).

γ ∆ UV 32∙ 3

Se verifică la încălzire conductoarele. În tabele, pentru

patru conductoare cu secțiunea de 10 mm2 Al, montate în
tub, corespunde o intensitate maximă admisibilă în regim
permanent de 33A, deci mult acoperitoare.
* Ce secțiune este necesară pentru un circuit electric
trifazat din conductoare de Al neizolate, montate în exterior,
în lungime de 40m, care va alimenta un electromotor de
100CP; 3 x 380V; cos φ =0,8; ɳ = 0,95 și care absoarbe la
pornire de patru ori curentul nominal.
Pierderea de tensiune din conductoare nu trebuie să
depășească 5% la funcționarea normală și 10% la pornirea
electromotorului (γ =32).
Rezolvare:
Prima cale de determinare a secțiunii (cu formula
respectivă a secțiunii și verificarea secțiunii obținute la
încălzire, precum și densitatea de curent și pierderea de
tensiune la pornirea electromotorului).
Determinăm curentul absorbit:
100 CP = 736·100 = 73600 W

5 ∙380
∆ U V=
100
=¿ 19V

P 73600 73600
I= = = =147 A .
√3 Ucosφɳ 1 , 73 ∙380 ∙ 0 , 8∙ 0 , 95 499 , 6
 Introducem în formula secțiunii datele de mai sus și
obținem:

S= √
3 l∙ Icosφ 1 , 73∙ 40 ∙ 147 ∙ 0 ,8 8138
= = =13 ,3 mm2
γ ∆ UV 23∙ 19 608
(standardizată: S = 16mm2).

Se trece apoi la verificările necesare.

a) Verificarea la încălzire a conductoarelor se face
consultând tabelele. Pentru conductoarele neizolate, montate
în aer, cu secțiunea de 16mm2 Al, este admisă la o
intensitate maximă de 100A, deci mai mică decât cea
absorbită de electromotor.
În acest caz alegem secțiunea de 35mm2, care admite,
o încărcare maximă de 170A. Cu această secțiune trecem la
verificările următoare (privind pornirea electromotorului).
b) Verificarea la densitatea de curent. După cum știm,
densitatea de curent admisă la pornire este de maximum 20
A/mm2 pentru Al.
Curentul absorbit la pornire: Ip = 4 · IN · 147 = 558A .
588
iar densitatea de curent: δ = 35 ≅ 17 A/mm2 (deci în
limita admisă).
c) Verificarea la pierderea de tensiune din
conductoare la pornire

√3 l I pcosφ 1 ,73 ∙ 40 ∙ 588 ∙0 , 8 32551

ΔU V = = = =29 V
γS 32 ∙ 35 1120

29100
(adică procentual: 380 ≅ 8 %).
A doua cale de determinare a secțiunii. Se determină
valoarea curentului absorbit (ca și în prima cale). I = 147A.
Se caută în tabele secțiunea care corespunde
intensității de 147A și se găsește secțiunea de 35mm2, care
corespunde unei intensități maxime de 170A.
Se trece apoi la efectuarea verificărilor:
a) Verificarea la pierderea de tensiune de 5% (la
funcționarea normală a electromotorului) se face folosind fie
formula în care pierderea de tensiune este trecută în volți,
fIe formula în care este trecută în procente din tensiunea
nominală.
Considerând, de exemplu, formula a doua avem:

100 ∙2 ∙l ∙ I ∙ cosφ 100 ∙2 ∙ 40 ∙147 ∙ 0 , 8 940800

∆ U %= = = =2 , 2 %
γSU 32∙ 35 ∙380 425600

(în limita admisă de 5%).

b) Verificarea la densitatea de curent din conductoare
la pornire:
4 ∙ 147 588
δ= = ≅ 17 A /mm2.
35 35
(în limita admisă de 20A/mm2).
c) Verificarea la pierderea de tensiune din conductoare
la pornire (max 10%):
∆ U V= √
3l I cosφ 1, 73 ∙ 40 ∙588 ∙ 0 , 8
= =29 V
γS 32 ∙35

(admisă în procente, fiind de 8%).

*Ce secțiune este necesară pentru conductoarele de

aluminiu ale unei linii electrice aeriene trifazate de forță, la
capătul căreia se vor instala receptoare inductive care vor
absorbi o putere de 65kW, la 380V și cosφ= 0,8?
Lungimea liniei este de 150m; pierderea de putere
admisă este de 7%, iar randamentul general al instalației ɳ
=0,9, iar γ =32.
Rezolvare:
Considerăm formula care ne dă valoarea secțiunii
cunoscând puterea electrică de transport.

100 l P 100∙ 150 ∙65000 2

S= 2 2φ
= 2 2
=47 mm
γ P% U cos 32 ∙7 ∙ 380 ∙0 , 8
(standardizată: 50 mm2).
Pentru a verifica la încălzire conductoarele trebuie să
se determine intensitatea curentului I.

P 6500
I= = =137 A .
√3 U ∙ ɳ·cosφ 1 , 73 ∙380 ∙ 0 , 9∙ 0 , 8
 În tabele găsim că intensitatea maximă admisibilă în
regim permanent la linii de exterior cu conductoare
neizolate (50mm2) este de 215A, deci superioară celei
determinate mai sus. Rezultă că secțiunea de 50mm2 Al
corespunde și la încălzire.

5.3.4. Determinarea curentului de calcul al secțiunii

(Ic)

La dimensionarea secțiunii conductoarelor trebuie să

se aibă în vedere regimul de funcționare al receptoarelor ce
vor fi alimentate cu energie electrică.
Astfel există:
- receptoare cu funcționare de lungă durată, când
acestea ajung la o anumită temperatură stabilă (T) peste acea
a mediului ambiant;
- receptoare cu funcționare de scurtă durată, în care
pauzele asigură revenirea receptoarelor la temperatura
mediului ambiant (r);
- receptoare cu funcționare intermitentă de scurtă
durată (la intervale de minimum 10 minute, în care perioada
de lucru este de maximum 4 minute). În cazul acestor
receptoare intervine un element nou în calculul secțiunii, și
anume: durata relativă de conectare (DC), reprezentând
raportul dintre durata efectivă de funcționare a receptoarelor
și durata ciclului întreg (funcționare + repaus).

Exemplu:
La un electromotor care funcționează 3 minute și stă în
3
repaus 7 minute, durata relativă de conectare D C = 3+7 =0 , 3
sau D C =30%.
Normativele în vigoare prevăd, în aceste cazuri,
multiplicarea intensităților din tabelele de încărcare pe
secțiuni a conductoarelor cu un coeficient de:
0,875 1
a= ≅ .
√ D C 1 ,15 √ D C
 dar numai pentru conductoarele mai mari de 16 mm2
Al și 10 mm2 Cu. În general, prin aplicarea acestui
coeficient, practic se scade secțiunea pentru ele mai multe
cazuri.
Valorile coeficientului „a” pentru diferite valori ale
DC sunt:

Pentru instalațiile de iluminat, cuptoarele electrice cu

rezistențe și orice cuptoare alimentate prin transformatoare
proprii, convertizoare etc. nu se aplică acest coeficient.
Așa după cum am arătat în cele precedente, pentru
determinarea secțiunii conductoarelor trebuie să aflăm mai
întâi intensitatea curentului de calcul Ic. Valoarea acestuia se
află diferit, după cum este cazul de circuite electrice pentru
alimentarea receptoarelor individuale sau de coloane
electrice pentru alimentarea tablourilor de distribuție.

5.3.5. Pentru circuitele electrice

Formulele care dau intensitatea curentului sunt

următoarele:
Pentru instalații de iluminat:
P
Monofazate: I C=
U ∙ cosφ

P
Trifazate: I C= √3 ∙ U ∙ cosφ

Observație; Dacă lămpile sunt egal distribuite pe cele

trei faze se aplică formula pentru trifazat, în caz contrar se
folosește formula monofazată pentru faza cea mai încărcată,
în care:
P este suma puterilor nominale ale lămpilor, în W (la
circuitele trifazate pe faza cea mai încărcată), în care:
U - tensiunea de alimentare a lămpilor, în V:
cos φ - factorul de putere (în cazul lămpilor cu
luminiscență).
Pentru motoare electrice cu funcționare continuă:
P
Monofazate: I c= U ∙ cosφ ∙ ɳ

P
Trifazate: I c= √3 ∙U ∙ cosφ ∙ ɳ

în care P este puterea nominală utilă la arborele

motorului;
- φn - factorul de putere la sarcina nominală;
- ɳn „ - randamentul la sarcina nominală;
Pentru motoare electrice cu funcționare intermitentă de
scurtă durată (DC):
Monofazate: I C= U ∙ cosφ√ ∙ ɳ
1, 5 ∙ P ∙ D C

1 , 5 ∙ P ∙ √D C
Trifazate: I C= √3 ∙ U ∙cosφ ∙ɳ ,

în care:
DC este durata relativă de conectare;
1
1 ,15 ≅
0,875

- factorul stabilit de normative (pentru acest regim de

funcționare;

Exemple:
*Ce curent electric trece printr-un circuit de iluminat
monofazat care alimentează 30 de lămpi fluorescente de
câte 40W, la tensiunea de 220V, neprevăzute cu
condensatoare (știind că cos φ al unor asemenea lămpi este
de 0,3)?
Dar dacă alimentează lămpi incansdescente de aceeași
putere?
 Rezolvare:
În cazul lămpilor fluorescente (cos φ = 0,3):
P = 30 · 40= 1200 W

P 1200 1200
I= = = =18 A .
U cosφ 220 ∙ 0 ,3 66

În cazul lămpilor incandescente (cos φ = 1):

P 1200
I= =
U 220
= 5,4 A.

Observație importantă: Se poate remarca ușor rațiunea

pentru care este obligatorie montarea lămpilor cu
luminiscență numai împreună cu condensatoarele
respective, care îmbunătățesc valoarea factorului de putere
(cosφ) al acestor lămpi.
Într-un circuit electric trifazat sunt 27 de lămpi cu
vapori de mercur (21 a câte 100W și 6 a câte 150W).
Tensiunea de alimentare este de 220V.
Ce curent va străbate circuitul la plină sarcină, știind
că factorul de putere al lămpilor este de 0,85?
Rezolvare:
Puterea totală a lămpilor este de:
P = 21 · 100 + 6 · 150 = 3000 W
Pg. 73

P 3000
I= = =5 A .
√3 ∙ U ∙ cosφ 1, 73 ∙ 380∙ 0 , 85
 lămpile fiind obligatoriu egal distribuite pe cele trei
faze.
*Un electromotor trifazat, având o putere nominală de
10kW, cu o funcționar intermitentă de scurtă durată (și
anume de 2 minute lucru și 8 minute repaus) este alimentat
la tensiunea de 3x208V. El are un cos φ = 0,9 și un
randament ɳ = 0,95 . Care este intensitatea de calcul al
secțiunii circuitului său d alimentare?
Rezolvare:
2
Durata relativă de conectare DC= 2+8 =0 ,20 sau D C =
20%, deci:

1, 15 ∙ P ∙ √ D C 1 , 15 ∙10 000 ∙ √ 0 ,20 5117

I= = = =16 , 6 A .
√ 3∙ U ∙ cosφ ∙ ɳ √ 3 ∙208 ∙ 0 , 9 ∙0 ,95 308

5.3.6. Pentru coloanele electrice

În cazul coloanelor electrice care, după cum știm,

alimentează tablourile de distribuție (sau mai multe
circuite), deci mai multe receptoare, intervine în calcul încă
un coeficient, și anume, coeficientul de cerere „k”.
Formulele respective sunt:
1−k
P (k + )
Coloane monofazate: I C=
ka ;
U ∙ cosφ ∙ ɳ

1−k
P(k + )
Coloane trifazate: I C=
ka ;
√3 ∙ U ∙cosφ ∙ɳ

În care:
P este puterea nominală în cazul motoarelor cu
funcționare continuă (sau 1,15·P√ DC , în cazul motoarelor
cu funcționare intermitentă de scurtă durată);
k - coeficientul de cerere (luat din tabele pentru
diverse categorii de receptoare și ramuri industriale);
 k a - coeficient cuprins între 1,7-10, în funcție de
numărul electromotoarelor (n) dat în tabelul de mai jos:

n 4 6 8 10 15 20 30 50
ka 1.7 2.5 2.9 3.3 4.3 5.5 8.0 10

În cazul în care motoarele sunt de puteri mult diferite,

atunci se consideră numărul de motoare cu puterea cea mai
mare, care însumează jumătate din puterea totală a
motoarelor (n). Numărul respectiv se dublează și el este
considerat numărul de motoare pentru care se caută valoarea
lui „ka” din tabel.
Dacă există receptoare cu regimuri diferite de
funcționare, calculul se face separat, pe grupe de receptoare,
cu același coeficient de cerere, adunându-se în final curenții
care s-au obținut.
Există și alte metode de determinare a curentului de
calcul, însă apreciem că metoda coeficientului de cerere este
cea mai utilizată.
Exemplu:
*Un tablou de distribuție alimentează șase mașini-
unelte și patru ventilatoare, la tensiunea de 380V. Mașinile-
unelte sunt de următoarele puteri: 10,7; 7; 3; 4; și 1 kW (în
total deci 25,7kW) și au regim normal de lucru cu cos φ =
0,6 și k =0,20.
Ventilatoarele sunt de câte 2kW fiecare, cu cos φ= 0,9,
„k” = 0,8 și ka = l,7; ɳ =1.
Rezolvare:
Intensitatea de calcul pentru mașinile-unelte va fi:

1−k 1−0 , 2
P(k + ) 25700(0 , 2+ )
ka 1,7
I 1= = ≅ 40 A
√3 ∙ U ∙ cosφ ∙ ɳ 1 , 73 ∙380 ∙ 0 , 6 ∙ɳ

în care s-a socotit k = 1,7 pentru patru motoare.

Calculul intensității pentru mașinile-unelte va fi:
 I 2=
(
800 0.8+
1−0 ,8
1 ,7 ) =18 , 4 A
1 , 73∙ 380 ∙ 0 ,6 ∙ 1

Deci curentul total de calcul (Ic) va fi:

I1 + I2 = 40 + 18,4 = 58,4 A.