Grup colar Industrial ,,Alexandru Popp Reia

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL III FILIERA TEHNOLOGIC PROFIL TEHNIC TEHNICIAN de TELECOMUNICAII RUTA DIRECT

NDRUMTOR: ING. HIRSCHVOGEL ALEXANDER

ELEV: GOESCU ELENA-ALINA CLASA A XII-A

Promoia 2010

Cuprins
Argument justificativ....................................................................................................................4 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE.............................................................................................5 1.1 Functionare............................................................................................................................5 1.2 Amplasarea componentelor...................................................................................................6 ..........................................................................................................................................................6 CAPITOLUL 2. OSCILATOARE..............................................................................................6 2.1 Introducere.............................................................................................................................6 2.2 CLASIFICAREA OSCILATOARELOR ELECTRONICE.................................................7 2.3Circuite astabile......................................................................................................................8 CAPITOLUL 3. ELEMENTE COMPONENTE ALE OSCILATORULUI.......................10 3.1 Pori logice I-NU (NAND)...............................................................................................10 3.2 Rezistoare............................................................................................................................10 3.3 Poteniometrul.....................................................................................................................12 3.4 Condensatoare......................................................................................................................14 3.5 Condensatoare polarizate ....................................................................................................17 CAPITOLUL 5: BIBLIOGRAFIE............................................................................................19 CAPITOLUL 6: ANEXA............................................................................................................20

Argument justificativ
Proiectul de absolvire pe care l -am ales are tema Generator de semnal cu 3 domenii de frecven. Acest proiect l-am realizat mpreun cu colega mea Meda Mariana Violeta. Partea mea de proiect se refer n special la oscilatorul din schema generatorului de semnal. Tema pe care am ales-o este important pentru calificarea mea profesional i satisface cerinele examenului de certificare a competenelor profesionale de nivel 3, calificarea tehnician de telecomunicaii. Competenele necesare pentru realizarea lucrrii au fost dobndite n cadrul modulelor de specialitate.

tiina este un ansamblu de cunotine abstracte i generale fixate intr-un sistem coerent obinut cu ajutorul unor metode adecvate i avnd menirea de explica, prevedea i controla un domeniu determinant al realitii obiective. Descoperirea i studierea legilor i teoremelor electromagnetismului n urm cu un secol i jumtate n urm au deschis o er noua a civilizaiei omeneti Automatizarea proceselor de producie a constituit o etap esenial n dezvoltarea tehnic a proceselor de respective i a condus la uriae creteri ale productivitii muncii. Datorit automatizrii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om n cazul proceselor de producie, ntruct mainile motoare asigur transformarea diferitelor forme de energie din natur n alte forme de energie direct utilizabile pentru acionarea mainilor unelte care execut operaiile de prelucrare a materialelor prime i a semifabricatelor. Telecomunicaiile au cunoscut i cunosc nc o dezvoltare dinamic, fiind unul din vrfurile de lance ale progresului tehnologic. Ritmul de nnoire software i hardware este destul de dinamic, chiar dac n ultimul timp are tendina s ncetineasc. Generatoarele de semnal joac un rol foarte important n domeniu electronicii, telecomunicaiilor i automatizrilor industriale. Lucrarea de fa realizat la sfritul perioadei de perfecionare profesional n cadrul liceului, consider c se ncadreaz n contextul celor exprimate mai sus. n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul colii cu cele ntlnite n documentaia tehnic de specialitate parcurs n perioada de elaborare a lucrrii de diplom. Lucrarea prezint rolul, descrierea, arhitectura, variante constructive, parametri, ntreinerea,defecte mai des ntlnite i remedierea lor la unitile de comand a unui sistem de comutaie. Consider c tema aleas in vederea obinerii diplomei de atestare n specialitate de ,,Tehnician de telecomunicaii dovedete capacitatea mea de a sistematiza i sintetiza cunotinele, de a rezolva problemele teoretice dar i practice folosind procese tehnologice din specializarea n care lucrez.

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
1.1 Functionare
Se foloseste o schema cu un oscilator cu porti logice si 4017 ca divizor. Domeniile de frecventa se comuta cu S1 schimband practic constanta RC prin modificarea valorilor condensatoarelor C1, C2 si C3 iar reglajul fin de frecventa se realizeaza prin variatia rezistentei P1. Acuratetea semnalului depinde de histerezisul circuitului. Reglajul fin se obtine cu P2. Se foloseste suplimentar un circuit de formare cu elemente RC pe portile IC2. Comutatorul S2 DIP reuneste toate semnalele pe aceeasi linie, realizand un SAU cablat. Astfel, pentru 0.1 T se comuta Q1, pentru 0.2 T se comuta Q2 si asa mai departe. Semnalul este trimis catre doua inversoare. Cele doua led-uri atasate la IC2D dau o imagine vizuala asupra semnalului (nivel 0 sau 1 logic). La iesirea propriu-zisa se poate culege semnalul direct sau negat. Alimentare 12Vcc Consum cca. 4mA Trei domenii: I) 0,1 Hz bis 10 Hz II) 10 Hz bis 1 kHz III) 1 kHz bis 100kHz

1.2 Amplasarea componentelor

CAPITOLUL 2. OSCILATOARE.
2.1 Introducere
Circuitul care fara sa primeasca un semnal de intrare, furnizeaza la iesire un semnal sinusoidal cu frecventa si amplitudine strict controlate poarta numele de oscilator armonic. Frecventa si amplitudinea trebuie sa aiba o buna stabilitate in timp, sa nu depinda de factori externi,ca temperatura mediului sau tensiunea de alimentare,ci sa depinda numai de "valorile" componentelor din circuit. Termenul oscilator armonic este sinonim cu generator de semnal sinusoial sau sursa de semnal sinusoidal. In fig.2.1 se prezinta schema bloc a oscilatorului armonic.

Figura 2.1. Oscilator armonic.Schema bloc Sursa de energie este bateria de alimentare E. Dispozitivele electronice active transforma puterea de c.c. absorbita de la sursa de alimentare in putere de semnal. Astfel de dispozitive sint tranzistoarele bipolare sau cu efect de cimp. Parametrii oscilatoarelor caracterizeaza performantele unui oscilator. Cei mai importanti sint: frecventa de oscilatie; amplitudinea de oscilatie;
6

 impedanta de iesire a sursei echivalente; stabilitatea frecventei de oscilatie; stabilitatea amplitudinii de oscilatie; distorsiunile neliniare ale semnalului generat; posibilitatea reglarii frecventei; randamentul de transformare a puterii de curent continuu in putere de curent alternativ. Asigurarea unor performante ridicate la mai multi parametri conduce la cerinte contradictorii, rezolvabile prin impartirea functiunilor pe mai multe etaje functionale.

2.2 CLASIFICAREA OSCILATOARELOR ELECTRONICE

a) Dupa elementele active folosite : -oscilatoare cu rezistenta dinamica negativa; -oscilatoare cu reactie( cu surse comandate). b) Dupa natura elementelor care compun circuitul de rectie : -oscilatoare LC; -oscilatoare RC sau RL. Oscilatoarele LC asigura o buna stabilitate a frecventei de oscilatie si a amplitudinii. Se folosesc cu precadere pentru frecvente mai mari de 1MHz. Oscilatoarele RC au o stabilitate mai redusa a frecventei de oscilatie dar, in schimb, elementele pasive de circuit RC sint mai adecvate lucrului la frecvente joase.

2.3Circuite astabile
Circuite basculante astabile. Circuitele basculante astabile, numite i multivibratoare, se utilizeaz pentru a genera impulsuri dreptunghiulare periodice. Ele pot fi considerate oscilatoare, n sensul c semnalul de ieire apare fr a necesita un semnal de comand la intrare. n figura 2.3.2 se reprezint un astfel de circuit, la care tranzistoarele se afl pe rnd n regim de conducie sau de blocare pe anumite intervale de timp fr intervenia unor semnale de comand exterioare. Funcionarea circuitului este ilustrat prin diagramele de variaie ale tensiunilor din figura 2.3.3 Dei schema este sistematic, executat cu elemente respectiv egale, la conectarea sursei de alimentare, datorit imperfeciunilor tehnologice, apare o mic variaie a curentului de colector al unuia dintre tranzistoare(de exemplu I C1 ). Creterea cderii de tensiune pe R1 ( EC = const ), produs de cresterea lui I C1 , duce la scderea potenialului de colector al propiului tranzistor T1 (U CE1 + RC1 I C1 = E C , const ) . Aceast scdere se transmite prin C1 pe baza tranzistorului T2 , ducnd la micorarea curentului acestuia ( I C 2 ) de colector. Prin aceasta, scade caderea de tensiune dat de I C 2 pe rezistena sa de colector i crete potenialul de colector al lui T2 . Aceast crestere de transmisie prin C 2 pe baza lui T1 , mrind valoarea curentului su de colector I C1 . Procesul evolueaz n avalan i duce n final la conducia de saturaie T1 i la blocarea lui T2 . n acest timp, condensatorul C1 , care s-a ncrcat n circuitul + EC , RC1 , rBE 2 , ncepnd s se descarce prin RC1 rCE1 i R B 2 rBE 2 , ajungnd ca la un moment dat tensiunea pe R B 2 (care este legat n paralel pe intrarea lui T2 ) s devin egal cu tensiunea de deschidere a tranzistorului T2 .

Fig.2.3Circuit basculant astabil Acesta ncepe s funcioneze i cu aceeai succesiune de fenomene, referitoare de aceast dat la T2 , se ajunge la T2 saturat si T1 bloacat. Fenomenul se repet periodic. Circuitele de ncrcare i respectiv de descrcare ale condensatorului C1 sunt redate in figura

n figura 2.3.3 a se reprezint situaia T1 blocat i T2 saturat. Condensatorul C1 se afl practic descrcat n circuitul alctuit din: E C ,R C1 // r CE1 i R B 2 //r BE 2 .

Fig 2.3.1 Diagramele de variatie ale tensiunilor din circuitul basculant astabil Dar T 1 fiind blocat, rezistena sa colector emitor este foarte mare (r CE1 R C1 ), iar T 2 fiind saturat, rezistena sa baz emitor este foarte mic (r CE 2 R B 2 ), astfel c circuitul real de incrcare al lui O 1 rmane alctuit din: E C , R C1 i r Be 2 . n figura...., se reprezint situaia T 1 saturat i T 2 blocat.Condensatorul C 1 incrcat , se afl n circuitul alctuit din :R C1 //r CE1 i R B 2 //r Be 2 .Dar T 1 fiind saturat r CE1 R C1 , iar T 2 fiind blocat R B 2 r BE 2 , astfel c circuitul de descrcare rmane practic alctuit din r CE1 i R B 2

Fig 2.3.2 Circuite de incarcare, respective descarcare ale condensatorului C

a- starea T(1) blocat, T(2), C(1) se incarca,

b- starea T(1) saturat, T(2) blocat, C(1) se descarca

Fig:2.3.3 Circuit pentru imbunatatirea formei semnalului din colector Variaiile tensiunilor din colectoarele tranzistoarelor, pot fi considerate a impulsuri de form aproximativ dreptunghiular.Durata fiecrui impuls generat este determinat de timpul necesar, potenialului bazei tranzistorului blocat pentru a variai ntre valoarea maxima i zero, avand valorile: T a =0,79 C 1 R B 2 T b =0,69 C 2 R B1 Pentru imbuntirea formei de und a semnalului de ieire, capacitile C 1 i C 2 se conecteaz la colectoarele tranzistoarelor prin intermediul unei diode, in punctul comun dintre diod i condensator introducandu-se cate o rezisten legat la sursa de alimentare.n felul acesta ncrcarea condensatoarelor din colectoarele tranzistoarelor saturate nu se mai face prin rezistenele de colector ale tranzistoarelor blocate, ci prin rezistenele nou-introduse, imbunataind frontul anterior al impulsurilor din colectoare. ntrucat, in mod obinuit, stabilitatea perioadei impulsurilor generate de multivibrator, nu este satisfctoare, se recurge frecvent la sincronizarea prin impulsuri exterioare, aplicate pe bazele tranzistoarelor prin condensatoare de capaciti mici, determinand deschiderea tranzistorului mai repede decat in absena impulsului i asigurand astfel frecvena de lucru dorit.

CAPITOLUL 3. ELEMENTE COMPONENTE ALE OSCILATORULUI.

3.1 Pori logice I-NU (NAND)
O poart logic este un dispozitiv electronic numeric elementar implementnd o funciune logic abstract elementar. Sunt structurile de baz care permit realizarea unor funcii logice i matematice mult mai complexe n circuitele integrate digitale. O poart logic poate fi modelat ca o reea de comutatoare controlate electric (de exemplu cu tranzistoare MOS). O poart logic are una sau mai multe intrri digitale (semnale reprezentnd 0 logic sau 1 logic), i are ca ieire o funcie simpl a acestor intrri, de exemplu I logic sau SAU logic. Porile logice elementare sunt: Inversorul(NOT), poarta I(AND), poarta SAU(OR), poarta I-NU(NAND), poarta SAU-NU(NOR), poarta SAU-EXCLUSIV(XOR). Porile logice au cel puin doua intrri, putndu-se ajunge pn la 10 intrri, i o singur ieire.

3.2 Rezistoare
Proprietatea fizica a materialelor de a se opune intr-o masura mai mare sau mai mica trecerii curentului electric poarta numele de rezistenta electrica

10

Componentele electronice pasive construite special spre a avea o anumita rezistenta electrica se numesc rezistoare (in practica,in locul denumirii de rezistor se mai foloseste inca denumirea de rezistenta). Rezistorul este componenta electronica de circuit, cu doua borne, care are are proprietatea, potrivit careia, intre tensiunea la bornele lui si curentul care-l parcurge, exista relatia, descoperita de G.S.Ohm si cunoscuta sub denumirea de legea lui Ohm : U = R I , unde R este marimea rezistorului. Unitatea de masura a rezistentei electrice este ohmul ( ).In practica se utilizeaza si multiplii acestei marimi: kiloohmul (K ) si megaohmul (M ), intre acestea existand relatiile: 1K = 1 000 ;1M =1 000 K =1 000 000 Relatia de definitie a rezistentei electrice este : in care U este diferenta de potential (tensiunea) constanta, contiunua, aplicata la capetele rezistorului si I este curentul constant care strabate rezistorul. Rezistenta nominala - Este marimea valorii rezistentei,marcata in cifre sau in dungi colorate , pe corpul rezistorului. Acestei valori i se asociaza intodeauna toleranta, exprimata in procente din valoare. Puterea disipata nominala, Pdn [W] - Este puterea maxima - in curent continuu sau alternativ - pe care o poate disipa un rezistor, in conditii de mediu exterior determinate, pe o perioada indelungata de timp, fara ca rezistenta nominala sa se modifice. Daca rezistorul este supus unei puteri mai mari decat puterea nominala, pot apare fenomene ca variatia inadmisibila a parametrilor sai, reducerea duratei de functionare sau distrugerea elementului rezistiv. Rezistoarele utilizate cel mai frecvent in in montajele electronice au puterea de disipatie cuprinsa in limitele 0,1-2W. Tensiunea nominala, Un [V] - Este tensiunea continua sau valoarea eficace a tensiunii alternative aplicata la bornele rezistorului, in conditii normale ale mediului inconjurator, fara ca rezistorul sa se distruga. Marimea tensiunii nominale depinde de dimensionarea si constructia rezistorului, de proprietatile elementului rezistiv si de puterea nominala. Tensiunea corespunzatoare puterii nominale de disipatie, Pn,poate fi determinata cu relatia: unde Rn este rezistenta nominala a rezistorului. Tensiunea la care se incearca rezistoarele este mai mare decat tensiunea nominala de 1,5-2 ori. Rezistenta rezistorului in curent alternativ - Marimea rezistentei rezistorului difera,in curent alternativ, de valoarea masurata in curent continuu,datorita existentei capacitatii si inductantei distribuite pe lungimea elementului rezistiv, a efectelor de suprafata si a pierderilor dielectrice in suportul rezistorului si in straturile de protectie. Din acest motiv rezistenta totala a rezistorului in curent alternativ, si in special la frecvente inalte, are un caracter complex si variaza cu modificarea frecventei, rezistorul real comportandu-se in acest caz,in parte ca o inductanta si in parte ca o capacitate. Tensiunea de zgomot - Este valoarea eficace a tensiunii aleatoare care apare la bornele rezistorului,atunci cand este parcurs de un curent continuu.Valoarea acestei componente, a tensiunii de zgomot, numita impropriu zgomotul termic,este proportionala cu cfrecventa si temperatura. Pentru rezistoarele de mare rezistenta electrica, zgomotul termic poate fi mai mare decat zgomotul propriu decat zgomotul propriu al montajelor, influentand semnificativ asupra
11

sensibilitatii constructiilor electronice realizate. Raportul dintre tensiunea de zgomot si tensiunea de curent continuu aplicata la bornele rezistorului defineste factorul de zgomot al rezistorului, marime care se exprima in sau in decibeli. Factorul de zgomot al rezistoarelor peliculare utilizate in echipamentele electronice se gaseste in limitele 1-5 pentru rezistoarele de uz general si sub 1 pentru rezistoarele speciale. Acest factor de zgomot creste odata cu cresterea temperaturii si a valorii rezistentei.

La conectarea in serie a mai multor rezistoare,rezistenta totala se mareste si este data de relatia:

La conectarea in paralel a doua sau mai multe rezistoare rezistenta totala se micsoreaza fata de valoarea oricareia dintre rezistente si este data de relatia:

3.3 Poteniometrul
Poteniometrul este un divizor de tensiune

Unul dintre dispozitivele folosite frecvent ca i divisor de tensiune este poteniometrul, un resistor cu un element mobil poziionat cu ajutorul unei manete. Elementul mobil, denumit i perie, face contact cu un material rezistiv dezizolat, n oricare dintre punctele selectate manual.
12

Pe msur ce contactul periei se apropie de terminalul 1 i se ndeprteaz de terminalul 2, rezistenta spre terminalul 1 scade iar cea ctre terminalul 2 crete. Dac apropiem contactul de terminalul 2, vom obine efectul contrar. Rezistena ntre cele dou puncte (1 i 2) este constant indiferent de poziia contactului periei.

Poteniometre rotative i poteniometre liniare Mai jos sunt ilustrate dou tipuri de poteniometre, rotative i liniare:

Raportul de divizare

13

Dac aplicm o tensiune constant ntre cei doi terminali de la extremiti, poziia periei va lua doar o fraciune din tensiunea aplicat, msurat ntre contactul periei i oricare dintre ceilali doi terminali. Valoarea acestei fracii depinde n ntregime de poziia fizic a periei. Ca i n cazul unui divizor de tensiune fix, coeficientul de divizare este strict o funcie de rezisten i nu depinde de valoarea tensiunii aplicate. Cu alte cuvinte, dac maneta poteniometrului este deplasat la exact jumtatea distanei dintre cei doi terminali externi, cderea de tensiune ntre perie i oricare dintre cei doi terminali este exact jumtate (1/2) din valoarea tensiunii aplicate, indiferent de valoarea aceteia sau de rezistena total a poteniometrului. Cu alte cuvinte, un poteniometru acioneaz precum un divizor variabil de tensiune, iar coeficientul de diviziune este stabilit de poziia periei.

Aceast aplicaie a poteniometrului este una foarte folositoare pentru obinerea unei tensiuni variabile cu ajutorul unei surse fixe de tensiune precum bateria. Dac circuitul ce-l construim necesit o anumit valoare a tensiunii mai mic dect valoarea tensiunii la bornele bateriei, putem conecta terminalii externi ai poteniometrului la baterie iar sarcina (bec, de exemplu) o conectm ntre terminalul periei i oricare dintre cei doi terminali externi (vezi i exemplul de mai jos):

3.4 Condensatoare
Exista o varietate mare de condensatoare specializate pentru diverse aplicatii. Am sa amintesc aici doar cele mai importante categorii privite in special din punctul de vedere al audiofilului. Condensatoarele sunt folosite in aplicatii audio pentru ca au proprietatea de a conduce curentul electric tot mai bine pe masura ce frecventa creste. Caracteristica unui condensator este data in imaginea de mai jos.
14

Impedanta si faza electrica a unui condensator de 4.7uF albastru - impedanta rosu - faza electrica Se observa din imagine ca pe masura ce frecventa creste impedanta condensatorului scade, adica putem spune ca un condensator este un filtru trece sus. Tot din imaginea de mai sus observam ca un condensator introduce in circuitul electric un defazaj de 90 in jos. In continuare am sa incerca sa fac o clasificare a condensatoarelor in functie de cerintele diferitelor aplicatii Tipuri de condensatoare: Condensatoare Electrolitice, condensatoare de capacitate mare la un volum redus, folosite in circuitele oscilante, pentru egalizoare sau montate in paralel cu wooferele ca si filtru trece jos. Exista si varianta polarizata de condensatoare electrolitice, acestea sunt folosite ca si circuite de filtrare in surse de alimentare, sau ca si temporizatoare. MKT (plastic film capacitors), condensatoare de calitate buna, folosite in serie si in paralel cu difuzoarele de medii ca si filtru trece banda sau in paralel cu wooferele ca si filtru trece jos. MKP (paper film capacitors), condensatoare de calitate foarte buna, folosite in serie cu tweeterele ca si filtru trece sus sau in seria paralel cu difuzoarele de medii ca si filtru trece banda. CONDENSATOARE ELECTROLITICE BIPOLARE

Aceste condensatoare sunt caracterizate de capacitatea mare pe care o au la un gabarit reudus si de un raport pret/capacitate foarte bun. Dezavantaje lor sunt precizia scazuta (uneori 15-20%), pierderi mari. Condensatoarele electrolitice bipolare sunt folosite in locurile unde este nevoie de capacitati mari la costuri mici (circuite EQ, circuite de egalizare a impedantei, etc.) sau unde condensatoare MKP, MKT sunt excluse din motive de spatiu sau de cost. MKT(Plastic Film Capacitor)

15

Condensatoarele MKT sunt facute din folie de poliester metalizat. Ca pret si calitate ele se situeaza intre condensatoarele MKP si condensatoarele electrolitice bipolare. Coeficientul de pierderi al unui condensator MKT este de 20 de ori mai mare decat al unui MKP dar de 10 ori mai mic decat al unui condensator electrolitic bipolar. (coeficient de pierderi la MKP:0.0002, MKT: <0.006, bipol. el. cap.: <0.08). Condensatoarele MKT pot fi considerate ca si clasa medie a condensatoarelor bipolare. Ele sunt folosite atat ca si filtre trece jos in aplicatii HI-FI cat si ca filtre trece jos sau trece banda in circuitele unui filtru pentru boxe. MKP(Paper Film Capacitor)

Condensatoarele MKP sunt realizate din folie de hartie metalizata si sunt considerate ca fiind condensatoare audiofile. Practic aceste condensatoare sunt induction-free si au un coeficient de pierderi foarte scazut, ceea ce rezulta fiind un condensator foarte rapid. Condensatoarele MKP reprezinta punctul de pornire in reproducerea muzicala de mare finete. Ele sunt folosite cu succes ca si filtre trece sus in serie cu tweeterele sau ca si capacitati de cuplare in amplificatoarele cu lampi sau tranzistoare. De asemenea exista si tot felul de condensatoare exotice pe care doar le amintesc, condensatoare care folosesc materiale speciale cum ar fi aur, argint, teflon, etc., a caror calitate nu se pune sub semnul intrebarii dar si cu preturi pe masura. Amintesc aici cateva astfel de condensatoare: HOVLAND MusiCap, DUELUND VSF , Mundorf Supreme Silver/Gold, Audio Note Tin Foil Signal Capacitors, etc.

16

3.5 Condensatoare polarizate

Condensatoarele electrolitice prezint proprieti remarcabile (permitivitate i rigiditate mare) i posibilitatea de obinere a unei pelicule sub un micron, ceea ce duc la realizarea de capaciti specifice mari (sute F / cm 3 ).Ele se bazeaz pe proprietatea oxizilor unor metale ca aluminiul i tantalul, de a conduce ntr-un sens i de a prezenta o rezisten de blocare mare n cellalt sens. De aceea, aceste condensatoare sunt polarizate. Anodul este format dintr-o folie de aluminiu de nalt puritate, groas de 60-100 microni, care este oxidat simultan pe ambele pri prin electroliz. Stratul de oxid gros de circa o miime de micron pentru fiecare volt al tensiunii nominale, constutuie dielectricul. Pentru mrirea suprafeei anodului i deci pentru obinerea de capaciti mari ntr-un volum mic, ea nu este neted ci asperizat prin corodare electrochimic. Catodul este o soluie de acid boric, hidroxid de amoniu i glicoletilen, care ptrunde n toi porii anodului. Aceast soluie este meninut n contact cu stratul de oxid anodic pe toat suprafaa prin impregnarea a 2-5 foie de hrtie fr impuriti. Contactul catodic se realizeaz prin alt folie de aluminiu dar de grosime mult mai mic (10 microni), care se aeaz peste foile de hrtie. ntreg ansamblul, format dintre dou folii de aluminiu (anodul i contactul catodic), avnd ntre ele foiele de hrtie este apoi rulat pn capt o form cilindric. Acesta se introduce apoi n tuburi de aluminiu etanate cu dopuri de cauciuc. Contactul anodic este izolat iar contactul catodic se leag la carcas. Dup asamblarea condensatoarelor, urmeaz procesul de formare care const n aplicarea unei tensiuni (UF) mai mare cu 5 10% fa de tensiunea de vrf. UV este mai mare cu 10 50%, dect tensiunea nominal (Un). Funcionarea condensatoarelor la tensiuni mai mari ca UV duce la creterea rapid a curentului de fug manifestat prin nclzirea puternic i degajare de gaze i n ultim instan deteriorarea lor. Dac se aplic o tensiune invers (minus pe anod), atunci condensatorul nu conduce pn la o valoare de 2-3 V, dup care curentul crete brusc asemntor cu o diod Zener, producndu-se deteriorarea printr-o nclzire exagerat. Fenomenul se explic prin faptul c stratul de oxid depus pe folia de metal (aluminiu) se comport ca o jonciune semiconductoare metal oxid (MO) de tip NP cu pragul de deschidere de 2 3 V. Dac dorim obinerea de condensatoare de mare capacitate nepolarizate, acestea se realizeaz prin legarea n serie dar n antifaz a dou condensatoare electrolitice (ambii anozi sau ambii catozi conectai mpreun). Gama de valori a condensatoarelor electrolitice este foarte larg mergnd de la 1 F pn la 10000 F. Toleranele uzuale sunt n limitele de 20% i +100%. Domeniul admis al temperaturilor de 17

lucru este cuprins ntre 20C i +70C. Curentul de fug depinde de capacitatea i tensiunea nominal putnd fi determinat cu o relaie dat n catalog pentru fiecare tip de condensator. Datorit modului de realizare constructiv, condensatoarele electrolitice prezint o inductan pronunat care este suprtoare n circuitele de decuplare. De aceea, cnd este necesar, se monteaz n paralel, condensatoare de valori mici, neinductive, cum ar fi condensatoarele ceramice sau cele cu poliester metalizat. O problem specific condensatoarelor electrolitice apare atunci cnd din diferite motive, acestea nu sunt utilizate un timp mai mare de un an de zile. n acest cay are loc o degradare a stratului de oxid de ctre electrolit i pentru a le face reutilizabile este necesar a le aplica o tensiune nominal timp de circa o or. Un alt condensator electrolitic este condensatorul cu tantal n care anodul este sintetizat din pulbere de tantal, care apoi se oxideaz, iar ca electrolit se utilizeaz o pelicul solid semiconductoare de MnO2. Condensatoarele cu tantal sunt utilizate n domeniul de temperatur -80C i +85C.

CAPITOLUL 4: NORME DE SANTATE I

SECURITATE A MUNCII
Din punct de vedere juridic, normele de santatea si securitatea muncii sunt acele norme de convieuire social care, garanteaz sau nu prin for de constragere a statului, reglementeaz conduita oamenilor n cadrul unor comuniti productive, determinnd condiiile n care urmeaza s efectueze diferite operaii concrete n utilizarea echipamentelor i obiectelor muncii i excliznd orice riscuri, urmrind cu prioritate aprarea santii a integritii corporale a executantului. Normele de protecie a muncii pot fi definite ca o masur legislative de realizare a securitii muncii; coninutul lor este format din colecii de prevederi cu caracter obligatoriu, prin a cror respectate se urmrete eliminarea comportamentului accidentogen al executantului n procesul muncii. Fiecare prevedere reprezint n sine o msur de prevenire tehnic sau organizatoric a riscului producerii accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale. Norme de santate i securitate a muncii n laboratorul de informatic: 1) Aparatele i montajele vor fi folosite numai la tensiunea pentru care au fost construite . 2) Nu se vor efectua montaje sau se vor repara aparate aflate sub tensiune. 3) Nu se lucreaz cu conductori neizolai i de asemenea nu se lucreaz cu mini ude 4) Masa de lucru trebuie s fie uscat i acoperit cu un material izolator . 5) Alimentarea de la reea se va face printr-un tablou cu sigurane fuzibile calibrate sau ntreruptoare automate . 6) Prile metalice ale aparatului sub tensiune vor fi legate la pmnt . 7) Uneltele de lucru vor avea mnere izolate, rezistente la tensiunile folosite . 8) Cablurile calculatoarelor vor fi izolate . Funciile normelor de protecie a muncii : normele constituie principalul instrument n realizarea instruiri n domeniul securitii i santii n munc. n conformitate cu prevederile legislative n vigoare, coninutul
18

de baz al oricruia dintre tipurile obligatorii de instructaj de protecie a muncii este format din normele de protecie a muncii corespunztoare activitii pentru care este instruit subiectul. De asemenea, verificarea nivelului de instruire se realizeaz tot n raport cu prevederile normelor. normele reprezint unul dintre principalele acte juridice n funcie de care se stabilesc i se sancioneaz abaterile n domeniul proteciei muncii. Aceast funcie deriva n mod necesar n funcia lor de instrument de control. normele constituie unul dintre principalele criterii n fundamentarea politicii generale i a programului de activitate pentru realizarea securitii muncii la nivelul ageniilor economice. n conceperea planurilor de activitate de protecie a muncii se urmreste n primul rnd, n virtutea legii, instruirea ca obiectiv a realizrii acelor msuri preventive care se regsesc n norme i au fost nca aplicate sau sunt ndeplinite doar parial. Sistemul naional de norme de protecie a muncii este compus din : 1 Norme generale de protecie a muncii. 2 Norme specifice de securitate a muncii.

CAPITOLUL 5: BIBLIOGRAFIE
1.E.DAMACHI, s.a.-Electronica-E.D.P.,Bucuresti,1979. 2.CEANGA,E,s.a.-Electronica industriala-E.D.P.,Bucuresti,1981. 3.DASCALU.D,s.a.-Circuite electronice-E.D.P.,Bucuresti,1981.

19

CAPITOLUL 6: ANEXA

20

21