UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA de INGINERIE ELECTRICĂ şi ELECTRONICĂ

PROIECT
ECHIPAMENTE ELECTROCASNICE

INSTALAŢII CU CELULE FOTOVOLTAICE

Indrumator

S.l.Dr.Ing.OANCA M.

-2013-
 Cuprins

I. Generalităţi…………………………………………………………………..…...…..2
1.1.Fabricanţi de celule solare…………………………………………………....…...2
1.2.Perspective………………………………………………………………………...3
1.3.Certificate verzi………………………………………………………………..….4
1.4.Protecţia mediului…………………………………………………………………4
1.5.Radiaţia solară……………………………………………………………...……..4
1.6.Cum alegem panourile fotovoltaice………………………………………...….….5

II. Sisteme cu celule fotovoltaice ……………………………………..……….….…...7

2.1.Descriere celulă…………………………………………………………….….…7
2.2.Materiale şi calitatea lor …………………………………….…………….……..8
2.3.Caracteristicile celulei………………………………………………..………….10
2.4.Parametrii celulei…………………………………………………...…….……..11
2.5.Orientarea razei de lumină………………………………………….…………...12
2.6.Unghiul de înclinare………………………………………………………….….13
2.7.Mişcarea soarelui………………………………………………………………..13

III. Modul de conectare al celulelor fotovoltaice…………………………….……….16

3.1.Conexiunea serie……………………………………………………….……….16
3.2.Conexiunea paralel…………………………………………………….…….….19

IV. Echipamente electrice ce compun ansamblul cu celule fotovoltaice…..………..20

4.1.Structură sistem fotovoltaic…………………………………………….………..20
4.2.Configuraţii ale sistemelor fotovoltaice………………………………………….22
4.3.Sisteme de stocare a energiei…………………………………………………….24

V. Aplicaţii cu panouri fotovoltice…………………………………………………….26

VI. Bibliografie…………………………………………………………………….…….28

2
I. GENERALITĂŢI

Ce reprezintă energia? Energia este o mărimea fizică care indică capacitatea unui sistem
fizic de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa într-o altă stare de
referinţă.
Conform legii conservării energiei, aceasta reprezintă o funcţie de stare a sistemului fizic ce
o caracterizează. Astfel lucrul mecanic nu reprezintă o formă de energie pentru că nu
caracterizează sistemele fizice, ci transformările lor, respectiv interacţiunea dintre sisteme în
cursul transformării lor.

1.1.Fabricanți de celule solare

Germania

 Antec Solar Energy|ANTEC SOLAR ENERGY AG , Arnstadt (Thüringen)

 Deutsche Cell GmbH ( SolarWorld AG -Tochter), Freiberg (Sachsen)
 ErSol|ErSol Solar Energy AG , Erfurt (Thüringen)
 EverQ GmbH , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
 First Solar GmbH, Frankfurt (Oder), (Brandenburg)
 CSG Solar , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
 Q-Cells|Q-Cells AG , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
 Schott Solar GmbH, Alzenau (Bayern)
 Shell Deutschland GmbH, Gelsenkirchen (Nordrhein-Westfalen)
 SULFURCELL Solartechnik GmbH, Berlin
 Sunways AG, Konstanz (Baden-Württemberg)

În afara Germaniei

 Advent Solar , Albuquerque (USA)

 First Solar Inc., Perrysburg (USA)
 GE Energy - Solar Power (USA) (früher Astropower)
 Isofoton (Spanien)
 Kyocera , Kyoto (Japan)
 Microsol Power Pvt. Ltd. (Indien)
 Mitsubishi|Mitsubishi Electric , Tokio (Japan)
 Photowatt (Frankreich)
 Sanyo , Osaka (Japan)
 Sharp , Osaka (Japan) - Anteil am Weltmarkt für Solarzellen ca. 30%
 Solibro AB, Uppsala (Schweden)
 SunPower , USA

Alte firme în industria tehnologiei solare

 Applied Materials , Santa Clara (USA) Hersteller von Produktionsanlagen für Solarzellen
 LPKF Laser & Electronics AG , Garbsen (Germany) Hersteller von Laseranlagen für die
Strukturierung von Dünnschicht-Solarzellen

3
 I.2. Perspective .

În toate ţările europene, sistemele fotovoltaice primesc suficientă radiaţie solară pentru
a produce majoritatea, dacă nu toată, electricitatea necesară în locuinte. De fapt, în ţările din
nordul Europei, electricitatea fotovoltaică este mai dezvoltată decât în cele sud europene.
În Olanda, Germania şi alte ţări nord europene, utilizarea energiei fotovoltaice este larg
răspândită şi se obţin progrese rapide datorită sprijinului politic. În aceste ţări, mişcarea
antinucleară, problemele cauzate de industrializarea intensivă şi de marea densitate a
populaţiei au condus la creşterea conştientizării problemelor legate de mediu. De mult timp,
oamenii din aceste ţări doresc să utilizeze energii regenerabile. Această presiune din partea
populaţiei a avut un puternic impact politic şi, în unele comunităţi, cerinţele politice
formulate în acest sens sunt mai mari decât cele ale populaţiei.
În Franţa, radiaţia solară este bună, fiind suficientă pentru producerea de energie solară
utilizabilă atât la scară redusă (în locuinţe), cât şi la scară extinsă (centrale electrice). Până
acum, costul instalării sistemelor fotovoltaice a fost foarte ridicat şi, de aceea, energia
fotovoltaică nu a fost foarte dezvoltată. Dar, în 2006, s-au stabilit noi tarife pentru a fi primite
de persoanele care produc electricitate fotovoltaică şi o exportă în reţea şi anume 0,30
eurocenţi/kW pentru sistemele fotovoltaice clasice şi 0,55 eurocenţi/kW când panourile solare
sunt integrate în clădiri. Timpul de recuperare al investiţiei se reduce, ceea ce va da avânt
utilizării instalaţiilor fotovoltaice în Franta.
În România, potenţialul energetic solar rezultă din cantitatea de energie provenită din
radiaţia solară, care în România are o valoare medie evaluată la 1100 KWh/m 2/an. Distribuţia
geografică a potenţialului energetic solar prezintă cinci zone, din care zona 0 cu potenţial de
peste 1250 KWh/m2/an, iar zona IV cu potenţial sub 950 KWh/m2/an. Radiaţia solară cu
valori mai mari de 1200kWh/m2/an se înregistrează pe o suprafaţă mai mare de 50% din
suprafaţa totală a ţării. Utilizarea potenţialului energetic solar prin sisteme fotovoltaice se
face în principal pentru alimentarea cu energie electrică a unor consumatori izolaţi cu
consumuri mici de energie.
Potenţialul exploatabil prin sisteme fotovoltaice în România este apreciat la 1200
GWh/an.
Capacităţile energetice noi pe sisteme fotovoltaice pentru perioadele 2003-2010 şi
2011-2015 este:

Surse Perioada 2003-2010 Perioada 2011-2015

regenerabile Capacități noi Efort Capacități noi Efort
de energie investițional investițional
mil euro mil euro
Fotovoltaic 1,50 MW 7,5 9,5MW 48,0

Producţia prognozată de energie electrică din surse regenerabile de energie pe termen

mediu si lung pentru energia solara este:

Surse regenerabile de 2010 [MW] 2015[MW]

energie
Energie solară 1860 11600

4
 În România, la nivelul anului 2006, puterea instalată în dispozitive fotovoltaice era de
aproximativ 150 kWe din care 50 kWe au fost instalaţi în acest an. Ţinta de 1500 kWe din
2010 pare greu de îndeplinit în condinţiile legislaţiei actuale. Ar însemna să fie instalaţi 450
kw/an începând din 2008, ceea ce ar însemna o investiţie medie de 2,7 milioane de Euro/an.

1.3.Certificate verzi

Certificatul Verde reprezintă o forma de susţinere a energiei electrice produsă din surse
regenerabile. Certificatele verzi sunt documente care atestă ca o cantitate de energie electrică
este produsă din surse regenerabile de energie.
Modificările aduse Legii 220 in privinţa scaderii numarului de certificate verzi va
reduce factura platită de consumatorul final cu 50% pentru energia regenerabilă.
Noile prevederi ale Legii 220 presupun suspendarea pentru trei ani si jumatate a
sistemului alocarii de certificate verzi pentru producatorii de energie din resurse regenerabilă.
"Legea se referă la suspendarea ei pentru 3 ani si jumatate, pana la 1 ianuarie 2017.
Astfel, sistemul de certificate va presupune alocarea unui certificat verde pentru energia
eoliana, un certificat pentru hidro, doua certificate verzi pentru energia solara. Restul vor fi
pastrate intr-un cos de ANRE, prin legislatie secundara. Se va calcula pentru fiecare investitor
cate certificate va avea in 2017. Numarul de certificate probabil, in legislatia secundara, se va
prevedea si pot fi scontate la banca sau pot fi preluate ca valoare dupa 1 ianuarie 2017", a
adaugat ministrul delegat pentru Energie.
Reamintim, conform legislaţiei Uniunii Europene, până în anul 2020, 24% din
consumul brut de electricitate din România trebuie asigurat din surse regenerabile. Pentru a
atinge această ţintă, autorităţile au instituit o schemă de ajutor de stat, prin certificate verzi
(CV), pentru producerea energiei din surse alternative. Numărul acestora variază de la 0,5
CV/MW pentru microhidrocentrale neretehnologizate, până la 6 CV/MW, pentru sistemele
fotovoltaice.
Un certificat verde poate fi tranzacţionat la un preţ minim de 27 euro şi un preţ maxim
de 55 euro.

1.3.Protecția mediului .

În fabricarea de celule solare se utilizează parțial ți materiale dăunătoare sănătății

ți mediului. Exemplu în acest sens prezintă celulele cu strat subțire CdTe ți arseniura de
galiu ți mult discutatele celule solare de tip CIS ți CISG.
Producția în masă ți utilizarea pe suprafețe extinse a acestora trebuie bine cântărită.
Dar ți producția de celule cu siliciu tradiționale ascunde pericole pentru mediu. Pentru
persoane neavizate aceste riscuri ce sunt legate de procesul de fabricație nu sunt vizibile.
Aici intervine cerința de a promova selectiv tehnologiile de fabricare a celulelor
solare ce nu distrug mediul ți care pe baza progreselor tehnologice promit avantaje
concurențiale

5
 1.5.Radiația solară.

Soarele emite in mod continuu cantitaţi uriase de energie. O parte din aceasta radiaţie
ajunge pe Pamânt. Cantitatea de energie ce ajunge pe Pamant intr-o zi este mai mare decat
intregul consum al Pamantului pe durata unui an intreg. Totuşi, nu toata energie Soarelui
ajunge pe solul Pamantului. O parte este absorbită de atmosfera sau reflectată inapoi in
spaţiu.
Intensitatea luminii ce ajunge pe Pamânt variază in funcţie de perioada zilei, locaţia si
condiţiile meteorologice. Radiaţia solară ce ajunge pe Pamânt se masoară in Wh/m 2 pe zi sau
KWh/m2 pe an. Pentru a simplifica calculele si a avea o baza comuna de calcul, s-a decis ca
standard o putere de 1000Wh/m2 timp de o ora pentru o zi insorită.
Această putere se regaseşte intr-o zi de vara pe o suprafaţă de un metru patrat unde
Soarele este perpendicular pe aceasta.

Radiaţia solară ce cade pe sol variază atât cu perioada zilei, dar poate varia considerabil
in funcţie de locaţie, mai ales in zone de munte. Iar radiaţia solară variază intre 1000KWh/m2
pe an in tarile din Europa de Nord si 2000 - 2500 KWh/m2 pe an in zonele cu deşert. Aceste
variaţii intre locaţii sunt date de diferenţele de latitudine si condiţiile meteorologice.

1.6.Cum sa alegem panourile fotovoltaice?

Există diferite modele de panouri fotovoltaice comerciale. Panourile fotovoltaice diferă

după tipul celulelor fotovoltaice din componenţa modulelor, care transformă energia luminii
solare in energie electrică, dimensiuni, aspect, destinaţie.

6
 Dincolo de factorii estetici si tehnologici, există cateva informaţii importante pentru a
alege un panou solar:

1) Caracteristicile importante sunt:

Pmax(Wp) - puterea maximă a panoului la temperatura de 25°C si radiatie de 1000W/m²

Vmpp (V) - tensiunea in punctul de putere maximă
Impp (A) - intensitatea curentului in punctul de putere maximă

2) Există panouri adecvate pentru utilizare in toate tipurile de instalaţii, sisteme cu banc de
baterii (off-grid, stand-alone,..) sau sisteme cu furnizarea energie in retea (on-grid, grid-
connected,..). Panourile proiectate pentru furnizarea energiei in retea nu sunt adecvate pentru
sistemele cu banc de baterii.

Panourile pentru incarcarea bateriilor trebuie sa aibă tensiunea Vmpp cu 30-60% mai mare
decat tensiunea nominala a bateriilor si aceasta datorita caderilor de tensiune cauzate de
regulator, cabluri si temperatura panourilor( 0.4% pentru fiecare 1°C mai mult de 25°C) si sa
asigure tensiunea de incarcare totală a bateriei care este in jur de 14.4V pentru baterie de 12V,
pentru banc de baterii de 24V tensiunea de incarcare totala este in jur de 28.8V si pentru
bancul de baterii de 48V tensiunea de incarcare totala este de 57.6V.

Astfel:
- pentru incarcarea bateriilor de 12V avem nevoie de panouri cu Vmpp 16V – 20V
- pentru incarcarea bancului de baterii la 24V avem nevoie de panouri cu Vmpp 34V – 40V
- pentru incarcarea bancului de baterii la 48V avem nevoie de panouri cu Vmpp 62V -76V

3) In cazul in care panourile fotovoltaice vor fi umbrite se recomandă folosirea panourilor

(thin film) CIS, CdTe, Si-amorf mai puţin influenţate de acest fenomen decat panourile cu
celule monocristaline sau policristaline, care nu functionează ( sau functionează la capacitate
redusă cele cu mai multe diode de by-pass) dacă o celula este umbrită.

CIS(CuInSe₂):
Celule fotovoltaice sunt fabricate nu cu siliciu, dar cu indiu+diseleniu+cupru şi au un cost
mai scazut de producţie. Performantele obţinute in laborator demonstrează ca pot ajunge si
pană la 18% fiind una din tehnologiile de viitor pentru obţinerea unor panouri eficiente la
costuri mici.

Panouri fotovoltaice monocristaline:

Celulele fotovoltaice monocristaline sunt fabricate din cristale de siliciu orientate si
sunt cele mai scumpe. Culoarea lor este albastru-inchis uniform. Performanţele lor, adică
capacitatea de a transforma energia luminii solare in energie electrică, este mai mare si
variază intre 15 si 23%.

Panouri fotovoltaice policristaline:

Celulele fotovoltaice policristaline sunt fabricate din cristale de siliciu non-

7
orientate, cu cost mediu. Culoarea lor este albastră cu accente de argintiu. Performanţele lor,
adică capacitatea de a transforma energia luminii solare in energie electrică , este medie intre
10 si 18%.

Panouri fotovoltaice din siliciu amorf:

Celulele fotovoltaice sunt fabricate din siliciu non-cristalin, cele mai ieftine.
Culoarea lor poate fi, de asemenea, transparentă. Performanţele lor sunt cele mai
mici, intre 5 si 10%. Particularitatea acestui material este flexibilitatea sa. Panourile
fotovoltaice din siliciu amorf pot fi fabricate in foi flexibile.

Energia electrică este produsă atat timp cât panoul este expus la lumină.
Materialele din care sunt fabricate celulele solare sunt semiconductoare si au o
durată de viata de cel putin 20 de ani. Randamentul panourilor solare va scadea in
timp. Ritmul de scadere in timp al randamentului este garantat de fiecare producator de
panouri solare. Uzura panourilor este data de mediul inconjurator si modalitatea de montaj a
acestora.
In ultimul timp, celulele solare CIS si CdTe au inceput sa fie disponibile pe piaţa in
cantitaţi reprezentative.

Eficienta celulor solare

Monocristaline: 15-18 %
Policristaline: 13-15 %
Amorfe: 5-8 %
Cadmium teluride: 6-9 %

8
 II.SISTEME CU CELULE FOTOVOLTAICE

2.1.Descrierea celulei

Pentru a avea energie electrica de la soare, aveţi nevoie de un panoul solar ce are o celula
solara sau mai multe celule. Celula solară absoarbe o parte din particulele de lumină ce cad
pe aceasta, numite si fotoni. Fiecare foton contine o cantitate mica de energie. Atunci cand un
foton este absorbit, acesta eliberează un electron din materialul celului solare. Deoarece
fiecare parte a celulei solare este conectată la un cablu, un curent va trece prin acesta. Celula
va produce electricitate ce poate fi folosită instantaneu sau inmagazinata in acumulatori.

1. Lumina (fotoni)

2. Suprafaţa frontală

3. Strat negativ

4. Strat izolator

5. Strat pozitiv

6. Suprafaţa posterioară

2.2.Maleriale şi calitatea lor :

a: STICLA (GLASS)
• asigură o excelentă transmisie luminoasă ceea ce inseamnă mai multa energie electrică.
• opţional se montează sticla antireflex
• performanțele la incarcare mecanică sunt foarte bune: 5400 Pascal
• este certificată : SPF-U1

Sticla antireflectorizantă este realizată in tehnologie nanometrică. In condiţiile de iradiere

solară normală transmisia este cu 2% mai mare decât la sticla normală. Eficienţa panoului a

9
crescut astfel încât producţia de energie este cu 4% mai mare. Uniformitatea acoperirii este
perfectă. Durată de viață depaşeşte 25 de ani si este usor de curaţat.

b / d: FOLIA EVA (EVA)

• asigură o excelentă transmisie luminoasă ceea ce inseamnă mai multă energie electrică.
• gelul folosit este de foarte bună calitate asigurând o bună rezistenţă la descuamare si o
incapsulare garantată.
• rezistență bună la uzură provovcată de radiaţiile ultraviolete
• certificată TUV / UL

Folia EVA are o rezistenţă excelentă la imbatranire, calitaţile ei – incapsulare performantă,

rezistenţa la ingalbenire – fiind garantate pentru 25 ani

c: CELULELE (CELL)
• Eficiență excelentă ți fiabilitate pe termen lung
• Performanță bună în condiții de temperatură înaltă ți radiatie solara scazută.
• verificate 100% in linia de montaj cu echipamente de electroluminiscență : (EL) testat
• Toleranță pozitivă pentru fiecare panou
• certificat TUV

CELULE sunt de înaltă calitate performanta lor fiind garantată inclusiv in lumină
slabă. Sunt garantate impotriva fenomenului PID.

e: FOLIA SPATE (BACKSHEET)

• folie de încapsulare ți protecție bazata pe Tedlar
• aderență excelentă ți stabilitate la radiaţiile ultraviolete

10
• certificat TUV / UL
• Alb / Negru / Transparent opțional

Folia BACKSHEET este un produs garantat de 3M sau FUJIFILM cu o bună

durabilitate si rezistenţă la imbatrânire si ingalbenire.

f: RAMELE (FRAME)
• aluminiu anodizat / electrostatic înseamnă protecția durabilă in mediu salin
• profil unic proiectat sa asigurare o bună rezistenţă la incarcari mecanice extreme
• Argintiu / Negru culoari disponibile

RAMELE sunt rezistente la ceață salina ți amoniac. Design-ul este unic asigurând o
încărcare de 8000pa. Asigură o instalare usoară.

g: CUTIA DE CONEXIUNI (JUNCTION BOX)

• diodele de by-pass care asigură protecţia panoului sunt de fiabilitate ridicată.
• conectorii sunt compatibili cu standardele mondiale
• performanța excelentă la eliminarea a căldurii din interior
• grad de protecție: IP65 sau IP67
• testate la foc
• certificat TUV / UL

CUTIA DE CONEXIUNI este realizată din PPE de foarte bună calitate, din Japonia, si
prezintă un design industrial excelent.

2.3. Caracteristicile celulei fotovoltaice

Caracteristicile principale ale celulei fotovoltaice sunt: caracteristica amper-volt I(U)

sau volt-amper U(I) ți caracteristica de putere P(U). Curentul în circuitul exterior I se
determină ca diferența dintre curentul fotovoltaic Is ți curentul diodei Id:

[
S−¿ I O exp ( eUkT )−1] (2,3)
I =I S −I D =I ¿

Ecuației 2.3 îi corespunde schema echivalentă simplificată a celulei fotovoltaice,

reprezentată în figura 2.2 a.
Dacă se ține seama de rezistența Ri de scurgeri prin izolația celulei fotovoltaice ți
de Rs a elementelor conectate în serie, se poate întocmi o schemă echivalentă completă a
celulei fotovoltaice (figura 2.2 b).
Cu tehnologiile moderne se obțin celule cu Ri ți Rs ~ 0, încât schema echivalentă
simplificată este satisfăcătoare.

11
 a) b)

Fig. 2.2 – Scheme echivalente ale celulei fotovoltaice: a – simplificată; b – completă;

c) d)

Fig. 2.2 – Scheme echivalente ale celulei fotovoltaice: c,d – caracteristicile celulei

Puterea electrică cedată sarcinii R a unei celule fotovoltaice este:

{ [
P=UI =U I S −I O exp ( eUkT )]−1} (2.4)

Valoarea maximă a acestei puteri se obține într-un punct M al caracteristicii curent-tensiune,

ale cărui coordonate sunt rezultate din condiția dP/dU=0:

UM
U M =U O −U T −ln 1+ ( UT ) (2.5)

IO UM
( )
I M =I S 1+
I S U M +U T (2.6)

UT = kT/e.

12
Pentru o sarcină pasivă valoarea optimă a rezistenței sarcinii va fi:

UM
R M= (2.7)
IM

2.4.Parametrii celulelor fotovoltaice

Producătorii de celule fotovoltaice indică în cartea tehnică a produsului parametrii ridicați în

condiții standard:
 Radiația solară globală pe suprafața celulei, G = 1000 W/m2;
 Temperatura celulei, TC = 250C;
 Masa convențională de aer, AM = 1,5

În mod obligatoriu în cartea tehnică se prezintă: curentul de scurt circuit, Isc;

tensiunea de mers în gol, U0; puterea maximală sau critică, Pc; tensiunea ți curentul în
punctul critic, UM ți IM. Pe lângă acețti parametri pot fi indicați suplimentar: factorul de
umplere , FF, randamentul modulului PV, temperatura normală de funcționare a celulei
NOCT, coeficienții de variație a tensiunii de mers în gol ți a curentului de scurtcircuit cu
temperatura.

Curentul de scurt circuit. Se obține la scurtcircuitarea bornelor sarcinii R din figura 2.2. Pe
caracteristica I-U acesta-i punctul cu coordonatele U=0, I=Isc. Din expresia 2.3, pentru U=0,
obținem Isc = Is. Puterea furnizată este egală cu zero.

Tensiunea de mers în gol. Corespunde punctului de pe caracteristica I-U cu coordonatele

I=0, U=U0. Puterea debitată în acest punct este egală cu zero. Tensiunea de mers în gol poate
fi determinată din relația 2.3 pentru I=0:
kT I + I kT I S
U O − ln S 0 ≈ ln (2.8)
e I0 e I0

Puterea critică sau maximală. Este produsul curentului la tensiunea în punctul M a

caracteristicii I-U. În engleză acest parametru se numește peak power și se notează PC

Pc =U M ∙ I M
(2.9)

Factorul de umplere. Se determină ca raportul dintre suprafețele dreptunghiurilor

OUMMIM ți OU0KIsc sau:
U I
FF= M M (2.10)
U 0 I SC

de unde
PC =FF ∙ U 0 ∙ I SC
(2.11)

Factorul de umplere este măsura calității celulei PV. Cu cât este mai mică rezistența internă
a celulei PV cu atât FF este mai mare. De obicei FF > 0,7.

13
Randamentul celulei sau modulului PV. Se determină cu raportul puterii generate de celula
sau modulul PV în punctul optimal de funcționare M la o temperatură specificată către
puterea radiației solare:
P
ɳ= C (2.12)
A ∙G
unde PC este puterea livrată în W; A este suprafața celulei sau modulului în m; G – radiația
globală incidentă pe suprafața celulei sau modulului în W/m2
.
Temperatura Normală de Funcționare a Celulei. Corespunde temperaturii celulei PV la
funcționare în gol, la temperatura mediului de 20 0C, radiația globală de 800 W/m2 ți
viteza vântului mai mică de 1 m/s. Pentru celule uzuale NOCT se situează între 42 ți 46 0C.
Dacă cunoațtem NOCT putem determina temperatura celulei TC în alte condiții de
funcționare caracterizate de temperatura mediului TA ți radiația globală G:

( NOCT0.8−20 ) ∙G
T C =T A +
(2.13)

2.5.Orientarea razei de lumină

Raza luminoasa parcurge o linie dreaptă de la Soare spre Pamânt. La intrarea in

atmosfera Pamântului, o parte din lumina se impraştie iar o parte ajuge la sol intr-o linie
dreaptă. O altă parte a luminii este absorbită de atmosferă. Lumina ce s-a impraştiat in
atmosferă este ceea ce noi numim lumina difuză sau radiaţie difuză. Raza de lumina ce
ajunge pe suprafaţa solului fara sa fie imprastiată este denumită radiaţie directă. Radiaţia
solară directă este cea mai cunoscută si simţită în mod direct de catre oameni.

1. direct

2. absorbţie

3. reflexie

4. indirect

2.6.Unghiul de inclinare.

14
 Soarele traversează cerul de la est la vest. Panourile solare au un randament mai mare
dacă sunt orientare perpendicular cu Soarele la mijlocul zilei, cand intensitatea luminoasă
este cea mai mare. Majoritatea sistemelor solare sunt montate pe acoperis pe un cadru metalic
având o poziţie fixă neputând sa urmarească Soarele pe durata zilei. Unghiul dintre planul
orizontal si panoul solar este numit unghi de inclinare.

Deoarece Pamântul se roteşte in jurul Soarelui există variaţii şi în funcţie de

anotimpuri. Soarele nu va ajunge in acelaşi unghi solul ca iarnă si vară. Poziţia panourilor pe
timp de vara este mai ,,orizontală" decât pe timp de iarnă. Acestă poziţie ar dezavantaja
producţia de energie pe timpul iernii, asa ca se va face un compromis intre cele doua situaţii.
Pentru fiecare latitudine există un unghi de inclinaţie optim. Numai in zonele foarte apropiate
de Ecuator, panourile pot avea un unghi de inclinaţie aproape de zero.

1. radiaţie solară pe timp de iarna

2. radiaţie solară pe timp de vară

Unghiul optim pe timp de iarnă si vară

Deviaţii de 5 grade de la unghiul optim au un efect minor asupra producţiei de energie

electrică. Diferenţele datorate condiţiilor meteorologie au un efect mai important asupra
sistemului fotovoltaic. Pentru sistemele independente, unghiul de inclinare se poate alege in
funcţie de necesarul de energie electrică dintr-o anumită lună.

2.7.Mişcarea Soarelui .

Cantitatea de energie radiantă transmisă de soare variază în spaţiu şi timp (odată cu

schimbarea anotimpurilor). Cantitatea de energie captată la orice locaţie dată depinde de
unghiul de elevaţie (α) şi de unghiul de azimut (Φ) din acel loc şi din acel moment,.

15
 Unghiul de elevaţie este cel mai ridicat în timpul solstiţiului de vară şi cel mai scăzut în
timpul solstiţiului de iarnă.

Unghiul de azimut indică direcţia soarelui în plan orizontal faţă do direcţie de referinţă
(de obicei faţă de sud).

Schimbarea poziţiei soarelui pe cer de la oră la oră şi de la zi la zi poate fi determinată

pe o diagramă a traiectoriei soarelui (Figura 10.3). Poziţia soarelui în raport cu orizontul este
exprimată prin unghiul de azimut (axa orizontală) şi unghiul de elevaţie (axa verticală).

Poziţia zilnică a soarelui pe cer aproximativ în ziua 21 a fiecărei luni este indicată cu
ajutorul a şapte curbe orizontale. Cea mai de sus corespunde lunii iunie (solstiţiu de vară), iar
cea de jos lunii decembrie (solstiţiu de iarnă). Celelalte cinci corespund fiecare la două luni;
de exemplu, linia pentru 20 martie este aceeaşi cu cea pentru 23 septembrie.

Liniile verticale împart curbele desenate în ore corespunzătoare întregii zile.

16
III.MODUL DE CONECTARE AL CELULELOR FOTOVOLTAICE
17
 Tensiunea generată de o celulă PV - cca 0.5 V - nu este suficientă pentru aplicaţiile
uzuale. Pentru a obţine tensiuni mai mari se leagă in serie mai multe celule fotovoltaice
identice. Daca sunt necesari curenti mai mari celulele PV se conectează în paralel. In
anumite aplicatii se folosesc conexiuni mixte (serie - paralel) de celule PV.
In mod uzual generatoarele PV sunt formate prin interconectarea mixtă a mai
multor module PV. Un modul PV este format prin conectarea serie a unui numar
corespunzator de celule PV identice. Spre exemplu, modulul BP 585 al firmei British
Petroleum consistă dintr-o conexiune serie de 36 de celule PV, in timp ce modulul
M220 al firmei Solarwat, din 60 de celule inseriate.
Generatoarele PV de mică putere se realizează prin interconectarea serie a mai
multor module PV, configuraţie numită şir sau strâng de module PV.
Generatoarele PV de putere mai mare sunt constituite din mai multe siruri conectate
in paralel.
Pentru o grupare mixtă de celule sau module PV se mai folosesc si denumirile de
arie, tablou sau matrice fotovoltaică (prin traducerea termenului englezesc array), sau

generator PV.

Exemple

3.1.Conexiunea serie .

In cazul conexiunii serie, conform primeiteoreme a lui Kirchhoff, curentul debitat de

fiecare celula PV este acelaşi, egal totodată cu cel de la bornele gruparii.
Tensiunea la bornele gruparii, conform teoremei a doua a lui Kirchhoff, este egală cu
suma algebrică a tensiunilor la bornele fiecarei celule individuale. In consecinţă,un punct al
caracteristicii I-U rezultante se obţine alegând arbitrar o valoare a curentului si insumând
tensiunile pe celule (figura 3.1).

18
 Fig 3.1 Conexiunea serie

Celule PV cu caracteristici I-U identice

Chiar dacă celulele sunt constructiv identice, curentul debitat de ele

depinde esential de iradianta G poate crea, incazul conexiunii serie, unele probleme.
Vom examina, pentru inceput, cazul mai multor celule constructiv identice, iluminate
identic. Pentru simplitatea expunerii celulele sepresupun ideale(fig3.2).In acest caz curentul
debitat in circuitul exterior este egal cu cel al oricăreia din celule,iar tensiunea la bornele
gruparii este de Ns ori mai mare decât a uneia din celule (Ns fiind numarul celulelor
inseriate). Nimic deosebit nu este de semnalat.

Fig3.2.Celule PV cu caracteristici I-U identice

Celule PV cu caracteristici I-U diferite

O situaţie specială poate apare dacă celule PV,constructiv identice, sunt iluminate
diferit. Această situaţie apare dacă una din celule este umbrită, sau este murdarită.

19
In acest caz curenţii de scurtcircuit ai celulelor sunt diferiţi, ceea ce inseamnă curenţi la
bornele fiecarei celule diferiţi. Conexiunea serie impune insă acelaşi curent la bornele fiecarei
celule. Drept urmare, o parte din curentul de scurtcircuit mai mare (cel al celulei mai
iluminate) se va inchide prin dioda paralel, asigurand egalitatea dintre curentul la bornele
acesteia si cel de la bornele celulei umbrite. Curentul gruparii serie va fi deci impus de celula
care are curentul de scurtcircuitcel mai mic (celula umbrita).
In acest fel o singură celula umbrită limitează curentul intregii grupari si implicit a
puterii generate de aceasta.

Fig3.3.Celule PV cu caracteristici I-U diferite.

Se observă un lucru extrem de important: pentru tensiuni la borne mici (sub 0.54
V in exemplul considerat) puterea debitată de celula umbrită este negativă, adică, cu
sensurile de referinţă adoptate pentru U si I, este de fapt absorbită.
Pe de altă parte puterea totală este pozitivă. Prin urmare, in acest interval de
tensiuni celula umbrită consumă putere de la celula mai iluminata. Nu numai ca
nu produce energie, celula umbrita consumă şi o parte din energia produsă de

celelalte celule.

Punctul fierbinte (hot spot) al unei grupari serie

Din cele prezentate rezultă ca pentru valori mici ale tensiunii la bornele gruparii
serie - in particular in regim de scurtcircuit - celula umbrită consumă energie de la
celelalte celule. Această energie se disipă sub forma de caldură conducând la
20
supraîncalzirea celulei umbrite, adică la apariţia unui punct fierbinte (hot spot) al
gruparii.
Dacă gruparea conţine multe celule, energia care trebuie disipată este mare, iar
supraîncalzirea celulei umbrite poate conduce la distrugerea acesteia si scoaterea din

funcţiune a modulului. Figura de mai jos prezinta cateva celule distruse in acest mod.

Dioda bypass
Pentru a evita supraîncalzirii celulei umbrite,in paralel cu fiecare celula se conectează o
dioda,numită dioda bypass, care in regim normal este polarizată invers şi deci nu intervine in
funcţionarea celulei.
Dacă ne referim la exemplul precedent,considerând cazul cel mai defavorabil, adică
bornele gruparii scurtcircuitate, observăm că tensiunea care polarizează invers celula umbrită
polarizează direct dioda bypass conectată pe aceasta.
In acest mod,curentul gruparii, care altfel ar fi fost strangulat de celula umbrită, o
ocoleşte prin dioda bypass.In plus, dioda bypass limitează si tensiunea pe dioda umbrită şi
implicit puterea disipată de aceasta.

Fig 3.4.Dioda bypass

Nu este insă economic sa se conecteze cate o dioda bypass in paralel cu fiecare

celula a modulului. O soluţie de compromis o reprezintă conectare unei diode bypass
in paralel cu un grup de celule, de regula format din jumatate din celulele modulului.

21
 Dacă una din celule unui grup devine nefunctională, dioda bypass conectată in

paralel cu grupul respectiv devine polarizată direct suntând astfel celula defectă.

3.2.Conexiunea paralel a celulelor fotovoltaice

In cazul conexiunii paralel toate celulele au aceiaşi tensiune la borne, iar curentul
gruparii este suma curenţilor la bornele fiecarei celule individuale.Umbrirea sau defectarea
uneia din celulele gruparii nu scoate din funcţiune gruparea, aşa cum se intâmplă in cazul
conexiunii serie.
Nu sunt aşa dar necesare masuri de protecţie suplimentare.
Un punct al caracteristicii I-U a gruparii se obţine alegând arbitrar o valoare pentru
tensiunea la borne si apoi insumând curenţii corespunzatori ai celulelor individuale.

Efectul umbririi asupra distributiei puterii generate de celulele conexiunii paralel

Desi efectul umbririi unora din celulele conexiunii paralel nu are efectul dramatic ca in
cazul gruparii serie, pierderile de putere in rezistenţele serie si paralel influenţează modul in
care este distribuiţia puterea generată pe celulele gruparii.
Fie, spre exemplu, două celule identice legate in paralel, care intr-un caz (A) sunt
iluminate identic cu G = 500 W/m2 fiecare, iar intr-un alt caz (B) una din celule este in
intuneric complet (G = 0) iar cealaltă primeşte o iradiantă G = 1000 W/m2.
Puterea electrică generată in cele doua cazuri diferă, fiind mai mare in cazul

distribuţiei uniforme a iluminarii celulelor .

22
 IV.ECHIPAMENTELE CE COMPUN ANSAMBLUL CU CELULE
FOTOVOLTAICE

4.1.Structura unui sistem

Un sistem fotovoltaic converte ș te în mod direct energia solară în energie electrică pe

baza efectului fotovoltaic ș i o aduce la parametrii electrici ceru ț i de consumator.

Este evident că panourile fotovoltaice nu produc energie decât în prezen ț a soarelui.

Noaptea ș i în zilele înnorate energia produsă este zero sau neglijabilă. Pentru a asigura
continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor, atunci când situa ț ia o cere,
este necesară o unitate de stocare a energiei. Cel mai adesea acest lucru este realizat folosind
baterii de acumulatoare.

Pentru a prelungi durata de via ț ă a bateriilor de acumulatoare, acestea nu trebuie

supraîncărcate sau descărcate sub o anumită limită. În acest scop sistemul trebuie să con ț ină
un regulator (sau controller) de încărcare, montat între generatorul fotovoltaic ș i bateriile de
acumulatoare.

Regulatorul de încărcare con ț ine de obicei ș i o diodă de protec ț ie la descărcare, care

previne descărcarea bateriei pe timp de noapte prin generatorul fotovoltaic. Un regulator de
încărcare bun consumă foarte pu ț in ș i are o tensiune de mers în gol scăzută, ceea ce
protejează acumulatorul să nu se descarce.

23
 Un controller MPPT (Maximum Power Point Tracker) sau în traducere, „controller cu
urmărirea punctului de putere maximă” este un convertor c.c.-c.c. care optimizează perfect
transferul de energie între aria de panouri solare fotovoltaice ș i bateria de acumulatoare.

Acest controler face o analiză a tensiunii de ieşire a panourilor solare ș i o compară cu

cea a bateriei. În urma acestei analize dispozitivul decide care este puterea optimă care
trebuie transferată spre acumulatoare în a ș a fel încât să fie transferat curentul maxim în
amperi, dinspre panourile solare spre bateria de acumulatoare.

Cu ajutorul acestui dispozitiv se ob ț ine o cre ș tere tipică între 20% ș i 45% a
cantită ț ii de energie transferată în perioada de iarnă ș i între 10% - 15% în perioada de vară.
Câ ș tigul energetic depinde de condi ț iile meteo, temperatură, starea de încărcare a bateriei
ș i al ț i factori.
Panourile fotovoltaice generează tensiune ș i curent continuu. Mul ț i consumatori
necesită însă curent alternativ. Sistemul fotovoltaic trebuie astfel să con ț ină un invertor
(convertor c.c.-c.a.).

Invertorul transformă energia de c.c., generată de modulele PV sau stocată în

acumulatoare, în energie de c.a. de o frecven ț ă prestabilită.

Deja există convertoare care asigură parametrii de calitate ai energiei electrice la

acela ș i nivel ca ș i re ț elele publice: frecven ț ă ș i tensiune stabilă (220V, 50Hz), forma
sinusoidală a undei de tensiune ș i curent.

Sistemele fotovoltaice se divizează în două categorii principale: conectate la re ț ea

(grid-connected) sau care func ț ionează în paralel cu re ț eaua electrică publică ș i sisteme
PV autonome (stand-alone PV system).În figura 4.1 este prezentată structura unui sistem
fotovoltaic.

Regulator Consumator de energie electrică

de Invertor c.c.-c.a.
încărcare
Panou
fotovoltaic

24
 Acumulatori

Fig. 4.1. Structura unui sistem fotovoltaic

4.2.Configurații ale sistemelor

Panourile solare pot fi conectate, în serie sau paralel, la un invertor monofazat sau
trifazat.

Prin intermediul invertorului se realizează conversia din energie continuă, produsă de

panourile solare pe baza efectului fotovoltaic, în energie alternativă, pentru conectarea la
re ț ea sau la consumatori reziden ț iali. În figurile de mai jos sunt prezentate principalele
configura ț ii ale sistemelor fotovoltaice.

Panourile solare pot fi conectate în paralel la un invertor trifazat central, caracteristic

sistemelor solare de puteri mari (10–250 kW) (vezi figura 4.2). Aceasta a fost cea mai
frecventă configura ț ie de instalare a sistemelor fotovoltaice în trecut.

Avantajul principal al acestei scheme îl constituie costul redus datorită prezen ț ei unui
singur invertor. Dezavantajul major al acestei configura ț ii este faptul că pierderile de putere
pot fi mari din cauza nepotrivirii dintre modulele fotovoltaice ș i prin prezen ț a diodelor anti-
retur.

Un alt dezavantaj este faptul că această configura ț ie are un singur punct de e ș ec

(invertorul) ; prin urmare, sistemul are o fiabilitate scăzută.

25
 Fig. 4.2 - Sistem fotovoltaic cu invertor central

O altă solu ț ie, dedicată aplica ț iilor reziden ț iale de puteri medii (1,5–5 kW),
con ț ine câte un invertor pentru fiecare ș ir de panouri solare. Principalul avantaj al acestei
topologii este că nu există pierderi asociate cu diode anti-retur ș i MPPT poate fi aplicat
pentru fiecare ș ir.

Acest lucru este util mai ales când mai multe ș iruri de panouri solare au orientări
diferite. Dezavantajul la această configura ț ie este costul crescut din cauza invertoarelor
suplimentare.

Fig. 4.3 - Sistem fotovoltaic cu invertoare individuale pe fiecare șir

26
 Tensiunea de intrare ce provine de la ș irurile de panouri solare poate fi suficient de
mare pentru a evita necesitatea amplificării de tensiune. Cum pre ț ul modulelor PV este încă
destul de mare, o amplificare de tensiune poate fi realizată pentru a necesita mai pu ț ine
module conectate în sistem.

O astfel de configura ț ie este ilustrată în figura 4.4. Fiecare ș ir de panouri solare are
conectat cate un convertor c.c.-c.c. pentru cre ș terea tensiunii. Un invertor c.c.-c.a. este apoi
utilizat pentru alimentarea consumatorilor.

Fig. 4.4 - Sistem fotovoltaic cu convertor c.c.-c.c. și invertor central

A treia solu ț ie con ț ine invertoare de tip modul, de mică putere (50–180 W), fiecare
panou având propriul invertor. Avantajele acestui tip de sistem este faptul că este u ș or de
adăugat module PV deoarece fiecare modul are propriul său invertor c.c.-c.a.
Există, de asemenea, o îmbunătă ț ire generală în fiabilitatea sistemului, deoarece
sistemul nu prezintă un singur punct de e ș ec ca ș i sistemul din figura 4.2. Este o topologie
extrem de flexibilă ș i configurabilă, cu toate acestea, aceste configura ț ii sunt în continuare
mai costisitoare decât sistemele conven ț ionale PV din cauza numărului crescut de
invertoare.

Această configura ț ie pare a fi o op ț iune promi ț ătoare, pentru viitor, deoarece

panourile PV pot fi folosite ca dispozitive plug-in ș i instalarea este facilă, nefiind nevoie de
persoane cu cuno ș tin ț e de specialitate.

27
 Fig. 4.5 - Sistem fotovoltaic cu invertoare de tip modul

4.3 Sisteme de stocare a energiei

Toate tehnologiile de baterii, discutate în capitolul anterior, produc curent continuu care
trebuie să fie convertit în curent alternativ pentru a putea fi conectate la consumatori.
Bateriile sunt în general conectate în diferite configura ț ii în serie ș i/sau paralel pentru
a atinge tensiunea ș i curentul de ie ș ire necesar. Invertoarele si convertoarele c.c.-c.c. sunt
deseori necesare pentru sistemele de stocare, în vederea furnizării energiei necesare, către
consumatorii reziden ț iali.
Aspectul esen ț ial al electronicii de putere pentru sistemele de stocare a energiei îl
constituie faptul că trebuie să fie bidirec ț ionale, astfel încât să fie posibilă acumularea de
energie (în timpul încărcării) ș i furnizarea de energie (în timpul de descărcării).

Spre deosebire de invertoarele folosite la panourile fotovoltaice, invertoarele pentru

sistemele de stocare a energiei nu iau în considerare puterile de vârf. Ele oferă doar nivelul de
putere cerut de sistem care poate fi sus ț inut de către baterie.

Cea mai simplă configura ț ie a unui sistem de stocare a energiei constă dintr-o baterie
de acumulatoare ș i un invertor c.c.-c.a.(figura 4.6). Curentul la puterea maximă determină
capacitatea invertorului, care poate fi monofazat sau trifazat, în func ț ie de cerin ț ele
consumatorilor.

28
 bateri baterie

±
bateri baterie Consumator

˜
bateri baterie

Fig. 4.6 - Sistem de stocare a energiei cu un singur invertor

Un convertor c.c.-c.c. este adesea folosit între bateria de acumulatoare ș i invertor, după
cum se arată în figura 4.7. Convertorul trebuie să fie bidirec ț ional ș i este în principal
utilizat pentru a produce suficientă tensiune pentru invertor, astfel încât amplitudinea
necesară a tensiunii alternative să poată fi generată.

Fig. 4.7 - Sistem de stocare a energiei cu invertor și convertor c.c.-c.c.

29
V.APLICAŢII CU PANOURI FOTOVOLTAICE

30
31
 VI. BIBLIOGRAFIE

www.et.upt.ro
www.electricalc.ro
www.diaspora-stiintifica.ro
www.solar-technology.ro
www.energyonline.ro
www.energie-eco.eu
www.altiusfotovoltaic.ro
www.dossolarstrom.ro
www.expert-electrice.ro
www.austroinstal.ro
www.business24.ro
www.wall-street.ro
www.focus-energetic.ro

32
33