Norme naționale de expunere a lucratorilor la câmpuri

electromagnetice

Masterand: Sima Oana

CECESE, Anul II

1
 CUPRINS

Introducere.................................................................................................................................3
1. Noţiuni privind expunerea la câmpuri electromagnetice.......................................................4
1.1. Mărimi prin care se exprimă nivelul câmpului extern.............................................5
2. Principalele prevederi ale normelor de expunere a lucrătorilor
la câmpuri electromagnetice.....................................................................................................6
3. Modificări importante aduse de normele actuale................................................................8
3.1. Modificări faţă de normele precedente.........................................................................8
4. Măsuri de protecţie şi de prevenire............................................................................9
5. Responsabilităţile furnizorului de servicii şi ale angajatorului în privinţa măsurării
câmpurilor electromagnetice şi a evaluării expunerii...............................................................10
6. Concluzii...............................................................................................................................12
7. Bibliografie ..........................................................................................................................13

Introducere

2
 Normele actualele de expunere a lucrătorilor la câmpuri electromagnetice (CEM) au
fost adoptate prin HG nr. 520 din 16 iulie 2016 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.
Această hotărâre transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei europene nr. 35/2013.
Noile norme înlocuiesc cerinţele de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor
la CEM stabilite anterior prin HG 1136/2006. HG 520/2016 a încorporat prevederile
Directivei 2013/35/UE şi a preluat integral anexele directivei în care sunt prezentate valorile-
limită de expunere (ELV) şi nivelurile de declanşare a acţiunii (AL).
Astfel, la fel ca în cazul directivei europene, noile norme naţionale aduc modificări
importante ale sistemul de limite de expunere, în primul rând în ceea ce priveşte numărul de
limite utilizate şi mărimile fizice prin care sunt exprimate. De asemenea, au fost modificate
unele valori ale limitelor de expunere sau ale nivelurilor de declanşare a acţiunii, precum şi
unele benzi de frecvenţă pe care se aplică aceste valori. Datorită complexităţii noilor norme,
Comisia Europeana a publicat, în noiembrie 2015, un “Ghid facultativ de bune practici pentru
punerea în aplicare a Directivei 2013/35/UE privind câmpurile electromagnetice”
Dificultăţi mai mari pot fi întâmpinate în cazul situaţiilor de expunere complexe care
presupun parcurgerea mai multor secțiuni sau chiar a tuturor secţiunilor din volumul I. În
acest context legat de dificultatea sporită a noilor norme naţionale, precum şi de dimensiunea
amplă a ghidului european, prezentul ghid caută să aducă clarificările necesare într-o manieră
cât mai concisă. Spre deosebire de ghidul european, acest ghid reprezintă un material mult
mai scurt, mai uşor de parcurs şi de înțeles.
Materialul propus se adresază într-un limbaj clar şi nesofisticat unui public larg şi
variat: angajatorilor, responsabililor cu activitatea de sănătate şi securitate în muncă,
personalului din direcţiile de sănătate publică, precum şi furnizorilor de servicii de măsurare a
câmpurilor electromagnetice.
Subiectul măsurării CEM a fost abordat doar pe scurt, acesta fiind un domeniu complex care
este reglementat de standarde tehnice specifice. Aspectele tehnice referitoare la modul de
întocmire a buletinelor de măsurări, precum şi aspectele mai detaliate referitoare la valorile-
limită de expunere şi la nivelurile de declanşare a acţiunii sunt prezentate în anexe. Anexele
mai curpind şi toate articolele selectate din întreg textul HG 520/2016, referitoare la
obligaţiile angajatorului.

3
 1. Noţiuni privind expunerea la câmpuri electromagnetice

Organismul uman poate fi expus la câmpuri electromagnetice (CEM) de mai

multe feluri care se clasifică în funcţie de natura lor şi de domeniul de frecvenţă:

• câmpuri electrice şi câmpuri magnetice statice (0 Hz);

• câmpuri electrice şi câmpuri magnetice de joasă frecvenţă (sub 100 kHz);

• câmpuri electromagnetice de înaltă frecvenţă (100 kHz – 300 GHz):

radiofrecvenţă

(RF) şi microunde.

Cu excepţia câmpurilor electrice sau magnetice statice, toate celelalte tipuri de câmp
sunt variabile în timp, adică amplitudinea lor într-un punct se modifică în timp, în mod
periodic sau, cu altfel spus, oscilează. Oscilaţia câmpului electromagnetic poate fi localizată
(Fig. 1.1) sau se poate propaga în spaţiu (Fig. 1.2) de la un punct la altul. Atunci când CEM
se propagă în spaţiu, câmpul respectiv reprezintă o undă electromagnetică.

Fig. 1.1. Oscilaţii locale: variaţia periodică în timp a intensităţii câmpului electric într-un
punct dat din spaţiu.

Fig. 1.2. Unda: variaţia periodică în spaţiu a intensităţii câmpului electric la un moment de
timp dat.

4
 Câmpurile electromagnetice sunt caracterizate de o serie de parametri, dintre care
cei mai importanţi din punct de vedere al determinării expunerii sunt următorii:
• frecvenţa,
• perioada,
• lungimea de undă,  nivelul,

• forma de undă,  modulaţia.

Frecvenţa reprezintă numărul de oscilaţii pe secundă şi se măsoară în Hz. Perioada

oscilaţiei este durata necesara pentru efectuarea unei oscilaţii complete şi se măsoară în
secunde. Aceste două mărimi sunt legate între ele şi anume, frecvenţa este egală cu inversul
perioadei de oscilaţie:

f = 1/T

Lungimea de undă este definită ca distanţa dintre două maxime sau minime
consecutive ale undei electromagnetice la un moment dat (Fig. 1.2) şi este măsurată în
metri.

1.1. Mărimi prin care se exprimă nivelul câmpului extern

Nivelul câmpului electromagnetic poate fi exprimat prin mai multe mărimi fizice
(tabelul 1.1). În funcţie de vectorul de câmp determinat şi de frecvenţa câmpului, mărimile
fizice prin care se exprimă nivelul CEM sunt:

• intensitatea câmpului electric E,

• intensitatea câmpului magnetic H,
• inducţia magnetică (densitatea de flux magnetic) B,  densitatea de putere (a
undei plane

echivalente) S.

Densitatea de putere (vectorul Poynting) este produsul dintre intensităţile de câmp,

electric şi magnetic:
S=E•H

5
 Normele de expunere au stabilit nişte niveluri de referinţă cu care se compară
nivelurile de câmp extern. În HG 520/2016 nivelurile de referinţă sunt denumite niveluri de
declanşare a acţiunii sau, pe scurt, niveluri de acţiune.

Mărime Simbol Unitate de Simbol

măsură
Intensitatea câmpului electric E volt pe metru V/m
Intensitatea câmpului H amper pe metru A/m
magnetic
Inducţia magnetică B tesla T
Densitatea de putere S watt pe metru W/m2
pătrat

Tabelul 1.1. Mărimi fizice prin care poate fi exprimat nivelul câmpurilor
electromagnetice externe.

2. Principalele prevederi ale normelor de expunere a lucrătorilor la câmpuri

electromagnetice

Actualele norme naţionale de expunere a lucrătorilor la câmpurile electromagnetice au

fost adoptate prin HG nr. 520 din 16 iulie 2016 (Guvernul României, 2016). Aceste norme
stabilesc cerinţele de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri
generate de câmpuri electromagnetice şi le înlocuiesc pe cele stabilite anterior prin HG
1136/2006 .

HG 520/2016 a transpus în legislaţia naţională prevederile Directivei 2013/35/UE (EP

& Council of the EU, 2013). Normele naţionale de expunere a lucrătorilor la câmpuri
electromagnetice au încorporat toate prevederile tehnice ale Directivei 2013/35/UE. Astfel,
HG 520/2016 a preluat integral anexele directivei în care sunt prezentate valorile-limită de
expunere (ELV) şi nivelurile de declanşare a acţiunii (AL).

Principalele prevederi ale normelor naţionale de expunere a lucrătorilor la câmpurile

electromagnetice, adoptate prin HG 520/2016, sunt focalizate, la fel ca şi în cazul Directivei
2013/35/UE, pe următoarele direcţii:

• Efectele asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;

• Limitele de expunere şi nivelurile de acţiune;  Obligaţiile angajatorului:

6
  Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor;

 Adoptarea de măsuri pentru evitarea sau reducerea riscurilor;

 Informarea şi instruirea lucrătorilor; ü Consultarea şi participarea lucrătorilor.
• Supravegherea sănătăţii.
• Valorile-limită de expunere au fost stabilite pe baza efectelor directe pe termen scurt

În ceea ce priveşte obligaţiile angajatorului, sunt focalizate pe cele patru direcţii

menţionate mai sus. HG 520/2016 mai prevede şi alte câteva obligaţii cuprinse în alte
capitole. Anexa 1 din ghidul de faţă prezintă articolele din hotărâre referitoare la obligaţiile
angajatorului.

Pentru determinarea expunerii, hotărârea prevede utilizarea Ghidului facultativ de

bune practici pentru punerea în aplicare a Directivei 2013/35/UE privind câmpurile
electromagnetice (EC, 2015), numit în continuare, pe scurt, ghidul european.
De asemenea, HG 520/2016 defineşte noţiunea de „servicii sau persoane

competente” care pot furniza servicii de evaluare, măsurare şi/sau calculare a expunerii
lucrătorilor la CEM.

Supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi la câmpuri electromagnetice se face de

către personal medical specializat, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională.

3. Modificări importante aduse de normele actuale

Actualele norme aduc o serie de modificări ale valorilorlimită de expunere ELV şi ale
nivelurilor de acţiune AL. Schimbările aduse privesc nu doar modificarea unor valori, ci se
referă şi la mărimile fizice utilizate pentru evaluarea expunerii. De asemenea, în cazul
efectelor nontermice specifice frecvențelor joase, s-a trecut la utilizarea mai multor tipuri de
ELV şi de AL (Calotă, 2013; Calotă et al, 2017; Goiceanu et al, 2017a; 2017b; 2017c).

În continuare sunt prezentate principalele modificări pe care HG 520/2017 le aduce

faţă de HG 1136/2006. Aceste modificări le reflectă fidel pe cele aduse de Directiva
2013/35/UE.

7
 3.1. Modificări faţă de normele precedente

În privinţa mărimilor fizice utilizate şi a domeniile de frecvenţă pe care se aplică

acestea, au apărut următoarele modificări: Ø Schimbarea mărimii fizice utilizate la
evaluarea şi limitarea expunerii la CEM de joasă frecvenţă. Dacă în normele precedente
se utiliza ca ELV mărimea fizică denumită densitatea de curent indus în corp J, în actualele
norme se utilizează intensitatea câmpului electric intern Ei ;

 Renunţarea la AL exprimat ca densitatea de putere S la frecvenţe sub 6 GHz (în

vechile norme densitatea de putere se utiliza şi între 10 MHz – 6 GHz).

 Pentru componenta magnetică, s –a renunțat la exprimarea AL ca intensitate a

câmpului magnetic H (A/m) în favoarea inducției magnetice B(t), pe întreg spectrul
de frecvența 0 Hz – 300 GHz

Referitor la sistemul de valori-limită de expunere şi de niveluri de declanşare a

acţiunii, s-a trecut la un sistem mai complex care cuprinde mai multe tipuri de valori. Astfel,
modificările vizează următoarele aspecte:

 Introducerea unui sistem dual de limite de expunere ü ELV pentru efecte asupra
sănătăţii; ü ELV pentru efecte senzoriale.

 Introducerea de niveluri multiple de acţiune (AL):

ü AL joase; ü AL înalte;
ü AL pentru expunerea membrelor (la un câmp magnetic

localizat).

Astfel, pentru expunerea la câmpuri magnetice externe de joasă frecvenţă între 1 – 400
Hz, normele prevăd câte două valori ale intensităţii de câmp electric intern Ei, , mărime
utilizate la evaluarea şi la limitarea expunerii: ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi ELV
pentru efecte senzoriale.

În ceea ce priveşte nivelurile de declanşare a acţiunii AL joase, pentru efecte

nontermice, normele în vigoare aduc unele modificări de valori ale acestora pentru:

8
  Câmpuri electrice de joasă frecvenţă peste 820 Hz;

 Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă peste 25 Hz;

 Câmpuri magnetice de frecvenţa reţelei (50 Hz):

(1 mT conform HG 520/2016 faţă de 0,5 mT prevăzut de HG 1136/2006)

De asemenea, în domeniul de frecvenţă 100 kHz – 10 MHz, există două seturi de

niveluri de declanşare a acţiunii: AL pentru efecte nontermice şi AL pentru efecte termice.

4. Măsuri de protecţie şi de prevenire

Dacă în urma parcurgerii etapelor de evaluare a locului de muncă, în niciuna dintre etape
nu s-a putut demonstra conformitatea cu normele de expunere a lucrătorilor la câmpuri
electromagnetice, atunci se vor lua măsuri pentru intrarea în conformitate. Această situație
poate să apară fie după ce au fost parcurse complet toate etapele de evaluare, fie atunci când
etapa de evaluare detaliată a expunerii nu este pe deplin accesibilă angajatorului. De exemplu,
pasul efectuării de studii dozimetrice şi comparării rezultatelor cu valorile-limită de expunere
ELV poate să fie greu sau deloc accesibil angajatorului. Aceasta se poate datora fie din cauza
costurilor mari, fie din lipsa furnizorilor de servicii de dozimetrie în regiunea în care este
localizat angajatorul.

4.1. Categorii de măsuri de reducere a riscurilor

Măsurile de protecție și de prevenire trebuie alese în funcție de situația întâlnită la

locul de muncă, pe baza rezultatului evaluării riscurilor. Aceste măsuri de control a riscurilor
trebuie să respecte principiile de prevenire descrise în ghidul european (EC, 2015).
Măsurile de reducere a riscurilor la care sunt expuși lucrătorii sunt de mai multe
categorii care se referă la:
 Eliminarea completă a pericolului;
 Înlocuirea echipamentelor cu altele mai puțin periculoase;
 Măsuri tehnice; ü Măsuri organizatorice;
 Utilizarea echipamentului individual de protecție.

Eliminarea completă a pericolului implică trecerea la un proces alternativ care nu

generează câmpuri electromagnetice puternice. Acest tip de măsură este adesea foarte
costisitor.

9
 Categoriile de măsuri cele mai accesibile și care oferă o protecție colectivă sunt
măsurile tehnice și măsurile organizatorice, în multe situații ambele măsuri fiind eficiente și
suficiente.

4.2. Protecţia personalului şi a instrumentelor de măsură

Protecţia personalului care evaluează un anumit loc de muncă trebuie să respecte

aceleaşi principii ca în cazul lucrătorului de la locul de muncă evaluat. Operatorul
instrumentului de măsură nu trebuie să fie expus la niveluri de CEM care depăşesc AL şi
pot conduce la depăşirea ELV.

În cazul surselor puternice, măsurările vor debuta la distanţă suficientă pentru a

asigura protecţia personalului care efectuează măsurările şi protecţia instrumentului şi a
sondelor utilizate. Înainte de a începe măsurările, dacă situaţia de expunere permite, sepot
efectua calcule pe bază de formule simple pentru estimarea nivelurilor de câmp, cel puţin
în punctelele în care se vor face primele măsurări.

De asemenea, pe parcursul efectuării măsurărilor, trebuie evitate efectele indirecte ale

CEM:

- Proiectarea obiectelor feromagnetice în câmp magnetic static;

- Curenţi de contact;

- Şocuri electrice.

5. Responsabilităţile furnizorului de servicii şi ale angajatorului în privinţa

măsurării câmpurilor electromagnetice şi a evaluării expunerii

Primul pas pe care trebuie să-l facă angajatorul pentru a decide dacă sunt sau nu
necesare măsurări ale nivelurilor de CEM constă în consultarea tabelului 3.2. din ghidul
european care prezintă situaţii de expunere (echipamente şi activităţi) întâlnite în mod obişnuit
la locurile de muncă. Rezultatul verificării pe baza acestui tabel poate fi unul dintre
următoarele:

 Nu se vor efectua măsurări dacă pentru echipamentele existente la locurile de

10
muncă tabelul specifică, în coloana pentru lucrători care nu prezintă riscuri deosebite, faptul
că nu sunt necesare evaluări privind CEM;

 Nu se vor efectua măsurări dacă tabelul indică faptul că sunt necesare evaluări

privind expunerea la CEM, însă angajatorul le poate efectua pe baza informaţiilor disponibile
(de la producător sau din baze de date).

 Sunt necesare măsurări ale CEM deoarece este necesară evaluarea expunerii,

dar demonstrarea conformităţii nu se poate face pe baza informaţiilor existente. Angajatorul

va trebui să apeleze la un furnizor de servicii competent şi se va asigura că acesta respectă
criteriile privind măsurările şi raportarea valorilor măsurate;

 Sunt necesare măsurări de CEM pe care angajatorul le poate efectua cu

personalul şi dotările disponibile (situaţie rareori întâlnită).

Criterii privind selectarea furnizorului de servicii de evaluare a expunerii /

măsurare a CEM:

• cunoștințe și experiență privind aplicarea ELV și a AL relevante;

• metode de măsurare şi/sau calcul corespunzătoare;

• instrumente adecvate câmpurilor de interes, ținând seama de:

 frecvență,

 formele de undă,
 caracteristicile impulsurilor.
Persoanele care efectuează măsurările trebuie să îndeplinească următoarele
criterii:

• să cunoască performanțele tehnice ale instrumentelor;

• să știe cum să utilizeze instrumentul „în teren‖ ;

• să știe că măsurările reprezintă un „instantaneu‖ care depinde de parametrii de

funcționare ai echipamentului la momentul evaluării;

• să fie conștiente de eventualele capcane care pot conduce la rezultate eronate.

Raportul de măsurări transmis angajatorului trebuie să includă:

• incertitudinea de măsurare,

11
 • semnificaţia evaluării,  concluzii clare,

• recomandări de măsuri (când este cazul).

Furnizorii de servicii trebuie să prezinte un buletin de măsurări (raport de încercări)

care explică angajatorului semnificația evaluării și oferă concluzii clare. Dacă este cazul,
raportul ar trebui să conțină, de asemenea, recomandări privind măsuri viitoare.

Evaluarea expunerii lucrătorilor nu se rezumă doar la simpla măsurare a nivelurilor

de CEM prezente în punctele de măsurare alese, ci ține cont și de următoarele aspecte:
 categoriile de echipamente care emit CEM,

 natura activității desfășurate;

 regimul și ciclurile de funcționare ale echipamentelor;

 relevanţa punctelor de măsurare faţă de amplasarea lucrătorilor;

 durata de ocupare a zonelor pentru frecvențe la care se utilizează valorii medii

temporale.
• Angajatorul se bazează pe furnizorul de servicii de evaluare pentru a selecta

AL sau ELV corespunzătoare cu care să se compare rezultatele măsurărilor sau ale

calculelor. Furnizorul de servicii trebuie să cunoască toate criteriile de mai sus stabilite
de HG 520/2016 și de ghidul european şi să le aplice în practică.

6.Concluzii:

Din concluziile interpretării unui buletin de măsurări care indică depăşiri ale AL nu
trebuie să lipsească recomandarea, eventual ca alternativă la dozimetrie, de a se lua măsuri
de reducere Din concluziile interpretării unui buletin de măsurări care indică depăşiri ale AL
nu trebuie să lipsească recomandarea, eventual ca alternativă la dozimetrie, de a se lua
măsuri de reducere a expunerii până la intrarea în conformitate. În plus, dacă s-a efectuat
un studiu dozimetric care arată depăşirea ELV, atunci respectarea recomandării de luare de
măsuri de reducere a expunerii devine imediat obligatorie.

7. Bibliografie:

12
 1. CALOTĂ V. (2013) Aspecte legate de noua Directivă europeană privind expunerea
lucrătorilor la câmpuri electromagnetice. A III-a Conferinţă Nationala pentru Sanatate si
Mediu a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), 28-29 octombrie 2013, Volum de
rezumate, pag. 18 .

2. CALOTĂ V. (2014) Reglementări legislative cu privire la expunerea la câmpurile

electromagnetice. A IV-a Conferinţă Nationala pentru Sanatate si Mediu a Institutului
Naţional de Sănătate Publică (INSP), 30 octombrie 2014, Volum de rezumate, pag. 17 .

3. GOICEANU C. & DĂNULESCU R. (2006) Ghid practic pentru determinarea

nivelelor de câmp electromagnetic în mediul de muncă, Editura PIM, Iasi, 2006, 161 pag.

4. GUVERNUL ROMÂNIEI (2006) HG 971/2006 privind cerinţele minime

pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. Monitorul Oficial al

României, partea I, no. 683 din 9 august 2006.

5. GUVERNUL ROMÂNIEI (2016) HG 520/2016 privind cerinţele minime de

securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri

electromagnetice. Monitorul Oficial al României, partea I, no. 576 din 28.07.2016.

13