INSTRUCŢIUNI DE BAZĂ

PENTRU UTILIZAREA PROGRAMULUI LTspice

Prof. dr. ing. Lucian MANDACHE

 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

CUPRINS

1. PREZENTARE GENERALĂ ŞI INSTALARE ................................................................................................. 3

2. UTILIZARE ........................................................................................................................................................ 4
2.1. Iniţierea aplicaţiei ......................................................................................................................................... 4
2.2. Construirea schemelor electrice ................................................................................................................... 6
2.2.1. Amplasarea şi interconectarea elementelor ........................................................................................... 6
2.2.2. Operaţii de editare: ştergere, copiere, deplasare .................................................................................... 8
2.2.3. Specificarea parametrilor asociaţi elementelor de circuit ...................................................................... 9
2.2.4. Marcarea nodurilor .............................................................................................................................. 12
2.3. Specificarea regimului de funcţionare şi parametrilor analizei .................................................................. 12
2.3.1. Regim de curent continuu – analiză unică ........................................................................................... 12
2.3.2. Regim de curent continuu – analize repetate ....................................................................................... 13
2.3.3. Regim de curent alternativ – analiză unică ......................................................................................... 13
2.3.4. Regim de curent alternativ – analize repetate...................................................................................... 14
2.3.5. Regim tranzitoriu ................................................................................................................................ 14
2.4. Lansarea în execuţie a modulului de calcul ................................................................................................ 15
2.5. Afişarea rezultatelor ................................................................................................................................... 15
2.5.1. Rezultatele analizelor tip „DC op pnt” ................................................................................................ 15
2.5.2. Rezultatele analizelor tip „DC sweep” ................................................................................................ 16
2.5.3. Rezultatele analizelor tip „Transient” ................................................................................................. 17
2.5.4. Rezultatele analizelor tip „AC Analysis” ............................................................................................ 18
3. EXEMPLE DE UTILIZARE ............................................................................................................................ 20
3.1. Analiza unui circuit de curent continuu ..................................................................................................... 20
3.1.1. Formularea problemei ......................................................................................................................... 20
3.1.2. Construirea schemei electrice cu programul LTspice ......................................................................... 20
3.1.3. Analiza circuitului în regim de curent continuu .................................................................................. 24
3.1.4. Verificarea teoremelor lui Kirchhoff ................................................................................................... 25
3.2. Simularea unei funcţii logice...................................................................................................................... 27
3.2.1. Formularea problemei ......................................................................................................................... 27
3.2.2. Implementarea funcţiei cu porţi logice ................................................................................................ 27
3.3. Calcularea unei rezistenţe echivalente ....................................................................................................... 29
3.3.1. Formularea problemei ......................................................................................................................... 29
3.3.2. Implementarea problemei în programul LTspice ................................................................................ 30
3.4. Studiul circuitului RLC serie în curent alternativ ....................................................................................... 31
3.4.1. Formularea problemei ......................................................................................................................... 31
3.4.2. Simularea numerică şi interpretarea rezultatelor ................................................................................. 32

Pag. 2/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

1. PREZENTARE GENERALĂ ŞI INSTALARE

Programul de calcul LTspice este dezvoltat de firma americană Linear Technology

(www.linear.com), producător de componente şi circuite electronice de înaltă performanţă. Este
destinat studiului într-un mediu virtual (analizei numerice) al circuitelor electrice şi electronice,
analogice şi digitale, care pot conţine componente produse de firma respectivă sau orice alte
componente. Prin urmare, este un simulator de circuite.
LTspice este oferit cu titlu gratuit utilizatorilor, fiind accesibil la adresa:
www.linear.com/ltspice. Pentru descărcarea pachetului de instalare a programului, se selectează
comanda: „Download LTspice IV for Windows”, care are ca efect deschiderea mesajului „Software
Download” indicat în fig. 1.1. Înregistrarea prealabilă a solicitantului este facultativă şi se alege
opţiunea dorită din fereastra afişată (fig. 1.1).

Fig. 1.1

Pachetul de instalare (kit-ul) ocupă un volum de memorie de aproximativ 15MB, iar instalarea
pe platforme Windows de 32 sau 64 biţi se face fără dificultate.

LTspice are o structură modulară, pe parcursul execuţiei modulele sale apelându-se reciproc
fie automat, fie la intervenţia utilizatorului, după caz. Modulele şi principalele lor funcţii sunt
sintetizate în tabelul 1.

Tabelul 1
Modulul Funţii îndeplinite Intervenţia utilizatorului
Editorul grafic - Crearea schemelor electrice care conţin simboluri grafice Editorul grafic se lansează
şi componente electrice/electronice existente în biblioteca odată cu deschiderea unei
programului aplicaţii (aplicaţie nouă sau
- Crearea de simboluri grafice noi şi utilizarea lor în existentă în memoria
scheme electrice calculatorului).
- Introducerea de componente noi în biblioteca Funcţionarea editorului grafic
programului şi utilizarea lor în scheme electrice presupune intervenţia
- Personalizarea schemelor prin alegerea culorilor, utilizatorului prin comenzi de
adăugarea de comentarii în câmpul desenului la tastatură şi mouse.
- Specificarea comenzilor referitoare la regimul de
funcţionare şi particularităţile studiului ce urmează a se
efectua pe baza schemei (curent continuu, curent
alternativ, etc.)
- Generarea automată (fără o comandă specifică din partea
utilizatorului) a unui fişier care conţine toate datele de

Pag. 3/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

intrare ale aplicaţiei, sub formă de text.

Modulul de - Efectuarea calculelor necesare pentru studiul circuitului Lansarea în execuţie a
calcul - Generarea unui fişier care conţine rezultatele calculelor modulului de calcul se face
sub formă de text printr-o comandă specifică
Modulul de calcul generează un sistem de ecuaţii care din partea utilizatorului, după
descriu funcţionarea circuitului (model matematic), apoi care nu mai este necesară
rezolvă acel sistem de ecuaţii. intervenţia acestuia până la
Sistemul de ecuaţii se bazează, în principal, pe aplicarea obţinerea rezultatelor.
teoremelor lui Kirchhoff corelate cu particularităţile
fiecărui element din circuit şi cu regimul de funcţionare.
Rezolvarea sistemului se face prin metode matematice
specifice sistemelor de ecuaţii algebrice sau algebro-
diferenţiale.
Postprocesorul - Afişarea rezultatelor sub formă de reprezentări grafice, Lansarea postprocesorului
grafic care sunt mai sugestive decât rezultatele sub formă de text. grafic se face automat, în
- Personalizarea reprezentărilor grafice prin alegerea urma finalizării calculelor
culorilor şi adăugarea de comentarii realizate de modulul de
calcul. Utilizatorul alege
mărimile care se reprezintă
grafic şi scările de
reprezentare.

2. UTILIZARE

Utilizarea programului LTspice presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Iniţierea aplicaţiei: stabilirea numelui şi alegerea spaţiului de memorie pentru stocarea
fişierelor aferente. Această etapă presupune comenzi specifice sistemelor de operare
Windows.
2. Construirea schemei electrice a circuitului ce urmează a fi studiat, folosind editorul grafic
LTspice. Aceasta constă în amplasarea elementelor de circuit în câmpul desenului
(rezistoare, bobine, condensatoare, surse independente de tensiune, amplificatoare
operaţionale, etc.), interconectarea lor şi specificarea parametrilor caracteristici (rezistenţa
electrică pentru rezistoare, inductivitatea pentru bobine, capacitatea pentru condensatoare,
tensiunea electromotoare pentru sursele independente de tensiune, etc.).
3. Specificarea regimului de funcţionare (exemplu: curent continuu, curent alternativ, etc.) şi
a anumitor parametri specifici (exemplu: frecvenţele de lucru, durata supusă studiului,
mărimile de ieşire, etc.). Aceste date se specifică într-o fereastră distinctă, apelabilă
oricând pe parcursul procesului de creare a schemei electrice.
4. Lansarea în execuţie a modulului de calcul, printr-o comandă specifică.
5. Afişarea rezultatelor sub formă de text sau sub formă de reprezentări grafice; unele
rezultate se afişează automat în urma finalizării calculelor, afişarea altora făcându-se, cu
ajutorul postprocesorului grafic, prin anumite comenzi ale utilizatorului.
6. Interpretarea rezultatelor.

2.1. Iniţierea aplicaţiei

Comanda de lansare a programului LTspice (folosind icon-ul care apare automat pe desktop
după instalare) are ca efect deschiderea unei ferestre (fig. 2.1) care conţine un număr minimal de
meniuri (pe bara de meniuri) şi butoane active (pe bara de comenzi rapide).
De aici se poate alege una dintre următoarele căi:
1) Apelarea unei aplicaţii create anterior, existentă în spaţiul de memorie al calculatorului, cu

Pag. 4/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

comanda File − Open… (sau butonul specific de pe bara de comenzi rapide);

2) Iniţierea unei aplicaţii noi, cu comanda File − New Schematic (sau butonul specific de pe
bara de comenzi rapide);
3) Crearea unui simbol grafic nou care se va putea utiliza ulterior în schemele electrice.

Bara de meniuri

Bara de comenzi rapide

Bara de stare

Fig. 2.1

Dacă alegem să iniţiem o aplicaţie nouă, se va deschide o fereastră care conţine un număr
crescut de meniuri şi butoane, precum şi câmpul desenului pentru schema electrică ce urmează a fi
creată (fig. 2.2).

Fig. 2.2

Pentru a avea control precis asupra fişierelor aferente noii aplicaţii, se recomandă să se
renunţe la denumirea implicită (respectiv „Draft1”, aşa cum se observă în fig. 2.2), prin înlocuirea cu
un nume personalizat atribuit aplicaţiei nou create şi să se aleagă locaţia din memoria calculatorului
unde aceasta va fi stocată. În acest scop, se foloseşte comanda File − Save As urmată de succesiunea
de acţiuni comune oricărui program Windows.

Pag. 5/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

2.2. Construirea schemelor electrice

Programul LTspice conţine un număr mare de componente şi simbolurile grafice aferente.
Principalele elemente de circuit care vor fi utilizate în cele ce urmează sunt:
► Elemente de circuit analogice: rezistor, bobină, condensator, sursă de tensiune, sursă de
curent, diodă semiconductoare, tranzistor bipolar, amplificator operaţional;
► Porţi logice: şi/şi negat, sau/sau negat, nu, sau exclusiv/sau exclusiv negat.

2.2.1. Amplasarea şi interconectarea elementelor

Pentru selectarea şi amplasarea elementelor în câmpul desenului, se apelează biblioteca de
componente a programului cu comanda Edit − Component (fig. 2.3) sau cu comanda scurtă de pe
bara de comenzi rapide sau cu tasta F2.

Fig. 2.3
În urma acestei comenzi se deschide fereastra „Select Component Symbol” (fig. 2.4), unde se
regăsesc elementele de circuit analogice şi porţile logice enumerate anterior, cu denumirile scurte şi
simbolurile grafice indicate în tabelul 2.

Pag. 6/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 2.4

Tabelul 2
Denumire Buton / Comanda
Identificator
scurtă în Simbol rapidă
Element în schema
biblioteca grafic (numai pentru
electrică
LTspice anumite elemente)

Rezistor res R
sau tasta „R”

Bobină ind L
sau tasta „L”

Condensator cap C
sau tasta „C”

Sursă de tensiune voltage - V

Elemente
de circuit Sursă de curent current - I
analogice

Diodă diode D
sau tasta „D”

Tranzistor bipolar npn npn - Q

Tranzistor bipolar pnp pnp - Q

Amplificator
opamp - U
operaţional

ŞI / ŞI NEGAT (NAND) and - A

SAU / SAU NEGAT

or - A
Porţi (NOR)
logice
NU inv - A

SAU EXCLUSIV / SAU

xor - A
EXCLUSIV NEGAT

Pentru a identifica uşor elementul dorit, se tastează denumirea lui scurtă în câmpul liber din
fereastra „Select Component Symbol” (fig. 2.4). Pentru a-l amplasa în câmpul desenului, se confirmă
selecţia prin apăsarea tastei OK. Simbolul grafic al elementului devine solidar cu cursorul şi se
deplasează deasupra câmpului desenului odată cu mişcarea mouse-ului (simbol flotant). Simbolul se
amplasează în poziţia dorită (poziţiile dorite) prin click stânga. Simbolul flotant dispare prin click
dreapta sau cu tasta „Esc”.
Unele elemente pot fi selectate cu butoanele corespunzătoare de pe bara de comenzi rapide:
rezistorul, bobina, condensatorul şi dioda semiconductoare (vezi Tabelul 2).

Posibilitatea rotirii: După selectarea elementului dorit, dar înainte de amplasarea lui în
câmpul desenului, elementul selectat poate fi rotit cu 90º în sensul acelor de ceasornic prin comanda
de rotire Edit − Rotate sau cu tastele „Ctrl + R” sau cu comanda rapidă . Această comandă are ca
efect rotirea simbolului grafic solidar cu cursorul. Comanda de rotire este inactivă dacă niciun element

Pag. 7/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

nu este selectat.
După amplasarea tuturor elementelor în câmpul desenului, acestea se interconectează cu
conductoare de conexiune. Interconectarea elementelor se face cu instrumentul „Wire” apelabil prin
comanda Edit − Draw Wire sau cu tasta „F3” sau cu butonul de pe bara de comenzi rapide.

Important !
Este obligatoriu ca schema electrică să conţină un nod de referinţă, al cărui potenţial electric
este egal cu zero. Nodul de referinţă se apelează cu comanda Edit − Place GND sau cu tasta „G” sau
cu butonul de pe bara de comenzi rapide. Toate potenţialele din diverse puncte ale circuitului vor fi
calculate având ca referinţă acest nod.

Identificarea elementelor schemei

Simbolurile grafice ale elementelor sunt însoţite de o etichetă de identificare. Aceasta este
generată automat, dar utilizatorul are posibilitatea de a o modifica. În acest caz trebuie îndeplinite
două condiţii esenţiale:
- Primul caracter (identificatorul) este specific tipului de element, conform ultimei coloane din
Tabelul 2 („R” pentru rezistoare, „C” pentru condensatoare, etc.). Pentru modificarea etichetei, cu
click dreapta pe aceasta se deschide un câmp editabil unde se înscrie denumirea dorită, sub forma unui
şir de caractere alfanumerice, cu condiţia păstrării primului caracter.
- Nu pot exista două sau mai multe elemente de circuit cu aceeaşi etichetă de identificare;
dacă, dintr-o eroare, au fost atribuite nume identice la două elemente de circuit, programul va genera
un mesaj de eroare.

2.2.2. Operaţii de editare: ştergere, copiere, deplasare

a) Ştergerea unuia sau mai multor elemente, precum şi a conductoarelor de conexiune,

necesită selectarea prealabilă a instrumentului specific, prin comanda Edit − Delete sau cu tasta F5 sau
cu tasta „Delete” sau cu butonul de pe bara de comenzi rapide, după care cursorului i se ataşează
un simbol care sugerează o foarfecă. Ştergerea se face fie prin selectarea secvenţială a elementelor cu
ajutorul mouse-ului (click stânga), fie prin selectarea unei zone mai mari a desenului (încadrarea zonei
într-un dreptunghi, cu ajutorul mouse-ului).
Renunţarea la instrumentul de ştergere se face prin click dreapta sau cu tasta „Esc”.

b) Copierea unui element sau a unui grup de elemente şi lipirea în altă zonă a schemei
necesită selectarea prealabilă a instrumentului specific, prin comanda Edit − Duplicate sau cu tasta F6
sau cu butonul de pe bara de comenzi rapide, după care cursorului i se ataşează simbolul .
Copierea unui element se face prin selectarea acestuia cu ajutorul mouse-ului (click stânga), iar lipirea
prin selectarea, cu ajutorul mouse-ului, a poziţiei dorite în câmpul desenului. Copierea unui grup de
elemente împreună cu conexiunile între ele se face prin selectarea, cu ajutorul mouse-ului, a zonei
ocupate de acestea (încadrarea zonei într-un dreptunghi).
Renunţarea la instrumentul de copiere se face prin click dreapta sau cu tasta „Esc”.

Posibilitatea rotirii obiectului copiat: După copiere, dar înainte de lipire, elementul selectat
(grupul de elemente) se poate roti cu 90º în sensul acelor de ceasornic prin comanda de rotire Edit −
Rotate sau cu tastele „Ctrl + R” sau cu butonul de pe bara de comenzi rapide. Comanda de rotire
este inactivă dacă niciun element nu este selectat.

c) Deplasarea unui element sau grup de elemente în câmpul desenului necesită selectarea
prealabilă a instrumentelor specifice, astfel:
- Pentru deplasare fără păstrarea conexiunilor cu celelalte elemente din schemă, se alege
instrumentul „Move” cu comanda Edit − Move sau cu tasta F7 sau cu butonul de pe bara de

Pag. 8/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

comenzi rapide.
- Pentru deplasare cu păstrarea conexiunilor cu celelalte elemente din schemă, se alege
instrumentul „Drag” cu comanda Edit − Drag sau cu tasta F8 sau cu butonul de pe bara de
comenzi rapide.
Deplasarea unui element se face prin selectarea acestuia cu ajutorul mouse-ului (click stânga),
după care se indică poziţia finală cu ajutorul mouse-ului. Deplasarea unui grup de elemente împreună
cu conexiunile între ele se face prin selectarea, cu ajutorul mouse-ului, a zonei ocupate de acestea
(încadrarea zonei într-un dreptunghi), urmată de indicarea poziţiei finale.

Posibilitatea rotirii obiectului deplasat: După selectare, dar înainte de indicarea poziţiei
finale, elementul selectat (grupul de elemente) se poate roti cu 90º în sensul acelor de ceasornic prin
comanda de rotire Edit − Rotate sau cu tastele „Ctrl + R” sau cu butonul de pe bara de comenzi
rapide. Comanda de rotire este inactivă dacă niciun element nu este selectat.

2.2.3. Specificarea parametrilor asociaţi elementelor de circuit

După desenarea schemei electrice şi stabilirea etichetelor de identificare ale elementelor, se
impune specificarea parametrilor electrici ai elementelor de circuit.
Parametrii se înscriu într-o fereastră de dialog care se apelează cu click dreapta pe simbolul
grafic al elementului. Ferestrele de dialog sunt specifice fiecărui tip de element în parte (fig. 2.5).
Unele elemente de circuit au valori predefinite pentru principalii parametri. Pentru ca
programul să funcţioneze, este obligatorie specificarea unui număr minim de parametri pentru fiecare
element de circuit, conform Tabelului 3.
Majoritatea elementelor pot fi alese din biblioteca de componente a programului, caz în care
nu este necesară specificarea parametrilor electrici (vezi Tabelul 3).

Tabelul 3
Posibilitatea
Caracteristica Obligativitatea
Elementul de Unitate de Valoare alegerii din
principală care specificării unei
circuit măsură în SI predefinită biblioteca de
trebuie specificată valori numerice
componente
Rezistor Rezistenţa Ohm (Ω) - Da Da
Bobină Inductivitatea Henry (H) - Da Da
Condensator Capacitatea Farad (F) - Da Da
În curent Tensiunea Volt (V) - Da
Nu
continuu Rezistenţa internă Ohm (Ω) 0 Nu
Sursă de tensiune

În curent Amplitudinea Volt (V) - Da

alternativ cu
Grade Nu
frecvenţă Faza iniţială 0 Da
variabilă electrice
În curent Amplitudinea Volt (V) - Da
alternativ cu Frecvenţa Hertz (Hz) - Da Nu
frecvenţă fixă Faza iniţială Radiani 0 Da
Diodă Nu Da
Tranzistor bipolar Nu Da
Amplificarea în Adimensional
tensiune în buclă 105 Nu
Da
Amplificator deschisă
din categoria
operaţional Rezistenţa de Ohm (Ω)
[Opamps]
intrare 107 Nu
diferenţială

Pag. 9/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

(a) – Rezistor (b) – Bobină (c) - Condensator

(d) – Sursă de tensiune continuă

(e) – Sursă de tensiune alternativă (f) – Sursă de tensiune alternativă

cu frecvenţă variabilă cu frecvenţă fixă

(g) – Diodă (h) – Tranzistor bipolar (i) – Amplificator operaţional

Fig. 2.5

Pag. 10/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Alegerea componentelor din bibliotecă se face acţionând butonul specific din fereastra de
dialog (fig. 2.5): „Select Resistor”, „Select Inductor”, „Select Capacitor”, „Pick New Diode”, „Pick
New Transistor”.

Utilizarea ampermetrelor
Sursele de tensiune continuă cu valoarea tensiunii electromotoare egală cu zero au rol de
ampermetru. Dacă nu este specificată rezistenţa internă (vezi fig. 2.5.d), acesta este un ampermetru
ideal a cărui utilizare nu influenţează funcţionarea circuitului. Curentul măsurat va fi afişat cu semnul
+ dacă are sensul dinspre borna + spre borna – prin interiorul ampermetrului.

Utilizarea porţilor logice

Porţile logice din biblioteca programului sunt circuite ideale şi nu necesită specificarea unor
parametri. Cu excepţia porţii NU, toate porţile logice au intrări multiple (vezi simbolurile grafice din
tabelul 2), dar intrările neutilizate sunt ignorate în timpul funcţionării programului. Semnalul logic „1”
este o tensiune egală cu 1V măsurată faţă de nodul de referinţă. Semnalul logic „0” este o tensiune
egală cu zero măsurată faţă de nodul de referinţă.

Pentru valorile numerice ale parametrilor se utilizează numai unităţi de măsură conforme cu
sistemul internaţional de unităţi (vezi Tabelul 3).

Important !
În ferestrele de dialog (fig. 2.5) se indică numai valoarea numerică a parametrului, nu şi
simbolul unităţii de măsură.

Multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură se specifică folosind fie limbajul standard ASCII
pentru indicarea exponenţilor lui 10, fie sufixele specifice tuturor programelor din familia Spice,
indicate în Tabelul 4.
Exemplu: O capacitate de 100nF se specifică 100E-9 sau 100N.

Tabelul 4
Multiplu sau submultiplu Format ASCII Sufix Spice
terra (1012 ) E12 T
giga (109 ) E9 G
6
mega (10 ) E6 MEG
3
kilo (10 ) E3 K
3
mili (10 ) E-3 M
micro (10 6 ) E-6 U
9
nano (10 ) E-9 N
12
pico (10 ) E-12 P
15
femto (10 ) E-15 F

Important !
Este recomandabilă salvarea repetată a schemei electrice prin succesiunea de comenzi File –
Save sau prin comanda rapidă sau direct din tastatură prin combinaţia de taste Ctrl+s.

Pag. 11/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

2.2.4. Marcarea nodurilor

În unele situaţii este utilă marcarea nodurilor cu etichete, pentru a facilita interpretarea
ulterioară a rezultatelor. În acest scop, se foloseşte instrumentul „Label Net” apelabil cu comanda Edit
– Label Net sau cu tasta F4 sau cu butonul de pe bara de comenzi rapide. Această comandă are ca
efect deschiderea unei ferestre de dialog ca cea din fig. 2.6 care conţine un câmp editabil unde se
înscrie şirul de caractere dorit pentru identificarea nodului. După confirmare (cu butonul „OK”) se
poziţionează eticheta în apropierea nodului vizat, cu ajutorul mouse-ului, după care eticheta se
conectează la acel nod cu ajutorul instrumentului „Wire”.

Fig. 2.6

2.3. Specificarea regimului de funcţionare şi parametrilor analizei

Schema electrică creată conform instrucţiunilor din paragraful anterior rămâne un simplu
desen dacă nu va fi completată cu instrucţiuni de comandă necesare simulării (analizei numerice).
Aceste instrucţiuni se indică cu ajutorul ferestrei de comenzi (fig. 2.7) apelabilă cu comanda Simulate
– Edit Simulation Cmd.

Fig. 2.7

Regimurile de funcţionare care prezintă interes din punct de vedere al aplicaţiilor obişnuite
sunt:

2.3.1. Regim de curent continuu – analiză unică

Acest regim de funcţionare presupune calculul unui punct de funcţionare. Alegerea acestui
regim se face prin selectarea opţiunii „DC op pnt” şi confirmarea selecţiei cu tasta OK (fig. 2.7). În
câmpul desenului apare textul „.op”. Nu sunt necesare configurări suplimentare.

Important !

Pag. 12/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Studiul circuitelor cu porţi logice se face în acest regim de funcţionare.

2.3.2. Regim de curent continuu – analize repetate

Acest regim de funcţionare presupune construirea de caracteristici statice obţinute la

modificarea unei tensiuni de alimentare. Alegerea acestui regim se face prin selectarea opţiunii „DC
sweep” şi indicarea următorilor parametri ai analizei (fig. 2.8):
- numele elementului (în particular al sursei de tensiune) al cărui parametru se modifică;
- modul de variaţie al parametrului; se recomandă variaţia liniară „Linear”;
- valoarea iniţială;
- valoarea finală;
- pasul de variaţie.
În exemplul din fig. 2.8, sursa de tensiune cu denumirea V1 îşi modifică tensiunea între 0 şi
5V în paşi de 0.1V. Instrucţiunea din partea de jos a ferestrei conţine toate aceste informaţii şi se
afişează automat în câmpul desenului.

Fig. 2.8

2.3.3. Regim de curent alternativ – analiză unică

Acest regim de funcţionare presupune studiul la o anumită valoare a frecvenţei tensiunii

(tensiunilor) de alimentare. Acest regim de funcţionare impune ca sursele de tensiune alternativă să fie
definite conform fig. 2.5.f, cu indicarea frecvenţei.
Alegerea regimului de curent alternativ cu frecvenţă unică se face prin selectarea opţiunii
„Transient” şi indicarea obligatorie a următorilor parametri ai analizei (fig. 2.9):
- durata supusă analizei, exprimată în secunde (câmpul „Stop Time”);
- momentul la care începe înregistrarea şi afişarea rezultatelor, exprimat în secunde (câmpul
„Time to Start Saving Data”).

Pag. 13/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 2.9
Exemplul din fig. 2.9 se referă la analiza unui circuit care funcţionează la frecvenţa de 50Hz,
deci perioada semnalelor sinusoidale este T  1/ 50  0.02 s ; durata supusă analizei corespunde unui
număr de 5 perioade ( 5T  5  0.02  0.1s  100 ms ), din care se va afişa ca rezultat numai ultima
perioadă (între momentul t1  80 ms şi t1  T  100 ms ). Instrucţiunea din partea de jos a ferestrei
conţine toate aceste informaţii şi se afişează automat în câmpul desenului.

2.3.4. Regim de curent alternativ – analize repetate

Acest regim de funcţionare presupune realizarea de simulări repetate pentru fiecare valoare a
frecvenţei de lucru dintr-un domeniu specificat de utilizator şi trasarea de caracteristici de frecvenţă
pentru domeniu de frecvenţe respectiv. Acest tip de analiză impune ca sursele de tensiune alternativă
să fie definite conform fig. 2.5.e, fără indicarea frecvenţei. În fereastra de comenzi se selectează
opţiunea „AC Analysis” şi se indică următorii parametri ai analizei (fig. 2.10):
- modul de variaţie al parametrului; se recomandă variaţia liniară „Linear” (valori de frecvenţă
distribuite uniform în domeniul specificat);
- valoarea iniţială a frecvenţei, exprimată în Hz (câmpul „Start Frequency”); aceasta trebuie să
fie un număr strict pozitiv;
- valoarea finală a frecvenţei, exprimată în Hz (câmpul „Stop Frequency”);
- numărul de puncte intermediare (câmpul „Number of Points”).

Fig. 2.10

În exemplul din fig. 2.10 s-a specificat domeniul de frecvenţe 1...100 Hz cu 100 puncte
intermediare distribuite echidistant, respectiv 1Hz, 2 Hz, 3 Hz,..., 100 Hz . Instrucţiunea din partea de jos
a ferestrei conţine toate aceste informaţii şi se afişează automat în câmpul desenului.

2.3.5. Regim tranzitoriu

Dacă asupra unui circuit care funcţionează în regim permanent (fie în curent continuu, fie în
regim de curent alternativ) se intervine din exterior prin închiderea/deschiderea unui contact sau dacă
apar situaţii accidentale de tip scurtcircuit sau întrerupere a unor căi de curent, atunci parametrii
funcţionali ai circuitului (tensiuni, curenţi, puteri) se modifică la rândul lor, existând tendinţa de a se
stabili un nou regim permanent, cu parametri funcţionali diferiţi faţă de cei ai regimului iniţial.
Trecerea de la regimul permanent iniţial la noul regim permanent nu se face instantaneu, ci intr-un
interval de timp oarecare, în care curenţii şi tensiunile din circuit prezintă anumite variaţii. Această
trecere (tranziţie) între cele două regimuri de funcţionare permanente se numeşte regim tranzitoriu.
Simularea unui regim tranzitoriu urmăreşte determinarea variaţiei în timp a unor mărimi
electrice (tensiuni sau curenţi); prin urmare, rezultatele simulărilor de regim tranzitoriu nu sunt valori

Pag. 14/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

numerice izolate, cu sunt funcţii de timp, de forma f (t ) .

Parametrii necesari simulării unui regim tranzitoriu se specifică de utilizator în fereastra
specifică disponibilă prin selectarea opţiunii „Transient”. Parametrii analizei sunt (fig. 2.9):
- durata supusă analizei, exprimată în secunde (câmpul „Stop Time”);
- momentul la care începe înregistrarea şi afişarea rezultatelor, exprimat în secunde (câmpul
„Time to Start Saving Data”); de regulă, pentru simulări de regim tranzitoriu, acest parametru se alege
egal cu zero.
Se observă o similaritate la definirea parametrilor simulării cu regimul de curent alternativ –
analiză la frecvenţă unică (descris la paragraful 2.3.3).

2.4. Lansarea în execuţie a modulului de calcul

După crearea schemei electrice şi specificarea parametrilor analizei, urmează calculele

necesare rezolvării problemei. Modulul de calcul se lansează cu succesiunea de comenzi Simulate –
Run sau cu butonul de pe bara de comenzi rapide.
Durata calculelor depinde de complexitatea problemei. La finalizarea lor se afişează
rezultatele în mod diferit, în funcţie de regimul de funcţionare al circuitului şi tipul analizei.

2.5. Afişarea rezultatelor

Rezultatele se înregistrează în fişiere de tip text. Prima afişare a rezultatelor se face în mod
automat după finalizarea calculelor, utilizatorul având ulterior posibilitatea să aleagă şi să afişeze
mărimile de ieşire dorite.

2.5.1. Rezultatele analizelor tip „DC op pnt”

Rezultatele analizelor tip „DC op pnt”se afişează sub formă de text care conţine (fig. 2.11):
- potenţialele tuturor nodurilor circuitului, exprimate în V, în raport cu nodul de referinţă;
- intensităţile curenţilor prin toate elementele circuitului, exprimate în A; pentru a nu exista
confuzii privind sensurile curenţilor, se recomandă utilizarea ampermetrelor (vezi paragraful 2.2.3).

Fig. 2.11

Prin deplasarea cursorului deasupra nodurilor şi simbolurilor din schema electrică, cu ajutorul
mouse-ului, pe bara de stare se afişează (fig. 2.12):
- potenţialele nodurilor;
- curenţii prin elementele de circuit şi puterile electrice cedate de acestea.

Pag. 15/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 2.12

2.5.2. Rezultatele analizelor tip „DC sweep”

Rezultatele analizelor tip „DC sweep” se afişează automat sub formă de reprezentări grafice
având pe abscisă mărimea a cărei variaţie a fost specificată conform paragrafului 2.3.2. În exemplul
prezentat în fig. 2.13, unde sursei V1 i s-a impus o variaţie între 0 şi 5V cu pasul de 0.1V, se observă
corespondenţa cu abscisa din fereastra de reprezentări grafice.

Fig. 2.13

Pentru trasarea grafică a mărimilor dorite, cu fereastra de reprezentare a schemei electrice activă,
se deplasează cursorul deasupra nodurilor şi simbolurilor din schema electrică şi se selectează punctul
în care se doreşte evaluarea mărimii electrice (potenţial sau curent), astfel:
- pentru măsurarea şi trasarea grafică a curentului care parcurge un anumit element, se
selectează elementul de circuit respectiv (click stânga în momentul în care cursorul capătă forma unui

Pag. 16/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

cleşte ampermetric care indică sensul curentului);

- pentru măsurarea potenţialului unui nod faţă de nodul de referinţă, se selectează nodul
respectiv (click stânga în momentul în care cursorul capătă forma unui ac de culoare roşie, asemănător
unui tester de voltmetru);
- pentru măsurarea tensiunii între două noduri oarecare, făcând abstracţie de nodul de
referinţă, se apasă click stânga asupra nodului iniţial al tensiunii şi, fără a elibera butonul, se
deplasează cursorul deasupra nodului final, apoi se eliberează butonul mouse-ului.
În aceeaşi fereastră pot fi reprezentate simultan mai multe tensiuni (potenţiale) şi curenţi.
Postprocesorul grafic permite diverse operaţii de editare (adăugare de caracteristici grafice, creare de
ferestre noi, modificarea scărilor de reprezentare pe cele două axe, ştergere, modificare culori, etc.), prin
intermediul comenzilor specifice disponibile în meniul „Plot Settings”, vizibil numai atunci când fereastra
de reprezentări grafice este activă (fig. 2.14).

Fig. 2.14

2.5.3. Rezultatele analizelor tip „Transient”

Rezultatele analizelor tip „Transient” se afişează automat sub formă de reprezentări grafice
având pe abscisă timpul, cu limitele specificate conform paragrafelor 2.3.3 sau 2.3.5. În exemplul prezentat
în fig. 2.15, durata supusă analizei a fost aleasă 100ms, iar momentul de început al înregistrării rezultatelor
a fost 20ms, ceea ce implică o durată afişată de 100ms – 20ms = 80ms, aşa cum se observă în fig. 2.15.
Modul de reprezentare grafică a mărimilor dorite de utilizator se face în mod similar cu cazul
analizelor de tip „DC Sweep”. Şi opţiunile de afişare sunt aceleaşi. Reprezentările grafice se fac în valori
instantanee. În fig. 2.15 au fost reprezentate un curent (curba de culoare verde) cu scara de reprezentare pe
axa din dreapta şi o tensiune (curba de culoare albastră) cu scara de reprezentare pe axa din stânga.

Pag. 17/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 2.15

2.5.4. Rezultatele analizelor tip „AC Analysis”

Rezultatele analizelor se afişează automat sub formă de reprezentări grafice având pe abscisă
frecvenţa tensiunii de alimentare, cu limitele specificate conform paragrafului 2.3.4. În exemplul prezentat
în fig. 2.16, domeniul de frecvenţe este cuprins între 1…100Hz, cu 100 puncte intermediare echidistante.

Fig. 2.16

Pag. 18/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Modul de reprezentare grafică a mărimilor dorite de utilizator se face în mod similar cu cazul
analizelor de tip „DC Sweep”. Opţiunile de afişare permit exprimarea caracteristicilor de frecvenţă sub
diferite forme:
■ Scara de reprezentare pe axa orizontală (abscisa) se configurează într-o fereastră de dialog care
se deschide cu click stânga deasupra notaţiilor de pe această axă (fig. 2.17); se poate alege scara liniară sau
logaritmică, precum şi limitele domeniului de frecvenţe.
■ Afişarea pe axa verticală (ordonata) se configurează într-o fereastră de dialog care se deschide
cu click stânga deasupra notaţiilor de pe această axă (fig. 2.18); se pot alege scările grafice pentru
următoarele opţiuni de reprezentare:
- „Cartesian” pentru reprezentarea părţilor reală şi imaginară ale imaginii în domeniul complex;
- „Bode” pentru reprezentarea caracteristicilor amplitudine-frecvenţă (exprimată în dB) şi fază-
frecvenţă (exprimată în grade electrice), fie la scară liniară, fie la scară logaritmică;
- „Nyquist” pentru reprezentarea mărimii dorite în planul complex.

Fig. 2.17 Fig. 2.18

Programul permite salvarea rezultatelor sub diferite forme în fişiere de tip text, cu comanda
File – Export şi selectarea mărimii şi a opţiunii de salvare într-o fereastră de dialog (fig. 2.19).
Alegând opţiunea „Cartesian”, se salvează părţile reală şi respectiv imaginară ale mărimii
selectate, pentru toate valorile intermediare ale frecvenţei (fig. 2.20).

Fig. 2.19

Fig. 2.20

Pag. 19/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

3. EXEMPLE DE UTILIZARE

3.1. Analiza unui circuit de curent continuu

3.1.1. Formularea problemei

Se propune spre studiu circuitul de curent continuu a cărui schemă electrică este reprezentată
în figura 3.1.

Fig. 3.1

Parametrii elementelor componente sunt:

R11  3  E 2  40 V
R12  1 E 4  90 V
R13  1 E5  80 V
R21  3 
R22  2 
R3  7,5 
R4  10 
R5  20 

Se cere:
a. Construirea schemei electrice folosind interfaţa grafică a programului LTspice;
b. Verificarea teoremei I Kirchhoff pentru nodurile (A) şi (B);
c. Verificarea teoremei a II-a Kirchhoff pentru bucla (b);

3.1.2. Construirea schemei electrice cu programul LTspice

Pentru construirea schemei electrice se urmează paşii descrişi la paragrafele 2.1 şi 2.2, după
cum urmează:
► Deschiderea programului (prin intermediul icon-ului de pe desktop); apare fereastra principală
redată în fig. 2.1.
► Iniţierea noii aplicaţii: File − New Schematic; apare fereastra cu câmpul desenului, redată în fig.
2.2.
► Se atribuie un nume noii aplicaţii şi se alege locul din memoria calculatorului unde se vor salva
fişierele aferente, prin comanda File − Save As. Pentru exemplul de faţă, aplicaţia a fost denumită
„Circuit cc” şi se va salva în folder-ul „Exemple LTspice” creat în acest scop (vezi fig. 3.2).

Pag. 20/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.2 Fig. 3.3

► Se amplasează toate rezistoarele în câmpul desenului: prin comanda Edit – Component se deschide
fereastra cu biblioteca de componente unde, în câmpul editabil, se introduce denumirea scurtă a
rezistorului conform Tabelului 2, respectiv şirul de caractere res (fig. 3.3).
După confirmare (cu butonul „OK”), se amplasează în câmpul desenului cele 8 rezistoare cu
click stânga în poziţiile dorite, în mod repetat (fig. 3.4). După amplasarea ultimului rezistor se apasă
tasta „Esc” sau click dreapta.

Fig. 3.4

► Se amplasează toate sursele independente de tensiune în câmpul desenului: prin comanda Edit –
Component se deschide fereastra cu biblioteca de componente unde, în câmpul editabil, se introduce
denumirea scurtă a sursei de tensiune conform Tabelului 2, respectiv şirul de caractere voltage (fig.
3.5). După confirmare (cu butonul „OK”), se amplasează în câmpul desenului cele 3 surse de tensiune
cu click stânga în poziţiile dorite, în mod repetat (fig. 3.6). După amplasarea ultimei surse se apasă
tasta „Esc” sau click dreapta.

Pag. 21/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.5

Fig. 3.6

► Se efectuează operaţii de editare prin deplasarea şi rotirea elementelor, conform schemei electrice,
folosind comenzile specifice descrise la paragraful 2.2.2.
Trebuie avut în vedere că programul permite poziţionarea elementelor numai în poziţii
verticală şi orizontală, nu pe diagonală.
Se rotesc cu 90º spre dreapta 6 rezistoare, respectiv acelea care corespund lui
R11 , R12 , R13 , R21 , R22 şi R4 , precum şi cele trei surse de tensiune; exemplificăm un mod de a face
acest lucru:
- se selectează instrumentul „Move” de pe bara de comenzi rapide şi se selectează grupul
de 5 rezistoare din partea de sus a ecranului (fig. 3.6), prin încadrare într-un dreptunghi cu ajutorul
mouse-ului;
- se selectează instrumentul de rotire de pe bara de comenzi rapide;
- se alege poziţia în câmpul desenului unde va fi amplasat grupul de elemente rotite (cu click
stânga);
- se roteşte încă un rezistor dintre cele din rândul de jos, precum şi cele trei surse de tensiune
(fig. 3.6) folosind o succesiune de comenzi similară cu cea descrisă anterior.
Se obţine o reprezentare similară cu cea ilustrată în fig. 3.7.

Pag. 22/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.7 Fig. 3.8

Se deplasează elementele schemei în poziţiile dorite, folosind instrumentul de deplasare de

pe bara de comenzi rapide (fig. 3.8).
► Se interconectează elementele folosind instrumentul „Wire” de pe bara de comenzi rapide (fig.
3.9).
► Se alege un nod de referinţă şi i se asociază simbolul specific folosind comanda de pe bara de
comenzi rapide. Nodul de referinţă se alege arbitrar dacă nu este impus prin enunţul problemei; în
exemplul de faţă, s-a ales ca referinţă nodul (C) (fig. 3.10).
► Se redenumesc elementele conform schemei electrice, schimbând numele implicite. Cu click
dreapta pe numele elementului se deschide o fereastră în care se poate edita denumirea dorită (fig.
3.11). Noile notaţii sunt redate în fig. 3.12.
Important: Primul caracter din denumirea implicită nu se modifică.
► Se specifică parametrii asociaţi elementelor de circuit, conform datelor problemei. Cu click dreapta
pe simbolul grafic al elementului se deschide o fereastră în care se înscriu valorile numerice ale
parametrilor, fără a specifica unităţile de măsură (vezi paragraful 2.2.3). Se obţine fig. 3.13.

Fig. 3.9 Fig. 3.10

Pag. 23/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.11

Fig. 3.12 Fig. 3.13

► Se indexează nodurile (A), (B), (C), folosind instrumentul „Label Net” (vezi paragraful 2.2.4).
Se obţine fig. 3.14.

Fig. 3.14 Fig. 3.15

3.1.3. Analiza circuitului în regim de curent continuu

Prezenţa surselor de tensiune continuă în structura circuitului arată că regimul de funcţionare

al acestuia este de curent continuu, respectiv toate mărimile electrice (curenţi şi tensiuni) au valori
constante în timp. Toate aceste valori definesc punctul de funcţionare al circuitului.
► Înainte de a efectua analiza circuitului trebuie specificat regimul de funcţionare, sau tipul analizei,
conform paragrafului 2.3.1. În fereastra de dialog apelabilă cu comanda Simulate – Edit Simulation

Pag. 24/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Cmd se alege opţiunea „DC op pnt” (fig. 2.7), se confirmă alegerea şi apoi se amplasează oriunde în
câmpul desenului eticheta specifică „.op” care apare automat în urma acestor comenzi (fig. 3.15).
► Se lansează modulul de calcul cu butonul de pe bara de comenzi rapide (vezi paragraful 2.4).
► După finalizarea calculelor, rezultatele se afişează automat sub forma reprezentată în fig. 3. 16.

Fig. 3.16

Printre rezultate se remarcă:

■ V(a) = 30 V - potenţialul nodului (A)
■ V(b) = 60 V - potenţialul nodului (B)
■ Potenţialul nodului (C) nu este afişat, el fiind implicit egal cu zero, întrucât nodul (C) este
nodul de referinţă.
■ Curenţii care circulă prin fiecare element de circuit. Pentru curenţii care străbat sursele de
tensiune avem indicii asupra sensului real al curentului: dacă valoarea curentului este pozitivă, atunci
sensul real al acestuia este dinspre borna + spre borna – prin interiorul sursei; dacă valoarea este
negativă, atunci sensul real al curentului este dinspre borna – spre borna + prin interiorul sursei:
I(Ve2) = – 2 arată că I 2  2 A şi are sensul de la stânga la dreapta;
I(Ve4) = – 3 arată că I 4  3 A şi are sensul de la stânga la dreapta;
I(Ve5) = – 1 arată că I 5  1 A şi are sensul de la stânga la dreapta.

3.1.4. Verificarea teoremelor lui Kirchhoff

Pentru verificarea teoremelor lui Kirchhoff trebuie cunoscuţi toţi curenţii laturilor, atât ca
valori numerice, cât şi ca sensuri. Rezultatele obţinute anterior conţin toate valorile numerice ale
curenţilor, însă nu oferă indicii precise asupra sensurilor acestora prin laturile fără surse. Pentru a
elimina acest inconvenient, se inserează în acele laturi surse de tensiune nulă, care au rod de
ampermetre şi nu influenţează regimul de funcţionare.
Vom adăuga astfel de surse în laturile 1 şi 3.
Se elimină conexiunea între nodul (A) şi rezistorul R3: se selectează cu instrumentul „Move”
, apoi se şterge cu „Delete” . În locul liber rămas se adaugă o sursă de tensiune nulă: Edit –
Component, „voltage”. Sursa se conectează cu „Wire”, se redenumeşte VA3 (ampermetru A3) şi i se
atribuie valoarea 0. Se procedează similar pentru a insera o sursă cu rol de ampermetru în latura 1. Se
obţine fig. 3.17.
Se lansează modulul de calcul şi se obţin rezultatele sub forma din fig. 3.18.

Pag. 25/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.17

Fig. 3.18

De aici se extrag curenţii celor 5 laturi, astfel:

I(Va1) = 6 arată că I1  6 A cu sensul de intrare în nodul (A);
I(Va3) = 4 arată că I 3  4 A cu sensul de ieşire din nodul (A);
I(Ve2) = – 2 arată că I 2  2 A cu sensul de ieşire din nodul (A);
I(Ve4) = – 3 arată că I 4  3 A cu sensul de intrare în nodul (B);
I(Ve5) = – 1 arată că I 5  1 A cu sensul de intrare în nodul (B).

Având în vedere sensurile convenţionale indicate în fig. 3.1, toţi curenţii laturilor au valori
pozitive:
I1  6 A ; I 2  2 A ; I 3  4 A ; I 4  3 A ; I 5  1 A

Pag. 26/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

■ Verificarea teoremei I Kirchhoff pentru nodul (A)

Expresia analitică pe baza schemei electrice din fig. 3.1:
 I1  I 2  I 3  0
Înlocuirea valorilor numerice obţinute ca rezultate ale analizei LTspice conduce la identitate:
6  2  4  0
00
■ Verificarea teoremei I Kirchhoff pentru nodul (B).
Expresia analitică pe baza schemei electrice din fig. 3.1:
I1  I 2  I 4  I 5  0
Înlocuirea valorilor numerice conduce la identitate:
6  2  3 1  0
00
■ Verificarea teoremei a II-a Kirchhoff pentru bucla (b).

Varianta I Varianta II
Expresia analitică pe baza R21  R22   I 2  R3  I 3  R4  I 4  E2  E4
U 2  U3  U 4  0
schemei electrice din fig. 3.1

Înlocuirea valorilor numerice
(se obţin identităţi care
confirmă teorema a II-a
Kirchhoff)
U 2  V A  VB  30  60  30 V
U 3  V A  VC  30  0  30 V
3  2  2  7.5  4  10  3  40  90
U 4  VC  VB  0  60  60 V
 50  50
 30  30  (60 )  0
00

3.2. Simularea unei funcţii logice

3.2.1. Formularea problemei

 
Se dă funcţia logică f  A  B  A  C  şi se cere:
a. Implementarea funcţiei sub forma unui circuit cu porţi logice folosind programul LTspice;
b. Determinarea tabelului de adevăr prin simulare numerică cu programul LTspice.

3.2.2. Implementarea funcţiei cu porţi logice

► Se construieşte o schemă electrică cu următoarele elemente (fig. 3.19):
- Trei surse independente de tensiune continuă (VA, VB, VC) care simulează mărimile de
intrare A, B, C care intervin în funcţia logică; tensiunile electromotoare ale surselor pot fi U=1 V
(pentru valoarea logică 1) sau U = 0 V (pentru valoare logică 0).
- O poartă logică „NU” (Ainv) care va furniza la ieşire mărimea B .
- Două porţi logice „SAU / SAU NEGAT” (Aor1, Aor2). Din schemă se observă că la poarta
Aor1 s-a folosit ieşirea neinversoare pentru calculul funcţiei logice A  B , iar la poarta Aor2 s-a
folosit ieşirea inversoare pentru a calcula funcţia logică A  C .
- O poartă logică „ŞI / ŞI NEGAT” (Aand). Tensiunea bornei de ieşire neinversoare a acesteia
(care a fost marcată OUT) va fi numeric egală cu funcţia logică propusă în enunţul problemei;
etichetarea acestei borne (cu instrumentul „Label Net”) are ca efect afişarea potenţialului acestei borne
în urma rulării programului.
- Etichete asociate mărimilor A, B, C (cu instrumentul „Label Net”) pentru ca potenţialele
nodurilor respective să fie afişate în urma rulării programului.
- S-a ales analiza de curent continuu, selectând opţiunea „.op”.

Observaţie: Toate porţile logice au fost conectate la potenţialul de referinţă, dar acest lucru
este facultativ în LTspice (circuitele logice experimentale nu pot funcţiona fără această conexiune).

Pag. 27/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.19

► Se rulează programul pentru toate combinaţiile posibile ale mărimilor de intrare, respectiv
2  8 combinaţii, astfel:
3

V A [V ] VB [V ] VC [V ]
Combinaţia 1 0 0 0
Combinaţia 2 0 0 1
Combinaţia 3 0 1 0
Combinaţia 4 0 1 1
Combinaţia 5 1 0 0
Combinaţia 6 1 0 1
Combinaţia 7 1 1 0
Combinaţia 8 1 1 1

În urma rulării programului se obţin 8 seturi de rezultate, de unde se extrage mărimea de

interes, respectiv potenţialul V(out). În fig. 3.20 se exemplifică rezultatele obţinute pentru combinaţia
V A  0V ; VB  0V ; VC  0V , pentru care se obţine V (out)  1V , iar în fig. 3.21 se exemplifică
rezultatele obţinute pentru combinaţia VA  1V ; VB  0V ; VC  1V , pentru care se obţine V (out)  0V .
Repetând rularea programul pentru toate cele opt combinaţii, se construieşte tabelul de adevăr:

A B C  
f  A  B  A  C 
0 0 0 1
0 0 1 0
0 1 0 0
0 1 1 0
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 0
1 1 1 0

Pag. 28/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.20

Fig. 3.21

3.3. Calcularea unei rezistenţe echivalente

3.3.1. Formularea problemei

Să se calculeze rezistenţa echivalentă între punctele A şi B R AB  , A şi C R AC  , respectiv B
şi C RBC  pentru reţeaua reprezentată în fig. 3.22, dacă se cunosc valorile tuturor rezistenţelor
componente:
R1  8 
R2  3 
R3  4 
R4  3 
R5  6 

Pag. 29/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.22

3.3.2. Implementarea problemei în programul LTspice

Pentru a calcula rezistenţele echivalente dorite, se va aplica câte o sursă de tensiune de valoare
arbitrară, pe rând, între bornele A şi B, A şi C, respectiv B şi C şi, prin simulare numerică în curent
continuu, se va măsura curentul debitat de sursă. Rezistenţele echivalente se vor calcula apoi pe baza
legii lui Ohm.
Schemele de simulare pentru cele trei cazuri şi rezultatele obţinute în urma simulărilor sunt
reprezentate în figurile 3.23 – 3.25. S-au folosit surse de tensiune cu tensiune electromotoare de 100V;
aceste surse au şi rol de ampermetre, programul afişând curentul care circulă prin acestea, deci şi prin
reţeaua de rezistenţe.

I AB

Fig. 3.23

Fig. 3.24

Pag. 30/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

Fig. 3.25

Pe baza rezultatelor simulărilor, se calculează rezistenţele echivalente:

U AB 100
R AB    10  , unde U AB  VAB  100 V şi I AB  I (Vab)  10 A din fig. 3.23.
I AB 10
U AC 100
R AC    10.22  , unde U AC  VAC  100 V şi I AC  I (Vac)  9.78 A din fig. 3.24.
I AC 9.78
U BC 100
RBC    1.55  , unde U BC  VBC  100 V şi I BC  I (Vbc)  64.28 A din fig. 3.25.
I BC 64.28

3.4. Studiul circuitului RLC serie în curent alternativ

3.4.1. Formularea problemei

Se dă circuitul din fig. 3.26, în care sursa de tensiune este de curent alternativ cu amplitudine
constantă şi frecvenţă variabilă.

Fig. 3.26

Parametrii elementelor componente sunt:

R  20 
L  1.69 H
C  6 F
e(t )  100  sin  t V ,
unde frecvenţa tensiunii de alimentare s-a notat cu f.
Se cere:
a. Să se determine frecvenţa de rezonanţă a circuitului; frecvenţa de rezonanţă se va căuta în
intervalul: 40 Hz  f  60 Hz ;

Pag. 31/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

b. Să se determine amplitudinile următoarelor mărimi în regim de rezonanţă: curentul prin

circuit, tensiunea la bornele rezistorului, tensiunea la bornele bobinei, tensiunea la bornele
condensatorului.

3.4.2. Simularea numerică şi interpretarea rezultatelor

Schema de simulare realizată în LTspice este redată în fig. 3.27, în care Va este o sursă de
tensiune nulă cu rol de ampermetru.

Fig. 3.27

Pentru sursa de tensiune V1 s-a specificat amplitudinea (100 V) şi faza iniţială (0), conform
datelor problemei (fig. 3.28).

Fig. 3.28

Modul în care au fost specificaţi parametrii analizei este redat în fig. 3.29, unde se observă
limitele intervalului de frecvenţe în care se caută rezonanţa, conform enunţului problemei:
f min  40 Hz , f max  60 Hz . Acest interval este divizat în 200 puncte echidistante (distribuţie liniară),

Pag. 32/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

aşa cum se observă în fig. 3.29. Programul va repeta simularea, în mod automat, pentru toate cele 200
de valori ale frecvenţei din intervalul specificat.

Fig. 3.29

În urma executării programului, rezultatele se afişează sub formă de caracteristici de

frecvenţă. Utilizatorul specifică mărimile pe care doreşte să le afişeze cu comanda Plot Settings – Add
Trace, care are ca efect deschiderea unei ferestre de dialog specifice (fig. 3.30). În câmpul editabil din
partea de jos a ferestrei se poate afişa oricare dintre mărimile din lista „Available data”, precum şi
operaţii aritmetice cu aceste mărimi. Este utilă reprezentarea diferenţelor de potenţial; un exemplu este
ilustrat în fig. 3.30, unde pentru afişarea tensiunii la bornele bobinei s-a scris expresia V(n) − V(p).

Fig. 3.30

Se recomandă afişarea mărimilor cu ordine de mărime diferite în ferestre separate. O nouă

fereastră cu rezultate se deschide cu comanda Plot Settings – Add Plot Pane.
În figurile 3.31 şi 3.32 sunt afişate amplitudinile mărimilor de interes în funcţie de frecvenţă.
Notaţiile de pe figuri şi culorile de reprezentare sunt clare, nu pot genera confuzii.
Interpretând rezultatele obţinute, rezultă:
- Frecvenţa de rezonanţă este aceea pentru care amplitudinea curentului este maximă, adică
aproximativ 50 Hz; această valoare rezultă şi din relaţia cunoscută:
1 1
f0    49.98 Hz ;
2 LC 2 1.69  6  10  6

Pag. 33/34
 Instrucţiuni de bază pentru utilizarea programului LTspice

- Amplitudinea curentului la rezonanţă este egală cu raportul dintre amplitudinea tensiunii

de alimentare şi rezistenţa electrică a rezistorului din circuit:
Emax 100
I 0 max    5A ;
R 20
- În regim de rezonanţă, amplitudinea tensiunii la bornele bobinei este egală cu
amplitudinea tensiunii la bornele condensatorului; cele două amplitudini depăşesc cu mult
tensiunea de alimentare, ajungând la aproximativ 2600 V;
- În regim de rezonanţă, amplitudinea tensiunii la bornele rezistorului are valoare maximă,
fiind egală cu amplitudinea tensiunii de alimentare, respectiv 100 V.

Fig. 3.31

Fig. 3.32

Pag. 34/34