36_Toamna 2012

Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi alimentată la tensiunea de
230 V va trece un curent neinductiv (cos j = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă trebuie să aibă conductoarele
liniei, pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar r = 1/34 W mm2/m.

3
230⋅
100
ΔU =R⋅I ⇒ R= =0 , 23Ω
30
2⋅l 2⋅150
R= ρ⋅ ⇒ S= =38 , 4 mm 2
S 34⋅0 , 23
Se alege sec tiunea stan dardizata S=40 mm2
37_Toamna 2012
Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu secţiunea s =2,5 mm 2,
având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un receptor cu o rezistenţă neinductivă (cos j = 1) de
5W ; se consideră r = 1/32 W mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?

l 1 Ω mm2 40 m
Rc=2⋅ρ⋅ =2 ⋅ ⋅ =1 Ω
S 32 m 2,5 mm 2
Re =Rc + Rr =1 Ω+5 Ω=6Ω
U 230 V 230 V
I= 1 = = ≈38 , 3 A
Re 6 Ω 6Ω
38_Toamna 2012
Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32 W mm2/m, de lungime l= 400 m şi având s
=95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de putere cosj=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.
 P 100000 W
P=√ 3⋅U⋅I⋅cosϕ⇒ I= = =180 , 6 A
√ 3⋅U⋅cos ϕ √3⋅400 V⋅0,8
2
l 1 Ωmm 400 m
Rl =ρ⋅ = =0 , 132Ω
S 32 m 95 mm 2
P 100 kW
P=S cos ϕ⇒ S= = =125 kVA
cos ϕ 0,8
sin ϕ= √1−cosϕ 2 =√1−(0 . 8)2 =√ 0 , 36=0,6
Q=S⋅sin ϕ=125⋅0,6=75 kVAr
R 0 ,132 Ω
Z= = =0 , 165Ω
cosϕ 0,8
X =Z⋅sin ϕ=0 , 165Ω⋅0,6=0,1Ω
Relatia caderii de tensiune aste:

ΔU f =ΔU Af + jδ U f

R∗P+ X∗Q X∗P−R∗Q

Δ U l= +j
Ul Ul

Unde :

 Uf1 tensiunea de faza in punctul 1

 Uf2 tensiunea de faza in punctul 2
 in punctul 2 avem racordata sarcina SC
 ΔUf caderea de tensiune pe linie
 ΔUAf caderea longitudinala de tensiune
 δUf caderea transversala de tensiune
 DUf pierderea de tensiune = IU1I - IU2I

Daca neglijam caderea de tensiune transversala caderea de tensiune este egala cu caderea de tensiune
longitudinala
 P⋅R+Q⋅X 100000W⋅0 , 132Ω+75000 VAr⋅0,1Ω
ΔU [ V ]= = =51 ,75 V
U 400 V
ΔU [V ] 51 ,75 V
ΔU [ %]= ⋅100= ⋅100=12 , 9 %
U 400V
ΔP =√ 3⋅ΔU⋅I⋅cos ϕ=√ 3⋅51 ,75 V⋅180 , 6 A⋅0,8=12950 , 3 W=12 , 9 kW
[ kW ]
[kW ]
[ %] ΔP 12 , 9 kW
ΔP = ⋅100= ⋅100=12 , 9 %
P 100 kW

39_Toamna 2012

. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32 W mm2/m având
lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominală PN = 5 CP, 220V,
factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cosj = 0,8, randamentul h = 0,9, cu pornire directă,
admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔUpa = 14% , o densitate a curentului la pornire δpa = 20 A/mm2
şi absorbind la pornire un curent I P = 5IN . În regim permanent de funcţionare se admite o pierdere de
tensiune în reţea ΔU = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:

 încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil în regim de

durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm2 , 30A pentru s = 6 mm2 , 41A pentru s = 10mm2
 densitatea curentului la pornire;
 pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Transformam din CP in W
W W
P [ w] =735 ,5 ⋅P CP=735 , 5 ⋅5CP=3677W
n CP n CP
Calculam curentul nominal

3677 W
P=U⋅I N⋅cos ϕ⋅η⇒ I N = =23 , 2 A
220V⋅0,8⋅0,9
Utilizand informatia din enunt legata de tensiune ΔU[%] calculam rezistenta conductorului
[% ]
[%] U⋅ΔU 220 V⋅0 ,05
ΔU [V ] =U⋅ΔU ⋅100=Rc⋅I N⋅cos ϕ ⇒ R c= = =0 , 59 Ω
longitudinala I N⋅cos ϕ 23 , 2 A⋅0,8
Utilizand relatia Rc functie de caracteristicile fizice avem posibilitatea sa determinam sectiunea conductorului
corespunzatoare conditiilor nominale de functionare:
2
l l 1 Ω mm 50 m
Rc =2 ρ⋅ ⇒ S c=2 ρ⋅ =2⋅ =5,3 mm 2 ⇒ Sc =6 mm 2
Sc Rc 32 m 0 , 59Ω STAS

Verificam sectiunea aleasa incalzire in regim de durata

 2
I N =23 ,2 A<I admisibil =30 A ⇒ S c=6 mm , corespunde
Verificarea densitatii de curent in regim de pornire:

I P =5⋅I N =5⋅23 ,2 A=116 A

I P 116 A A A
δc = = 2
=19 , 33 2
<20 2
⇒ S c =6 mm 2 , corespunde
p
S c 6 mm mm mm p

Verificarea sectiunii la caderea de tensiune in regim de pornire

[V] 14% [V ¿
ΔU p = ⋅220V=30, 8V p Rc⋅I P⋅cosϕ [%¿ l
ΔU 1 Ωmm2 50m
admis 100 = ⋅100= ⋅100¿ΔU p ¿=2ρ⋅ ⋅IP⋅cosϕ⋅100=2 116A⋅0,8⋅100=22%>14%¿¿
[%¿ U U Sc⋅U 32 m 6mm ⋅220V
2
ΔU p
Deoarece sectiunea de 6mm 2 nu indeplineste criteriul caderii de tensiune in regim de pornire vom utiliza acest criteriu
pentru alegerea noii trepte de tensiune

[V ¿
[V ¿
ΔU p 30,8V l l 1 Ωmm 50m
ΔU p =Rc⋅I P⇒Rc= = =0,265Ω¿Rc=2ρ⋅ ⇒Sc=2ρ⋅ =2
adm
=11, 79mm2 ¿¿
adm
I p 116A Sc Rc 32 m 0,265Ω
Alegem urmatoarea treapta de sectiune standardizata Sc=16mm2

Nume Prenume……………………….. Data:…………….

CNP……………………………………

Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul h = 0,9 şi cos jn = 0,8 este
alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică trifazată, având lungimea L = 100 m şi
conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi r = 1/32 W mm2/m. Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului automat al
electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins
între (1,05 – 1,2) In.
 15000 W
Pn =√ 3⋅U n⋅I n⋅cos ϕ⋅η ⇒ I n = =31 , 7 A
√ 3⋅380 V⋅0,8⋅0,9
l 1 Ωmm 100 m
Rl =ρ⋅ = =0 ,125 Ω
S 32 m 25 mm2
[V]
ΔU =√ 3⋅Rl⋅I n⋅cos ϕ=√ 3⋅0 , 125 Ω⋅31 , 7 A⋅0,8=5 , 48 V
[V ]
[ %] ΔU 5 , 48 V
ΔU = ⋅100= ⋅100=1 , 44 %
Un 380 V
I max=1,2⋅I n =1,2⋅31, 7 A=38 A
41_2012 O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează un receptor cu
o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos j = 1) R = 20 W, situat la o distanţă de 192 m de tabloul de
siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră r = 1/32 W mm2/m Să se determine:a) tensiunea
la bornele receptorului;b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;c) energia
electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.

a) Rconductor linie monofazata=Rcond=2*r*L/s=2*(1/32)*192/6=2Ω

I=U/(Rcond+R)=220(2+20)=10 A; DU = Rcond*I=2*10=20 V;

Uborne receptor =Utablou-DU=220-20=200V

b) Wreceptor=Uborne*I*cos j *t=200*10*1*(30/60)=1000 Wh=1 kWh

c) DWdisipata in conductoare prin efect Joule-Lentz=Rcond*I2*t= 2*102*(30/60)=100 Wh= 0.1 kWh

42_2012 Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un reflector
aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară de 50 W. Tensiunea la plecarea circuitului din post
este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la reflector este de 10%. Să se determine:a)
consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funţionează 10 ore/zi;b) energia electrică pierdută
în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.

a) Uborne = U – DU = 230-23 = 207 VI = 207/50 = 4,14 AW reflector=Uborne*I*nzile_luna*t=207*4.14*30*10=257094

Wh=257,094 kWh

b) Wpierderi =DU*I*nzile_luna*t=23*4,14*30*10 = 28 566 Wh = 28,566 kWh

43_2012 O linie electrică aeriană monofazată dintr-o fermă alimentează la capătul ei lămpi incandescente la
tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de
200 m, iar secţiunea ei este de 16 mm2; r = 1/32 W mm2/m. Să se calculeze:a) procentul de pierdere de
tensiune pe linie;b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.

a) Plampi=Uborne lampi*I I=Wlampi/Uborne lampi=3300/220=15A Rconductor linie

monofazata=Rcond=2*r*L/s=2*(1/32)*200/16=0.78 W

DU = Rcond*I=0.78*15=11.7 V

b) Wlampi=Plampi*t=3300*(30/60)=1650Wh=1.65 kWh

44_2012 Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul opus este
racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să se calculeze:a)
rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).b) Consumul de energie
electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.

a) Uborne = Utablou – DU = 220-0.05*220=220-11=209V

I=Preceptor/Uborne= 3135/209=15A

Rconductor linie monofazata=Rcond=DU /I=11/15=0.73Ω

Rreceptor= Uborne/I=209/15=13.9 A

b) W=Preceptor*t=3135*(10/60)=522.5 Wh=0.5225 kWh

45_2012 Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează polizorul
are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice dacă prin acest circuit se
poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi
densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea electromotorului strungului. Se cunosc: puterea
electromotorului strungului: 7 kw, tensiunea de alimentare 380/220 V, cos j = 0,8, randamentul h = 0,9,
curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m, r = 1/34 W mm2/m, pierderea de tensiune la
pornirea electromotorului < 10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δN=6
A/mm2, în regim de pornire δp=20 A/mm2.

Pnominala motor=Pn=Putila la arborele masinii=h * Pelectrica absorbita=h*Pabs; Pabs=Pn/h= radical(3)* Un

*In*cosjnIn=Pn/(h*radical(3) * Un * cosjn)=7000/(0.9* radical(3)*380*0.8)=14.77A

Ipornire=6*In=6*1.77=88.62A In conformitate cu normativul I7/2000 anexa 6 rand 8 conductorul de Al de 2,5 mm ²

poate fi utilizat pentru realizarea circuitelor de forta trifazate din interiorul cladirilor -se verifica pierderile de tens.,
densit. de curent si se face calculul de incalzire:

a) Verificarea conductorului de alimentare din pdv al caderii maxim admisibile de tensiune si din pdv al incalzirii
maxime in regimul de functionare de durataa1) DU = radical(3)*In*r*(L/s)*cosjn= radical(3)*14.77
*(1/34)*(20/2,5)*0,8=5.4V

DU%=5.4*100/380=1.42 % < DUmax adm bransamente alimentate din reteaua stradala jt=5% conductorul

indeplineste cerinta de cadere de tensiune maxim admisibila

a2) In conformitate cu art 4.8 din I7/2002 Imax adm pentru 3 conductoare Al izolate cu PVC montate in tub =
15AIabsorbit motor =14.77A<Imax adm =15A pe cale de consecinta conductorul indeplineste cerinta de incalzire

maxim admisibila

b) Verificarea conductorului de alimentare din pdv al caderii maxim admisibile de tensiune si din pdv al densitatii de
curent maxim admisibile in regimul de pornire b1) Ipornire=6*In DUpornire = 6*DUregim de funct de
durata=6*5.4=32.4 V DUpornire %=6*1.42=8.52% < 10% (val maxim admisibila conform enunt problema)

conductorul indeplineste cerinta de cadere de tensiune maxim admisibila in regim de pornire a motorului

b2) In conformitate cu art 5.1.17 din I7/2002 densitatea maxim admisibila pentru conductoarele de aluminiu in
regimul de pornire al motoarelor este de 20 A/mm2densitate curent
pornite=Ipornire/s=6*14.77/2.5=35.448A/mm2>20A/mm2 conductorul nu indeplineste cerinta de sectiune maxim

amisibila in regim de pornire

o Pentru s=4mm2 avem densitatea de curent 22.155A/mm2>20A/mm2 nici aceasta sectiune nu indeplineste
cerinta de sectiune maxim amisibila in regim de pornireo Pentru s=6mm2 avem densitatea de curent
14.77A/mm2,20A/mm2 indeplineste cerinta de sectiune maxim amisibila in regim de pornire Se va impune

sectiunea minima de 6mm2 pentru conductorul de alimentare a strungului

46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate  = 1/34  mm2/m,
de lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un tablou de
la care pleacă circuite pentru:
 un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
 un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
 două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate);
 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%. Electromotoarele au randamentul  =
0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5
Inominal şi admit o pierdere de tensiune Δup = 10%. Să se determine secţiunea coloanei
(ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se
facă verificarea pentru:
 încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10 mm2, 105 A pentru
s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25 mm2 .;
 densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20 A/mm2;
 pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
 Pn =η∗P abs
Pn =η∗√ 3∗U n∗I n *cos ϕ
P
In = n
motor
η∗√ 3∗U n *cos ϕ
trifazat

Pn
In =
motor η∗U n *cos ϕ
monofazat

Inlocuind in formula de mai sus obtinem pentru cele trei motoare curentii in regim
nominal si in regim de pornire . Calculam si densitatile de curent aferente acestor doua regimuri
5000W
I n1 = =10. 56 A
0 . 9∗√ 3∗380V ∗0 .
4000 W
I n2 = =25 . 25 A
0 . 9∗220 V ∗0 .8
¿
I n3 =2000 W /0 . 9∗220 V ∗0 . 8=12 .63 A
I n4 =2000W /220V =9 . 09 A
I faza min al =I n1 + I n 2 + I n 4 =44 .9 A ¿
¿

¿
Caderea de tensiune se va calcula in ipoteza unei incarcari uniforme la nivelul
incarcarii fazei R care este cea mai incarcata faza pentru sectiunea initiala a coloanei. In
acest caz caderea de tensiune se calculeaza in doua ipoteze:
a) considerand un consum trifazat la incarcarea fazei R de 44.9 A in regim normal si de
188.14A in regimul de pormire
b) considerand un consum monofazat la incarcarea fazei R de 44.9 A in regim normal si
de 188.14A in regimul de pormire
Ipoteza a)
l
ΔU =√ 3∗r∗I *cos ϕ=ρ∗ ∗I *cosϕ
s
1∗20
ΔU n =√3∗ ∗44 .9∗0 . 8=3 .66 V
34∗10 ¿
ΔU n 3.66∗100
ΔU n [ %]= ∗100= =0 .96 %¿
Un 380
¿
se observa ca in ambele regimuri nominal si respectiv de pornire simultana caderea de tensiune
se incadreaza in valorile limita din enunt de 2% si respectiv de 10% Rezulta ca singurul motiv
al necesitatii amplificarii coloanei il constituie depasirea densitatii admisibile de curent in
regimul de pornire
Ipoteza b)
Verificam caderea de tensiune pe coloana si in ipoteza unui curent monofazat de 188.1A. In
acest caz vom utiliza relatia:

l
ΔU pornire=2∗ρ∗ ∗I
s
1∗20
ΔU pornire=2∗ ∗188 . 1=22 , 1V
34∗10 10 % ¿
ΔU pornire 22. 1∗100
ΔU pornire [% ]= ∗100= =10 .06 %
Un 220
¿
Rezulta o cadere de tensiune care se incadreaza in ipoteaza de caderea de tensiune
maxim admisa de 10%
Verificam caderea de tensiune pe coloana si in ipoteza unui curent monofazat de 44.9A
l
ΔU =2∗ρ∗ ∗I
s
1∗20
ΔU =2∗ ∗44 . 91=5 . 27 V ¿
34∗10
ΔU pornire 5 . 28∗100
ΔU [% ]= ∗100= =2 . 4 % ¿2%
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 2.4% care nu se incadreaza si in aceasta ipoteaz in
caderea de tensiune maxim admisa de 2%
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220 (1X220V), ştind că acestea
absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este  = 0,95, factorul de
putere (în regim normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ΔU
=3% şi că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a electromotoarelor este
ΔUp =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
 încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A
pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
 densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20
A/mm2;
 pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.

48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou

secundar de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal I n.
Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor maximum
10%; conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7(se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât
şi la pornire) şi  = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent, pentru conductoare de
Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim de
pornire δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers
simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei. Se va face
verificarea la densitate de curent în regim de pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza
R, cate 10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în
acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în considerare curentul total din faza
R,unde este racordat electromotorul monofazat.
 Pn =η∗P abs
Pn =η∗√ 3∗U n∗I n *cos ϕ
Pn
In =
motor
η∗√ 3∗U n *cos ϕ
trifazat

Pn
In =
motor η∗U n *cos ϕ
monofazat

Inlocuind in formula de mai sus obtinem pentru cele doua motoare curentii in regim
nominal si in regim e pornire . Calculam si densitatile de curent aferente acestor doua
regimuri
4000W
I n1= =9.6 A
0. 9∗√3∗380V∗0. 7
2000W
I n2= =14. 42≃14. 4 A
0. 9∗220V∗0.7
I pornire 144A
I faza minal=In1+In2=24A⟨30A ¿ I pornire=6∗I faza minal=6∗24=144A ¿δ pornire= = =24A/mmp⟩20A/mmp
¿ ¿
s 6mmp
Se observa ca in regim de pornire se depaseste densitatea de curent admisa de
20A/mmp. In regim normal ne incadram in curentul maxim admisibil al coloanei
Este necesara redimensionarea coloanei functie de densitatea de curent admisa in regim de
prormire a motoarelor:
I pornire 144 A
s= = =7 .2[ mm 2 ]
δ admisibil pornire
20 A /mmp
s re dim ensionat =10 [mm 2 ]
Caderea de tensiune se va calcula in ipoteza unei incarcari uniforme la nivelul
incarcarii fazei R care este cea mai incarcata faza pentru sectiunea initiala a coloanei. In
acest caz caderea de tensiune se calculeaza cu relatia:
Calculam in doua ipoteze:
a) considerand un consum trifazat la incarcarea fazei R de 24 A in regim normal si de
144A in regimul de pormire
b) considerand un consum monofazat la incarcarea fazei R de 24 A in regim normal si de
144A in regimul de pormire
Ipoteza a)
 l
ΔU =√ 3∗r∗I *cos ϕ=ρ∗ ∗I *cosϕ
s
1∗30
ΔU n =√3∗ ∗24∗0. 7=3 , 42V
34∗6 ¿
ΔU n 3 , 42∗100
ΔU n [ %]= ∗100= =0 . 9 %¿
Un 380
¿
se observa ca in ambele regimuri nominal si respectiv de pornire simultana caderea de tensiune
se incadreaza in valorile limita din enunt de 2% si respectiv de 10% Rezulta ca singurul motiv
al necesitatii amplificarii coloanei il constituie depasirea densitatii admisibile de curent in
regimul de pornire
Ipoteza b)
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat
de 144A
In acest caz vom utiliza relatia:
l
ΔU pornire =2∗ρ∗ ∗I *cos ϕ
s
1∗25
ΔU pornire =2∗ ∗144∗0. 7=14 . 8≃15 V
34∗10
ΔU pornire 15∗100
ΔU pornire [% ]= ∗100= =6 . 8 %<10 %
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 7% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in caderea
de tensiune maxim admisa de 10%
Verificam caderea de tensiune pe coloana redimensionata si in ipoteza unui curent monofazat
de 24A
l
ΔU pornire =2∗ρ∗ ∗I *cos ϕ
s
1∗25
ΔU pornire =2∗ ∗24∗0 .7=2 , 46≃2,5V
34∗10
ΔU pornire 2,5∗100
ΔU pornire [% ]= ∗100= =1,1 %<2 %
Un 220
Rezulta o cadere de tensiune de cca 1,1% care se incadreaza si in aceasta ipoteaz in
caderea de tensiune maxim admisa de 2%.
 49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care
sunt racordate:
 un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat având
puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 şi Ipornire = 6 Inominal ;
 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu lungimi de
câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ= 1/32  mm2/m. Să
se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru coloană, considerându-se
pierderile de tensiune:
 pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în regim de
pornire a electromotorului;
 pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
 pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A pentru s
= 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru circuitele trifazate se
consideră: 16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Pn =η∗P abs
Pn =η∗√ 3∗U n∗I n *cos ϕ
Pn
In =
η∗√ 3∗U n *cos ϕ
motor trifazat

Pn
In =
η∗U n *cos ϕ
motor monofazat

10000
I n1 = =18 , 78 A
0 . 9∗√ 3∗380∗0. 9
1700
I n2 = =7 ,72[ A ]
220
I faza min al =I n1 + I n 2 =26 ,5 [ A ]
¿

I pornire =6∗I faza min al + I n 2 =6∗18 ,78+7 ,72=120 , 4 A

col ¿

I pornire
δ pornire =
s
I pmot I pmot 6∗18 ,78
δ pmot .= ⇒ S circ. mot = = =5 , 63 mm2
S circ . mot δ pmot . 20
S circuit . mot =6 mm2
Verific caderea de tensiune pe circuitul electromotorului in ipoteza curentului momofazat
 l
ΔU pornire =2∗ρ∗ ∗I *cos ϕ
s
1∗30
ΔU pornire =2∗ ∗18 , 78∗0. 9=5 ,28 [V ]
32∗6
ΔU pornire 5 ,28∗100
ΔU pornire [% ]= ∗100= =2,4 %<8 %
Un 220
Verific caderea de tensiune pe circuitul electromotorului in ipoteza curentului trifazat
l
ΔU n =√3∗r∗I *cos ϕ=ρ∗ ∗I *cos ϕ
s
1∗30
ΔU n =√3∗ ∗18 ,78∗0 .9=4,7[ V ]
32∗6 ¿
ΔU n 4,7∗100
ΔU n [ %]= ∗100= =1, 23 %¿
Un 380
¿
Pentru circuitele lampilor calculez sectiunea conductorului
ΔU ΔU [ % ]∗U n 2∗220
ΔU [% ]= ∗100 ⇒ ΔU = = =4,4 [V ]
Un 100 100
l 2∗ρ∗l∗I 1 2∗35∗7 , 72
ΔU =2∗ρ∗ ∗I ⇒ Slampa = = ∗ =3 ,84 [ mm2 ]
Slampa ΔU 32 4,4
Alegem
2
S lampa=4 mm
Pentru coloana
Ip Ip 120 , 4
δ coloana = ⇒ S coloana= = =6,2 mmp
Scoloana δ coloana . 20
Alegem
S coloana =10 mm 2
Se verifica caderea de tensiune pe coloana aleasa
l
ΔU =√ 3∗r∗I *cos ϕ=ρ∗ ∗I *cos ϕ
s
1∗25
ΔU n =√3∗ ∗26 ,5=3 ,58 [V ]
32∗10 ¿
ΔU n 3 ,58∗100
ΔU n [ % ]= ∗100= =0 , 94 % ¿
Un 380
¿
50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru,
montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V, cos
 = 0,7;  = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%. Electromotorul
absoarbe la pornire un curent egal cu 6 I n. Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la
plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor pentru trei conductoare de cupru cu
secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea maximă de durată este 42 A, iar densitatea
admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică
de 35 A/mm2.
Δ Up [ % ] 12 %
ΔU [ V ] max_ adm pornire = U n= 380 V =0 . 12∗380 V =45 .6 V
100 100
Δ Uin [ % ]
3%
ΔU [ % ] max_ adm motor = sarc
U n= 380V =0 . 03∗380 V =11 . 4 V
in sarcina
100 100
Pn =η∗P abs
Pn =η∗√ 3∗Un∗In *cos ϕ
Pn
In =
η∗√ 3∗U n *cos ϕ
motor trifazat

Pn 20000W
I nmotor = = =48 .2 A> 42 A
trifazat
η∗√ 3∗U n *cos ϕ 0 .9∗√ 3∗380V ∗0 . 7
I nmotor > I max _adm _rg_durata
trifazat

Observam ca prima cerinta testata nu este indeplinita. Trecem mai departe si verificam si
densitatea de curent in regimul de pornire
I pornire =6∗I n=6∗48 .2=289. 2 A
I 289 . 2 A
δ pornire= pornire = =48 . 2 A /mm 2
>35 A/mm 2
s 6 mm 2
δ pornire>δ max adm pornire

Determinam sectiunea din conditia de respectare a densitatii maxime admise de

curent in regimul de pornire:
I pornire 289. 2 A
s pornire = = =8 .26 mm2
δ pornire 35 A /mm 2

Alegem sectiunea imediat superioara de 10 mm2

2
s pornire=10 mm
Din tabele ar trebui sa verificam si respectarea conditiei referitoare la incarcarea coloanei
in regimul de durata:
Inmotor trifazat
> Imax _adm _rg_durata
Neavand date in problema pt aceasta verificare trecem mai departe!
Calculul caderilor de tensiune evident utilizand noua sectiune pentru coloana 10 mmp
 l
ΔU =√ 3∗r∗I *cos ϕ=√ 3∗ρ∗ ∗I *cos ϕ
s
1∗50
ΔU n =√3∗ ∗48 . 2∗0 . 7= √3∗2. 959 V =5 ,12 V <11. 4 V
57∗10
ΔU n < ΔU max_ adm rg sarcina

ΔU pornire=6∗ΔU n =5 ,12 V ∗6=30 ,7 V <45. 5 V

ΔU pornire< ΔU max_ adm rg pornire

51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în
triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit
cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3
Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă
inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.
Determinarea puterii active absorbite de circuit :
Pcircuit = P R + PS + PT
Z =√ R 2 + X 2
R
cos ϕ=
Z
√
Z R= R 2+ X
R R2
= √3 2 +4 2 =√ 9+16=√25=5 Ω
RR 3
cos ϕ R = = =0 . 6 Ω
ZR 5
Z S = R 2 + X 2= √ 6 2 +8 2= √ 36+64= √ 100=10Ω ,
√ S S
RS 6
cos ϕ S = = =0. 6 Ω
Z S 10
ZT = R √ T
2+ X
T
2= √8 2 +62 =√ 64+ 36= √100=10Ω
RT 8
cos ϕT = = =0 . 8 Ω
ZT 10

2
U linie 2202
PR =U linie∗I R *cos ϕ R = *cos ϕ R = ∗0. 6=5808 W
ZR 5
2
U linie 2202
PS =U linie∗I S *cos ϕ S = *cos ϕ S = ∗0 . 6=2904 W
ZS 10
2
U linie 2202
PT =U linie∗I T *cos ϕ T = *cos ϕ T = ∗0 . 8=3872 W
ZT 10
Pcircuit =P R +PS +PT =5808+2904+3872=12584 W=12 .584 kW ≃12. 6 kW
Determinarea puterii reactive absorbite de circuit :

Q circuit = QR +Q S +Q T
Z =√ R 2 + X 2
X
sin ϕ=
Z
√
Z R= R 2+ X
R R2
= √3 2 +4 2 =√ 9+16=√25=5 Ω
XR 4
sin ϕ R = = =0 . 8Ω
ZR 5
Z S = R 2 + X 2= √ 6 2 +8 2= √ 36+64= √ 100=10Ω ,
√ S S
XS 8
sin ϕ S = = =0 . 8 Ω
Z S 10
ZT = R√ T
2+ X
T
2= √8 2 +62 =√ 64+ 36= √100=10Ω
XT 6
sin ϕ T = = =0 . 6 Ω
Z T 10

2
U linie 2202
QR =U linie∗I R *sin ϕ R = *sin ϕ R = ∗0 . 8=7744 VAr
ZR 5
2
U linie 2202
QS =U linie∗I S *sin ϕ S = *sin ϕ S = ∗0. 8=3872VAr
ZS 10
2
U linie 2202
QT =U linie∗I T *sin ϕT = *sin ϕ T = ∗0 . 6=2904 VAr
ZT 10
Qcircuit =QR +Q S +QT =7744+3872+2904=14520 W≃14 .52 kW ≃14 .5 kVAr Determin
area puterii aparente absorbite de circuit :
S circuit =S R + S S + S T
S R = P 2 +Q 2 =√ 58082 +7744 2=9680VA
√ R R
S S = √ P 2 +Q 2 =√ 2904 2 +38722 =4840VA
S S
S T = √ P 2 +Q 2 =√ 38722 +29042 =4840VA
T T
S circuit =S R + S S + S T =9680+ 4840+4840=19360 VA≃19 . 4 kVA
52. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru având  = 0,017
 mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din figură.
s1 = 50 mm2 s2 = 35 mm2 s3 = 25 mm2
x01 = 0,31  /km x02 = 0,345  /km x03 = 0,33  /km
1 2 3 A O
● ● ●
3oo m 2oo m 15o m

S1 = 40 + j10 kVA S2 = 30+ j0 kVA S3 = 20 + j15 kVA

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este de 10%.
Aplicam relatia :
3
∑1 ( RiPi + XiQi )
ΔU =
Un
l1 300 m
R1 =ρ∗ =0 ,017 Ω mm 2 /m∗ =0 .102 Ω
s1 50 mm 2
l 200 m
R2 =ρ∗ 2 =0 , 017Ω mm 2 /m∗ =0 , 097 Ω
s2 35 mm 2
l3 150 m
R3 =ρ∗ =0 , 017 Ω mm 2 /m∗ =0 ,102 Ω
s3 25 mm2
Similar vom proceda pentru calculul reactantelor pe tronsoanele de retea:
X 1 =x 1∗l 1 =0 , 31Ω/km∗0,3 km=0 , 093Ω
X 2 =x 2∗l2=0 ,345 Ω/km∗0,2 km=0 , 069Ω
X 3 =x 3∗l3 =0 , 33Ω/km∗0 , 15 km=0 , 0495
Voi recapitula intr-un tabel rezultatele pe care le vom folosi in continuare
Tronson 0_1 1_2 2_3
Ri 0,102Ω 0,097 Ω 0,102 Ω
Xi 0.093Ω 0,069 Ω 0,0495 Ω
Pi 90kW 50 kW 20 kW
Qi 25 kVAr 15 kVAr 15 kVAr
Calculam caderea de tensiune
3
∑1 ( RiPi+XiQi ) (0 , 102Ω∗70 kW +0 , 093 Ω∗25 kVAr )
ΔU = = +
Un 0,4 kV
(0 ,097 Ω∗50 kW +0 ,069∗15 kVAr ) (0 ,102 Ω∗20 kW +0 , 0495 Ω∗15 kVAR )
+ + =
0,4 kV 0,4 kV
7 , 14+2 , 325+4 ,85+1, 035+2 , 04+0 ,7425 18 ,13
¿ V= V =45 , 5125 V
0,4 0,4
Exprimam caderea de tensiune in procente:
 [ %¿ ΔU [V ] 45 , 5125 V
ΔU = ∗100= ∗100=11 ,3 %>10 %¿
U 400
Dupa cum se observa din relatia de mai sus circulatia de putere prin linia analizata determina o
cadere de tensiune de 11,3 care nu se incadreaza in limita maxima admisibila de 10%

53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror tensiuni
sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile porţiunilor
de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm 2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt
indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi pentru
regimul de avarie al reţelei.
Se neglijează pierderile de putere pe linii.
În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea a cărei
ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un punct oarecare al reţelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consideră r0=0,91 /km şi x0=0,353 /km iar pentru cel cu
s=16 mm2 r0=1,96 /km şi x0=0,377/km.

100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ = 0,9

3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2

A O
● OB
1,5 km 16 mm2 1,5 km 16 mm2

d 40 kW 80 kW e 40 kW
cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8

Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:

P=S cos ϕ
Q=S sin ϕ
Q sin ϕ
= =tg ϕ
P cosϕ
Q=P∗tg ϕ
Q
P cos
tgφ [kVAr
[kW] φ
]
100 0,8 0,754 75,4
80 0,9 0,488 39,04
40 0,7 1 40
Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in
tabelul alaturat :
s r0 x0
Tronso l R X
[mmp [Ω/km [Ω/km
n [km] [Ω] [Ω]
] ] ]
Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706
bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412
0,565
ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 5
0,565
ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 5

Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand.
Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre
puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela
fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2 
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a
Pentru celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW
Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140
Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW

Aportul la
Distanta de la nodul consumul
Total
analizat la nodului
Nodul putere
sursei sursei
in nod sursa A sursa B
A B
[km] [km]
[kW] [kW]
a 140 3 9 105,00 35,00
b 80 5 7 46,70 33,30
c 120 8 4 40,00 80,00
Total 191,70 148,30
Rezulta din analiza efectuata ca nodul B este alimentat din ambele surse.Vom face o analiza
similara si pentru circulatia de putere reactiva :
Tot Distanta de la nodul Aportul la consumul
al analizat la nodului
No
pute
dul sursa A sursa B sursei A sursei B
re in
[km] [km] [kVAr] [kVAr]
nod
115,
a 3 9 86,55 28,85
4
60,3
b 5 7 32,90 27,42
2
c 69,2 8 4 23,07 46,13
Total 142,52 102,40
Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse
Calculam aportul celor doua surse la puterea nodului b :
PAb= 191,7-140=51,7 kW PBb= 148,3-120=28.3 kW
QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr
Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B.
Aceste tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de
la sursa la fiecare nod b
 Fig.4
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia 
3
∑1 ( RiPi+XiQi )2, 73∗100+1 ,059∗75 , 4
ΔU Ab= = +
Un 6
2 ,73∗40+1 ,059∗40 (2 , 73+1, 82 )∗51 ,7 +(1 , 059+0 , 706)∗27 , 12
+ + =
6 6
351 ,7896 151, 56 283 ,6188 786 , 9684
¿ + + = ≃131 ,16 V
6 6 6 6
Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :
3
∑1 (RiPi+ XiQi) 3 , 64∗80+1 , 412∗39 , 04
ΔU Bb = = +
Un 6
3 , 64∗40+1 , 412∗30 ,16 (3 , 64+2, 73 )∗28 , 3+(1 , 412+1 , 059)∗33 ,2
+ + =
6 6
346 , 32448 188 , 18592 262, 3082 796 ,8186
¿ + + = ≃132 .8 V
6 6 6 6
Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.
Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul « ab » In acest caz tronsonul Bb in
lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12
kVA ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca
indisponibilizam tronsonul bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs
suplimentar de o putere mai mica S=28,3+j33,2 kVA
Vom utiliza datele din figura 5

Fig.5
Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea
din exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de
puterea S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relatia :
(3 , 64+ 2, 73 )∗51 ,7 +(1 , 412+1 ,059 )∗27 ,12 396 , 86
ΔU Bb =132, 8+ =132 , 8+ =198. 86 V
6 6
54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având  =
0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile menţionate în
figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.
0,15 A/m
80 m
f

16 mm2
50 m

A 50 mm2 mmmm2 25 mm2 mm2

aA bA d

e
100 m 100 m
e

75 m 50 m
A

30A AAA A
20A AA 16 mm2 15A A A
80 m m 10A A A

cA 25A A A A

Calculam caderea de tensiune in nodul e.

ΔU [ V ]=√ 3∗∑ Ri∗Ii
ΔU Ae =ΔU Aa +ΔU ab+ ΔU bd +ΔU de =ΔU Ab +ΔU bd +ΔU de
ΔU Aa=√ 3∗R Aa∗( I a +I b +I c +I fg +I d +I e )
ΔU ab=√ 3∗R ab∗( I b +I c +I fg +I d +I e )
ΔU Ab= ΔU Aa + ΔU ab
ΔU bd= √3∗Rbd∗( I d +I e )
ΔU de =√3∗R de∗I e
ΔU be =ΔU bd +ΔU de
 l 75 m
R Aa =ρ∗ Aa =0 , 017 Ω mmp /m =0 .0255 Ω
s Aa 50 mmp
l ab 100 m
Rab =ρ∗ =0 , 017 Ω mmp /m =0 .034 Ω
s aa 50 mmp
l bd 100 m
Rbd =ρ∗ =0 , 017Ω mmp/m =0 ,068 Ω
s bd 25 mmp
l de 50 m
Rde =ρ∗ =0 , 017 Ω mmp /m =0 , 034 Ω
s de 25 mmp
ΔU Aa= √ 3∗R Aa∗( I a + I b + I c + I fg + I d + I e )=√ 3∗0 .0255 Ω∗(20 A+30 A+
+25 A +80 m∗0 ,15 A/m+15 A +10 A )=√ 3∗0 . 0255 Ω∗112 A≃4 , 95 V
ΔU ab= √3∗Rab∗( I b + I c + I fg + I d + I e )=√ 3∗0. 034∗92 A≃5 , 42V
ΔU Ab= ΔU Aa + ΔU ab =4 ,95+ 5 , 42=10 , 37 V
ΔU bd= √ 3∗Rbd∗( I d + I e )= √ 3∗0 , 068∗(15+10 )≃2 , 94 V
ΔU de =√ 3∗R de∗I e =√ 3∗0 , 034∗10≃0 ,59 V
ΔU be =ΔU bd +ΔU de =2 ,94 +0 , 59=3 , 53 V
ΔU Ae =ΔU ab + ΔU be=10 , 37 V +3 , 53 V =13 , 9 V
ΔU [V ]
Ae 13 , 9 V
ΔU [% ]= = ∗100=3 , 47 %
Ae U 400V
Calculam caderea de tensiune in nodul c :
ΔU Ac =ΔU Ab +ΔU bc =ΔU Ab + √ 3∗R bc∗I c
l bc 80 m
Rbc =ρ∗ =0 , 017 Ω mmp/m =0 , 085Ω
s bc 16 mmp
ΔU bc =√3∗Rbc∗I c =√ 3∗0 , 085 Ω∗25 A=3 , 68 V
ΔU Ac =ΔU Ab +ΔU bc =10 ,37 V +3 ,68 V =14 , 05V
ΔU [ V ]
Ac 14 ,05 V
ΔU [% ]= = ∗100=3 ,51 %
Ae U 400V
Calculam caderea de tensiune in punctul g
 ΔU Ag= ΔU Ab + ΔU bf + ΔU fg
(1+80)∗80
ΔU fg =√ 3∗r∗i∗(1+2+.. .+80 )=√ 3∗r∗i∗ =√ 3∗r∗i∗3240
2
l 1m
r= ρ =0 , 017 Ω mmp/m =0 , 001Ω
s 16 mmp
i=0 . 15 A
ΔU fg =√ 3∗r∗i∗3240=√ 3∗0 ,001∗0 , 15∗3240=0 , 84 V
l
ΔU bf = √ 3∗Rbf ∗80 m∗0 , 15 A /m=√ 3∗ρ∗ bf ∗12 A=
sbf
50 m
¿ √ 3∗0 , 017 Ω. mmp/m∗ ∗12 A=1. 1V
16 mmp
ΔU Ag= ΔU Ab + ΔU bf + ΔU fg=10 ,37+1,1+0 ,84=12 , 31V
ΔU [ V ]
Ac 12 , 3V
ΔU [% ]= = ∗100=3 , 075 %≃3,1%
Ae U 400V

55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm 2, cu diametrul
19,2 mm şi  = 1/34  mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din figură (cu
distanţele în mm).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice
a
x0 = 0,145 lg 0,779b Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice
7 ,57368
a
lg
b0 = b 10-6 S/km
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se calculeze
parametrii acestora. Se neglijează conductanţa liniei.

56. 1. Să se determine parametrii electrici ( RT, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu două

înfăşurări de 31,5 MVA 115 ± 2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în gol
de 40 kW, usc[%]=9% şi i0[%]=1,2%. Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe
plotul maxim al înfăşurării primare.
2.Să se reprezinte schema electrică achivalentă, în Γ, a transformatorului de la punctul 1.
Calculam tensiunea primara pe plotul maxim :
U=U n∗(1+5 %)=U n (1+0 , 05)=U n∗1 , 05=115∗1 ,05=120 , 75[ kV ]
Calculam rezistenta echivalenta :
U2 (120 , 75∗103 )2 V 2
RT =PCu ∗ 2
=105∗103 W ∗ =1 , 47 Ω
S n ( 31 ,5∗106 )2 V 2 A 2
Calculam reactanta echivalenta :
u sc 3 2
U 2 0 ,09∗(120 , 75∗10 V )
X T ≈Z T = = ∗ =41 , 66 Ω
100 Sn 31 ,5∗106 VA
 Calculam conductanta echivalenta :
ΔP FE 40∗103 W
GT = 2 = 3 2
=2 ,74∗10−6 S
U (120 ,75∗10 V )
Calculam susceptanta echivalenta:
i0 Sn 0 ,012∗31 ,5∗106 VA
B T ≈Y T = ∗ = =25 , 92∗10−6 S
100 U 2 3
(120. 75∗10 V )2

57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu două

transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având fiecare:
ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea
secundară şi schema electrică echivalentă (în Γ ) a postului de
transformare.
Calculam rezistenta echivalenta  pentru un transformator:
3 2 2
U2 U2 ( 0,4∗10 ) V 18∗16
RT = ΔPCu∗ 2
=ΔP sc∗ 2
=18∗10 3 W∗ =
3 2 2 2 256
∗10−3 Ω=1 , 125∗10−3 Ω
S n
S n (1600∗10 ) V A
Calcula
m reactanta echivalenta pentru un transformator:
u sc 3 2
U 2 0 , 06∗( 0,4∗10 V ) 0 . 06∗0 .16∗106 6∗1600
XT = ∗
= = = =6∗10−3 Ω
100 Sn 1600∗10 VA 3
1600∗10 3
1600∗10 3

Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator:

ΔP ΔP0 2,6∗103 W 2,6 260
GT = FE 2
= 2
= 3 2
= 3
= 3
=16 , 25∗10−3 S
U U (0,4∗10 V ) 0 ,16∗10 16∗10
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator:
i0 Sn 0 , 017∗1600∗103 VA 17∗1600
BT= ∗ = = =170∗10−3 S
100 U 2
(400 V )2
16∗10 4

La punerea in paralel a celor doua transformatoare inpedanta se va injumatati iar admitanta

se va dubla :
58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de
transformare se produce un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei bobine de reactanţă
care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel mult 100 MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale cablului sunt
indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere infinită şi se
neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.
k (3)
3x240 mm2 Cu – 5 km

ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km

10 kV
10,5 kV

U 10.5
I sc    5.8[ kA]
Zlinie 0.5528
U2 min U 2 10.52
S sc   Z sc    1.1025[]
Z sc S sc 100
bobina de reactanta apare in paralel cu linia in scurtcircuit.
1 1 1 min Z sc min * Zlinie
   Z bobina   0.22[]
Z sc min Z linie Z bobina min Z linie  Z sc min