UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALAI

FACULTATEA de INGINERIE ELECTRIC i ELECTRONIC

PROIECT
ECHIPAMENTE ELECTROCASNICE
INSTALAII CU CELULE FOTOVOLTAICE

Indrumator
S.l.Dr.Ing.OANCA M.
-2013-

Cuprins

I.

Generaliti.......2
1.1.Fabricani de celule solare.......2
1.2.Perspective...3
1.3.Certificate verzi...4
1.4.Protecia mediului4
1.5.Radiaia solar.....4
1.6.Cum alegem panourile fotovoltaice.....5

II.

Sisteme cu celule fotovoltaice .......7

2.1.Descriere celul..7
2.2.Materiale i calitatea lor ....8
2.3.Caracteristicile celulei...10
2.4.Parametrii celulei......11
2.5.Orientarea razei de lumin....12
2.6.Unghiul de nclinare..13
2.7.Micarea soarelui..13

III.

Modul de conectare al celulelor fotovoltaice..16

3.1.Conexiunea serie..16
3.2.Conexiunea paralel...19

IV.

Echipamente electrice ce compun ansamblul cu celule fotovoltaice....20

4.1.Structur sistem fotovoltaic...20
4.2.Configuraii ale sistemelor fotovoltaice.22
4.3.Sisteme de stocare a energiei.24

V.

Aplicaii cu panouri fotovoltice.26

VI.

Bibliografie..28

I.

GENERALITI
Ce reprezint energia? Energia este o mrimea fizic care indic capacitatea unui sistem
fizic de a efectua lucru mecanic cnd trece printr-o transformare din starea sa ntr-o alt stare de
referin.
Conform legii conservrii energiei, aceasta reprezint o funcie de stare a sistemului fizic ce
o caracterizeaz. Astfel lucrul mecanic nu reprezint o form de energie pentru c nu
caracterizeaz sistemele fizice, ci transformrile lor, respectiv interaciunea dintre sisteme n
cursul transformrii lor.

1.1.Fabricani de celule solare

Germania
Antec Solar Energy|ANTEC SOLAR ENERGY AG , Arnstadt (Thringen)
Deutsche Cell GmbH ( SolarWorld AG -Tochter), Freiberg (Sachsen)
ErSol|ErSol Solar Energy AG , Erfurt (Thringen)
EverQ GmbH , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
First Solar GmbH, Frankfurt (Oder), (Brandenburg)
CSG Solar , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
Q-Cells|Q-Cells AG , Thalheim (Sachsen-Anhalt)
Schott Solar GmbH, Alzenau (Bayern)
Shell Deutschland GmbH, Gelsenkirchen (Nordrhein-Westfalen)
SULFURCELL Solartechnik GmbH, Berlin
Sunways AG, Konstanz (Baden-Wrttemberg)
n afara Germaniei
Advent Solar , Albuquerque (USA)
First Solar Inc., Perrysburg (USA)
GE Energy - Solar Power (USA) (frher Astropower)
Isofoton (Spanien)
Kyocera , Kyoto (Japan)
Microsol Power Pvt. Ltd. (Indien)
Mitsubishi|Mitsubishi Electric , Tokio (Japan)
Photowatt (Frankreich)
Sanyo , Osaka (Japan)
Sharp , Osaka (Japan) - Anteil am Weltmarkt fr Solarzellen ca. 30%
Solibro AB, Uppsala (Schweden)
SunPower , USA
Alte firme n industria tehnologiei solare
Applied Materials , Santa Clara (USA) Hersteller von Produktionsanlagen fr Solarzellen
LPKF Laser & Electronics AG , Garbsen (Germany) Hersteller von Laseranlagen fr die
Strukturierung von Dnnschicht-Solarzellen

I.2. Perspective .
n toate rile europene, sistemele fotovoltaice primesc suficient radiaie solar pentru
a produce majoritatea, dac nu toat, electricitatea necesar n locuinte. De fapt, n rile din
nordul Europei, electricitatea fotovoltaic este mai dezvoltat dect n cele sud europene.
n Olanda, Germania i alte ri nord europene, utilizarea energiei fotovoltaice este larg
rspndit i se obin progrese rapide datorit sprijinului politic. n aceste ri, micarea
antinuclear, problemele cauzate de industrializarea intensiv i de marea densitate a
populaiei au condus la creterea contientizrii problemelor legate de mediu. De mult timp,
oamenii din aceste ri doresc s utilizeze energii regenerabile. Aceast presiune din partea
populaiei a avut un puternic impact politic i, n unele comuniti, cerinele politice
formulate n acest sens sunt mai mari dect cele ale populaiei.
n Frana, radiaia solar este bun, fiind suficient pentru producerea de energie solar
utilizabil att la scar redus (n locuine), ct i la scar extins (centrale electrice). Pn
acum, costul instalrii sistemelor fotovoltaice a fost foarte ridicat i, de aceea, energia
fotovoltaic nu a fost foarte dezvoltat. Dar, n 2006, s-au stabilit noi tarife pentru a fi primite
de persoanele care produc electricitate fotovoltaic i o export n reea i anume 0,30
euroceni/kW pentru sistemele fotovoltaice clasice i 0,55 euroceni/kW cnd panourile solare
sunt integrate n cldiri. Timpul de recuperare al investiiei se reduce, ceea ce va da avnt
utilizrii instalaiilor fotovoltaice n Franta.
n Romnia, potenialul energetic solar rezult din cantitatea de energie provenit din
radiaia solar, care n Romnia are o valoare medie evaluat la 1100 KWh/m 2/an. Distribuia
geografic a potenialului energetic solar prezint cinci zone, din care zona 0 cu potenial de
peste 1250 KWh/m2/an, iar zona IV cu potenial sub 950 KWh/m2/an. Radiaia solar cu
valori mai mari de 1200kWh/m2/an se nregistreaz pe o suprafa mai mare de 50% din
suprafaa total a rii. Utilizarea potenialului energetic solar prin sisteme fotovoltaice se
face n principal pentru alimentarea cu energie electric a unor consumatori izolai cu
consumuri mici de energie.
Potenialul exploatabil prin sisteme fotovoltaice n Romnia este apreciat la 1200
GWh/an.
Capacitile energetice noi pe sisteme fotovoltaice pentru perioadele 2003-2010 i
2011-2015 este:
Surse
regenerabile
de energie
Fotovoltaic

Perioada 2003-2010
Capaciti noi
Efort
investiional
mil euro
1,50 MW
7,5

Perioada 2011-2015
Capaciti noi
Efort
investiional
mil euro
9,5MW
48,0

Producia prognozat de energie electric din surse regenerabile de energie pe termen

mediu si lung pentru energia solara este:
Surse regenerabile
energie
Energie solar

de 2010 [MW]

2015[MW]

1860

11600
4

n Romnia, la nivelul anului 2006, puterea instalat n dispozitive fotovoltaice era de

aproximativ 150 kWe din care 50 kWe au fost instalai n acest an. inta de 1500 kWe din
2010 pare greu de ndeplinit n condiniile legislaiei actuale. Ar nsemna s fie instalai 450
kw/an ncepnd din 2008, ceea ce ar nsemna o investiie medie de 2,7 milioane de Euro/an.
1.3.Certificate verzi
Certificatul Verde reprezint o forma de susinere a energiei electrice produs din surse
regenerabile. Certificatele verzi sunt documente care atest ca o cantitate de energie electric
este produs din surse regenerabile de energie.
Modificrile aduse Legii 220 in privina scaderii numarului de certificate verzi va
reduce factura platit de consumatorul final cu 50% pentru energia regenerabil.
Noile prevederi ale Legii 220 presupun suspendarea pentru trei ani si jumatate a
sistemului alocarii de certificate verzi pentru producatorii de energie din resurse regenerabil.
"Legea se refer la suspendarea ei pentru 3 ani si jumatate, pana la 1 ianuarie 2017.
Astfel, sistemul de certificate va presupune alocarea unui certificat verde pentru energia
eoliana, un certificat pentru hidro, doua certificate verzi pentru energia solara. Restul vor fi
pastrate intr-un cos de ANRE, prin legislatie secundara. Se va calcula pentru fiecare investitor
cate certificate va avea in 2017. Numarul de certificate probabil, in legislatia secundara, se va
prevedea si pot fi scontate la banca sau pot fi preluate ca valoare dupa 1 ianuarie 2017", a
adaugat ministrul delegat pentru Energie.
Reamintim, conform legislaiei Uniunii Europene, pn n anul 2020, 24% din
consumul brut de electricitate din Romnia trebuie asigurat din surse regenerabile. Pentru a
atinge aceast int, autoritile au instituit o schem de ajutor de stat, prin certificate verzi
(CV), pentru producerea energiei din surse alternative. Numrul acestora variaz de la 0,5
CV/MW pentru microhidrocentrale neretehnologizate, pn la 6 CV/MW, pentru sistemele
fotovoltaice.
Un certificat verde poate fi tranzacionat la un pre minim de 27 euro i un pre maxim
de 55 euro.
1.3.Protecia mediului .
n fabricarea de celule solare se utilizeaz parial i materiale duntoare sntii
i mediului. Exemplu n acest sens prezint celulele cu strat subire CdTe i arseniura de
galiu i mult discutatele celule solare de tip CIS i CISG.
Producia n mas i utilizarea pe suprafee extinse a acestora trebuie bine cntrit.
Dar i producia de celule cu siliciu tradiionale ascunde pericole pentru mediu. Pentru
persoane neavizate aceste riscuri ce sunt legate de procesul de fabricaie nu sunt vizibile.
Aici intervine cerina de a promova selectiv tehnologiile de fabricare a celulelor
solare ce nu distrug mediul i care pe baza progreselor tehnologice promit avantaje
concureniale

1.5.Radiaia solar.
Soarele emite in mod continuu cantitai uriase de energie. O parte din aceasta radiaie
ajunge pe Pamnt. Cantitatea de energie ce ajunge pe Pamant intr-o zi este mai mare decat
intregul consum al Pamantului pe durata unui an intreg. Totui, nu toata energie Soarelui
ajunge pe solul Pamantului. O parte este absorbit de atmosfera sau reflectat inapoi in
spaiu.
Intensitatea luminii ce ajunge pe Pamnt variaz in funcie de perioada zilei, locaia si
condiiile meteorologice. Radiaia solar ce ajunge pe Pamnt se masoar in Wh/m 2 pe zi sau
KWh/m2 pe an. Pentru a simplifica calculele si a avea o baza comuna de calcul, s-a decis ca
standard o putere de 1000Wh/m2 timp de o ora pentru o zi insorit.
Aceast putere se regasete intr-o zi de vara pe o suprafa de un metru patrat unde
Soarele este perpendicular pe aceasta.

Radiaia solar ce cade pe sol variaz att cu perioada zilei, dar poate varia considerabil
in funcie de locaie, mai ales in zone de munte. Iar radiaia solar variaz intre 1000KWh/m2
pe an in tarile din Europa de Nord si 2000 - 2500 KWh/m2 pe an in zonele cu deert. Aceste
variaii intre locaii sunt date de diferenele de latitudine si condiiile meteorologice.
1.6.Cum sa alegem panourile fotovoltaice?
Exist diferite modele de panouri fotovoltaice comerciale. Panourile fotovoltaice difer
dup tipul celulelor fotovoltaice din componena modulelor, care transform energia luminii
solare in energie electric, dimensiuni, aspect, destinaie.

Dincolo de factorii estetici si tehnologici, exist cateva informaii importante pentru a

alege un panou solar:
1) Caracteristicile importante sunt:
Pmax(Wp) - puterea maxim a panoului la temperatura de 25C si radiatie de 1000W/m
Vmpp (V) - tensiunea in punctul de putere maxim
Impp (A) - intensitatea curentului in punctul de putere maxim
2) Exist panouri adecvate pentru utilizare in toate tipurile de instalaii, sisteme cu banc de
baterii (off-grid, stand-alone,..) sau sisteme cu furnizarea energie in retea (on-grid, gridconnected,..). Panourile proiectate pentru furnizarea energiei in retea nu sunt adecvate pentru
sistemele cu banc de baterii.
Panourile pentru incarcarea bateriilor trebuie sa aib tensiunea Vmpp cu 30-60% mai mare
decat tensiunea nominala a bateriilor si aceasta datorita caderilor de tensiune cauzate de
regulator, cabluri si temperatura panourilor( 0.4% pentru fiecare 1C mai mult de 25C) si sa
asigure tensiunea de incarcare total a bateriei care este in jur de 14.4V pentru baterie de 12V,
pentru banc de baterii de 24V tensiunea de incarcare totala este in jur de 28.8V si pentru
bancul de baterii de 48V tensiunea de incarcare totala este de 57.6V.
Astfel:
- pentru incarcarea bateriilor de 12V avem nevoie de panouri cu Vmpp 16V 20V
- pentru incarcarea bancului de baterii la 24V avem nevoie de panouri cu Vmpp 34V 40V
- pentru incarcarea bancului de baterii la 48V avem nevoie de panouri cu Vmpp 62V -76V
3) In cazul in care panourile fotovoltaice vor fi umbrite se recomand folosirea panourilor
(thin film) CIS, CdTe, Si-amorf mai puin influenate de acest fenomen decat panourile cu
celule monocristaline sau policristaline, care nu functioneaz ( sau functioneaz la capacitate
redus cele cu mai multe diode de by-pass) dac o celula este umbrit.
CIS(CuInSe):
Celule fotovoltaice sunt fabricate nu cu siliciu, dar cu indiu+diseleniu+cupru i au un cost
mai scazut de producie. Performantele obinute in laborator demonstreaz ca pot ajunge si
pan la 18% fiind una din tehnologiile de viitor pentru obinerea unor panouri eficiente la
costuri mici.
Panouri fotovoltaice monocristaline:
Celulele fotovoltaice monocristaline sunt fabricate din cristale de siliciu orientate si
sunt cele mai scumpe. Culoarea lor este albastru-inchis uniform. Performanele lor, adic
capacitatea de a transforma energia luminii solare in energie electric, este mai mare si
variaz intre 15 si 23%.
Panouri fotovoltaice policristaline:
Celulele fotovoltaice policristaline sunt fabricate din cristale de siliciu non7

orientate, cu cost mediu. Culoarea lor este albastr cu accente de argintiu. Performanele lor,
adic capacitatea de a transforma energia luminii solare in energie electric , este medie intre
10 si 18%.
Panouri fotovoltaice din siliciu amorf:
Celulele fotovoltaice sunt fabricate din siliciu non-cristalin, cele mai ieftine.
Culoarea lor poate fi, de asemenea, transparent. Performanele lor sunt cele mai
mici, intre 5 si 10%. Particularitatea acestui material este flexibilitatea sa. Panourile
fotovoltaice din siliciu amorf pot fi fabricate in foi flexibile.
Energia electric este produs atat timp ct panoul este expus la
lumin.
Materialele din care sunt fabricate celulele solare sunt semiconductoare
si au o
durat de viata de cel putin 20 de ani. Randamentul panourilor solare va
scadea in
timp. Ritmul de scadere in timp al randamentului este garantat de fiecare producator de
panouri solare. Uzura panourilor este data de mediul inconjurator si modalitatea de montaj a
acestora.
In ultimul timp, celulele solare CIS si CdTe au inceput sa fie disponibile pe piaa in
cantitai reprezentative.
Eficienta celulor solare
Monocristaline:
Policristaline:
Amorfe:
Cadmium teluride:

15-18 %
13-15 %
5-8 %
6-9 %

II.SISTEME CU CELULE FOTOVOLTAICE

2.1.Descrierea celulei
Pentru a avea energie electrica de la soare, avei nevoie de un panoul solar ce are o celula
solara sau mai multe celule. Celula solar absoarbe o parte din particulele de lumin ce cad
pe aceasta, numite si fotoni. Fiecare foton contine o cantitate mica de energie. Atunci cand un
foton este absorbit, acesta elibereaz un electron din materialul celului solare. Deoarece
fiecare parte a celulei solare este conectat la un cablu, un curent va trece prin acesta. Celula
va produce electricitate ce poate fi folosit instantaneu sau inmagazinata in acumulatori.

1. Lumina (fotoni)
2. Suprafaa frontal
3. Strat negativ
4. Strat izolator
5. Strat pozitiv
6. Suprafaa posterioar

2.2.Maleriale i calitatea lor :

a: STICLA (GLASS)
asigur o excelent transmisie luminoas ceea ce inseamn mai multa energie electric.
opional se monteaz sticla antireflex
performanele la incarcare mecanic sunt foarte bune: 5400 Pascal
este certificat : SPF-U1
Sticla antireflectorizant este realizat in tehnologie nanometric. In condiiile de iradiere
solar normal transmisia este cu 2% mai mare dect la sticla normal. Eficiena panoului a

crescut astfel nct producia de energie este cu 4% mai mare. Uniformitatea acoperirii este
perfect. Durat de via depaete 25 de ani si este usor de curaat.

b / d: FOLIA EVA (EVA)

asigur o excelent transmisie luminoas ceea ce inseamn mai mult energie electric.
gelul folosit este de foarte bun calitate asigurnd o bun rezisten la descuamare si o
incapsulare garantat.
rezisten bun la uzur provovcat de radiaiile ultraviolete
certificat TUV / UL
Folia EVA are o rezisten excelent la imbatranire, calitaile ei incapsulare performant,
rezistena la ingalbenire fiind garantate pentru 25 ani
c: CELULELE (CELL)
Eficien excelent i fiabilitate pe termen lung
Performan bun n condiii de temperatur nalt i radiatie solara scazut.
verificate 100% in linia de montaj cu echipamente de electroluminiscen : (EL) testat
Toleran pozitiv pentru fiecare panou
certificat TUV
CELULE sunt de nalt calitate performanta lor fiind garantat inclusiv in lumin
slab. Sunt garantate impotriva fenomenului PID.
e: FOLIA SPATE (BACKSHEET)
folie de ncapsulare i protecie bazata pe Tedlar
aderen excelent i stabilitate la radiaiile ultraviolete
10

 certificat TUV / UL
Alb / Negru / Transparent opional
Folia BACKSHEET este un produs garantat de 3M sau FUJIFILM cu o bun
durabilitate si rezisten la imbatrnire si ingalbenire.
f: RAMELE (FRAME)
aluminiu anodizat / electrostatic nseamn protecia durabil in mediu salin
profil unic proiectat sa asigurare o bun rezisten la incarcari mecanice extreme
Argintiu / Negru culoari disponibile
RAMELE sunt rezistente la cea salina i amoniac. Design-ul este unic asigurnd o
ncrcare de 8000pa. Asigur o instalare usoar.
g: CUTIA DE CONEXIUNI (JUNCTION BOX)
diodele de by-pass care asigur protecia panoului sunt de fiabilitate ridicat.
conectorii sunt compatibili cu standardele mondiale
performana excelent la eliminarea a cldurii din interior
grad de protecie: IP65 sau IP67
testate la foc
certificat TUV / UL
CUTIA DE CONEXIUNI este realizat din PPE de foarte bun calitate, din Japonia, si
prezint un design industrial excelent.

2.3. Caracteristicile celulei fotovoltaice

Caracteristicile principale ale celulei fotovoltaice sunt: caracteristica amper-volt I(U)
sau volt-amper U(I) i caracteristica de putere P(U). Curentul n circuitul exterior I se
determin ca diferena dintre curentul fotovoltaic Is i curentul diodei Id:

S I O exp

( eUkT )1]

I =I S I D =I

(2,3)

Ecuaiei 2.3 i corespunde schema echivalent simplificat a celulei fotovoltaice,

reprezentat n figura 2.2 a.
Dac se ine seama de rezistena Ri de scurgeri prin izolaia celulei fotovoltaice i
de Rs a elementelor conectate n serie, se poate ntocmi o schem echivalent complet a
celulei fotovoltaice (figura 2.2 b).
Cu tehnologiile moderne se obin celule cu Ri i Rs ~ 0, nct schema echivalent
simplificat este satisfctoare.
11

a)

b)

Fig. 2.2 Scheme echivalente ale celulei fotovoltaice: a simplificat; b complet;

c)

d)

Fig. 2.2 Scheme echivalente ale celulei fotovoltaice: c,d caracteristicile celulei

Puterea electric cedat sarcinii R a unei celule fotovoltaice este:

{ [

P=UI =U I S I O exp

( eUkT )]1}

(2.4)

Valoarea maxim a acestei puteri se obine ntr-un punct M al caracteristicii curent-tensiune,

ale crui coordonate sunt rezultate din condiia dP/dU=0:

U M =U O U T ln 1+

UM
UT

IO
UM
I S U M +U T

( )

I M =I S 1+

(2.5)

(2.6)

UT = kT/e.

12

Pentru o sarcin pasiv valoarea optim a rezistenei sarcinii va fi:

R M=

UM
IM

(2.7)

2.4.Parametrii celulelor fotovoltaice

Productorii de celule fotovoltaice indic n cartea tehnic a produsului parametrii ridicai n
condiii standard:
Radiaia solar global pe suprafaa celulei, G = 1000 W/m2;
Temperatura celulei, TC = 250C;
Masa convenional de aer, AM = 1,5
n mod obligatoriu n cartea tehnic se prezint: curentul de scurt circuit, Isc;
tensiunea de mers n gol, U0; puterea maximal sau critic, Pc; tensiunea i curentul n
punctul critic, UM i IM. Pe lng aceti parametri pot fi indicai suplimentar: factorul de
umplere , FF, randamentul modulului PV, temperatura normal de funcionare a celulei
NOCT, coeficienii de variaie a tensiunii de mers n gol i a curentului de scurtcircuit cu
temperatura.
Curentul de scurt circuit. Se obine la scurtcircuitarea bornelor sarcinii R din figura 2.2. Pe
caracteristica I-U acesta-i punctul cu coordonatele U=0, I=Isc. Din expresia 2.3, pentru U=0,
obinem Isc = Is. Puterea furnizat este egal cu zero.
Tensiunea de mers n gol. Corespunde punctului de pe caracteristica I-U cu coordonatele
I=0, U=U0. Puterea debitat n acest punct este egal cu zero. Tensiunea de mers n gol poate
fi determinat din relaia 2.3 pentru I=0:
kT I + I kT I S
U O ln S 0
ln
(2.8)
e
I0
e
I0
Puterea critic sau maximal. Este produsul curentului la tensiunea n punctul M a
caracteristicii I-U. n englez acest parametru se numete peak power i se noteaz PC

Pc =U M I M

(2.9)

Factorul de umplere. Se determin ca raportul dintre suprafeele dreptunghiurilor

OUMMIM i OU0KIsc sau:
U I
FF= M M
(2.10)
U 0 I SC
de unde

PC =FF U 0 I SC

(2.11)

Factorul de umplere este msura calitii celulei PV. Cu ct este mai mic rezistena intern
a celulei PV cu att FF este mai mare. De obicei FF > 0,7.
13

Randamentul celulei sau modulului PV. Se determin cu raportul puterii generate de celula
sau modulul PV n punctul optimal de funcionare M la o temperatur specificat ctre
puterea radiaiei solare:
P
= C
(2.12)
A G
unde PC este puterea livrat n W; A este suprafaa celulei sau modulului n m; G radiaia
global incident pe suprafaa celulei sau modulului n W/m2
.
Temperatura Normal de Funcionare a Celulei. Corespunde temperaturii celulei PV la
funcionare n gol, la temperatura mediului de 20 0C, radiaia global de 800 W/m2 i
viteza vntului mai mic de 1 m/s. Pentru celule uzuale NOCT se situeaz ntre 42 i 46 0C.
Dac cunoatem NOCT putem determina temperatura celulei TC n alte condiii de
funcionare caracterizate de temperatura mediului TA i radiaia global G:

( NOCT0.820 ) G

T C =T A +

(2.13)

2.5.Orientarea razei de lumin

Raza luminoasa parcurge o linie dreapt de la Soare spre Pamnt. La intrarea in
atmosfera Pamntului, o parte din lumina se impratie iar o parte ajuge la sol intr-o linie
dreapt. O alt parte a luminii este absorbit de atmosfer. Lumina ce s-a impratiat in
atmosfer este ceea ce noi numim lumina difuz sau radiaie difuz. Raza de lumina ce
ajunge pe suprafaa solului fara sa fie imprastiat este denumit radiaie direct. Radiaia
solar direct este cea mai cunoscut si simit n mod direct de catre oameni.
1. direct
2. absorbie
3. reflexie
4. indirect

2.6.Unghiul de inclinare.
14

Soarele traverseaz cerul de la est la vest. Panourile solare au un randament mai mare
dac sunt orientare perpendicular cu Soarele la mijlocul zilei, cand intensitatea luminoas
este cea mai mare. Majoritatea sistemelor solare sunt montate pe acoperis pe un cadru metalic
avnd o poziie fix neputnd sa urmareasc Soarele pe durata zilei. Unghiul dintre planul
orizontal si panoul solar este numit unghi de inclinare.
Deoarece Pamntul se rotete in jurul Soarelui exist variaii i n funcie de
anotimpuri. Soarele nu va ajunge in acelai unghi solul ca iarn si var. Poziia panourilor pe
timp de vara este mai ,,orizontal" dect pe timp de iarn. Acest poziie ar dezavantaja
producia de energie pe timpul iernii, asa ca se va face un compromis intre cele doua situaii.
Pentru fiecare latitudine exist un unghi de inclinaie optim. Numai in zonele foarte apropiate
de Ecuator, panourile pot avea un unghi de inclinaie aproape de zero.

1. radiaie solar pe timp de iarna

2. radiaie solar pe timp de var

Unghiul optim pe timp de iarn si var

Deviaii de 5 grade de la unghiul optim au un efect minor asupra produciei de energie
electric. Diferenele datorate condiiilor meteorologie au un efect mai important asupra
sistemului fotovoltaic. Pentru sistemele independente, unghiul de inclinare se poate alege in
funcie de necesarul de energie electric dintr-o anumit lun.
2.7.Micarea Soarelui .
Cantitatea de energie radiant transmis de soare variaz n spaiu i timp (odat cu
schimbarea anotimpurilor). Cantitatea de energie captat la orice locaie dat depinde de
unghiul de elevaie () i de unghiul de azimut () din acel loc i din acel moment,.

15

Unghiul de elevaie este cel mai ridicat n timpul solstiiului de var i cel mai sczut n
timpul solstiiului de iarn.

Unghiul de azimut indic direcia soarelui n plan orizontal fa do direcie de referin

(de obicei fa de sud).

Schimbarea poziiei soarelui pe cer de la or la or i de la zi la zi poate fi determinat

pe o diagram a traiectoriei soarelui (Figura 10.3). Poziia soarelui n raport cu orizontul este
exprimat prin unghiul de azimut (axa orizontal) i unghiul de elevaie (axa vertical).

Poziia zilnic a soarelui pe cer aproximativ n ziua 21 a fiecrei luni este indicat cu
ajutorul a apte curbe orizontale. Cea mai de sus corespunde lunii iunie (solstiiu de var), iar
cea de jos lunii decembrie (solstiiu de iarn). Celelalte cinci corespund fiecare la dou luni;
de exemplu, linia pentru 20 martie este aceeai cu cea pentru 23 septembrie.
Liniile verticale mpart curbele desenate n ore corespunztoare ntregii zile.

16

III.MODUL DE CONECTARE AL CELULELOR FOTOVOLTAICE

17

Tensiunea generat de o celul PV - cca 0.5 V - nu este suficient pentru aplicaiile

uzuale. Pentru a obine tensiuni mai mari se leag in serie mai multe celule fotovoltaice
identice. Daca sunt necesari curenti mai mari celulele PV se conecteaz n paralel. In
anumite aplicatii se folosesc conexiuni mixte (serie - paralel) de celule PV.
In mod uzual generatoarele PV sunt formate prin interconectarea mixt a mai
multor module PV. Un modul PV este format prin conectarea serie a unui numar
corespunzator de celule PV identice. Spre exemplu, modulul BP 585 al firmei British
Petroleum consist dintr-o conexiune serie de 36 de celule PV, in timp ce modulul
M220 al firmei Solarwat, din 60 de celule inseriate.
Generatoarele PV de mic putere se realizeaz prin interconectarea serie a mai
multor module PV, configuraie numit ir sau strng de module PV.
Generatoarele PV de putere mai mare sunt constituite din mai multe siruri conectate
in paralel.
Pentru o grupare mixt de celule sau module PV se mai folosesc si denumirile de
arie, tablou sau matrice fotovoltaic (prin traducerea termenului englezesc array), sau
generator PV.
Exemple

3.1.Conexiunea serie .
In cazul conexiunii serie, conform primeiteoreme a lui Kirchhoff, curentul debitat de
fiecare celula PV este acelai, egal totodat cu cel de la bornele gruparii.
Tensiunea la bornele gruparii, conform teoremei a doua a lui Kirchhoff, este egal cu
suma algebric a tensiunilor la bornele fiecarei celule individuale. In consecin,un punct al
caracteristicii I-U rezultante se obine alegnd arbitrar o valoare a curentului si insumnd
tensiunile pe celule (figura 3.1).

18

Fig 3.1 Conexiunea serie

Celule PV cu caracteristici I-U identice

Chiar dac celulele sunt constructiv identice, curentul debitat de ele
depinde esential de iradianta G poate crea, incazul conexiunii serie, unele probleme.
Vom examina, pentru inceput, cazul mai multor celule constructiv identice, iluminate
identic. Pentru simplitatea expunerii celulele sepresupun ideale(fig3.2).In acest caz curentul
debitat in circuitul exterior este egal cu cel al oricreia din celule,iar tensiunea la bornele
gruparii este de Ns ori mai mare dect a uneia din celule (Ns fiind numarul celulelor
inseriate). Nimic deosebit nu este de semnalat.

Fig3.2.Celule PV cu caracteristici I-U identice

Celule PV cu caracteristici I-U diferite

O situaie special poate apare dac celule PV,constructiv identice, sunt iluminate
diferit. Aceast situaie apare dac una din celule este umbrit, sau este murdarit.
19

In acest caz curenii de scurtcircuit ai celulelor sunt diferii, ceea ce inseamn cureni la
bornele fiecarei celule diferii. Conexiunea serie impune ins acelai curent la bornele fiecarei
celule. Drept urmare, o parte din curentul de scurtcircuit mai mare (cel al celulei mai
iluminate) se va inchide prin dioda paralel, asigurand egalitatea dintre curentul la bornele
acesteia si cel de la bornele celulei umbrite. Curentul gruparii serie va fi deci impus de celula
care are curentul de scurtcircuitcel mai mic (celula umbrita).
In acest fel o singur celula umbrit limiteaz curentul intregii grupari si implicit a
puterii generate de aceasta.

Fig3.3.Celule PV cu caracteristici I-U diferite.

Se observ un lucru extrem de important: pentru tensiuni la borne mici (sub 0.54
V in exemplul considerat) puterea debitat de celula umbrit este negativ, adic, cu
sensurile de referin adoptate pentru U si I, este de fapt absorbit.
Pe de alt parte puterea total este pozitiv. Prin urmare, in acest interval de
tensiuni celula umbrit consum putere de la celula mai iluminata. Nu numai ca
nu produce energie, celula umbrita consum i o parte din energia produs de
celelalte celule.

Punctul fierbinte (hot spot) al unei grupari serie

Din cele prezentate rezult ca pentru valori mici ale tensiunii la bornele gruparii
serie - in particular in regim de scurtcircuit - celula umbrit consum energie de la
celelalte celule. Aceast energie se disip sub forma de caldur conducnd la
20

suprancalzirea celulei umbrite, adic la apariia unui punct fierbinte (hot spot) al
gruparii.
Dac gruparea conine multe celule, energia care trebuie disipat este mare, iar
suprancalzirea celulei umbrite poate conduce la distrugerea acesteia si scoaterea din
funciune a modulului. Figura de mai jos prezinta cateva celule distruse in acest mod.

Dioda bypass
Pentru a evita suprancalzirii celulei umbrite,in paralel cu fiecare celula se conecteaz o
dioda,numit dioda bypass, care in regim normal este polarizat invers i deci nu intervine in
funcionarea celulei.
Dac ne referim la exemplul precedent,considernd cazul cel mai defavorabil, adic
bornele gruparii scurtcircuitate, observm c tensiunea care polarizeaz invers celula umbrit
polarizeaz direct dioda bypass conectat pe aceasta.
In acest mod,curentul gruparii, care altfel ar fi fost strangulat de celula umbrit, o
ocolete prin dioda bypass.In plus, dioda bypass limiteaz si tensiunea pe dioda umbrit i
implicit puterea disipat de aceasta.

Fig 3.4.Dioda bypass

Nu este ins economic sa se conecteze cate o dioda bypass in paralel cu fiecare

celula a modulului. O soluie de compromis o reprezint conectare unei diode bypass
in paralel cu un grup de celule, de regula format din jumatate din celulele modulului.
21

Dac una din celule unui grup devine nefunctional, dioda bypass conectat in
paralel cu grupul respectiv devine polarizat direct suntnd astfel celula defect.

3.2.Conexiunea paralel a celulelor fotovoltaice

In cazul conexiunii paralel toate celulele au aceiai tensiune la borne, iar curentul
gruparii este suma curenilor la bornele fiecarei celule individuale.Umbrirea sau defectarea
uneia din celulele gruparii nu scoate din funciune gruparea, aa cum se intmpl in cazul
conexiunii serie.
Nu sunt aa dar necesare masuri de protecie suplimentare.
Un punct al caracteristicii I-U a gruparii se obine alegnd arbitrar o valoare pentru
tensiunea la borne si apoi insumnd curenii corespunzatori ai celulelor individuale.

Efectul umbririi asupra distributiei puterii generate de celulele conexiunii paralel

Desi efectul umbririi unora din celulele conexiunii paralel nu are efectul dramatic ca in
cazul gruparii serie, pierderile de putere in rezistenele serie si paralel influeneaz modul in
care este distribuiia puterea generat pe celulele gruparii.
Fie, spre exemplu, dou celule identice legate in paralel, care intr-un caz (A) sunt
iluminate identic cu G = 500 W/m2 fiecare, iar intr-un alt caz (B) una din celule este in
intuneric complet (G = 0) iar cealalt primete o iradiant G = 1000 W/m2.
Puterea electric generat in cele doua cazuri difer, fiind mai mare in cazul
distribuiei uniforme a iluminarii celulelor .

22

IV.ECHIPAMENTELE CE COMPUN ANSAMBLUL CU CELULE

FOTOVOLTAICE
4.1.Structura unui sistem
Un sistem fotovoltaic converte te n mod direct energia solar n energie electric pe
baza efectului fotovoltaic i o aduce la parametrii electrici ceru i de consumator.
Este evident c panourile fotovoltaice nu produc energie dect n prezen a soarelui.
Noaptea i n zilele nnorate energia produs este zero sau neglijabil. Pentru a asigura
continuitatea alimentrii cu energie electric a consumatorilor, atunci cnd situa ia o cere,
este necesar o unitate de stocare a energiei. Cel mai adesea acest lucru este realizat folosind
baterii de acumulatoare.
Pentru a prelungi durata de via a bateriilor de acumulatoare, acestea nu trebuie
suprancrcate sau descrcate sub o anumit limit. n acest scop sistemul trebuie s con in
un regulator (sau controller) de ncrcare, montat ntre generatorul fotovoltaic i bateriile de
acumulatoare.
Regulatorul de ncrcare con ine de obicei i o diod de protec ie la descrcare, care
previne descrcarea bateriei pe timp de noapte prin generatorul fotovoltaic. Un regulator de
ncrcare bun consum foarte pu in i are o tensiune de mers n gol sczut, ceea ce
protejeaz acumulatorul s nu se descarce.
23

Un controller MPPT (Maximum Power Point Tracker) sau n traducere, controller cu

urmrirea punctului de putere maxim este un convertor c.c.-c.c. care optimizeaz perfect
transferul de energie ntre aria de panouri solare fotovoltaice i bateria de acumulatoare.
Acest controler face o analiz a tensiunii de ieire a panourilor solare i o compar cu
cea a bateriei. n urma acestei analize dispozitivul decide care este puterea optim care
trebuie transferat spre acumulatoare n a a fel nct s fie transferat curentul maxim n
amperi, dinspre panourile solare spre bateria de acumulatoare.
Cu ajutorul acestui dispozitiv se ob ine o cre tere tipic ntre 20% i 45% a
cantit ii de energie transferat n perioada de iarn i ntre 10% - 15% n perioada de var.
C tigul energetic depinde de condi iile meteo, temperatur, starea de ncrcare a bateriei
i al i factori.
Panourile fotovoltaice genereaz tensiune i curent continuu. Mul i consumatori
necesit ns curent alternativ. Sistemul fotovoltaic trebuie astfel s con in un invertor
(convertor c.c.-c.a.).
Invertorul transform energia de c.c., generat de modulele PV sau stocat n
acumulatoare, n energie de c.a. de o frecven prestabilit.
Deja exist convertoare care asigur parametrii de calitate ai energiei electrice la
acela i nivel ca i re elele publice: frecven i tensiune stabil (220V, 50Hz), forma
sinusoidal a undei de tensiune i curent.
Sistemele fotovoltaice se divizeaz n dou categorii principale: conectate la re ea
(grid-connected) sau care func ioneaz n paralel cu re eaua electric public i sisteme
PV autonome (stand-alone PV system).n figura 4.1 este prezentat structura unui sistem
fotovoltaic.

Panou
fotovoltaic

Regulator
de
ncrcare

Consumator de energie electric

Invertor c.c.-c.a.

24

Acumulatori

Fig. 4.1. Structura unui sistem fotovoltaic

4.2.Configuraii ale sistemelor

Panourile solare pot fi conectate, n serie sau paralel, la un invertor monofazat sau
trifazat.
Prin intermediul invertorului se realizeaz conversia din energie continu, produs de
panourile solare pe baza efectului fotovoltaic, n energie alternativ, pentru conectarea la
re ea sau la consumatori reziden iali. n figurile de mai jos sunt prezentate principalele
configura ii ale sistemelor fotovoltaice.
Panourile solare pot fi conectate n paralel la un invertor trifazat central, caracteristic
sistemelor solare de puteri mari (10250 kW) (vezi figura 4.2). Aceasta a fost cea mai
frecvent configura ie de instalare a sistemelor fotovoltaice n trecut.
Avantajul principal al acestei scheme l constituie costul redus datorit prezen ei unui
singur invertor. Dezavantajul major al acestei configura ii este faptul c pierderile de putere
pot fi mari din cauza nepotrivirii dintre modulele fotovoltaice i prin prezen a diodelor antiretur.
Un alt dezavantaj este faptul c aceast configura ie are un singur punct de e ec
(invertorul) ; prin urmare, sistemul are o fiabilitate sczut.

25

Fig. 4.2 - Sistem fotovoltaic cu invertor central

O alt solu ie, dedicat aplica iilor reziden iale de puteri medii (1,55 kW),
con ine cte un invertor pentru fiecare ir de panouri solare. Principalul avantaj al acestei
topologii este c nu exist pierderi asociate cu diode anti-retur i MPPT poate fi aplicat
pentru fiecare ir.
Acest lucru este util mai ales cnd mai multe iruri de panouri solare au orientri
diferite. Dezavantajul la aceast configura ie este costul crescut din cauza invertoarelor
suplimentare.

Fig. 4.3 - Sistem fotovoltaic cu invertoare individuale pe fiecare ir

26

Tensiunea de intrare ce provine de la irurile de panouri solare poate fi suficient de

mare pentru a evita necesitatea amplificrii de tensiune. Cum pre ul modulelor PV este nc
destul de mare, o amplificare de tensiune poate fi realizat pentru a necesita mai pu ine
module conectate n sistem.
O astfel de configura ie este ilustrat n figura 4.4. Fiecare ir de panouri solare are
conectat cate un convertor c.c.-c.c. pentru cre terea tensiunii. Un invertor c.c.-c.a. este apoi
utilizat pentru alimentarea consumatorilor.

Fig. 4.4 - Sistem fotovoltaic cu convertor c.c.-c.c. i invertor central

A treia solu ie con ine invertoare de tip modul, de mic putere (50180 W), fiecare
panou avnd propriul invertor. Avantajele acestui tip de sistem este faptul c este u or de
adugat module PV deoarece fiecare modul are propriul su invertor c.c.-c.a.
Exist, de asemenea, o mbunt ire general n fiabilitatea sistemului, deoarece
sistemul nu prezint un singur punct de e ec ca i sistemul din figura 4.2. Este o topologie
extrem de flexibil i configurabil, cu toate acestea, aceste configura ii sunt n continuare
mai costisitoare dect sistemele conven ionale PV din cauza numrului crescut de
invertoare.
Aceast configura ie pare a fi o op iune promi toare, pentru viitor, deoarece
panourile PV pot fi folosite ca dispozitive plug-in i instalarea este facil, nefiind nevoie de
persoane cu cuno tin e de specialitate.

27

Fig. 4.5 - Sistem fotovoltaic cu invertoare de tip modul

4.3 Sisteme de stocare a energiei

Toate tehnologiile de baterii, discutate n capitolul anterior, produc curent continuu care
trebuie s fie convertit n curent alternativ pentru a putea fi conectate la consumatori.
Bateriile sunt n general conectate n diferite configura ii n serie i/sau paralel pentru
a atinge tensiunea i curentul de ie ire necesar. Invertoarele si convertoarele c.c.-c.c. sunt
deseori necesare pentru sistemele de stocare, n vederea furnizrii energiei necesare, ctre
consumatorii reziden iali.
Aspectul esen ial al electronicii de putere pentru sistemele de stocare a energiei l
constituie faptul c trebuie s fie bidirec ionale, astfel nct s fie posibil acumularea de
energie (n timpul ncrcrii) i furnizarea de energie (n timpul de descrcrii).
Spre deosebire de invertoarele folosite la panourile fotovoltaice, invertoarele pentru
sistemele de stocare a energiei nu iau n considerare puterile de vrf. Ele ofer doar nivelul de
putere cerut de sistem care poate fi sus inut de ctre baterie.
Cea mai simpl configura ie a unui sistem de stocare a energiei const dintr-o baterie
de acumulatoare i un invertor c.c.-c.a.(figura 4.6). Curentul la puterea maxim determin
capacitatea invertorului, care poate fi monofazat sau trifazat, n func ie de cerin ele
consumatorilor.

28

bateri

baterie

bateri

baterie

Consumator

bateri

baterie

Fig. 4.6 - Sistem de stocare a energiei cu un singur invertor

Un convertor c.c.-c.c. este adesea folosit ntre bateria de acumulatoare i invertor, dup
cum se arat n figura 4.7. Convertorul trebuie s fie bidirec ional i este n principal
utilizat pentru a produce suficient tensiune pentru invertor, astfel nct amplitudinea
necesar a tensiunii alternative s poat fi generat.

Fig. 4.7 - Sistem de stocare a energiei cu invertor i convertor c.c.-c.c.

29

V.APLICAII CU PANOURI FOTOVOLTAICE

30

31

VI. BIBLIOGRAFIE
www.et.upt.ro
www.electricalc.ro
www.diaspora-stiintifica.ro
www.solar-technology.ro
www.energyonline.ro
www.energie-eco.eu
www.altiusfotovoltaic.ro
www.dossolarstrom.ro
www.expert-electrice.ro
www.austroinstal.ro

www.business24.ro
www.wall-street.ro
www.focus-energetic.ro

32

33