CAPITOLUL 4

CIRCUITE TRIFAZATE

4.1. Sisteme trifazate - caracterizare si proprietati

Un sistem trifazat este un ansamblu de trei marimi sinusoidale de aceeasi pulsatie .
y1 ( t )  Y1 2 sin(t   1 ) , y 2 ( t )  Y2 2 sin(t   2 ) , y 3 ( t )  Y3 3 sin(t   3 )

avand reprezentarea in complex:

j1
Y 1  Y1e

j 2
Y 2  Y2 e

j 3
Y 3  Y3e

2
Daca modulele sunt egale intre ele (Y1 =Y2 =Y3 =Y) si marimile sunt defazate intre ele cu
3
avem un sistem trifazat simetric. Acesta este de succesiune directa daca secventa Y1, Y2, Y3 se
obtine prin parcurgere in sens orar, sau de succesiune inversa daca aceeasi secventa se obtine prin
parcurgere in sens antiorar (trigonometric).
Sistem simetric de succesiune directa:

y1 ( t )  Y 2 sin t

2 Y1  Y
y 2 ( t )  Y 2 sin(t  )
3
 j 2
2 Y 2  Ye 3  a 2 Y 1  a 2 Y
y 3 ( t )  Y 2 sin(t  )
3
j 2
Y 3  Ye 3  aY

Sistem simetric de succesiune inversa:

y1 ( t )  Y 2 sin t

2 Y1  Y
y 2 ( t )  Y 2 sin(t  )
3
j 2
2 Y 2  Ye 3  aY
y 3 ( t )  Y 2 sin(t  )
3
 j 2
Y 3  Ye 3  a 2Y

127
 In relatiile de mai sus s-au folosit notatiile:
j 2 1 3  j 2
ae 3   j si a2  e 3 1 j 3.
2 2 2 2
Se observa usor ca 1, a si a2 sunt solutiile ecuatiei x3 -1=0 si satisfac urmatoarele relatii:
1+a+a2=0, a*=a2, (a2)*=a, a3=1, a4=a, a4=a2...

Daca modulele sunt egale intre ele (Y1=Y2=Y3=Y) si fazele sunt egale intre ele ( 1=2=3=)
avem un sistem homopolar.
y1 ( t )  Y 2 sin(t   ) j
Y 1  Ye

y 2 ( t )  Y 2 sin(t   ) j
Y 2  Ye

y3 ( t )  Y 2 sin(t   ) j
Y 3  Ye

4.2. Marimi trifazate

In centralele electrice se produce energie cu ajutorul generatoarelor sincrone trifazate care
furnizeaza tensiuni ce formeaza un sistem trifazat simetric de succesiune directa:
e1( t )  E 2 sin t

2
e 2 ( t )  E 2 sin(t  )
3
2
e 3 ( t )  E 2 sin(t  )
3
Producerea energiei electrice cu generatoarele trifazate este foarte eficienta. Transmisia
energiei electrice la receptor se face prin intermediul liniilor electrice. Fiecare faza a generatorului
trifazat ar putea alimenta un receptor separat si deci linia ar putea avea sase conductoare. Acest
sistem de transmisie nu este insa economic. Prin conexiuni speciale (in stea sau in triunghi) ale
receptoarelor, numarul de conductoare se poate reduce la trei sau patru.

Avantajele distributiei trifazate a energiei electrice sunt:

- transmisie de energie mai economica (economie de material - Cu sau Al), puterea
maxima
pe conductor fiind mai mare;

- posibilitatea de a avea doua valori pentru tensiuni la utilizator : Uf si Ul ;

 - posibilitatea producerii campurilor magnetice invartitoare pe care se bazeaza functionarea
motoarelor asincrone.
Un circuit trifazat contine cel putin un generator si un receptor conectate intre ele prin
conductoarele liniei de transport al energiei. Elementele de circuit din schema generatorului care
sunt parcurse de acelasi curent formeaza o faza a generatorului. Faza receptorului este formata
asemanator din elemente de circuit parcurse de acelasi curent. Un generator trifazat, ca si un
receptor trifazat, are trei faze. Pentru a utiliza cat mai putine conductoare de legatura atat
generatoarele cat si receptoarele trifazate se conecteaza in stea sau in triunghi. Fie, de exemplu, un
generator conectat in stea legat cu un receptor conectat in stea.

Fazele generatorului formate din E1 , Z1g (faza 1), E2 , Z2g (faza 2) si E3 , Z 3g (faza 3) sunt legate
impreuna in punctul 0 (neutrul generatorului). Fazele receptorului (Z1 , Z2 si Z3) sunt legate
impreuna la neutrul receptorului N. Conexiunea stea se caracterizeaza prin legarea tuturor fazelor
la un punct neutru. Generatorul este conectat cu receptorul prin linia de transport al energiei care
are patru conductoare: cele trei faze (conductoarele 1-1’, 2-2’ si 3-3’) si conductorul neutru (0-N)
care, in general, are o impedanta ZN. In tehnica, tensiunea la bornele unei faze a generatorului sau

a receptorului se numeste tensiune de faza (de exemplu U1g sau U2N ) si curentul printr-o faza a
generatorului sau a receptorului se numeste curent de faza. Tensiunea intre o faza a liniei si
conductorul de nul se numeste tot tensiune de faza desi, in general, are alta valoare decat tensiunea
de faza a generatorului sau a receptorului; de exemplu U10, U20, U30 sunt tensiuni de faza dar, in
acest caz, U10 = U1g si U10  U1N. Curentii care trec prin conductoarele 1-1’, 2-2’ si 3-3’ se numesc
curenti de linie (I1 , I2 , I3) si curentul prin conductorul neutru se numeste curent de nul (IN).
Tensiunile intre conductoarele 1-1’, 2-2’ si 3-3’ se numesc tensiuni de linie (U12, U23 , U31). La

conexiunea stea curentul de linie este egal cu cel de faza (I1 =I1g = I1r, I2 = I2g= I2r, I3 = I3g = I3r).
Daca tensiunile de faza U10, U20, U30 formeaza un sistem simetric de succesiune directa,
atunci si tensiunile de linie U12, U23 , U31 formeaza un sistem simetric de succesiune directa cu
valori efective de 3 ori mai mari ( U l  3U
f ). Intr-adevar U12 = U10 - U20 , U23 = U20 - U30 ,
U31 = U30 - U10 si reprezentand fazorii corespunzatori rezulta:

2
Se obtine un triunghi echilateral cu latura Ul si cu 3 din inaltime Uf. Cum intre inaltime si latura

3 3 3 Ul 
exista relatia h  a rezulta U  U l
f
si 3U f . Un receptor trifazat se poate
2 2 2
considera ca fiind alimentat fie cu sistemul tensiunilor U10, U20, U30 , fie cu sistemul tensiunilor
U12, U23 , U31.
La conexiunea triunghi a unui generator sau a unui receptor, sfarsitul unei faze este legat la
inceputul fazei urmatoare. Fie un receptor in triunghi cu fazele Z 12 , Z 23 si Z 31 alimentat printr-o
linie cu trei conductoare de legatura. Se observa ca tensiunea de linie U12 este si tensiunea la
bornele fazei Z 12 a receptorului s. a. m. d. Deci, la conexiunea triunghi, tensiunea de linie este
egala cu cea de faza. In acest caz, curentii de linie sunt I1 , I2 si I3 iar curentii de faza sunt I12, I23 ,
I31 .

4.3. Puteri. Compensarea factorului de putere

4.3.1. Puteri
Conform teoremei transferului de putere la bornele unui multipol (vezi paragraful 1.6),
pentru un receptor cu patru borne de acces se obtine:
S b  U 10 I 1 * U 20 I 2 * U 30 I 3 *  P  jQ unde Sb este puterea aparenta complexa
b b
absorbita de receptorul in stea. Aplicand teorema conservarii puterilor aparente complexe (puterea
aparenta complexa primita pe la borne de receptor este egala cu puterea aparenta complexa
consumata in impedante) rezulta:
S b  S c  Z 1 I 1 I 1 * Z 2 I 2 I 2 * Z 3 I 3 I 3 * Z N I N I N *

unde Z1, Z2, Z3, ZN sunt impedantele receptorului in stea.

In cazul unui receptor echilibrat alimentat cu tensiuni simetrice s-a aratat ca:
U 10  U f  j
I1  I f e

U 20  a 2 U 10 si I 2  a2 I1
U 30  aU 10 I 3  aI 1

deci:
j j 2
S bstea  U 10 I 1 * U 20 I 2 * U 30 I 3 *  U f I f e U f I f e a  (a 2 ) * 
j j
U f I f e a  a*  3U f I f e

Pbstea  3U l I l cos  si Qbstea  3U l I l sin 

si conform teoremei lui Tellegen

Pbstea  Pcstea  3R f I f 2 si Qbstea  Qcstea  3 X f I f 2

In cazul unui receptor cu trei borne de acces:

S b  U 12 I 1 * U 32 I 3 *
Daca receptorul este in triunghi:
I 1  I 12  I 31 I 2  I 23  I 12 I 3  I 31  I 23 si U 12  U 23  U 31  0 si
S b  U 12 I 12 * U 12 I 31 * U 32 I 31 * U 32 I 23 *  U 12 I 12 * U 23 I 23 * U 31 I 31 *
Expresia obtinuta reprezinta, de fapt, tot suma puterilor complexe absorbite de faze.
Si din bilantul puterilor aparente complexe rezulta: S b  S c  Z 12 I 12 2  Z 23 I 232  Z 31 I 312
 -j
Pentru receptorul echilibrat in triunghi alimentat cu tensiuni simetrice cu I12=Ife s.a.m.d.
rezulta:
j
S b  3U
f
I
f
e respectiv

Pb  3U l I l cos   Pc  3R f I f 2 si Qb  3U l I l sin   Qc  3 X f I f 2

4.3.2. Compensarea factorului de putere

Receptoarele industriale fiind inductive, imbunatatirea factorului de putere se poate efectua
cu baterii de condensatoare conectate in stea sau triunghi. In cazul unor receptoare echilibrate

notam :
Q - puterea reactiva a receptorului inductiv

Qc - puterea reactiva a condensatorului

Q’ =Q+Qc - puterea reactiva a ansamblului receptor inductiv-baterie de condensatoare (o

valoare pozitiva foarte mica care corespunde unei medii statistice in timp pentru consumatorul
respectiv).
2 Qcstea  3C stea U f
2
Evident: QC  3C  U l si .
Q  Q' Q  Q ' C stea
C 
Rezulta capacitatea pe faza : stea 3U 2 sau C   
f 3U l 2 3

Deci compensarea cu baterii de condensatoare legate in triunghi este mai avantajoasa din punct de

vedere al pretului condensatoarelor (C  Cstea). Totusi, condensatorul C lucreaza la o tensiune

mai mare decat Cstea, ceea ce il face sa fie mai scump; solutia optima se alege in fiecare caz
concret.

4.4. Analiza circuitelor trifazate

Analiza circuitelor trifazate consta in determinarea curentilor de faza si de linie cand se
cunosc tensiunile de alimentare si impedantele fazelor. Se pot aplica toate metodele de analiza
studiate in capitolul 4 (circuite de curent alternativ monofazat). Exista si algoritmi specifici
circuitelor trifazate care vor fi prezentati in paragrafele urmatoare.
4.4.1. Analiza unor receptoare trifazate simple
4.4.1.1 Receptorul in stea fara cuplaje mutuale
Se considera cazul unui receptor in stea cu fir neutru. Se noteaza cu N nulul receptorului si
cu 0 nulul de la generator

Se cunosc:

- tensiunile de faza care alimenteaza receptorul U10, U20, U30

- impedantele fazelor Z 1 , Z 2 , Z 3 si impedanta conductorului neutru ZN

Marimile care trebuie determinate sunt:

- curentii din fazele receptorului I1 , I2 si I3

- curentul din conductorul neutru IN

- tensiunile de faza ale receptorului U1N, U2N, U3N

- tensiunea UN0
Se scriu urmatoarele ecuatii date de teoremele lui Kirchhoff si legea lui Ohm aplicate in circuitul
dat:

U1N + UN0 = U10

U2N + UN0 = U20

U3N + UN0 = U30

I1 = U1N Y1

I2 = U2N Y2

I3 = U3N Y3
 IN = UN0YN

IN = I1 + I2 + I3
1 1 1 1
unde Y 1  Z , Y 2  Z , Y 3  Z , Y N  Z
1 2 3 N
Prin operatii elementare asupra acestor ecuatii rezulta:
U Y  U 20 Y 2  U 30 Y 3
U N 0  10 1
Y1  Y 2  Y 3  Y N

Expresia de mai sus este cunoscuta sub numele de formula lui Millman sau formula de calcul a
deplasarii punctului neutru.
Deci algoritmul de analiza a acestui circuit este foarte simplu:

1. Cunoscand tensiunile de faza de alimentare si admitantele receptorului se calculeaza UN0

2. Se calculeaza tensiunile de faza la receptor U1N, U2N, U3N
3. Se calculeaza I1 , I2 , I3 si IN

Daca tensiunile de alimentare formeaza un sistem simetric ( U 10 U f , U 20  a 2 U , U 30  aU f )

f
1  j YU f (1  a 2  a )
si receptorul este echilibrat ( Z  Y  Ye ), atunci U N 0   0 si tensiunile de
3Y  ( Y N )
faza si curentii de faza formeaza sisteme simetrice:
U 1N  U 10  U f
U f  j  j
I 1  U 1N Y  e  If e
Y
Uf
U 2 N  U 20  a 2U  j  j
f I 2  U 2N Y  a 2 e  a2I f e
Y
Uf
U 3 N  U 30  aU f  j  j
I 3  U 3N Y  a e  aI f e
Y

si I N  I 1  I 2  I 3  0 . Se observa ca la receptorul echilibrat in stea alimentat cu tensiuni

simetrice U  3U ,I I .
l f l f

4.4.1.2. Receptorul in triunghi fara cuplaje mutuale

Sunt cunoscute tensiunile de linie U12, U23 , U31 si impedantele receptorului Z 12, Z 23, Z 31

Se calculeaza curentii de linie: I1 , I2 , I3 si curentii din fazele receptorului: I12, I23 , I31 .
In total sunt sase necunoscute de determinat. Din aplicarea legii lui Ohm si a teoremei I a lui

U 12 U 23 U 31
Kirchhoff rezulta: I 12  , I 23  , I 31  , I  I  I , I  I 23  I 12 , I 3  I 31  I 23 .
Z 12 Z 23 Z 31 1 12 31 2

O alta metoda de a obtine curentii de linie I1 , I2 , I3 este prin transfigurarea triunghi-stea si

aplicarea algoritmului din paragraful precedent. Daca receptorul in triunghi este echilibrat (
j ) si este alimentat cu un sistem simetric de tensiuni
Z 12  Z 23  Z 31  Ze

(U  j2 j2 ) atunci curentii din fazele receptorului sunt: I  U e  j

3 , U 31  Ue 3 12
12  U, U 23  Ue Z

2  j(  2 )
U  j(   3 ) si I 31  U e 3
I 23  e
Z Z

si formeaza un sistem trifazat simetric defazat cu  fata de tensiunile U12, U23 , U31 . Curentii de
linie sunt:
U  j 1 3
I1  e [1  (   j )] 
Z 2 2
 j (    )
 j j 6 6
 I f 3e e I e
l
 j (    2  )
I2  I e 6 3
l
j (     2 )
I3  I e 6 3
l

si formeaza tot un sistem simetric. Se observa ca in cazul receptorului echilibrat in triunghi

alimentat cu tensiuni simetrice: U f  U l siI l  3I f .
 Deci pentru receptoarele echilibrate in stea sau triunghi alimentate cu tensiuni simetrice
este suficient sa se faca analiza pentru o faza, marimile celorlalte faze rezultand din proprietatile
de simetrie.

4.4.1.3 Receptorul echilibrat in stea cu elemente cuplate magnetic

Fie receptorul din figura

pentru care curentul prin firul neutru este IN = I1 + I2 + I3 . Se scrie teorema a II-a a lui

Kirchhoff pe o bucla formata din cate o faza si firul neutru tinand cont de faptul ca I2 + I3 = IN -

I1 etc. si rezulta:
U 10  ZI 1  Z m I 2  Z m I 3  Z N I N  ( Z  Z m ) I 1  ( Z N  Z m ) I N
U 20  Z I 2  Z m I 1  Z m I 3  Z N I N  ( Z  Z m ) I 2  ( Z N  Z m ) I N
U 30  ZI 3  Z m I 1  Z m I 2  Z N I N  ( Z  Z m )I 3  ( Z N  Z m ) I N
Ecuatiilor de mai sus le corespunde urmatoarea schema echivalenta de receptor echilibrat fara
cuplaje magnetice.

In cazul in care nu exista firul neutru : I 1  I 2  I 3  0

U 1N  ZI 1  Z m I 2  Z m I 3  ( Z  Z m ) I 1
si U 2 N  (Z  Z m ) I 2
U 3N  ( Z  Z m ) I 3
Schema echivalenta fara cuplaje magnetice este tot un receptor echilibrat.
 4.4.1.4. Receptorul echilibrat in triunghi cu elemente cuplate magnetic

Fie receptorul de mai jos cu impedantele proprii Z si impedantele de cuplaj magnetic Zm.
Se scrie ecuatia de functionare pentru fiecare faza:
U 12  Z I 12  Z m I 23  Z m I 31  Z I 12  Z m ( I 23  I 31)

U 23  ZI 23  Z m ( I 12  I 31 )
U 31  Z I 31  Z m ( I 12  I 23)

Deoarece receptorul este echilibrat, curentii de faza formeaza un sistem simetric cu

proprietatea I 12  I 23  I 31  0 si deci U 12  ( Z  Z m ) I 12 , U 23  ( Z  Z m ) I 23 , U 31  ( Z  Z m ) I 31 .
Aceste ecuatii corespund urmatoarei scheme echivalente fara cuplaje magnetice:

4.4.2. Analiza circuitelor trifazate complexe

Circuitele trifazate complexe sunt formate din mai multe generatoare si receptoare cu
conexiune in stea sau in triunghi conectate intre ele prin linii electrice. Analiza automata a unui
astfel de circuit se poate face cu ajutorul unor programe generale de analiza a circuitelor care
folosesc ecuatiile date de teoremele lui Kirchhoff in complex si ecuatiile de functionare ale
elementelor de circuit; sistemul de ecuatii liniare se rezolva cu eficienta maxima utilizand metode
numerice pentru matrice rare. Pentru rezolvarea unor probleme de proiectare si in scop didactic se
pot face si calcule manuale. Aceste calcule se simplifica considerabil daca se utilizeaza:
transfigurarile stea-triunghi si triunghi-stea, analiza pe o singura faza, descompunerea
necunoscutelor problemei in componente simetrice.

4.4.2.1. Transfigurarile stea-triunghi si triunghi-stea

Stea-triunghi Se dau Z1, Z2, Z3 si se cer impedantele Z12, Z23, Z31 ale triunghiului echivalent.

Se scurtcircuiteaza bornele 2 si 3 in ambele circuite si se calculeaza impedanta echivalenta intre

bornele 1 si 2 (Ze12) care trebuie sa fie aceeasi:

 Z Z 1 1 1 1 1 Z2  Z3
Ze12  Z 1  2 3  
 Z 12 Z 23 deci  
Z2  Z3 Z e12 Z 12 Z 31 Z 1 Z 2  Z 2 Z 3  Z 1 Z 3

In mod asemanator se obtin relatiile:

1 1 Z1  Z 3 1 1 Z1  Z 2
   
Z 12 Z 23 Z1Z 2  Z 2 Z 3  Z1Z 3 Z 23 Z 31 Z1Z 2  Z 2 Z 3  Z1Z 3

Se aduna cele trei ecuatii si se simplifica cu 2:

1 1 1 Z1  Z 2  Z 3
  
Z 12 Z 23 Z 31 Z1Z 2  Z 2 Z 3  Z1Z 3

Din relatia de mai sus se scade pe rand fiecare din ecuatiile initiale si se obtin:
Z Z  Z 2 Z 3  Z1Z 3 Z Z  Z 2 Z 3  Z1Z 3 Z Z  Z 2 Z 3  Z1Z 3
Z 12  1 2 Z 23  1 2 Z 31  1 2
Z3 Z1 Z2

Daca steaua este echilibrata de impedanta ZY pe fiecare faza, atunci triunghiul echivalent este si el

echilibrat de impedanta Z = 3ZY.

Triunghi-stea. Pentru transfigurarea triunghi-stea se procedeaza similar, considerand pe rand cate

o borna in gol.
  Z ( Z  Z 31 ) Y
Z e12  12 23 Z e12  Z1  Z 2 s.a.m.d.
3gol Z 12  Z 23  Z 31 3gol

Z 12 Z 31 Z 23 Z 12 Z 31 Z 23
Se obtine: Z 1  , Z2  , Z3 
Z 12  Z 23  Z 31 Z 12  Z 23  Z 31 Z 12  Z 23  Z 31
Z

Un triunghi echilibrat de impedanta Z are o stea echivalenta echilibrata de impedanta ZY=
3

4.4.2.2. Analiza circuitelor trifazate formate din receptoare echilibrate alimentate cu

tensiuni simetrice
Un circuit trifazat in care tensiunile electromotoare ale fiecarui generator formeaza un
sistem simetric, impedantele fazelor fiecarui generator sunt egale intre ele si toate receptoarele
sunt echilibrate functioneaza in regim simetric. In acest regim tensiunile si curentii formeaza
sisteme simetrice si deci este suficient sa se determine marimile corespunzatoare unei singure faze
a fiecarui receptor, marimile celorlalte doua faze deducandu-se din proprietatile de simetrie.
Pentru a obtine o structura echivalenta mai simpla se inlocuiesc toate receptoarele cu
cuplaje magnetice prin circuite echivalente fara cuplaje si se inlocuiesc toate elementele terminale
cu conexiune in triunghi cu elemente echivalente conectate in stea. Dupa efectuarea acestor
transformari toate elementele terminale trifazate vor avea punct neutru. Toate punctele neutre vor

avea acelasi potential (pentru un receptor echilibrat in regim simetric avem UN0 = 0) si deci pot fi
unite printr-un fir neutru “fictiv” de impedanta nula.
Mersul calculului este exemplificat in continuare pentru circuitul din figura .
Acest circuit poate fi analizat doar pentru o singura faza cu urmatorul circuit echivalent:

4.4.2.3. Analiza sistemelor trifazate formate din receptoare dezechilibrate

Daca un receptor dezechilibrat in triunghi este alimentat printr-o linie cu impedanta nenula
se va transfigura triunghiul in stea obtinandu-se un receptor echivalent in stea.

Pentru sistemele mai complicate se aplica transfigurari succesive stea-triunghi si triunghi-

stea. In exemplul din figura de mai jos se transfigureaza receptorul 2 din stea in triunghi si prin
conectarea celor doua triunghiuri in paralel se reduce problem ala cea din exemplul precedent.
 4.4.2.4. Metoda componentelor simetrice
4.4.2.4.1. Descompunerea in componente simetrice
Metoda se bazeaza pe descompunerea unui sistem nesimetric de marimi trifazate in trei
sisteme trifazate simetrice: direct, invers si homopolar (teorema Fortescue).
Fie un sistem trifazat oarecare:
y1 ( t )  Y1 2 sin(t   1 ) j 2
Y 2  Y2 e

y 2 ( t )  Y2 2 sin(t   2 ) j 3
Y 3  Y3 e
y 3 ( t )  Y3 2 sin(t   3 )

j1
Y 1  Y1e

Cele trei sisteme simetrice sunt:

- sistemul direct

Yd1  Yd

Y d 2  a2Y d
Y d 3  aY d

- sistemul invers

Y i1  Y i
Y i 2  aY i

Yi3  a2Yi
 - sistemul homopolar
Y h1  Y h
Y h2  Y h
Y h3  Y h
Conform teoremei de descompunere in componente simetrice:
Y1  Y h  Y d  Y i
Y 2  Y h  a 2 Y d  aY i
Y 3  Y h  aY d  a 2 Y i

unde Yi , Yd si Yh sunt componentele simetrice ale sistemului trifazat oarecare Y1 , Y2 , Y3 .

Relatia de mai sus se poate scrie matriceal:
Y 1  1 1 1  1 1 1 Y d 
Y   Y a 2   Y  a   Y 1  a 2 a 1  Y 
 2 d   i  h    i 
Y 3   a  a 2  1  a a 2 1 Y h 

sau  Y    A  Y s  unde notatiile sunt evidente. Deoarece det A  0 rezulta ca descompunerea in

componente simetrice este unica si totdeauna posibila. Sistemul de ecuatii liniare de mai sus poate
fi rezolvat in raport cu componentele simetrice si rezulta:

Y d  Y 1  1 a a 2 Y 1 
  1   1  
 Y i    A Y 2   3 1 a
2 a  Y 2 
Y  Y 3  1 1 1  Y 3 
 h  

4.4.2.4.2 Puterea aparenta complexa absorbita de un receptor trifazat

Fie un receptor alimentat cu un sistem de tensiuni nesimetrice U1, U2, U3 care absoarbe un

sistem de curenti nesimetrici I1, I2, I3.

Puterea aparenta absorbita de receptor este :

 I 1 *
Sb  U 1 I 1 * U 2 I 2 * U 3 I 3 *  U 1 U 2 U 3 
 I 2 *

 I 3 *


Se descompun sistemele nesimetrice de tensiuni si curenti in componenetele lor simetrice

si se scrie puterea aparenta complexa in functie de aceste componente.
 T T  
U 1   U d   I1 I d 
    
 1 2 3  U 2 
U , U , U    A  U i    T

 U d , U i , U h  A si  I 2    A  I i 
U 3   U    I 3  I 
  h   h

I  
d 

 
S b  U d , U i , U h  A  A  I i  
T
I  
 h 

Se stie ca: a   a 2 , ( a 2 )   a , a 3  1, a 4  a... si atunci:

1 a 2 a  1 1 1
 
 A T  A   1 a a 2   a a2 1  3 1
1 1 1  a 2 a 1
 

Deci, puterea aparenta complexa se poate exprima in functie de componentele simetrice:


S  3 U d I d   U i I i   U h I h 

4.4.2.4.3. Analiza unui receptor echilibrat cu cuplaje magnetice

Se considera circuitul trifazat simetric al unei masini electrice rotative. In acest caz
reactantele de cuplaj magnetic nu satisfac relatiile de reciprocitate (
X 12  X 23  X 31  X 21  X 32  X 13 ). Exista deci doua impedante de cuplaj Z ' m  jX 12 si
Z"m  jX 21 .

Tensiunile la bornele fiecarei faze sunt:

U 11'  I 1 Z  Z'm I 2  Z"

U 22 '  Z" m I 1 

U 33'  Z ' m I 1  Z" m

In ecuatiile de mai sus se inlocuiesc I1, I2, I3 cu expresiile lor in functie de componentele
simetrice:
 I1  I h  I d  Ii
I 2  I h  a2 I d  Ii
I 3  I h  aI d  a 2 I i

Rezulta:
U 11'  ( I h  I d  I i ) Z  ( I h  a 2 I d  a I i ) Z' m 
 I d ( Z  a 2 Z' m  a Z" m )  I i ( Z  a Z' m  a 2 Z" m
U 2 2'  ( I

 a 2 I ( Z
d

 a 2 I ( Z
d

si similar U 33'  I h Z h  a I d Z d  a 2 I i Z i

Am notat cu Zh, Zd si Zi impedantele simetrice (homopolara, directa si inversa) ale circuitului:

Z h  Z  Z '
Z  Z  a 2
d
Z i  Z  a Z

Componentele simetrice ale sistemului trifazat de tensiuni sunt:

U h  Z h I h , U d  Zd I d , U i  Zi I i

Acestor relatii le corespund urmatoarele scheme fara cuplaje magnetice pentru fiecare componenta
simetrica.

In cazul receptoarelor cu reactante reciproce de cuplaj Z’m = Z”m si :

Z h  Z  2Z m Z d  Zi  Z  Z m

In cazul circuitelor fara cuplaje magnetice: Z h  Z d  Z i  Z

Deci pentru toate categoriile de receptoare echilibrate se pot determina cele trei

componente simetrice ale sistemului (Ih , Id , Ii ) de curenti plecand de la componentele simetrice

ale sistemului de tensiuni Uh , Ud , Ui utilizand scheme ale caror impedante au expresii simple in

functie de parametrii receptorului (Z , Z’m , Z”m ).

Exemplu Se face analiza unei retele formata dintr-un generator cu reactante nereciproce de

cuplaj (caracterizat de impedantele simetrice Zh , Zd , Zi ), o linie electrica (caracterizata de ZL) si

un receptor echilibrat in stea cu reactante reciproce de cuplaj (caracterizat prin impedanta ZR din

schema echivalenta fara cuplaje si prin impedanta neutrului ZN ).

Se scriu ecuatiile date de teoremele lui Kirchhoff:

E 1   E 1  Z I 1  U N 0 , E 2   E 2  Z I 2  U N 0 , E 3   E 3  Z I 3  U N 0 , I N  I 1  I 2  I 3  3I h ,
U N 0  Z N I N  3Z N I h
in care s-a tinut seama de : curentul de nul are numai componenta homopolara, celelalte
componente ale curentilor de faza reducandu-se intre ele. Descompunand in compoente simetrice

sistemul cunoscut E1, E2, E3 se obtin Ed , Ei si Eh. Exprimand pe Ed , Ei si Eh tinand seama de

relatiile care dau pe pe E1 , E2 si E3 in functie de componentele simetrice ale curentilor I1,

I2, I3 rezulta:
1 1
Eh  ( E 1  E 2  E 3 )  ( Z h I h  Z d I d  Z i I i  Z h I h  a 2 Z d I d  aZ i I i  Z h I h 
3 3 unde Uh =Z Ih.
2
aZ d I d  a Z i I i )  Z I 1  I 2  I 3  )  3Z N I h  Z h I h  ZI  3Z N I h  I h ( Z h  3Z N )  U h
h

si in mod asemanator E d  Z d I d  Z I d  Z d I d  U d E i  Z i I i  ZI i  Z i I i  U i
Acestor ecuatii le corespund urmatoarele scheme echivalente pentru componentele
simetrice:

Rezolvand fiecare schema separat obtinem componentele homopolara, directa si inversa ale

sistemului de curenti I1, I2, I3.

4.4.2.4.4. Analiza unui receptor dezechilibrat fara cuplaje magnetice

 Se considera receptorul din figura la care se cunosc impedantele Z1 , Z2 , Z3 si curentii I1,

I2, I3 . Vom exprima tensiunile U1 , U2 , U3 in functie de componentele simetrice.

Conform celor aratate in paragraful 4.4.2.4.1. sistemul de componente simetrice al

I d  1 a a 2  I 1 
 I   1 1 a 2 
a   I 2 
curentilor este:  i  3
 I h  1 1 1   I 3 
 
Se aplica legea lui Ohm la bornele fiecarei impedante si se scriu curentii din fiecare faza in functie
de componentele lor simetrice:
U 1  Z 1 I 1  Z 1( I h  I d  I i )

U 2  Z 2 I 2  Z 2 ( I h  a 2 I d  aI i )

U 3  Z 3 I 3  Z 3 ( I h  aI d  a 2 I i )

Componentele simetrice ale sistemului trifazat de tensiuni sunt date de:

1
U h  (U 1  U 2  U 3 )
3
1
U d  (U 1  aU 2  a 2 U 3 )
3
1
U i  (U 1  a 2 U 2  aU 3 )
3

In relatiile de mai sus se inlocuiesc U1 , U2 , U3 cu expresiile in functie de componentele

simetrice ale curentilor si impedantele circuitului si rezulta:
1 1 1
U h  I h   ( Z1  Z 2  Z 3 )  I d  ( Z1  a 2 Z 2  aZ 3 )  I i  ( Z1  aZ 2  a 2 Z 3 )
3 3 3
1 1 1
U d  I h   ( Z1  aZ 2  a 2 Z 3 )  I d  ( Z1  Z 2  Z 3 )  I i  ( Z1  a 2 Z 2  aZ 3 )
3 3 3
1 1 1
U i  I h   ( Z1  a 2 Z 2  aZ 3 )  I d  ( Z1  aZ 2  a 2 Z 3 )  I i  ( Z1  Z 2  Z 3 )
3 3 3
Se noteaza cu  h ,  d , i coeficientii de natura unor impedante complexe care apar in aceste relatii:
 1 1 1
 h  ( Z 1  Z 2  Z 3 ) ,  d  ( Z1  aZ 2  a 2 Z 3 ) ,  i  ( Z1  a 2 Z 2  aZ 3 )
3 3 3
Componentele simetrice ale sistemului de tensiuni rezulta:
U h  I h  h  I d i  I i  d , U d  I h  d  I d  h  I i i , U i  I h i  I d  d  I i  h

Deci metoda de analiza are urmatoarele etape:

- din I1, I2, I3 se determina Ih, Id, Ii

- cunoscand Z1 , Z2 , Z3 se scriu h , d , i

- se calculeaza Uh , Ud , Ui in functie de Ih, Id, Ii si h , d , i

- din Uh , Ud , Ui rezulta U1 , U2 , U3.

Daca Z1 = Z2 = Z3 = Z, deci receptorul este echilibrat, atunci h =Z, d =0, i =0 si se regaseste

rezultatul din paragraful anterior.
Se remarca faptul ca, spre deosebire de receptorul echilibrat la care fiecare componenta simetrica a
tensiunii depindea numai de componenta simetrica corespunzatoare a curentului, la receptorul
dezechilibrat fiecare componenta simetrica a tensiunii depinde de toate componentele simetrice ale
curentului. In consecinta, din punct de vedere al complicatiilor conceptuale si al complexitatii
calculelor, metoda componentelor simetrice este avantajoasa numai pentru analiza circuitelor
echilibrate. In continuare vom arata ca metoda ramane utila daca circuitul contine numai un
singur subcircuit dezechilibrat.

4.4.2.4.4.Calculul regimurilor de avarie (nesimetrice) in retelele echilibrate

O retea echilibrata este formata din generatoare (fiecare avand un sistem simetric de
succesiune directa de tensiuni electromotoare Ed = E), linii electrice si receptoare echilibrate.
Toate aceste dispozitive au scheme echivalente echilibrate de tipul celor prezentate in paragrafele
4.4.1.3, 4.4.1.4, 4.4.2.4.3. Aparitia unei avarii in retea poate fi echivalata cu introducerea unui
receptor suplimentar dezechilibrat la locul defectului. Vom arata cum se aplica metoda
componentelor simetrice pentru calculul curentilor in regim de avarie; metoda ramane utila si in
acest caz deoarece reteaua de analizat contine numai un singur receptor dezechilibrat (cel
corespunzator defectului).
Metoda de calcul al curentilor de scurtcircuit are urmatoarele etape::
- se considera ca la locul defectului se ramifica trei conductoare fictive de impedanta sau
admitanta nula, tinand seama de “conditiile de functionare” ale defectului respectiv;
 - se considera tensiunile si curentii la locul defectului , care se descompun in componente
simetrice;
- din expresiile in componente simetrice ale acestor curenti si tensiuni rezulta schema
echivalenta a tipului de scurtcircuit considerat;
- se calculeaza tensiunile si curentii la locul defectului in functie de componentele
simetrice rezultate din analiza schemei echivalente.
In continuare sunt prezentate cateva tipuri de scurtcircuite:
a) Scurtcircuit monofazat direct la pamant

“Conditiile de functionare” la locul defectului sunt U x  0 , I y  0 , I z  0

1
si deci rezulta U h  U d  U i  0 , I h  I x  I d  I i
3
Deoarece I h  I d  I i la locul defectului, rezulta ca impedantele echivalente directa, inversa si
homopolara ale restului circuitului (care este echilibrat) trebuie conectate in serie. Ca urmare se
poate utiliza schema echivalenta de calcul

unde E = Ed este tensiunea electromotoare a generatorului echivalent al restului circuitului in

raport cu locul defectului, Zh, Zd si Zi sunt impedantele echivalente (homopolara, directa si

inversa) ale restului circuitului calculate in raport cu locul defectului.
Rezulta deci:
 E 3E
Id  Ii  Ih  si Ix  , I y  0 , I z  0.
Z h  Zd  Zi Zh  Zd  Zi

b) Scurtcircuit monofazat cu arc (de impedanta Za)

“Conditiile de functionare” la locul defectului sunt: U x  I x Z a , I y  0, I z  0

In componente simetrice rezulta U d  U i  U h  Z a ( I h  I d  I i ) si I h  I d  I i . Generatorul

echivalent al restului circuitului avand componentele simetrice Ed=E, Ei=Eh=0 rezulta:

E  E d  Z d I d  U d
0  E i  Z i I i  U i
0  E h  Z h I h  U h
E  I d ( Z d  Z i  Z h )  3I d Z a

Deci schema echivalenta a defectului este:

E
Id  Ii  Ih  ,
Z h  Z d  Z i  3Z a
si
3E
Ix  Id  Ii  Ih  , I y  0, I z  0
Z h  Z d  Z i  3Z a

c) Scurtcircuit bifazat la pamant

Din conditiile la locul defectului U y  U z  0 si I x  0 rezulta U h  U d  U i  1 U x si

3
I h  I d  I i  0 . Schema echivalenta este:
Din analiza acestui circuit simplu se calculeaza Id, Ii si Ih si apoi rezulta:

I x  0, I y  I h  a 2 I d  aI i , I z  I h  aI d  a 2 I i

In mod similar se trateaza si scurtcircuitul bifazat cu arc la pamant si scurtcircuitul bifazat izolat
de pamant.
d) Scurtcircuit trifazat direct la pamant

Din conditiile la locul defectului U x  U y  U z  0 deci Uh Ud Ui  0 rezulta schema

echivalenta:

E d  Zd I d  U d  Zd I d , 0  Zi I i  U i  Zi I i , 0  Zh I h  U h  Zh I h

Rezulta curentii: I x  I d , I y  a 2 I d , I z  aI d

Aplicatie: Se considera circuitul de mai jos prin schema lui monofilara in care G 1 si G2 sunt
generatoare, T1 si T2 sunt transformatoare conectate la barele de inalta tensiune IT 1 si IT2, L este
linia de legatura intre bare si D este locul defectului.

Se construiesc cele trei scheme (directa, inversa si homopolara) si se calculeaza impedantele

echivalente fata de locul defectului.
schema directa
schema inversa

schema homopolara

Cu (E, Zd), (Zi) si (Zh) legate intr-o schema echivalenta corespunzatoare tipului de scurtcircuit
considerat se pot calcula curentii de scurtcircuit la locul defectului.