Universitatea Petrol-Gaze Ploieti

Facultatea de Inginerie Mecanic si Electric specializarea

Electromecanic

PROIECT
CONVERTOARE STATICE

ndrumtor: Conf.dr.ing. Ianache C.

Student: Dima Alexandru Vldu

grupa 1525 Electromecanic

2014
0

PROIECT REDRESOR
S se proiecteze un redresor pentru alimentarea unei substaii de
tractiune urban.
Considerm urmtoarele date iniiale de proiectare:
Idn =675 A
Udn=750 V
Coeficienii de suprasarcin:
Ks1=150% (timp de 2h)
Ks2=200% (timp de 1 minut)
Parametrii transformatorului ce alimenteaz redresorul sunt:
a) curentul de mers n gol:
i0=1,6%;
b) pierderi n cupru:
pcu=1,9%;
c) pierderi n fier:
pFe=1,2%;
d) tensiunea de scurtcircuit:
Usc=6%;
e) tensiunea de linie primara:
U1l=20 kV;
f) conexiunea transformatorului:
Dy5
-temperatura maxim admisibil a mediului ambiant:
TA=40 oC.
-schema redresorului va fi n punte trifazat necomandabil.

Continutul proiectului:
1. Fia conexiunii la un unghi de comutaie: =0
2. Calculul blocului redresor
3. Calculul proteciei la scurtcircuit
4. Calculul proteciei la supratensiune
5. Schema electric a redresorului

1. Fisa conexiunii la un unghi de comutatie

=0

a) Din doua sau mai multe diode care au catodul comun conduce la un moment dat dioda
care are anodul cel mai pozitiv.
b) Din doua sau mai multe diode care au anodul comun conduce la un moment dat dioda
care are catodul cel mai negativ.
Ud=Uao-Ubo
L R

i d=ct .

^ S= 6 U S .
invers 3 U
D2 conduce Ud1=Us1-Us2
^ d = 6 U s
U
=

2
3

durata de conductie a unui ventil

2.Calculul blocului redresor

Alegerea diodei de putere
Alegerea diodei se face determinnd curentul nominal i tensiunea invers
repetitiva maxim. Analiznd graficul de variaie n timp a impedanei termice tranzitorii
pentru diodele de putere se poate contacta c dupa trecerea a aproximativ 10 secunde
regimul termic tranzitorii a luat sfrit.

Aceasta nseamn c la prima treapt de suprasarcin regimul termic al diodei este

deja stabilizat.Din acest motiv dioda de putere va fii dimensionat pentru regimul termic
corespunztor primei trepte de suprasarcin urmnd ca dioda astfel aleas s fie verificat
din punct de vedere termic pentru a 2-a treapt de suprasarcin.
Pentru a uura calculele de alegere a diodei de putere firmele conbstructoare dau
n catalof dependena dintre pierderile de putere i curentul mediu maxim admisibil ce
poate trece prin diod entru diverse forme de variaii n timp a curentului.

Curentul nominal al unei diode de putere reprezint valoarea medie maxim a

curentului sinusoidal semialternan la 50 Hz ce poate trece timp nelimitat prin diod n
condiiile de rcire date.
Din acest grfic rezult ca pentru alegerea diodei de putere i anume a curentului
su nominal trebuie mai nti s se determine valoarea medie i efectiv a curentului prin
diod, s se aleag dioda si radiatorul i s se fac modificarea diodei alese la prima i a
2-a treapt de suprasarcin.
Valoarea medie a curentului la prima treapt de suprasarcin se determina innd
cont de existena sau neexistena ventilelor conectate in paralel.Dac nu sunt conectate
diode n paralel valoarea medie
I'FAV=

K s 1I dn
3
Dac sunt conectate diode n paralel valoarea medie va fii:

I'FAV=

K s 1I dn
n p30.8

n p = numrul ventilelor conectate n paralel = 2

0.8 este coeficientul care ine cont de neuniformitatea caracteristicilor statice a

diodelor motiv pentru care la cuplarea n paralel a acestora ele se vor ncerca la maxim
80% din curentul nominal.
Il > I N
4

Dup ce am ales dioda din catalog extragem datele principale ale acesteia:
Se alege dioda D400
Valori caracteristice:
VRRM = 1200 2600 V
IFRMSM = 900 A (curentul direct eficace)
IFAVM = 400 A (curentul direct mediu)
IFSM = 7,75 kA (curentul direct de suprasarcina accidentala)
I2 t = 300 kA2s (integrala de curent)
VFM = 2.3 V (tensiunea directa maxima)
VTO = 1.2 V (tensiunea de prag)
rT = 0.89 m (rezistenta dinamica)
vF = VTO+rT*iF
IRM = 80 mA (curentul invers maxim)
RthJ-C=0,06 (rezistenta termica jonctiune-capsula)
RthC-K=0,08 (rezistenta termica capsula-radiator)
Tvj=40...150 oC
Tvjmax=150oC
Alegerea radiatorului
Din catalog graficul ce se refer la echivalarea pierderilor de putere n diod
recomand i valoarea maxim a sumei dintre rezistena termic dintre capsula
radiatorului i mediul ambiant i rezistena termic suplimentar r( ) pentru o
anume valoare a temperaturii mediului ambiant TA.
Valoarea lui r( ) se extrage din catalog:

Deducem valoarea maxim a retistenei termice a radiatorului

RthCA 0,22- r( ) (de exemplu)
Din catalogul de radiatoare se alege un radiator care ndeplinete aceast condiie
i care s corespund cu tipul de capsul al diodei.
Avnd dioda i radiatorul se poate face verificarea din punct de vedere termic a
diodei att la prima ct i la a 2-a treapt de suprasarcin.n aceast faz a proiectrii se
pot determina pierderile n diod att la prima treapt ct i a 2-a treapt de suprasarcin
astfel:- se determin valorile medii i efective ale curentului prin diod la prima i a 2-a
treapt de suprasarcin.
'
I FAV

'
I FRMS

''
I FAV

k S 1 I dn
1,5 675

210.9375 A
n p 3 0,8 2 3 0,8

k S1 I dn
n p 3 0,8

1,5 675
2 3 0,8

365.36 A

k S 2 I dn
2 675

281.25 A
n p 3 0,8
4,8

''
I FRMS

k S1 I dn
n p 3 0,8

2 675
487.15 A
2,77

Cunoscnd aceste valori precum i datele de catalog extrase se determin

pierderile n diod la prima i a 2+a treapt de suprasarcin.
(I)

PFAV=VTO*IFAV+rT*I2FRMS=1.2*210.9375 + 0.00089*365.362 = 371.929 W

(II) PFAV=VTO*IFAV+rT*I2FRMS= 1.2* 281.25 + 0.00089*487.15 2= 548.71 W

Calcului terminc:
Dup determinarea n diod la prima i a 2-a treapt de suprasarcin se determin
temperatura jonciunii cu urmtoarele relaii:
(I)

Tj=TA+PFAV(RthJ-A+ r( ))<Tvj max

Tj=40+ 371.929*0.149= 95.417 oC

< 150 oC

RthJ-A= RthJ-C + RthC-K +RthK-A+ r( ) = 0.06 +0.008 +0.073+0.008= 0.149

(II)

Tj''=TA+ PFAV* RthJ-A+( PFAV- PFAV) Zth J-A < Tvj max
Tj''= 40+371.929*0.149+(548.710-371.929)*0.094= 112.034 oC

< 150 oC

Zth J-A= Zth J-A +Zth C-A+ r( ) =0.029+0.008+0.057=0.094 oC/W

Zth J-C -impedana termic a jociunii i capsul = 0.06 oC/W
6

ZthC-A=0.029 oC/W
Dac a fost ndeplinit condiia se consider c dioda a fost bine aleas, dac nu se
alege o diod cu In > cel al diodei alese iniial.

Calculul de alegere a tensiunii inverse pe ventil

Din fia conexiunii se constat c valoarea de vrf a tensiunii inverse pe ventil:

U inv max 6U s
U

In aceasta faza a proectarii nu se cunoaste valoare efectiva s a tensiunii pe faza secundara a

transformatorului. Pentru obtinerea ei este necesara determinarea tensiunii ideale de mers in gol a
__

redresorului U d 0 care pentru puntea trifazata are expresia:

__

U d 0 6 U s

sin

unde: p-numarul de pulsuri ale tensiunii redresate intr-o perioada a tensiunii de alimentare
p=6
Pentru determinarea tensiunii ideale de mers in gol pornim de la tensiunea de redresare
__

U dn , ea se obtine prin scaderea din tensiunea ideala de mers in gol a caderilor de tensiune
reactive si rezistive.
__

__

__

__

U d 0 U d 0 U U
__

unde: U - caderea de tensiune reactiva

__

U r - caderea de tensiune rezistiva

Caderea de tensiune reactiva pentru conexiunea in punte are formula:
__

1
1 __
U sc [%]
U d 0
2
100
Pentru determinarea caderii de tensiune rezistive se poate ca pe dioda caderea de tensiune

__

U drt 1,5V
Cum la un moment dat sunt in conductie cate 2 diode, cate una pentru fiecare grup de
comutatie caderea de tensiune va fi:
7

__

U drt 3V
Caderea de tensiune pe infasurarile transformatorului are expresia:

U tr

PCu S ps PCu [%]

I dn
I dn
S

unde: ps - reprezinta puterea de proiect a transformatorului pe partea de curent continuu, putere

ce in cazul conexiunii in punte este:
__

S ps 1,05P 1,05 U d 0 I dn
__

1,05 U d 0 I dn PCu [%]

U tr
I dn 100
__

1,05 U d 0 PCu [%]

U tr
100

Se poate aproxima caderea de tensiune rezistiva cu:

__

Ur 3

1,05 __
U d 0 PCu [%]
100

Inlocuim valorile obtinute pentru caderea de tensiune reactiva si rezistiva in expresia

tensiunii redresate nominale si obtinem:
__

__

U dn U d 0

1
1,05 __
U sc [%] 3
U d 0 PCu [%]
200
100
__

Am obtinut o ecuatie avand necunoscute U d 0

__
__
1
1,05

U dn 3 U d 0 1
U sc [%]
PCu [%]
200
100

__

U d0

__

U dn 3

1
1,05
1
U sc [%]
PCu [%]
200
100
__

U d0
Us
6

6 sin

U inv max 6U s
8

Pentru alegerea tensiunii inverse pe venitl VRRM se ia in calcul un coeficient de siguranta

Ks=1,8.2,2

VRRM 1,8U invmax ....2,2U invmax

Din datele de catalog alegem o tensiune inversa repetitiva maxima care sa apartina
acestui interval.
__

U d 0 792.59 V
__

U r =18.8121 V

U s 338.8453 V
__

U = 23.7777 V
U inv max 829.998 V

V RRM 1493,9964...1825,9956

S ps 1,05 792,5898 675 561748,02075

Alegem D400S 1600;

VRRM 1600V

3.Calculul protectiei la scurtcircuit

Scurtcircuite in instalatiile redresoare
Determinarea prin calcul a curentiilor de scurtcircuit intr-o instalatie redresoare
este dificila deoarece spre deosebire de circuitele obisnuite de curent continuu aceste
instalatii sunt formate din laturi care conduc la intervale diferite, in plus ventilele
semiconductoare produc componente de curent continuu lucru care complica si mai mult.
Ca urmare curentii de scurtcircuit intr-o instalatie redresoare se calculeaza de obicei in
anumite ipoteze simplificatoare. Se vor lua in considerare doua situatii:
a) Evolutia scurtcircuitului pe o durata relativ scurta de timp si anume mai putin de o
semi perioada. Acesta este cazul domeniului in care lucreaza protectia. In acest
caz calculul este mai usor deoarece in acest interval de timp lucreaza relativ
putine laturi.
9

b) Evolutia pe o durata mai lunga, este situatie la limita intre suprasarcina si

scurtcircuit. In acest caz calculul este mai dificil.
Din punct de vedere al locului unde apare scurtcircuitul se deosebesc:
- scurtcircuitul extern;
- scurtcircuitul intern;
a) scurtcircuitul extern se produce pe partea de curent continuu a redresorului, in
aceasta situatie intereseaza curentul prin ventile, curentul prin laturile de
alimentare ale redresorului si prin latura scurtcircuitata de curent continuu
deoarece in toate aceste laturi se vor monta elemente de protectie;
b) scurtcircuitul intern se produce deobicei atunci cand un ventil semiconductor si-a
pierdut capacitatea de blocare.
Deoarece ventilele semiconductoare au o capacitate termica mica datorita masei
mici a discului de siliciu, aceste ventile sunt expuse pericolului distrugerii termice.
Defectele care pot sa apara in instalatiile redresoare la scurtcircuitele interne produc in
ventilele semiconductoare curenti atat de mari incat trecerea unei singure semiperioade
fara interventia protectiei poate duce la distrugerea ventilului. Din acest motiv protectia
va trebui sa produca curentul de defect in cateva milisecunde. Durata aceasta fiind foarte
scurta ventilul nu mai poate ceda caldura dezvoltata si acumuleaza toata energia si in
consecinta temperatura jonctiunii creste. Parametrii ce caracterizeaza aceasta energie pe
care o poate acumula, poate fi definita prin integrala Joule[KA2s]:
t

i2 t
0

Dispozitivele de protectie la scurtcircuit trebuie sa realizeze:

a) intreruperea sigura si in foarte scurt timp a curentilor de defect;
b) intreruperea curentului prin limitarea amplitudinii curentului de scurtcircuit;
c) limitarea energiei termice dezvoltate in timpul scurt circuitului;

10

Pentru protectia la scurtcircuit a ventilelor semiconductoare se utilizeazasigurante

ultrarapide.
-

sigurantele de tip F1 protejeaza redresorul atat la scurtcircuitul exterior cat si la

scurtcircuitul intern. In locul lor pot fi folosite cu succes intreruptoare ultrarapide.
sigurantele de tip F2 realizeaza protectia la scurtcircuit intern.
sigurantele de tip F3 realizeaza protectia la scurtcircuit extern.

Nu exista o reteta generala de protectie. Constructorul de redresoare fiind obligat

sa aleaga sisteme de protectie pentru convertor de situatia concreta. Cerintele ce se
impun atunci cand se alege protectia pot fi nenumarate astfel:
1) Curentul limitat la deconectare sa fie mai mic decat IFSM;
2) Integrala Joule a curentului pentru siguranta sa fie mai mica decat integrala Joule
a ventilului;
3) Tensiunea de arc trebuie sa fie mai mica decat VRSM,VRRM;
4) Realizarea unei protectii selective prin alegerea tipului de intrerupere a.i. sa se
arda numai siguranta de pe latura cu ventilul distrus;
5) Sa se aiba in vedere tensiunea si curentul nominal pentru alegerea datelor
nominale de protectie daca pe o latura sunt conectate mai multe ventile in paralel
atunci se va monta cate o siguranta ultrarapida in serie cu fiecare ventil. Pentru
protectia la scurtcircuit in cazul puntii redresoare alese vom dimensiona o
siguranta de tip F2.

Criterii de alegere a sigurantei de tip F2:

1) Curentul nominal al sigurantei se alege in functie de valoarea efectiva a curentului

prin latura sigurantei la regim nominal sau de suprasarcina. In cazul considerat
dimensionarea protectiei se face la prima treapta de suprasarcina. Prin curent
nominal al unei sigurante intelegem cea mai mare valoare efectiva a curentului ce
strabate siguranta in regim de durata fara ca aceasta sa se distruga din punct de
vedere termic. In cazul puntii trifazate conditia se scrie astfel:
=

Ks 1Idn
np 30.80.95

Ks1-reprezinta valoarea coeficientului corespunzator la prima treapta

np - numar de ventile conectate in paralel
0,8 - coeficientul care tine cont de neuniformitatea caracteristicilor statice ale
ventilelor conectate in paralel
11

0,95 - coeficient care tine cont de faptul ca nici sigurantele nu au aceleasi

caracteristici.
2) Tensiunea nominala a sigurantei va trebui sa fie mai mare sau egala cu tensiunea
dintre doua faze:
Un 3 Us
Tensiunea nominala a unei sigurante este cea mai mare valoare efectiva care poate sa
apara la bornele sigurantei dupa intreruperea circuitului.
3) Se verifica daca este cazul ca siguranta sa nu se topeasca la anumite regimuri
normale de suprasarcina (in cazul nostru nu se verifica aceasta conditie).
Se impune conditia ca in cazul aparitiei scurtcircuitului integrala Joule a
sigurantei sa fie mai mica decat integrala Joule a ventilului: (I2t)U utilizare<(I2t)ventil
Pentru determinarea integralei Joule a sigurantei ultrarapide se calculeaza
curentul de scurtcircuit bifazat prezumat necesar determinarii din grafic a
integralei Joule. In cazul puntii trifazate curentul de scurtcircuit prezumat este:
2
Idn
Ip=Isc= 3
100
Usc

(I2t)U utilizare=k(I2t)Un

12

Un= 3Us
4) Folosind expresia curentului de scurtcircuit prezumat se verifica conditia ca
valoarea curentului limitat la intrerupere sa fie mai mica decat IFSM
Il
< IFSM
5)
np

I p 9185.5865 A
U ns =586.8972 V
I n 384.5836 A
13

Se alege siguranta ultrarapida de 400A avand

I n =400 A
R= 0.3.....0.37

K=0,5

din grafic

(I2t)=2,2x105 din grafic

(I2t)utilizare=0,5*2.2x105=110000 A2s

< 200000 A2s

Il=8.8 KA
Il
=4.4 KA
np

IFSM

IFSM=6,32 kA
Condiia fiind ndeplinit se alege In= 400 A i Un= 1000 V

4. Calculul protectiei la supratensiune

Prin supratensiuni in instalatiile cu redresoare intelegem tensiunile care depasesc
valoarea nominala de varf a tensiunii de lucru la frecventa nominala la bornele ventilului.
Dupa natura lor supratensiunile se clasifica astfel:
a) Supratensiunii de natura externa, ale caror cauze nu sunt legate de functionarea
redresorului, spre exemplu ele pot fi de natura atmosferica datorata caderii
trasnetelor pe liniile electrice de transport;
b) Supratensiunii de natura interna care sunt cauzate de manevre in sistemul electric
in care se conecteaza redresorul, spre exemplificare acestei manevre pot fi:
- conectarea in gol a tranformatorului de alimentare;
- deconectarea in gol a tranformatorului de alimentare;
- comutatia ventilelor;
- variatia curentului de sarcina pe partea de curent continuu;
- deconectarea sarcinii in cazul unui filtru LC mare;
Protectia la supratensiuni se poate realiza in principal prin trei metode care deobicei se
combina intre ele:
1) se aleg ventile cu tensiuni de strapungere ridicate sau ventile putin sensibile la
supratensiuni. O solutie economica ar fi alegerea unui factor de siguranta egal cu
raportul dintre tensiunea de strapungere si tensiunea inversa repetitiva maxima.
Valoarea acestui coeficient este cuprinsa intre 1,5-3.
14

2) se reduc cauzele supratensiunilor, de exemplu se recomanda sa nu se conecteze sau

sa se deconecteze primarul transformatorului cand redresorul este in gol.
3) se prevede protectia contra supratensiunilor care poate fi realizata:
a) cu elemente ce acumuleaza energie cum ar fi condensatoarele;
b) cu dispozitive care limiteaza tensiunea, diode Zener pentru tensiuni mici si
diode speciale cu seleniu pentru tensiuni mari

In pozitia 1 de montare a protectiei se realizeaza protectia in primarul transformatorului

pentru supratensiuni provenite din comutatia transormatorului, variatii de sarcina si
supratensiuni externe de natura atmosferica. Un asemenea tip de protectie se foloseste cu
precadere acolo unde pe secundar sunt legate aparate de inalta tensiuni.
In pozitia 2 de montare a protectiei se realizeaza protectia in secundarul
transformatorului (comutarea sarcinii si supratensiuni datorate caracteristici inductive a
circuitului de curent continuu).
In pozitia 3 de montare a protectiei se realizeaza protectia pe partea de curent continuu.
In cazul redresoarelor cu diode protectia de pe secundarul transformatorului poate fi
mutata pe partea de c.c. avand ca avantaj posibilitatea folosirii condensatoarelor
electrolitice. Protectia pe partea de c.c. asigura redresorul impotriva supratensiunilor
datorate variatiilor de sarcina la consumatorii inductivi.
In pozitia 4 de montare, protectie montata pe dioda, ea se alege de obicei pentru a
asigura protectia contra supratensiunilor datorate comutatiei ventilelor. La montajele in
punte se poate monta un singur element de protectie pe partea de c.c. in loc de un element
pe fiecare ventil.
Obiectivele ce se urmaresc la dimensionarea protectiei la supratensiune:
1) Energia supratensiunii sa fie acumulata sau disipata pe dispozitivul de protectie.
2) Tensiunea la bornele dispozitivului de protectie sa nu depaseasca valoarea impusa.

15

Dificultatea calcului de dimensionare consta in aprecierea surselor supratensiunilor si

mai ales al ponderii acestor supratensiuni.
Avand in vedere schema redresorului care este in punte, se alege protectia in
secundarul transformatorului care realizeaza acumularea supratensiunii pe un condesator.

C - se dimensioneaza pentru o tensiune nominala care sa fie mai mare sau cel putin
egala cu valoarea de varf a tensiunii de linie secundara.
Pentru calculul capacitatii pentru calculul capacitatii este necesara determinarea energiei
supratensiunii care poate sa apara la bornele condensatorului. Avand in vedere ca se
lucreaza cu transformator trifazat, deci energia poate fi aproximata astfel:
1
i
2 0
W m=
Sn=13.5361 J
100

Unc >> 2= 6

Us= 829.998 V

Sn= 1.05 * Udn*Idn = 531562.5 VA

Wm=13,5361 J
Capacitatea minima a condensatorului se va determina ca raport dintre energia
supratensiunii:
C=

2Wm
V 2RRM

=14,4684 F
2
2

16

Se alege din catalog un condensator sau ocombinatie de condensatoare care sa

aiba tensiunea nominala sau capacitatea mai mare sau egala decat cele determinate prin
calcul:
Un>2
Cn>C
Se alege din catalog tipul condensatorului:
-in schema se va lega in serie doi condensatori;
E.G. 11.70 32F+32F 450V
Un=450+450=900 V
C=

32
= 16F
2

Pentru alegerea rezistoarelor de tip R1 se tine cont de faptul ca ele au rolul de a conecta
condensatorul la retea si ele se dimensioneazaa.i. sa nu aparaoscilatii,iar curentul prin
diodele D11-D16 sa nu depaseasca valoarea curentului maxim IFSM.

R1 3
2
Ls

Ls
C

U sc
U 22
100
Ls =
Sn

6
585,97 2

1,2375 10 4 H
100 100 570937.50

R1 4.1716
Cn-capacitatea condensatorului ales
Ls-inductivitatea de dispersie

U2= 3Us=586,8972 V
Valoarea R1 din catalog este:
RBC 1001
R=4,7
Rezistorul de tip R2 se dimensioneaza a.i. sa se descarce cu 10% intr-o semiperioada a
tensiunii de alimentare:
17

U=U 0e

T
1
2
RC

0.9 U 0=U 0e

T
1
2
RC

T
1
2
;
ln 0.9=
R2C

R 2=

T
;
2C ln 0.9

T=20ms
R2=

20 103
=5932
2 16 106 ln 0,9
2

PR =
2

U2
R

=
2

586.8972
=63,89 W;
2
R

R2 =6,8 k

Alegem

PR =50,38W
2

Alegem rezistenta bobinata cimentata

RBP 6075

Pn=75 W
V RRM >

829,998
=414,999 V
2

V RRM [1,6 414,999 ; 2,2 414,999][663,9984 ; 912,9978] ;

I FSM =

^2
U
829.998
=
=99,48 A
2 R 1 2 4.1716

Alegem D63i8
V RRM =800 V
I FSM =160 A

5. Calculul caracteristic de funcionare i

reprezentarea grafic a acestora
Pentru uniformizarea calcului caracteristic de functionare se vor ridica in functie de
factorul de incarcare.
=

Id
Idn

{ 0,25; 0,5 ; 0,75 ; 1 ; 1,25; 1,5 ; 2 }

U d =f ( I d )
18

U d =U d 0U U r
reglaj de faza

, unde Ud0 tensiunea ideala de mers in gol fara

U caderea de tensiune datorata comutatiei;

U r caderea de tensiune rezistiva;
U d 0= 6

U s6

sin

Caderea de tensiune datorata comutatiei

U =

P( ) = Pcu+ Psig+ Pventil

Id

I dn

Psig =6 nvp Ps ( )

unde,

Ps ( ) =

unde,
2

Pcu=
2

r I n c

Pu ( )
2
2
Sn c
100

, unde:

r- rezistenta siguranta ( data in catalog).

I n -- valoarea efectiva a curentului ce trece prin siguranta atunci cand
redresorul este incarcat in sarcina nominala.
c- coeficient care tine seama de fenomenul de comutatie si care in cazul redresorului
proiectat va fi 0,9.
Pventile =6n vpPs ( )

, relatie valabila pentru redresor in punte.

Pv ( ) - pierderi intr-un ventil.

I FRMS ( ) c

, unde

Pv ( ) =V I FAV ( ) +r T
I FAV ( )= I FAVN
I FAMS ( )= I FRMSN
=
Pfe =

Ud Id
U d I d + P

U d ( )I dn
,
U d ( )I dn + Pcu + P sig + Pventile + Pfe

P fe [ ]
S
100 n

cos =

U d ( )I dn P

3U lI l ( )

, unde:

U l - tensiunea de linie primara.

19

unde

I l - curentul de linie si care in cazul redresorului trifazat in punte

are expresia:
I l ( ) =

U
Pcu
IFAV
IFRMS
Ps
Pventile
Psig
Ur
Ud

Il
Cos
Ud0
U s.c.
P.cu
Sn
c

U 2 2

I
U 1 3 dn

0.25
5.94442
4
511.296
7
35.1562
5
60.8924
1
2.43
538.326
2
29.16
6.39278
7
780.252
6
0.94639
7
4.04324
6
0.99331
792.589
8
6
1.9
531562.
5
0.9

0.5
11.8888
5
2045.18
7
70.3125
121.784
8
9.72
1140.80
5
116.64
9.78557
5
770.915
4
0.96412
5
8.08649
3
0.96337
7
792.589
8
6
1.9
531562.
5
0.9

0.75
17.8332
7
4601.67
105.468
8
182.677
2
21.87
1807.43
6
262.44
13.1783
6
761.578
2
0.96726
12.1297
4
0.94862
5
792.589
8
6
1.9
531562.
5
0.9

1
23.7776
9
8180.74
7
140.625
243.569
6
38.88
2538.21
9
466.56
16.5711
5
752.241
0.96656
5
16.1729
9
0.93766
7
792.589
8
6
1.9
531562.
5
0.9
20

1.25
29.7221
2
12782.4
2
175.781
3
304.462
1
60.75
3333.15
4
729
19.9639
4
742.903
7
0.96427
4
20.2162
3
0.92822
8
792.589
8
6
1.9
531562.
5
0.9

1.5
35.6665
4
18406.6
8
210.937
5
365.354
5
87.48
4192.24
2
1049.76
23.3567
2
733.566
5
0.96114
3
24.2594
8
0.91954
8
792.589
8
6
1.9
531562.
5
0.9

2
47.5553
9
32722.9
9
281.25
487.139
3
155.52
6102.87
5
1866.24
30.1423
714.892
1
0.95349
5
32.3459
7
0.90332
7
792.589
8
6
1.9
531562.
5
0.9

Idn
IFAV N
IFRMS N
r
In
VTO
rt
Pv
np
Pfe %
Pfe
U1
U2

675
140.625
243.569
6
0.0003
400
1.2
0.00089
44.8605
1
2
1.2
6378.75
20000
586.897
2

675
140.625
243.569
6
0.0003
400
1.2
0.00089
95.0670
6
2
1.2
6378.75
20000
586.897
2

675
140.625
243.569
6
0.0003
400
1.2
0.00089
150.619
6
2
1.2
6378.75
20000
586.897
2

675
140.625
243.569
6
0.0003
400
1.2
0.00089
211.518
2
2
1.2
6378.75
20000
586.897
2

675
140.625
243.569
6
0.0003
400
1.2
0.00089
277.762
9
2
1.2
6378.75
20000
586.897
2

675
140.625
243.569
6
0.0003
400
1.2
0.00089
349.353
5
2
1.2
6378.75
20000
586.897
2

675
140.625
243.569
6
0.0003
400
1.2
0.00089
508.572
9
2
1.2
6378.75
20000
586.897
2

0.97
0.97
0.96
0.96
0.95
0.95
0.94
0.94

21

800
780
760
740
720
700

Ud

680

cos
1.02
1
0.98
0.96
0.94
0.92
0.9
0.88
0.86
0.84

cos

22