UNIVERSITATEA TEHNICA "GHEORGHE

ASACHI" IASI* FACULTATEA DE MECANICA

2016
Metodologie i lan
experimental pentru
analiza sunetului n
atenuatoare cu icane

CONDUCATORI STIINTIFICI: CONF. UNIV. DR.ING. CARMEN

BUJOREANU

STUDENTI: ANDRADA-IOANA CERNAT

GABRIELA-MARIA GOREA

Partea intai:
zgomot

Atenuatoare

de

I. Introducere
Un amortizor de zgomot poate fi descris ca o poriune dintr-o conduct
sau eav care are o deformaie sau prelucrare cu intenia de a se reduce
transmiterea sunetului, care n acelai timp permite curgerea liber a
gazului. Un amortizor de zgomot este un filtru acustic, i asemntor cu
filtrul electric, performanele lui variaz cu frecvena.
Scopul care trebuie realizat la proiectarea atenuatorului const n
aceea c n anumite puncte zgomotul s fie admisibil pentru oameni i s nu
mpiedice desfurarea normal a procesului tehnologic.

II.
Caracteristici.Materiale.Clasificar
e.
Daca nivelul de presiune acustica a zgomotului depaseste valoarea
maxima admisa, este necesar sa se prevada o atenuare suplimentara prin
utilizarea sistemelor fonoizolante sau fonoabsorbante speciale :
-montarea de atenuatoare de zgomot;
-acoperirea cu carcase fonoizolante si fonoabsorbante ale echipamentelor;
-montarea de ecrane acustice astfel nct sa se asigure zone de liniste;
-montarea echipamentelor astfel nct vibratiile produse sa fie mpiedicate sa
se propage prin elementele de constructie n ncaperile alaturate.
Pentru o reducere ct mai mare a nivelului de zgomot trebuie sa se
aiba n vedere traseul sunetului de la sursa sonora pana la receptor.
La sursa se pot lua masuri de :
-alegerea unor surse silentioase
-carcasarea lor
Pe caile de propagarea se pot monta obstacole partiale sau totale
(montarea de ecrane acustice, atenuatoare de zgomot) sau se pot utiliza
materiale fonoabsorbante.
Pentru izolarea la receptor se recomanda de exemplu, imbunatatirea
indicelui de izolare al elementelor de fatada. Solutia foarte des utilizata
pentru retelele de ventilare si climatizare este instalarea unui atenuator de
zgomot.

Pentru cuantificarea eficacitatii atenuatoarelor, sunt utilizate doua

caracteristici acustice diferite: pierderea prin insertie si izolarea acustica.

a) Pierderea prin insertie Di (dB) reprezinta atenuarea obtinuta si

se determina prin masurarea nivelului de putere acustica n aval de
atenuator, inainte si dupa instalarea sa in conditii reale de functionare, adica
cu debit de aer circulant in atenuator.
Diferenta intre aceste doua nivele corespund atenuarii reale.
Pierderea prin insertie Di se calculeaza cu relatia (1):

in care:
- LWI este nivelul de putere acustica in banda de frecventa considerata,
care se propaga de-a lungul conductei, atunci cand este instalat
atenuatorul, [dB]
- LWII este nivelul de putere acustica in banda de frecventa considerata,
care se propaga de-a lungul conductei, fara atenuator, [dB]

b) Izolarea acustica (sau atenuarea statica). Aceasta este

obtinuta prin masurarea diferentei intre nivelul de presiune acustica in
amonte si in aval, fara debit de aer. Aceasta caracteristica este de un interes
limitat in practica, deoarece nu tine seama de cresterea nivelului sonor al
sursei prin montarea atenuatorului.
Pentru ca un atenuator sa introduca o atenuare cat mai mare, trebuie
cunoscut spectrul de banda al zgomotului care trebuie redus. De aceea,
inaintea alegerii si instalarii unui atenuator trebuie sa se tina cont de
urmatoarele:
-densitatea si grosimea materialului absorbant. Acest lucru depinde de
frecventa zgomotului. Pentru reducerea frecventelor joase trebuie marita
grosimea sau/si densitatea materialului absorbant;
-viteza maxima a aerului n atenuator. Pentru evitarea deteriorarii
materialului absorbant, se foloseste o tola perforata pentru protectia
acestuia (de obicei pentru viteze de 15-20 m/s);
-amplasarea atenuatorului. O pozitionare proasta a atenuatorului poate anula
atenuarea acustica prin scurtcircuit.
Exista mai multe tipuri de atenuatoare de zgomot: atenuatoare
reactive, de absorbtie si atenuatoare active.

II.1. Atenuatoare reactive (filtre acustice)

Atenuatoarele reactive reactioneaza la propagarea zgomotului,

atenueaza zgomotul numai prin conceptia lor geometrica (mariri sau reduceri
ale sectiunii). Ele au un efect de filtru.
Atenuatoarele cu camere de expansiune sau cu largirea brusca a
sectiunii, atenuatoarele cu largirea progresiva a sectiunii sau cele cu camere
de rezonanta fac parte din aceasta categorie. Eficacitatea lor se datoreaza
numai geometriei lor. Largirea brusca sau progresiva poate avea un efect de
filtru prin reflexia undelor.
Aceste filtre sunt un obstacol acustic pentru undele acustice de
frecvente joase care sunt reflectate spre sursa sau absorbite. Undele de
frecvente inalte sunt atenuate prin discontinuitatea geometrica.

II.1.1 Atenuator cu camere de expansiune

Acesta reprezinta cavitati de destindere in sectiunea tubulaturii.
Particularitatea acestor sisteme este capacitatea lor de a lasa sa treaca fara
o atenuare sensibila oscilatii avand frecventele intr-unul sau in mai multe
domenii si sa anuleze sau sa reflecte spre sursa toate oscilatiile avand
frecventele in afara acestor domenii.
Aceste atenuatoare pot fi cu largirea brusca a sectiunii sau cu largirea
progresiva a sectiunii.

a) Atenuator cu largirea brusca a sectiunii

Atenuatorul cel mai simplu este cel constituit dintr-o singura camera de
destindere.
Figura 1 - Atenuator reactiv cu o camera de
expansiune
Caracteristica de frecventa a atenuarii are o
serie de maxime alternative, a caror valoare este
determinata de valoarea unui parametru m in
functie de lungimea camerei de destindere.
Cresterea raportului m duce la marirea
atenuarii in atenuator.
Micsorarea lungimii camerei de
expansiune deplaseaza frecventa primului
maxim de atenuare in domeniul frecventelor
inalte si prin aceasta domeniul atenuarii
maxime devine mai larg

Figura 2 - Influenta lungimii atenuatoarelor cu o camera asupra

caracteristicii de atenuare

Forma si marimea sectiunii transversale a atenuatorului are o mare

influenta asupra atenuarii realizate. Astfel, un atenuator de sectiune circular
cu m=64 asigura o atenuare maxima de 30 dB fata de 20 dB ct poate
realiza un atenuator de sectiune eliptica cu m=16.

Figura 3 Influenta sectinunii atenuatoarelor cu o camera asupra

caracteristicii de atenuare
Pentru marirea eficientei, se construiesc atenuatoare din mai multe celule,
adica mai multe cavitati dispuse in serie, legate intre ele printr-un tub de
sectiune redusa .

b)Atenuatoare cu largirea treptata a sectiunii

Figura 4 Atenuator cu largirea treptata a

sectiunii

Cu ajutorul nomogramei din

figura 6 se poate calcula
atenuarea obtinuta cu acest tip
de atenuator.

Figura 5 Nomograma de calcul a atenuarii in cazul atenuatorului ca

largirea treptata a sectiunii

II.1.2

Atenuatoare cu camere de rezonanta

Atenuatoarele cu camere de rezonanta sunt constituite din cavitati ce

comunica cu canalul de aer, prin intermediul unui tub inchis (gtul
rezonatorului). Dimensiunile cavitatii si ale gatului sunt mici in raport cu
lungimea de unda a sunetului. Datorita undei acustice, masa de aer din gatul
rezonatorului considerata incompresibila, este pusa n oscilatie.
Aceasta miscare produce comprimari si rarefieri ale aerului din
cavitate. Miscarea masei de aer din gatul rezonatorului se face cu disipare de
energie datorita frecarii aerului.
Rezonatorul este analog unui sistem mecanic constituit dintr-o greutate
suspendata de un resort, deci este un sistem oscilant avand o frecventa
proprie si numita frecventa de rezonanta. Disiparea maxima a energiei se
face la frecventa de rezonanta, care se calculeaza cu relatia:

in care:
-c - viteza sunetului n tubulatura, [m/s]; -V - volumul camerei de rezonanta,
[m]; -c0 - admitanta orificiului rotund, [m];
Admitanta se calculeaza cu relatia:

in care: -S - aria sectiunii gtului rezonantorului, [m]; -lg - lungimea gtului

rezonatorului, [m]; -d - diametrul gtului rezonatorului, [m];

II.1.3 Atenuatoare cu absorbtie

Acest tip de atenuatoare se utilizeaza pentru reducerea zgomotului al
carui spectru este continuu si se fabrica de obicei sub forma unui canal
captusit cu material absorbant.
Deasupra materialului absorbant se pun tole perforate pentru a nu
permite destramarea acestuia la viteze mari. In functie de tipul si diametrul

perforatiilor alese au un efect rezonator. Ele pot creste atenuarea pentru

undele de frecvente joase si sa le scada pe cele pentru frecvente mari.
Din considerente constructive, atenuatoarele cu absorbtie se executa
sub forma unor canale dreptunghiulare sau rotunde, paralele (atenuatoare
fagure) sau o serie de panouri paralele introduse in canal (atenuator
lamelar). Cele mai folosite materiale absorbante sunt fibrele textile si vata
minerala. n acest caz, atenuarea depinde in primul rand de gradul de
absorbtie acustica a materialului care tapeteaza peretii atenuatorului.

a)

Atenuator drept

Cel mai simplu tip de atenuator cu absorbtie este atenuatorul drept ale
carui fete interioare sunt captusite cu materiale absorbante, fara schimbarea
sectiunii interioare. n figura 7 este prezentat un astfel de atenuator .

Figura 6 Atenuator drept

Atenuarea (pe unitate

calculeaza cu relatia :

de

lungime

se

in care: - - coeficientul de absorbtie al materialului ; -P - perimetrul interior

al atenuatorului, [m];-S - sectiunea interioara libera a atenuatorului, [m];
Prin folosirea materialelor absorbante, coeficientul de absorbtie
crescnd cu frecventa, eficacitatea atenuatorului este mai mare la frecvente
inalte.
Conform relatiei de mai sus, ar trebui ca atenuarea sa creasca pe
masura ce frecventa creste. Cercetarile experimentale au aratat ca aceasta
crestere are loc pana la o anumita frecventa cand atenuarea atinge valoarea
maxima, dupa care incepe sa scada.
Maximul de atenuare se realizeaza in cazul atenuatorului rectangular
cand lungimea de unda devine egala cu jumatate din cea mai mare
dimensiune a sectiunii canalului sau n cazul unui atenuator circular cand
lungimea de unda este egala cu raza.
Atenuatorul prin absorbtie este eficace ntr-o zona destul de ingusta.
Pentru a se mari eficacitatea este indicat sa se reduca dimensiunile canalului
cat mai mult, dar astfel incat sa se asigure debitul necesar de fluid prin
canal.

Figura 7
Atenuator cu
lamele

Figura 8- Efectul spatiului dintre lamele asupra atenuarii pentru un

atenuator cu lungimea de 1,2m si inaltimea de 0,2m

Eficacitatea atenuatorului poate creste, daca in interiorul acestuia se

monteaza pereti vertical ( atenuator cu lamele) sau pereti vertical si
orizontali (atenuator fagure). Acesti pereti se captusesc cu materiale
absorbante. In aceste configuratii, atenuarea se datoreaza variatiei de
sectiune si absorbtiei de catre materialul cu care este captusit interiorul
atenuatorului.

Figura 9 Atenuator fagure

b) Atenuator circular cu bulb interior

Un alt tip de atenuator drept este atenuatorul circular cu bulb interior.
Atenuarea se datoreaza variatiei sectiunii si absorbtiei materialului cu care
este captusit pe interior.
Atenuarea care se obtine cu acest tip de atenuator, este determinata
experimental si este declarata de fabricant.

Figura 10 Atenuator cu bulb interior

c) Atenuator cu camera de presiune

Acest tip de atenuator se bazeaza pe pierderea de energie acustica

produsa in urma unei dilatari si comprimari a undelor la intrarea si iesirea din
atenuator. Are forma unei camere ale carei dimensiuni sunt mari n raport cu
lungimea de unda, avand peretii tratati cu materiale absorbante.

Figura 11 Atenuator cu camera de presiune

d) Atenuator cu sicane

Figura 12 Atenuator cu sicane

Atenuatoarele cu sicane prezinta o serie de intoarceri la 180 0 realizate
prin intermediul unor pereti cu material absorbant.
Pe langa realizarea unui traseu mai lung in propagarea undelor sonore,
prezenta coturilor si intoarcerilor contribuie la marirea atenuarii, stiindu-se ca
la fiecare schimbare de directie se produce o micsorare a nivelului
zgomotului.
In multe cazuri atenuarea necesara care trebuie obtinuta are valori
atat de mari intr-o banda de frecventa destul de larga incat dimensiunile
atenuatoarelor ajung la valori apreciabile. Din aceasta cauza, atenuatoarele
de zgomot cu absorbtie se construiesc si se monteaza si pe portiunile cu
sectiune variabila ale tubulaturii de ventilare (tronsoane convergente,
divergente si coturi).
Atenuarea obtinuta de atenuatoarele cu absorbtie este mica pentru
frecvente joase si mare pentru frecvente medii sau nalte.

II.2. Atenuatoare active

Aceste atenuatoare sunt recomandate pentru frecvente joase. Singurul
tip de zgomot care poate fi atenuat prin aceasta metoda este zgomotul
continuu.
Principiul pe care se bazeaza este eliminarea unei unde acustice prin
transmiterea simultana a unei unde identice, de aceeasi energie dar in
9

opozitie de faza cu unda initiala. Suma energiilor celor doua unde este zero.
Daca antizgomotul produs nu este exact imaginea in oglinda a zgomotului,
atunci nu se face o reducere totala a zgomotului, ci doar o scadere a
nivelului de zgomot.

Figura 13 Principiul de functionare al atenuatorului activ

Microfonul (1) citeste zgomotul produs de ventilator si transmite
semnalul unui analizor (4) care este un sistem electronic analog sau digital
de prelucrare a semnalelor sonore. Acesta, pe baza unui algoritm, produce
un semnal in opozitie de faza cu sunetul din canal, pe care il introduce n
atenuator prin intermediul difuzorului (2) si care anihileaza zgomotul din
canal. Al doilea microfon (3) citeste zgomotul final si transmite semnale
analizorului (4) pentru optimizarea functionarii.
Acest tip de atenuator realizeaza o atenuare de aprox. 20-30 dB.
La frecvente ridicate au eficienta redusa si trebuie combinate cu alte
tipuri de atenuatoare. Utilizarea atenuatoarelor active se limiteaza in general
la frecvente inferioare sau egale cu 250 Hz. Asocierea acestor atenuatoare
cu atenuatoarele cu absorbtie permit reducerea zgomotelor n banda larga
de frecvente de la frecvente joase, la frecvente nalte.

10

Partea a doua : Atenuator cu

sicane. Analiza experimentala.

Figura.14 - Atenuator cu sicane

Atenuatoarele cu sicane prezinta o serie de ntoarceri la 180 de grade

realizate prin intermediul unor pereti cu material absorbant. Pe lnga
realizarea unui traseu mai lung n propagarea undelor sonore, prezenta
coturilor si ntoarcerilor contribuie la marirea atenuarii, stiindu-se ca la
fiecare schimbare de directie se produce o micsorare a nivelului zgomotului.
Atenuarea care se obtine cu acest tip de atenuator se calculeaza cu
relatia :

11

n multe cazuri atenuarea necesara care trebuie obtinuta are valori

att de mari ntr-o banda de frecventa destul de larga nct dimensiunile
atenuatoarelor ajung la valori apreciabile. Din aceasta cauza, atenuatoarele
de zgomot cu absorbtie se construiesc si se monteaza si pe portiunile cu
sectiune variabila ale tubulaturii de ventilare (tronsoane convergente,
divergente si coturi).
Atenuarea obtinuta de atenuatoarele cu absorbtie este mica pentru
frecvente joase si mare pentru frecvente medii sau nalte.

12

Figura.15 Atenuator cu sicane

I.Calculul atenuarii obtinute

cu
ajutorul
atenuatorului
din
Figura.15:
N=2 ; a=0.15 [m] ; b=0.06 [m] ; = 0.56;
L=0.17 [m];
L=36.3 [dB];
Coeficientul de absorbie a unui material
variaz n funcie de frecven i cu unghiul de la care un sunet sau unda de
sunet ajunge pe material.
Un amortizor de zgomot poate fi descris ca o poriune dintr-o conduct
sau eav care are o deformaie sau prelucrare cu intenia de a se reduce
transmiterea sunetului, care n acelai timp permite curgerea liber a
gazului. Un amortizor de zgomot este un filtru acustic, i asemntor cu
filtrul electric, performanele lui variaz cu frecvena.
Scopul care trebuie urmrit la proiectarea atenuatorului const n
aceea c, n anumite puncte, zgomotul s fie admisibil pentru oameni i s
nu mpiedice desfurarea normal a procesului tehnologic.
Atenuatoarele de zgomot sunt confecionate din tabl zincat pe
partea exterioar (tubulatura) precum i ramele modulelor de atenuare a
zgomotului care sunt confecionate cu material fono-absorbant cu plas de
srm la exterior. Modulele fono-absorbante pentru atenuatoarele
rectangulare sunt de grosimi de 10 mm i 20 mm.
In continuare va vom prezenta o comparatie experimentala realizata
intre doua atenuatoare de zgomot: un atenuator comercial drept si un
atenuator necomercial cu sicane.
Atenuatorul neprofesional a fost confectionat din tabla zincata de 0.4
mm, avand in interior doua sicane perpendiculare pe peretii acestuia. A fost
captusit in interior cu un material fono-absorbant poros (burete) cu o
grosime de 20 mm.

13

II. Dimensiuni :

Figura.16-Atenuator cu sicane

III.Procedura de achiziie i analiz a caracteristicii de

zgomot
Standardul SR ISO EN 7235: 2009 stabilete posibilittile de
determinare a atenurii: n camera reverberant, n situ n interiorul
conductei, sau n condiii de cmp liber.
Fig. 17 prezint, n acord cu standardul, schema procedurilor de
testare: a) n condiii de cmp liber i b) n camera reverberant.

14

Figura. 17- Scheme ale procedurii de testarea

atenuatoarelor
a) n condiii de cmp liber

b) n camera reverberant

1- sursa de zgomot alb/roz

(ca alternativ la 8)

2- conducta din faa atenuatorului

testat

10- ventilator (pentru generarea

debitului de aer, nivelul de
zgomot fiind excitat de sursa 1)

3- reducii

11- atenuatoare pentru ventilator

4a- atenuatorul testat

4b- conducta de substituie
5- conducta de dup atenuatorul
testat
6- elemente de transmisie

8- microfoane (ca alternativ la 9)

in

13- izolare antivibratorie

14- orificii
presiunii

pentru

msurarea

15- terminaie/camer anecoic

7- camera reverberant

9microfoane
reverberant

12- conducte flexibile

16- msurarea presiunii statice

camera

Existena camerei anecoice din Facultatea de Mecanic a condus la

procedura de achiziie i analiz a caracteristicii de zgomot a unor tipuri de
atenuatoare comerciale utiliznd condiiile de cmp liber. Camera a fost
construit n 1982, are volumul cu dimensiunile utile 10 x 10 x 8 m 3 i o u
de acces larg (2 m x 1.5 m). ncperea e tapetat cu prisme din vat
mineral pe baz de argil, forma neregulat anulnd undele acustice
reflectate. Izolarea antivibratorie este aproape perfect, prismele sunt fixate
pe un covor de cauciuc, iar fundaia camerei nu are nici o legtur cu

15

fundaia cldirii. Presiunea acustic n camera anecoic este de 17.9 dB i

puterea acustic este 28.9 dB
Calitile camerei anecoice se pot aprecia cu ajutorul urmtoarelor
caracteristici:
coeficientul de absorbie al pereilor () este 99% n banda de frecven de
la 150 Hz pn la 20 kHz.
pentru izolaia fonic fa de exterior se recomand atenuri de 60
75dB, astfel nct zgomotul de fond din camer s fie situat sub pragul de
audibilitate; zgomotul de fond se ncadreaz n curba de zgomot Cz 25.
izolaia antivibratorie, pe izolatori din cauciuc sintetic, asigur o frecven
proprie redus (<10Hz).

Figura.18-Camera anecoica

16

Figura.19- Lan de msur pentru determinarea experimental a

atenurii

17

ncercrile experimentale s-au efectuat conform standardului.

Astfel, s-a realizat un lan de msur (fig. 17) care folosete aparatur
analogic Bruel&Kjaer i aparatur digital National Instruments, astfel:
- ventilator centrifugal cu debit de aer variabil (se variaz tensiunea de
alimentare ntre 1V i 10 V cu o raie de 1V);
- un anemometru pentru determinarea vitezei de curgere i un instrument de
msurare a presiunii statice;
- echipamentul de generare a sunetului (alctuit din generator de zgomot
alb, excitat de un sistem de amplificare i difuzoare);
- atenuatorul testat (n diverse configuraii);
- elemente de legtur i reducii;
- echipament de achiziie i prelucrare a semnalului de zgomot:
- microfon omnidirecional Bruel&Kjaer tip 4133;
- sonometru Bruel&Kjaer tip 2209;
- plac extern de achiziie tip-NI DAQPad-6015;
- laptop cu soft LabVIEW de procesare a datelor experimentale.
Aprecierea zgomotului emis se face cu ajutorul nivelului ponderat (A) al
presiunii acustice L(A), utilizand un instrument adaptat LabVIEW care
realizeaz analiza n treime de octav (third-octave analysis).

IV.Rezultate obinute
Rezultatele sunt analizate, comparate i avnd n vedere valoarea
atenurii, se alege varianta constructiv cea mai eficient.

18

Figura 20 Diagrama presiune-debit

Facand analogie cu curentul electric, putem spune ca debitul Q (airflow) este analog cu intensitatea curentului electric, iar diferena de presiune
P (pressure) cu tensiunea electric.
Continuand analogia, putem spune ca atenuatorul actioneaza ca o
rezistenta electrica R. Deci U= I*R este analog cu P= Q*R.
Atenuatorul nostru, prin constructie, opune o rezistenta mai mare
curgerii decat atenuatorul drept, fara sicane. Cu cat rezistenta opusa
deplasarii aerului prin conducta este mai mare, cu atat presiunea este mai
mare si debitul mai scazut, ceea ce masurarile noastre confirma , conform
figurii 20.

19

Figura. 21 - Rezultate privind performanele unor tipuri de atenuatoare

20

Un exemplu este prezentat n fig. 21, unde sunt evaluate dou tipuri
constructive de atenuatoare n raport cu performanele lor acustice, astfel
nct s rspund cerinelor beneficiarilor (sunt utilizate n sistemele HVACheating, ventilation and air conditioning).
Pe baza diagramelor din figura 21, puteam afirma
ca ambele
atenuatoare prezinta o atenuare buna. Cel cu sicane realizeaza o atenuare si
mai buna, acest lucru se observa din faptul ca atenuatorul drept are
atenuarea maxima de aproximativ 14 dB, pe cand cel cu sicane are
atenuarea maxima de aproximativ 35 dB.
De asemenea, se observa ca atenuatorul necomercial realizeaza
atenuarea in mod relativ descrescator. La incarcare mica (voltaj mic),
atenuarea este mare, iar la incarcare mare (voltaj mare), atenuarea este
mica, aceasta realizandu-se armonios pentru frecventele cuprinse intre 631000 Hz, fiind aproximativ egala pentru frecventele 2000, 4000 si 8000 Hz,
indiferent de voltajul la care a fost supus atenuatorul. Aceasta observatie ne
spune ca atunci cand frecventa este mai mare, atenuarea ajunge sa fie
constanta si cuprinsa la media atenuarilor.
Comparand aceasta descrestere regulata cu oscilatiile prezente la
atenuatorul drept,( si in acest caz atunci cand frecventa creste, atenuarea
se stabilizeaza) putem spune ca atenuatorul cu sicane, in ciuda constructiei
neprofesionale, prezinta mai putine scapari de zgomot neatenuat sau slab
atenuat.

21

Figura 22- Comparaia ntre cele dou variante de atenuatoare

comercial/necomercial
Totodata, in urma realizarii comparatiei celor doua, (atenuarea se
realizeaza in functie de frecventa) pentru 4, 7 si 10 V se observa ca ambele
atenueaza cel mai bine la frecventa de 2000 Hz, dar cel necomercial
indiferent de incarcarea scazuta sau crescuta la care este supus prezinta o
atenuare mai buna.

22

Figura 23- Standardele maxime de zgomot in functie de tipul camerei

In functie de "noise rating-ul" standardului american (NC) si al celui european
(NR) se poate observa ca atenuatorul nostru, avand atenuarea maxima de 35 dB, se
incadreaza in categoria very quiet.

V.Concluzii
In concluzie, in urma rezultatelor experimentale s-a dovedit ca
atenuatorul necomercial este la fel de performant ca si cel profesional. Deci,
putem spune ca acest model de atenuator ar putea fi preluat cu usurinta si
produs la nivel de serie. Rezultatele obtinute in urma atenuarii s-ar
imbunatati considerabil daca aceasta varianta constructiva ar fi proiectata si
fabricata de o firma profesionala.

VI. Bibliografie

23

[1]
National
Instruments, LabVIEW-Graphical
Programming
for
Instrumentation,Sound and Vibration Measurement Suite, Edition Date: June
2014, from http://zone.ni.com.
[2]
National
Instruments, LabVIEWData
Manual/Users Guide , vol.I-IV , april 2013 Edition.

Acquisition/Course

[3]
SR EN ISO 7235:2009- Acoustics. Laboratory measurement
procedures for ducted silencers and air-terminal units. Insertion loss, flow
noise
and
total
pressure
loss
[4]
p.424,

W. Cory, Fans and Ventilation: A practical guide, Elsevier Science,

1st
Edition,2005.

[5] C. Bujoreanu, M. Benchea, Analiza caracteristicii de zgomot pentru

patru tipodimensiuni de atenuatoare, Contract UTIai nr. 1324P/2015.

24