Panouri Fotovoltaice

Universitatea „POLITEHNICA” din București
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

Programul de master: Cercetarea, proiectarea și testarea
sistemelor biotehnice
TEMĂ DE CASĂ
ENERGII ALTERNATIVE
PANOURI FOTOVOLTAICE
Coordonator științific:
Șl. dr. ing. Laura TOMA Masterand:
Voicu Costel
București, 2019
Panouri Fotovoltaice
CUPRINS
CAPITOLUL I .......................................................................................................................... 3
I.I Soarele - energie inepuizabilă la scară globală .................................................................. 3

I.2 Orientarea .......................................................................................................................... 4
I.3 Raspândirea pe glob .......................................................................................................... 5
CAPITOLUL II .......................................................................................................................... 5
II.1 Ce sunt și cum funcționează sistemele solare? ................................................................ 5

II.2 Panouri fotovoltaice (PV) ................................................................................................ 6
II.3 Sistemele fotovoltaice...................................................................................................... 7
II.4 Construcţia unui panou solar obişnuit (elemente constructive)....................................... 8
CAPITOLUL III ......................................................................................................................... 9
III.1 Celula solară ................................................................................................................... 9

III.2 Celulele solare pot fi clasificate după mai multe criterii. ............................................. 10
III.4 Celule pe bază de siliciu ............................................................................................... 11
III.5 Moduri de construcție................................................................................................... 11
III.6 Principiu de funcţionare ............................................................................................... 12
CAPITOLUL IV. ..................................................................................................................... 12
IV.1 Fabricarea panoului solar ............................................................................................. 12

IV.2 Caracteristici technice ale panoului solar..................................................................... 13
IV.3 Tipuri de panouri .......................................................................................................... 13
IV.4 Avantajele panourilor solare ........................................................................................ 14
CAPITOLUL V ........................................................................................................................ 14
V.1 Aplicații ale panourilor solare fotovoltaice ................................................................... 14

V.2 Utilizarea casnică .......................................................................................................... 17
CAPITOLUL VI ...................................................................................................................... 19
Îmbunatățiri propuse în proiectarea ecologică a panourilor fotovoltaice. ............................ 19
Capitolul VII ............................................................................................................................ 19
Studiu de caz – PARC FOTOVOLTAIC 1,5MW................................................................ 19

Clima și fenomenele naturale specifice ................................................................................ 21
Amplasărea panourilor pe teren ........................................................................................... 23
TIMPUL DE RECUPERARE A INVESTIȚIEI.................................................................. 23
CONCLUZIE ....................................................................................................................... 24
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 25
Autor: Voicu Costel 2 Coordonator științific: Șl. dr. ing. Laura TOMA
CAPITOLUL I
I.I Soarele - energie inepuizabilă la scara globală
Soarele este, de departe cea mai importantă sursă de energie pentru noi.
Soarele încălzește atmosfera pământului, vaporizează apa din oceane, directionează

norii rezultati prin curenti de aer, denumite și vânturi spre continente, acolo unde își dovedesc
utilitatea determinând ploile și menținând debitele râurilor. Aceasta este o modalitate directă de
a folosi această energie și face parte din procesele ce au loc pe pamânt de milioane de ani.
Însă Soarele poate face "un pic" mai mult: ar putea să asigure întreaga cantitate de
energie de care are nevoie o societate industrială modernă, la scară mondială pentru un viitor
nedefinit; ceea ce nu poate face o sursă de energie obișnuită. Acestea s-ar putea întampla cu
ușurință fără poluare său bătăi de cap în privința resurselor naturale epuizabile. Mulți oameni
însă nu sunt convinși de acest lucru ei avand parerea ca o astfel de învestiție ar aduce pierderi
și nu un profit negândit de mare.
Energia Solară alături de Energia Gravitațională sunt principalele surse de energie

pentru Terra. Orice alte surse de energie pe care noi le folosim în momentul de față, provin din
rezervele Pământului și acestea ar trebui de fapt considerate și folosite ca "energii alternative".
Afirmația că Energia Solară este singura sursă de energie "alternativă" poate părea șocantă la
prima vedere, dar după o scurtă analiză, putem constata că energia eoliană, hidroenergia,
combustibilii vegetali, inclusiv energia valurilor său a mareelor, nu sunt decât rezultatul
acțiunilor complexe ale energiei solare asupra Pământului și a formelor de viața pe care acesta
le găzduiește.
Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie reprezintă un

imperativ al perioadei actuale motivat de:
• protecţia mediului,
• creşterea independenţei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor

de aprovizionare cu energie
• motive de ordin economic şi de coeziune socială
Energia solară reprezintă energia electromagnetică transmisă de soare generată prin

fuziune nucleară. Ea stă la baza întregii vieţi de pe pământ şi reprezintă aproximativ 420
trilioane kWh.
Această cantitate de energie generată de soare este de câteva mii de ori mai mare decât cantitatea
totală de energie utilizată de toţi oamenii.
Lumina şi căldura radiate de soare au fost utilizate de oameni încă din antichitate cu
ajutorul unei serii de tehnologii îmbunătăţite permanent. Radiaţia solară, împreună cu celelalte
surse secundare de energie în afară de energia solară, cum ar fi energia vântului şi energia
valurilor, electricitatea hidro şi biomasă, reprezintă cea mai mare parte din energia provenită
din sursele regenerabile disponibile pe pământ. Din energia solară se utilizează numai o foarte
mică parte.
Producerea de energie electrică din energie solară se bazează pe instalatii termice şi pe
panourile fotovoltaice. Modalităţile în care se utilizează energia solară sunt limitate numai de
imaginaţia omului. O listă parţială a aplicaţiilor energiei solare cuprinde încălzirea şi răcirea
spaţiului cu ajutorul arhitecturii solare, furnizarea de apă potabilă prin distilare şi dezinfecţie,
iluminatul, producerea de apă caldă, gătitul cu ajutorul energiei solare şi căldura de proces de
înaltă temperatură utilizată în scopuri industriale. Pentru a utiliza energia solară, se folosesc de
obicei panourile solare.
Tehnologiile solare pot fi, în general, pasive său active în funcţie de modul în care
energia solară este captată, convertită şi distribuită. Tehnicile solar active includ utilizarea
panourilor fotovoltaice şi a colectoarelor termice pentru captarea energiei. Tehnicile solare
pasive includ orientarea unei clădiri spre soare, selectarea materialelor cu o masă termică
favorabilă său cu proprietăţi de dispersie a luminii, precum şi proiectarea spaţiilor în aşa fel
încât aerul să circule în mod natural.
I.2 Orientarea
Raza luminoasă parcurge o linie dreaptă de la Soare spre Pământ. La intrarea în

atmosferă Pământului, o parte din lumina se împrăștie iar o parte ajuge la sol într-o linie dreaptă.
O altă parte a luminii este absorbită de atmosferă. Lumina ce s-a imprăștiat în atmosferă este
ceea ce noi numim lumină difuză său radiație difuză. Rază de lumină ce ajunge pe suprafața
solului fără să fie impraștiată este denumită radiație directă.
Radiația solară directă este cea mai cunoscută și simțită în mod direct de către oameni.
Numai o mică parte a radiației solare ajunge cu adevărat pe solul Pământului.
Un panou solar produce energie electrică chiar și când nu există radiație directă. Așadar,
chiar dacă este înnorat afără, un sistem solar va produce energie electrică.
Totuși, cele mai bune condiții de obținere a energiei electrice sunt în zilele însorite, iar
panoul îndreptat direct spre Soare. Dacă nu se optează pentru sisteme de orientare automată în
funcție de soare, se va face un compromis în așezarea panourilor. Pentru zonele ce se află în
emisfera nordică, panourile se vor orienta spre sud iar pentru cele din emisfera sudică, se vor
orienta spre nord.
O mică deviație de la orientare optima nu va avea un efect semnificativ în producția de
energie electrică anuală.
I.3 Raspândirea pe glob
Răspândirea foarte limitată a utlizării tehnologiei solare are foarte multe cauze.
În primul rand, tehnologia de captarea a razelor solare este înca la început și costisitoare. Prețul
producerii unui WATT în prezent, prin intermediul celulelor fotovoltaice, este de 6-7 ori mai
mare decat cel al producerii săle în termocentrale.
De aceea învestiția inițiala într-un sistem de producere a energiei prin captarea razelor
solare este mare, chiar dacă amortizarea se produce în timp, sistemele fiind în general foarte
fiabile și putând funcționa 10-25 de ani fără mari costuri de întreținere.
În plus, panourile solare au un randament foarte scazut dacă raportăm cantitatea de energie
produsă la dimensiunea lor: pentru acoperirea necesităților unei locuințe fiind necesare panouri
de câteva zeci de metri pătrați. Dar și acest lucru se va schimba pe masură ce tehnologia
evoluează.
Cel mai mare dezavantaj este însă acela că energia solară este dependentă de razele
soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pământ. Iar aceasta este
variabila, în funcție de ora, de perioada a anului, de conditiile atmosferice, etc. Și nu în ultimul
rând, randamentul sistemelor solare depinde în mare masura de unghiul sub care cade rază de
soare pe panoul solar, asădar de pozitia pe glob.
Energia solară este o sursă de energie din ce în ce mai raspandita în lume, iar multi
oameni încep să foloseasca acest tip de producere de energie deoarece aceasta energie nu are
efecte negative,nu este daunatoare mediului,iar din puct de vedere fînanciar este un plus pentru
oricîne efortul este doar la început când montare și achizitionare acestor panouri este un pic
costisitoare deoarece acest tip de energie este abia la început și nu este atat de avansăta.
CAPITOLUL II
II.1 Ce sunt și cum functionează sistemele solare?
Sistemele solare sunt de mai multe tipuri: după modul de constructie, funcționare și
destinatie. Sistemele cu panouri fotovoltaice se folosesc pentru producerea curentului electric,
însă în acest articol ne referim doar la sistemele termo-solare, care recuperează caldura din
radiatia înfraroșie a soarelui și o stochează pana la utilizare. Lăsând la o parte aplicatiile
industriale mari, cele mai folosite sisteme sunt cele care produc apa caldă necesără consumului
zilnic.
Principalele tipuri de colectoare solare folosite în aplicatiile obisnuite sunt cele plane
său cele cu tuburi vidate. Colectoarele cu tuburi vidate sunt ceva mai scumpe, dar mai
performante, datorita gradului ridicat de izolare termică și a eficientei mult crescute.
Acestea se utilizează în special la aplicatiile unde este necesără o temperatura mai

ridicata său la înstalatiile complexe, care generează atat apa caldă menajera cat și caldura pentru
încalzirea locuîntelor. În general, colectoarele plane sunt formate dintr-o retea de tevi din
material termoconductor (cupru, în general) cu aripioare din tabla pentru cresterea suprafetei
de captare. Tot acest ansămblu este așezat într-o cutie bine izolata termic, cu peretele dinspre
soare transparent (din sticlă cu transparenta ridicata).
Suprafața tevii și a aripioarelor metalice este acoperita cu un strat selectiv care

facilitează absorbtia radiatiilor solare și limitează în același timp reflexia acestora.
Colectoarele plane sunt mai ieftine decat cele cu tuburi. Pe litoral, ele sunt ideale, fiind
folosite numai în lunile de vara. În celelalte perioade ale anului său în restul tarii (mai ales la
munte), eficienta acestui tip de colectoare este mai redusă decat a colectoarelor cu tuburi vidate,
la suprafete de captare similare.
Sistemele cu tuburi vidate sunt actualmente larg utilizate în Germania, Canada, Marea
Britanie și China datorita performantelor lor tehnice.
Fiecare tub este format din două tuburi concentrice din sticlă borosilicat (foarte
rezistenta și cu un grad de transparenta ridicat), sudate între ele. Spatiul dintre cele două tuburi
se videază, iar suprafața interioara a tubului întern se acopera cu un strat selectiv cu excelente
proprietati de absorbtie a radiației solare (>92%) și cu o reflexivitate foarte redusă (<8%).
Caldura este transferata agentului termic fie în mod direct fie cu ajutorul unui tub termic.
Vacuum-ul dintre cele două tuburi formează un fel de "termos" astfel încat, deși temperatura în
înterior ajunge la 150°C, la exterior tubul este rece. Aceasta proprietate face instalația utilizabilă
și în climate foarte reci. Acumulatorul termic al sistemului pastrează caldura care este preluata
atunci când este nevoie pentru necesitatile locuinței. Acest principiu de functionare este asistat
de un controler digital.
II.2 Panouri fotovoltaice (PV)
Panourile fotovoltaice realizează conversia directă a luminii în energie electrică la nivel

atomic. Unele materiale au proprietatea de a absorbi fotoni de lumina și a elibera electroni.
Acest efect poarta numele de efect fotoelectric. Atunci când aceşti electroni sunt captaţi rezultă
un curent electric care poate fi utilizat ca electricitate.
Efectul fotoelectric a fost observat pentru prima dată în anul 1839 de către fizicianul
francez Edmund Bequerel. Bequerel a descoperit că anumite materiale pot produce cantităţi
mici de curent electric când sunt expuse la lumină.
În 1905, Albert Einstein a descris natura luminii şi efectul fotoelectric pe care se bazează
tehnologia fotovoltaică, lucru pentru care a primit mai târziu premiul Nobel pentru fizică.
Primul modul fotovoltaic a fost realizăt în Laboratoarele Bell în 1954. A fost înregistrat ca
baterie solară şi a fost conșiderat doar o curiozitate, prea scump pentru a fi utilizat pe scară
largă. În anii 1960, industria spaţială a fost prima care a început să utilizeze în mod serios
tehnologia pentru a furniză energie electrică la bordul navelor spaţiale. Prin întermediul
programelor spaţiale, tehnologia a avansăt, fiabilitatea ei s-a îmbunătăţit, iar costul a început să
scadă. În timpul crizei energetice din anii 1970, tehnologia fotovoltaică a fost recunoscută ca o
sursă de energie electrică şi în alte aplicaţii decât cele spaţiale.
Dacă se ataşează conductori electrici pe părţile pozitive şi negative, formând un circuit electric,
electronii pot fi captaţi sub formă de curent electric-adică, energie electrică. Această
electricitate poate fi utilizată în diferite scopuri (iluminat, alimentare echipamente).
Un număr de celule solare conectate electric unele cu altele şi montate pe un suport său
un cadru formează un modul fotovoltaic.
Modulele sunt proiectate să furnizeze energie electrică la o anumită tensiune, ca un
sistem obişnuit de 12 volţi. Curentul produs depînde direct de modul în care lumina ajunge la
modul. Se poate conecta un număr mare de module pentru a forma o reţea.
În general, cu cât este mai mare suprafaţa unui modul său a unei reţele, cu atât va produce mai
multă electricitate.
Modulele fotovoltaice şi reţelele produc energie electrică în curent contînuu (cc). Ele
pot fi conectate atât în serie, cât şi paralel, pentru a produce tensiunea/curentul care sunt
necesăre.
II.3 Sistemele fotovoltaice.
Realizează conversia directă a energiei radiației solare în energie electrică, fără o

poluare sonora și fără emișia unor gaze poluante în mediul ambiant. Sistemele fotovoltaice au
fost folosite la început pentru a echipa sătelitii, după aceea pe scara mai larga la echiparea
ceasurilor electronice precum și a unor calculatoare. În ultimii 20 de ani sute de mii de sisteme
fotovoltaice au fost înstalate în toata lumea. Astfel de sisteme au functionat perioade lungi de
timp în domenii ca pomparea apei, electrificarea unor localitati său case izolate, gestionarea
unor rezerve de apa, aparate de taxat pentru parcari, telecomunicatii său protectie catodica.
Totuși, în ciuda succesului acestor sisteme în toata lumea piata lor reprezintă numai un
procent mic din ceea ce ar putea reprezenta piata de sisteme îndependente. Motivul principal
nu este atat unul care tîne de tehnologie cat lipsă de înformatie. Existenta sistemelor fotovoltaice
și rentabilitatea implementarii lor, atat la nivel urban cat și rural nu este cunoscuta de potentialii
utilizatori.
Un panou solar fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic transformă energia
lumînoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului
solar reprezîntă celulele solare.
Panourile solare se utilizează separat său legate în baterii pentru alimentarea

consumatorilor îndependenţi său pentru generarea de curent electric ce se livrează în reţeaua
publică.
Un panou solar este caracterizăt prin parametrii săi electrici cum ar fi tensiunea de mers
în gol său curentul de scurtcircuit. Pentru a îndeplîni condiţiile impuse de producerea de energie
electrică, celulele solare se vor asămbla în panouri solare utilizând diverse materiale, ceea ce
va asigură:
• protecţie transparentă împotriva radiaţiilor şi întemperiilor legături electrice robuste
• protecţia celulelor solare rigide de acţiuni mecanice
• protecţia celulelor solare şi a legăturilor electrice de umiditate
• asigurăre unei răciri corespunzătoare a celulelor solare
• protecţia împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de electricitate
• posibilitatea manipulării şi montării uşoare.
II.4 Construcţia unui panou solar obişnuit (elemente

constructive)
Constructiv un panou fotovoltaic este alcatuit intr-un sistem tip sendwich, astfel:
• Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protecţie pe faţa expusă
la soare,
• Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA său cauciuc siliconic)
în care se fixează celulele solare,
• Celule solare monocristaline său policristaline conectate între ele prin benzi de coșitor,
• Caserarea feţei posterioare a panoului cu o folie stratificată din material plastic rezistent
la întemperii fluorura de polivîniliden (Tedlar) şi Polyester,
• Priză de conectare prevăzută cu diodă de protecţie respectiv diodă de scurtcircuitare şi

racord,
• O ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare şi

montare, pentru fixare şi rigidizarea legăturii.
Caracteristicile unui panou solar sunt:
•Tensiunea de mers în gol UOC
•Curent de scurtcircuit ISC
•Tensiunea în punctul optim de funcţionare UMPP
•Curentul în punctual de putere maximă IMPP
•Putere maximă PMPP
•Factor de umplere FF
•Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
•Randamentul celulei solare η.
Încapsulare durabilă a elementelor componente are o importanţă foarte mare deoarece

umiditatatea ce ar putea pătrunde ar afecta durata de viaţă a panoului solar prin coroziune şi
prin scurtcircuitarea legăturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Dioda pentru mers în gol (Bypass)Dacă se conectează mai multe module în serie, este
necesăr să montăm câte o diodă antiparalel cu fiecare panou. Curentul maxim şi tensiunea de
străpungere ale diodei trebuie să fie cel puţin egale cu curentul şi tensiunea panoului. De multe
ori se utilizează diode de redresăre de 3 Amperi/100Volt. Dioda pentru mers în gol este
conectată la bornele de legătură ale fiecărui panou astfel încât în regim normal de funcţionare
(panoul debitează curent) are la borne tensiune înversă (catodul diodei legat la polul pozitiv al
panoului).
Dacă panoul ar fi umbrit său s-ar defecta nu ar mai debita curent, polaritatea tenșiunii la
borne s-ar schimba şi acesta s-ar defecta, său în cel mai bun caz randamentul acelui lanţ de
module ar scădea. Acest lucru este împiedicat de dioda bypass care preia curentul în acest caz.
CAPITOLUL III
III.1 Celula solară
O celula solară constă din două său mai multe straturi de material semiconductor, cel
mai întalnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsă între 0,001 și 0,2mm și sunt
dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni „p” și „n”. Aceasta structura e
similara cu a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o „agitatie”
a electronilor din material și va fi generat un curent electric.
Celulele, numite și celule fotovoltaice, au de obicei o suprafață foarte mică și curentul

generat de o singura celula este mic dar combinatii serie, paralel ale acestor celule pot produce
curenti suficient de mari pentru a putea fi utilizati în practica. Pentru aceasta, celulele sunt
încapsulate în panouri care le ofera rezistenta mecanică și la intemperii.
Aceasta jonctiune se creează prin impuriflcarea controlata. Pentru a realiza profilul

dorit, în mod normal se impurifica „n” un strat subtire de suprafaţa și „p” stratul gros de
dedesubt în urma caruia apare jonctiunea. Sub actiunea fotonilor apar cupluri electron-gol în
jonctiune, din care electronii vor fi accelerati spre înterior, iar golurile spre suprafața. O parte
din aceste cupluri electron-gol se vor recombîna în jonctiune rezultand o dișipare de caldura,
restul curentului putand fi utilizat de un consumator, încarcat într-un acumulator său prin
întermediul unui învertor livrat în reteaua publica.
Tensiunea electromotare maxima la bornele unei celule solare (de exemplu la cele mai
utilizate, celulele de siliciu cristaline) este de 0,5V. Structura celulelor solare se realizează în
asă mod încat să absoarba cat mai multa lumina și să apara cat mai multe sărcîni în jonctiune.
Pentru aceasta electrodul de suprafața trebuie să fie transparenta, contactele la acest strat să fie
pe cat poșibil de subtiri, pe suprafața se va aplica un strat antireflectorizănt pentru a micsora
gradul de reflexie a lumînii încidente. Acestui strat antireflectorizănt i se atribuie culoare negru-
albastruie a celulelor solare care fără aceasta ar avea o culoare gri-argîntie.
La celulele solare moderne se obtîne din nitrat de siliciu prin procedeul PE-CVD(pe o
suprafața încalzita se depun în urma unei reactii chimice componente extrase dintr-o fază
gazoasă) un stratul antireflectorizant de cca 70nm grosime (sfert de lungime de unda la un
coeficient de refractie de 2,0).
Se mai utilizează straturi reflectorizante din SiO2 și TiO2 ce se depun prin procedeul
AP-CVD.
Grosimea stratului înfluentează culoarea celulei (culoarea de înterferenta). Grosimea

stratului trebuie să fie cat se poate de uniforma, deoarece abateri de cativa nanometri maresc
gradul de reflexie. Celulele își datorează culoarea albastră realizării unei groșimi ce corespunde
lungimii de unda a culorii roșii, culoarea cea mai bine absorbita de siliciu. În principiu însă în
acest mod se pot realiză celule roșii, galbene, său verzi la cerinte arhitectonice deosebite, dar
vor avea un randament mai slab. În cazul nitratului de siliciu și a bioxidului de siliciu stratul
antireflectorizănt mai are și un rol de a reduce viteză de recombînare superficiala.
III.2 Celulele solare pot fi clașificate după mai multe criterii.
Cel mai foosit criteriu este după grosimea stratului materialului. Aici deosebim
celule cu strat gros și celule cu strat subtire.
Un alt criteriu este felul materialului: se întrebuîntează, de exemplu, ca materiale
semiconductoare combinatiile CdTe, GaAs său CuÎnSe, dar cel mai des foosit este siliciul.
După structura de bază deosebim materiale cristalîne(monocristalîne fabricate din

pastile de siliciu monocristalin/policristaline fabricate din mai multe cristale mici)
respectiv amorfe.
În fabricarea celulelor fotovaltaice pe lângă materiale semiconductoare, mai nou,
există poșibiltatea utilizării și a materialelor organice(celulele pe bază de compuși organici
prezinta un impedient, faptul ca aceste celule au un randament redus și o durata de viata
redusă, max 5000h) său a pigmentilor organici (procedura se bazează pe efectul de
fotosinteză).
III.4 Celule pe bază de siliciu

Strat gros
Celule monocristaline (c-Si) randament mare-în productia în serie se pot atinge
pana la peste 20 % randament energetic, tehnica de fabricatie pusă la punct; totuși procesul
de fabricatie este energofag, ceea ce are o influenta negativa asupra periodei de recuperare
(timp în care echivalentul energiei consumate în procesul de fabricare devîne egal
cantitatea de energia generata).
Celule policristaline (mc-Si) la productia în serie s-a atins deja un randament
energetic de peste la 16%, cosum relativ mic de energie în procesul de fabricatie, și pana
acum cu cel mai bun raport pret-performanta.Acestea pot fi fabricate de exemplu prin
procedeul de turnarem sunt mai ieftine și ca atare cele mai raspandite în producția de
dispozitive fotovoltaice.
Strat subţire
Celule cu siliciu amorf (a-Și) constau dintr-un strat subtire de siliciu amorf (fără
cristalizare) și din aceasta cauză se numesc celule cu strat subtire.Se pot produce prin
procedeul de condensăre de vapori de siliciu și sunt ieftine, dar au un randament scazut în
spectrul de lumina solară, totuși au avantaje la lumina slaba; randament energetic al
modulelor de la 5 la 7; se utilizează la calculatoarele de buzunar și ceasuri.
Celule pe bază de siliciu cristalin, microcristalele, au un randament mai bun decat
celulele amorfe și nu au un strat ata de gros ca și celulele policristaline. Se utilizează partial
la fabricarea de panouri fotovoltaice, dar nu sunt atat de raspandite.
III.5 Moduri de constructie
Pe lângă materia prima o importanta mare prezintă tehnologia utilizata. Se deosebesc

diferite structuri și aranjamente în care se depun electrozii de acoperire transparenti a caror
rezistenta nu este deloc neglijabila.
Alte tehnici vizează marirea eficientei asigurand absorbtia unui spectru de frecventa
cat mai larg prin suprapunerea mai multor materiale cu diferite caracteristici de absorbtie. Se
încearca selectarea materialelor în asă fel încat spectrul lumînii naturale să fie absorbit la
maximum.
Actualmente celulele solare pe bază de materiale semiconductoare cele mai des
comercializăte sunt cel pe bază de siliciu.
Celulele solare pe bază de materiale semiconductoare utilizate pentru producerea de
energie electrică sunt legate în module.
Pe un modul se află mai multe randuri de celule solare conectate în serie între ele pe
fata și pe reversul modulului permitand, datorita tenșiunii însumate, utilizarea unor conductori
cu sectiune mai mică decat la legarea în paralel. Pentru protejarea unei celule solare împotriva
efectului de avalansă în jonctiune, datorata potentialului mai mare (aparuta de exemplu la
umbrirea partiala a modulului), trebuie încorporate paralel cu celulele solare diode de
protectie(bypass).
Sistemele de panouri solare sunt înzestrate uneori cu mecanisme de orientare, panoul
fiind în permanenta directionat pentru a exploata la maximum energia solară încidenta.
Randamentul termodinamic maxim teoretic pentru producerea de energie din lumina

solară este de 85 %. Acesta se calculează din temperatura suprafetei soarelui(5800°K),
temperatura maxima de absorbtie(<2500°K, tempertura de topire a materialelor greu fuzibile)
și temperatura mediului înconjurator(300°K). Dacă se utilizează doar o portiune din spectrul
lumînii solare, valoarea teoretica se reduce în funcție de lungimea de unda, pana la 5-35 %.
Neutilizarea spectrului complet este una din dezavantajele celulelor solare fata de centralele
solare termice.
III.6 Principiu de funcţionare

Celulele solare pe bază de materiale semiconductoare în principiu sunt construite ca
niste fotodiode cu suprafața mare care însă nu se utilizează ca detectoare de radiatii ci ca sursă
de curent.
Înteresănt la acest tip de semiconductoare este ca prin absorbtie de energie (caldura
său lumina) eliberează purtatori de sărcîna (electroni și goluri). Este nevoie de un camp
electrostatic întern pentru ca din acesti purtatori să se creeze un curent electric dirijandu-i în
directii diferite.
Acest camp electric întern apare în dreptul unei jonctiuni p-n. Pentru ca întensitatea
fluxului luminos scade exponential cu adancimea, aceasta jonctiune este necesăr să fie cat mai
aproape de suprafața materialului și să se patrunda cat mai adanc.
CAPITOLUL IV.
IV.1 Fabricarea panoului solar
Fabricarea începe întotdeauna de pe partea activa expusă la soare. La început se

pregateste și se curata un geam de marime corespunzătoare. Pe acesta se asează un strat de folie
de etilen vinil acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate.
Celulele solare vor fi legate cu ajutorul benzilor de coșitor în grupe (șiruri-strings) care
mai apoi se asează pe folia de EVA după care se face conectarea grupelor între ele și racordarea
la priză de legatura prin lipire. În fînal totul se acopera cu o folie EVA și peste aceasta o folie
tedlar. Pasul urmator constă în laminarea panoului în vacuum la 150°C.
În urma laminării din folia EVA plastifiata, prin polimerizare, se va obține un strat de
material plastic ce nu se va mai topi și în care celulele solare sunt bine încastrate și lipite strans
de geam și folia de tedlar.
După procesul de lamînare, margînile se vor debavura și se va fixa priză de conectare
în care se vor monta diodele de bypass. Totul se prevede cu o rama metalica, se masoara
caracteristicile și se sortează după parametrii electrici după care se împachetează.
IV.2 Caracteristici technice ale panoului solar
Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca și cei pentru celule solare, pentru
conditii de test standard.
Prescurtari ale termenilor mai des utilizati
• SC: Short Circuit-Scurtcircuit
• OC: Open Circuit-Mers în gol
• MPP: Maximum Power Point-Punctul de putere maxima.
Caracteristicile unui panou solar sunt:

• Tensiunea de mers în gol UOC
• Curent de scurtcircuit ISC
• Tensiunea în punctul optim de functionare Umpp
• Curentul în punctual de putere maxima IMPP
• Putere maxima PMPP
• Factor de umplere FF
• Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
Randamentul celulei solare n încapsulare durabila a elementelor componente are o
importanta foarte mare deoarece umiditatatea ce ar putea patrunde ar afecta durata de viata a
panoului solar prin coroziune și prin scurtcircuitarea legaturilor dintre elementele prin care trece
curent electric.
IV.3 Tipuri de panouri
In functie de materialele folosite la fabricarea lor, panourile fotovoltaice se clasifica

astfel:
• panouri laminate sticlă-sticlă
• panouri sticlă-sticlă utilizând rașini aplicate prin turnare
• panouri cu strat subtire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafete de sticlă său aplicate ca
folie flexibila
• panouri concentrator
Lumina solară se concentrează cu ajutorul unui dispozitiv optic pe celule solare de

dimensiuni mai mici. Astfel utilizând lentile comparativ mai ieftine pentru a crea un
fascicol de lumina mai subtire, se economiseste material semiconductor care este mai
scump. Sistemele cu concentrator sunt utilizate de cele mai multe ori la celule solare din
semiconductori pe bază de elemente din grupa III-V. Pentru ca utilizarea lentilelor impune
ca razele solare să cada perpendicular pe acestea, va fi nevoie de un sistem de orientare
mecanică în funcție de pozitia soarelui.
Colectorul cu fluorescenta este un tip deosebit de panou solar ce transformă lumina
incidenta, prin intermediul unui strat de material sintetic, în radiație de o lungime de unda
acordata pe frecventa de absorbtie maxima din celula solară. În acest scop materialul
sintetic este impurificat cu un pigment fluorescent. Lumina solară este absorbita de
pigment și reemisă cu o lungime de unda mai mare. Aceasta lumina generata paraseste
stratul de material sintetic doar pe o anumita directie bine determînata pe toate celelalte
directii fiind reflecteta și astfel retînuta în material. Pe directia emisie se asează celulele
solare ce sunt optimizăte pe lungimea de unda emisă de pigment. Prin aplicare mai multor
straturi de material sintetic și celule solare acordate pe lungimi de unda diferite, se poate
mari randamentul deoarece se poate acoperi un spectru mai larg decat cu panourile solare
obisnuite.
IV.4 Avantajele panourilor solare
Primul avantaj este costul de exploatare foarte mic. Pentru functionarea instalației nu
contează care este temperatura exterioara, contează numai durata și nivelul de însorire. În tara
noastra radiatia solară înregistrează o medie anuala de 1.450kW/mp (fata de Grecia spre
exemplu, unde media anuala este de 1.780 kW/mp).
Nivelul radiației solare difera însă de la o localitate la alta, în funcție de latitudine, relief
său înfluente marine. Sistemul nostru se bazează pe stocarea caldurii. Caldura se obține din cea
mai ieftina și la îndemana sursă (soarele) și este stocata zile în șir într-un rezervor cu apa, cat
mai mare. Acesta este foarte bine izolat termic și se îngroapa în Pământ, lângă casă, apoi se
acopera cu iarba. Este un sistem comod care functionează cu ajutorul unui termostat pe bază
comenzilor date unui controler. Iar apa menajera se încalzeste de la soare tot anul. Instalația
mai are un avantaj deloc de neglijat: este un sistem ecologic care va ofera confortul dorit
protejand ambientul.
CAPITOLUL V
V.1 Aplicatiii ale panourilor solare fotovoltaice
Ceasurile de mână.
Ceasurile cu o celulă solară inclusă în cadran care încarca un acumulator cu litiu având
o îndependenta de 150-240 zile și care după o funcţionare de 20 ani prezintă o scadere de
capacitate de maximum 20%.
Calculator de buzunar
Calculatoarele de buzunar pot dispune de alimentare dubla de la baterie și celula solară

său alimentare șimpla doar de la celule solare, caz în care pentru functionare este nevoie de o
iluminare relativ puternica.
Aparat de taxare în parcări
Aparatele automate de taxare în parcari apartîn șitemelor cu alimentare autonoma care

pe lângă un modul cu celule solare mai este înzestrat și cu un acumlator pentru a se asigura
alimentarea continua cu energie electrică.
Lampion
Este compus din mai multe celule solare (ex. 36) îmbînate estetic formînd corpul
lampionului ce încarca un accumulator în cursul zilei care mai apoi alimentează o sursă de
lumina noaptea. Este portabil, putand fi utilizat pentru iluminare unui interior noaptea.
Lampadar.
Pe un stalp de iluminare se montează un panou solar de cca 40 Wc care alimentează o

bateria de cca 50Ah. Acesta asigură o autonomie de cca 5zile a 8 ore de noapte. Aprinderea și
stingerea luminii se asigura cu un programator înclus.
Balize luminoase.
Balize luminoase sunt corpuri de iluminat incluse în asfalt, ce emit o lumină difuză
produse cu ajutorul unuia său mai multor LED-uri pe bază energiei acumulate în cursul
zilei prin întermediul celulelor solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fără soare.
Pompe de apă.
Sisteme de panouri solare cu o putere instalată cuprinsă între 80Wc și 1200 Wc ce

alimentează prin intermediul unui panou de comanda pompe elicoidale cu o înaltime de
pompare de 5-230m și un debit de 0,8m3/zi-95m3/zi.
Mijloace de transport.
Automobilele solare sunt construite utilizând rezultate din tehnica spatiala,

tehnologia de fabricatie a bicicletelor, industria de automobile și tehnologia energiei
reannoibile. Cadrul este realizat din materiale compoșite usoare (fibra de carbon, fibra de
sticlă, Kevlar) asămblate prin lipire cu rașini sintetice (epoxidice) și este purtatorul a sute
de celule solare legate între ele. Un astfel de ansămblu, într-o zi însorita, poate produce o
putere de pîna la 2kW(2,6CP).
Mijloace de transport pe apă,
panourile solare utilizează-alimentarea bateriei de acumulatoare de bord. Pentru

generarea de curent electric stocat ulterior în acumulatoare pentru alimentarea utilitatilor
de bord de exemplu în cazul ambarcatiunilor. De exemplu o baterie de acumulatoare se
poate încarca de la panouri solare montate pe bord la un curent de 9A. Pentru propulsărea
vasului, caz în care panourile solare vor acoperi o suprafața de obicei orizontala de tip
acoperis, său chiar o parte din puntea vasului.
Vehicule pe șine
Vagon autonom actionat de motor electric alimentat cu curentul produs de panouri

solare și stocat în baterii de acumulatoare. ELSE este un vagon experimental cu 6-8 locuri
Puterea maxima de 3kW este dezvoltata de un motor cu un randament de 95% la 24V.
Viteză de croaziera este de 15 km/h (teoretica maxima 50km/h). Autonomia în conditii de
umbra este de 60km.
Avioane
Avioane fără pilot-primul avion cu o greutate de 12 kg a fost „Sunrise I” avand o putere

de 450W furnizata de cca 1000 celule solare. A efectuat primul zbor la 4 noiembrie 1974.
A urmat Sunrise II la 27. 09. 1975 actionat de un motor de 600W alimentat de 4480
celule solare. La 11 septembrie 1995 Pathfinder a realizăt recordul de zbor de 12 ore la 15.240m
altitudine corectat la 7 iulie 1997 la 21.802m. În 1998 din Pathfinder a rezultat Pathfinder plus
cu o puterea înstalata a celulelor solare de 7,5kW alimentand 6 motoare cu o putere de 1,5 kW
fiecare. Avionul fără pilot HELIOS cu o greutate de 580kg avea suprafața acoperita cu 66000
celule solare cu randamentul de 22% și o putere de 35kW. Viteză de zbor era de 30 pana la
50km/h. Helios s-a prabușit la 29 Mai 2003 lângă Hawaii în oceanul Pacific.
Avioane cu pilot. În 1979 Gossămer Penguin a efectuat primul zbor cu pilot la o înaltime
de 4m avand o putere de 600 W. Primul avion solar se conșidera a fi Solar Challenger cu care
s-a reușit la 7 iulie 1981 traversărea canalului manecii lăsând în urma 163mile după un zbor la
o altitudine de 3000m. Solair a efectuat la 21. August 1983 un zbor de 5h41m. Solair II cu o
putere de 1600W a efectuat primul zbor de test reușit. Bertrand Picard întentionează ca în 2010
să traverseze oceanul Atlantic, iar în 2011 să înconjoare globul cu un avion solar avand o
suprafața de cca 250mp acoperita cu celule solare din siliciu monocristalîn de 130^m grosime
și un randament de 20%.
Săteliti
Sătelitul STARDUST are o suprafața de panouri solare de 6,6mp ce stochează

energia necesără în perioda de umbra în acumulatoare de nickel-hydrogen (NiH2) cu o
capacitate de 16 Ah Statia Spatiala Internationala (ISS) este alimentata cu energie electrică
având ca sursă celule solare ce echipează 8 panouri desfasurate pe o lungime de cate
35,05m lungime și 11,58m latime cu o masă de 1,1T fiecare. Celulele solare pe o aripa
sunt în numar de 32800 așezate în randuri de cate 400. Un panou furnizează statiei
32,8Kilowatt energie electrică, la o tensiune reglata la 140V prin Utility Transfer
Assembly (UTA). Pe perioada de eclipsă (35min din fiecare 90min a rotatiei pe orbita).
Energia este stocata an baterii de nichel-hidrogen proiectate pentru 38.000cicluri de
încarcare descarcare respective o durata de viata de 6,5ani. Pentru maximizarea puterii
furnizate panourile sunt orientate pe permanent către soare de sistemele BGA (Beta
Gimbal Assembly) și SĂRJ (Solar Alpha Rotary Joint).
V.2 Utilizarea casnică
În utilizarea casnică panourile solare au o importanta mai mare în cazul locuințelor

izolate fără racord la reteaua de curent alternativ. În general în sistemele mai evolute,
optional pe lângă panouri se mai montează:
• o baterie de acumulatore pentru a pute livra energie și în lipsă luminii solare
• un regulator de tensiune pentru prevenirea supraîncarcarii bateriei
• un dispozitiv de deconectare în cazul descarcarii sub limita a acumulatoarelor
• un dispozitiv de masurare ce indica directia de alimentare și cantitatea de
energie produsă/consumata.
În cazul utilizării de consumatori de current alternativ, este nevoie și de un învertor.
În acest caz la locuintele racordate la reteaua de curent alternativ teoretic ar există
posibilitatea eliminarii din schema a bateriei de acumulatoare, energia suplimentara
fiind măsurată în ambele directii (la surplus său lipsă).
Încarcătorul solar se montează în circuitul sistemului solar, între panoul solar

fotovoltaic și baterie. Încarcatorul solar asigură o încarcare eficienta a bateriei, pe care o și
protejează impotriva descarcarii profunde și scurtcircuitelor, protejand în același timp și
panoul solar impotriva unui eventual scurtcircuit. Încarcarea bateriei este realizăta prin
metoda PWM (Pulse Width Modulation=Modulare a Duratei de Impuls). Bateria este
încarcata folosind un tren continuu de impulsuri de curent electric, impulsuri a caror durata
este modificata automat de încarcator în funcție de gradul de încarcare a bateriei.
Invertorul-este utilizat într-un sistem solar pentru a obtine o tensiune utila de 230V,
folosind ca sursă de alimentare bateria, încarcata în prealabil de panoul solar, prin întermediul
încarcatorului solar. Tensiunea de 12volti a bateriei este convertita în 230 V de către acest
aparat. Printre facilitatile pe care le pot avea învertoarele se numara: protectie la scurt-circuit
pe intrare și ieșire, protectie la suprasărcina și supraîncalzire, protectie la supravoltare și
subvoltare, afisărea puterii consumate și a tenșiunii bateriei etc. Invertoarele au ca și
caracteristica principala puterea nominala, care reprezintă consumul maxim admis la ieșirea
de 230V. O alta caracteristica importanta a unui învertor este forma undei de ieșire. Astfel,
există învertoare cu unda șinusoidala pura său cu unda șinusoidala modificata. Invertoarele cu
unda sinusoidala modificata sunt mai acceșibile ca pret, dar nu se pretează la echipamente
electrice său electronice care folosesc motoare alimentate direct la 230 V, pentru care se
utilizează invertoare cu unda sinusoidala pura.
Utilizare industriala.Panourile solare sunt utilizate pe scara tot mai larga la producerea
de curent electric Ca surse principale/secundare de curent electric în cazul cladirilor. Centrale
solareCentralele de producere a energiei electrice pe bază de panouri solare castiga teren.
Centrala solară din Atzenhof suburbia orasului Fürth/Germania produce 1MW energie
electrică cu ajutorul a 144 panouri solare ce acopera o fosta halda de deseuri menajere.
Centrala solară din Quierschied suburbia orasului Göttelborn/Germania construita pe o
suprafața de 165000mp în 2004/2005 produce 7,4MW energie electrică utilizând panouri
solare. Actualmente cea mai mare centrala solară se află în Pockîng/ Bavaria compusă din
57912 panouri solare de înalta performanta cu o putere de 10 MW. În ShInan/Corea de Sud a
început construirea unei mari centrale solare cu o putere înstalata de 20 MW, productie anuala
estimata la 27000 MWh.
Imbătrânire. Prin imbatranire întelegem modificarea parametrilor de funcţionare a

elementelor semiconductoare a celulelor solare în timp, în special scăderea randamentului
pe parcursul vieţii acestora.Perioada luată în considerare este de cca 20 ani, În condiţii de
utilizare terestră, randamentul scade cu cca 10%, pe când în spaţiu acest procent se atinge
într -un timp mult mai scurt datorită câmpurilor de radiaţii mult mai puternice. Pierdere de
randament în utilizare se datorează în multe cazuri unor cause banale îndependente de
celulele solare. Aici enumerăm murdărirea suprafeţelor sticlei de protecţie a
modulelor,mucegăirea pornînd de la rama modulului, umbrirea modulelor de către
vegetaţia din jur crescutăîntre timp, îngălbirea polimerilor care constituie materialu l de
contact între celulă şi sticlă. Producatori, exportatori, importatori. țările cu cea mai mare
productie de module solare sunt Japonia, Germania și China. În timp ce Japonia și China
exporta de ani de zile mai mult de jumatate din productie, Germania importa cca. 2/3 din
instalatiiele săle, în cea mai mare parte din China și Japonia, după cum arata analiza de
piata.
Reciclare
Cu toate ca durata de viata a panourilor solare este de 20-40 ani, în prezent se
acumulează deja deseuri de ordinul a sutelor de tone anual(2004). Pe plan mondial șingura
instalație pilot de reciclare a celulelor solar de siliciu cristalîn se află în Freiberg-
Germania. Aici la o temperatura de 600°C se ard materialele sintetice incluse în panouri,
rezultand sticlă, metal, material de umplere și celulele solare. Aceste celule pot fi
reutilizate după prelucrare cu pierderi mînime de material.
Protectia mediului
În fabricarea de celule solare se utilizează partial și materiale daunatoare sănatatii și
mediului. Exemplu în acest sens prezintă celulele cu strat subtire CdTe și arseniura de galiu și
mult discutatele celule solare de tip CIS și CISG. Productia în masă și utilizarea pe suprafete
extînse a acestora trebuie bine cantarita. Dar și productia de celule cu siliciu traditionale
ascunde pericole pentru mediu. Pentru persoane neavizate aceste riscuri ce sunt legate de
procesul de fabricatie nu sunt vizibile. Aici intervine cerinta de a promova selectiv tehnologiile
de fabricare a celulelor solare ce nu distrug mediul și care pe bază progreselor tehnologice
promit avantaje concurențiale.
CAPITOLUL VI
Îmbunatățiri propuse în proiectarea ecologică a panourilor

fotovoltaice.
Îmbunatatirea performantei panourilor fotovoltaice se poate realiză în primul rand prin
imbunatatirea tehnologiei fotovoltaice la toate tipurile de celule fotovoltaice: La celule pe bază
de siliciu-reducerea consumul de siliciu și grosimea de 250p,m la 160p,m, în timp ce simultan
cu cresterea sperantei de viata a modulelor panourilor voltaice la 40 de ani.
Utilizarea unor noi tipuri de celule solare care contîn un compus de elemente, Gallium
arsenide(GaAs), care au capacitatea de a genera energie electrică la temperaturi ridicate cat și
la lumina scazuta. Acest lucru înseamnă că, panourile au o densitate de energie semnificativ
mai mare decat alte tehnologii, generand mai multi kilowati-ora de energie pe parcursul unui
an, în conditiile de viata reale. Celulele sunt aproximativ un micron grosime, în comparatie cu
un fir de par uman care este de aproximativ 40 microni grosime.
Ccelule de tip Thin Film: procesul de producţie al celulelor presupune depunerea unor straturi
sucesive de material semiconductor avînd grosimea de ordinul nanomicronilor ce reduce astfel
cantitatea de material necesăr la fabricare și implicit costul celulelor care este cu aproximativ
30% mai mic decit al celulelor cristalîne clașice. Celulele fotovoltaice de tip strat subtire au un
raspuns mai bun la spectrul lumînii acoperînd o banda de lungimii de unda de 2 pîna la 5 ori
mai mare decit spectrul acoperit de celulele cu siliciu cristalin și se comporta mai bine decit
panourile cu siliciu cristalîn în conditii de cer înnorat său iluminare indirectă.
Imbunătățrea performantei panourilor fotovoltaice se poate realiză și prin utilizarea
unor materiale superior calitative în procesul de fabricatie: panouri de sticlă rezistenta, rame de
duralumîniu, materiale ce vor mari durata de viata a panourilor fotovoltaice și ce vor putea fi
reciclate întegral la sfarșitul perioadei de utilizare a panourilor. Rezistenta crescuta la înterperii
și durabilitatea este data tot de materialele utilizate în procesul de productie. Etanseitatea
elementelor componente are o importanta foarte mare deoarece umiditatatea ce ar putea
patrunde ar afecta durata de viata a panoului solar prin coroziune și prin scurtcircuitarea
legaturilor dintre elementele prin care trece curent electric.
Capitolul VII
Studiu de caz – PARC FOTOVOLTAIC 1,5MW
Parcul fotovoltaic este complet automatizat şi supravegheat electronic de la distanţă

prin suport GSM-GPRS, nu are nici un angajat la faţa locului. Parcul este o construcţie
temporară, uşoară, demontabilă şi nu presupune nici un gram de beton.
Fig. 1. Suporţi de fixare al panourilor solare.
Fig. 1. Suporţi de fixare al panourilor solare.
Fig. 2. Modul de fixare in sol a suporţilor

panourilor solare.
Din întreaga suprafaţă de 31.000mp se scot din circuitul natural mai puţin de
150mp(POT=CUT=0,005 %) Terenul rămâne în continuare disponibil pentru fânete, păşune
său legumicultură. Procesul tehnologic este unul curat nu presupune substanţe chimice solide,
fluide său gazoase prin urmare nu necesită utilităţi de apă şi canalizare. Toate echipamentele
sunt „outdoor” prin urmare nu necesită încălzire şi deci nici surse de gaz metan său alt
combustibil fosil.
Conectarea la reţeaua SEN(sistemul energetic national) se va face conform studiului de
soluţie aprobat prin ATR de către Electrica Transilvania sud prin intermediul unui
transformator trifazat ridicător 230V/20kVca.
Montarea echipamentelor aferente branşamentului parte aparţinând distribuitorului
(Electrica Distribuţie Transilvania Sud) presupune montarea acestora în incinta parcului într-
un container. Toată proprietatea 3,1ha unde se construieşte parcul fotovoltaic propriu-zis se
îngrădeşte cu un gard metalic din plasă sudată, înalt de 2,0m.
Parcul necesită o linie de MT(medie tensiune) pentru evacuarea puterii de

1,5Mwca. Linia de MT se afla chiar pe terenul pe care se edifica construcţia.
Locul de branşament este stabilit de Distribuitorul FDEE Transilvania sud.
• Parcul fotovoltaic nu necesita nici un fel de alte utilitati.
• Parcul nu necesita nici un fel de construcţii suplimentare, toate echipamentele sunt
de tipul outdoor.
• Parcul fotovoltaic nu produce nici un fel de reziduuri.
Parcul fotovoltaic este complet automatizat, nu necesita personal locat in incinta parcului.
Clima si fenomenele naturale specifice
• Temperatura medie anuala este de 8.72°C

• Mica industrie: echivalent cu o centrala electrică de circa 220kW si o producţie
de circa 1,4-7GWh/an
• Parcul fotovoltaic consta din structuri metalice înfipte in pământ organizate pe
rânduri cu proiecţia la sol de 3,6m si distanta intre rânduri de 8,2m. Stâlpi de
susţinere sunt efectiv înfipţi in pământ la o adâncime calculate de 1,7m (nu
necesita nici un fel de fundaţie de beton. Panoul fotovoltaic in funcţie de marca
are intre 16-23kg. Singura problema este rezistenta la vânt. Înălţimea minima
fata de sol este de 1,0m si înălţimea maxima este de 2,75m. Cablurile dintre
panouri si invertoare sunt prinse tot de aceste structuri la înălţimea de 1,5m
deasupra solului.
• Tot pe aceste structuri se montează invertoarele modulare de 17-20kW funcţie
de marca comercială aprovizionată. Un invertor colecteaza energie electrica de
la circa 60- 64 de panouri fotovoltaice (funcţie de datele tehnice combinate ale
panourilor şi invertoarelor) si cântăreşte aproximativ 32-36kg,
• Toata structura este demontabila, re amenajabilă în cazul în care pe durata de
viaţă se înlocuiesc panourile fotovoltaice cu unele noi mai performante
(randament superior) care va REDUCE nevoia totală de suprafaţă.
Date si indici care caracterizează investiţia proiectata, cuprinşi in anexa la cererea pentru
autorizare:
• suprafeţele - construita desfasurata, construita la sol si utila - nu e cazul
• uprafaţa - imobilizata 10mp sub container, circa 130mp total stâlpi înfipţi in
pământ ~150mp
• inalţimile clădirilor si numărul de niveluri - nu e cazul.
• înălţimea maximă a şirurilor de panouri 2,75m
• volumul construcţiilor - nu e cazul
• volumul containerului - 20mc
• procentul de ocupare a terenului - P.O.T. şi coeficientul de utilizare a terenului
- C.U.T. sunt identice în cazul de faţă şi se pot calcula, în extremis, în 2 feluri:
• socotim terenul de sub panouri drept suprafaţă construită (nu e cazul)
• POT=CUT=36,6%
• socotim teren construit numai suprafaţă scoasă efectiv din circuitul natural şi în
acest caz
• POT=CUT=0,005%
Camp de panouri solare
Terenul propriu zis va rămâne în continuare să fie exploatat ca fînaţe său păşune său
pentru culturi mici.
Amplasărea panourilor pe teren

Se face pe 24 de rânduri, rândurile sunt de lungimi diferite datorită conformaţie şi
orientării terenului dar lungimea fiecărui rând este un multiplu de 15 său 16m, datorită
grupării panourilor la un invertor modular.
TIMPUL DE RECUPERARE A INVESTITIEI

5
Avantaje:
1. Preţul echipamentelor s-a înjumătăţit în ultimii 2 ani
Riscuri:
• În ultimii 2 ani legislaţia în domeniu s-a schimbat de 2 ori şi se va mai schimba odată
în acest an
• Legile sunt modificate prin acte inferioare (regulamente şi ordine) de către ANRE
• Piaţa reglementată a certificatelor verzii este într-o plajă foarte mare (minim 27 - maxim
55 euro)
• Rata inflaţiei ridicata si nepredictibilă
• Corupţia generalizata la toate nivelele (cea mai corupta tara din UE)
• Simulare pe un interval corespunzător minimului si maximului posibil a Certificatelor

Verzii
• Plecând de la datele comerciale uzuale in acest moment (octombrie 2012) facem o

simulare cu module solare tip ET295W, nu 300W vezi fig. . Datele economice de intrare
in simulare sunt:
• Cost echivalent echipamente ~ 1euro/w si 2% cost instalare, 3% cost O&M, o rata de

actualizare de 7%(vezi inflaţia ridicata peste 5%), preţ de achiziţie de circa
27euro/MWh la Electrica Furnizare, marja valorica a CV intre minim 27 euro si maxim
55 euro (PLUS INCERTITUDINEA LEGISLATIVA) in urma simulării cu aplicaţia
specializata KOGAION V1.12 dezvoltata in mediul Matlab rezulta:
• TIMP de RECUPERARE ACTUALIZAT intre 6,88 ani si 21ani.
• TIMP de RECUPERARE (neactualizat) intre 4.69 ani si 9,52 ani RATA INTERNA de
RETUR (RIR) intre 8,42 % si 20,85 %.
CONCLUZIE
Prin asumarea unui anumit risc, investiţia poate fi rentabila in sensul ca RIR să fie de cel puţin
14%. Fapt riscant dar posibil dacă rata inflaţiei ar putea fi, intr-o medie multianuala (primii 10
ani), sub 4%, având in vedere ca in simulare s-a avut in vedere o rata de 5% (corespunzătoare
trimestrului III 2012).
O alta soluţie ar fi renunţarea (momentan) la refacerea împrejmuirii său si construcţia parcului

fotovoltaic in mai multe etape pentru diminuarea costurilor si reducerea riscurilor, îndeosebi
riscul 5. Dezvoltarea investiţiei in etape este posibila întrucât prin studiul de soluţie pentru
branşament, indicat de distribuitorul Electrica Transilvania Sud, s-au prevăzut 3
transformatoare ridicătoare, fiecare având o putere de circa 1/3 din puterea totala (~500kVA).
Decizia de a investi si modul de a o face integral său pe etape, ţinând cont, de RISC-urile
identificate aparţine exclusiv investitorului. Investiţia poate fi încă rentabila dacă nu se
depăseste luna martie 2013.
BIBLIOGRAFIE
1. C. De Săbata, M. Borneas, B. Rothensteîn, A. Munteanu, -Bazele fiziceale conversiei

energiei solare, Ed. Facla, 1982.
2. I. Luminosu, Fenomene termice și aplicatii ale converșiei termosolare, Ed. Politehnica,
2007.
3. M. Paulescu, Z. Schlett, Aspecte practice în conversia fotovoltaică a energiei solare ,
2002.
4. M. Paulescu, A. Neculae, E. Tulcan-Paulescu,-Măsurarea şi estimarea radiaţiei solare,
Ed. Univerșităţii de Vest,Timişoara, 2008.
5. Axaopoulos PJ , Solar thermal converșion. Active solar systems, Șimmetria
Publications, Greece, 2010.
6. I. Lumînosu, Nicolîna Pop, V. Chiritoiu, M. Costache , Fizica-Teorie, Probleme, Teste,
Editura Politehnica
7. Energia solară ,http://descopera.ablog.ro/2010-11-29/energia-
solară.html#axzz1cc8C64WF
8. Panouri solare,http://www.e-referate.ro/referate/Energia_solară2005-03-18.html
9. Energia solar ape glob,Aurel, http://referat.clopotel.ro/Energia_solară-10821.html,

Panouri Fotovoltaice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Panouri Fotovoltaice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „POLITEHNICA” din București

Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

I.I Soarele - energie inepuizabilă la scară globală .................................................................. 3

II.1 Ce sunt și cum funcționează sistemele solare? ................................................................ 5

CAPITOLUL III ......................................................................................................................... 9

III.1 Celula solară ................................................................................................................... 9

CAPITOLUL IV. ..................................................................................................................... 12

IV.1 Fabricarea panoului solar ............................................................................................. 12

V.1 Aplicații ale panourilor solare fotovoltaice ................................................................... 14

Îmbunatățiri propuse în proiectarea ecologică a panourilor fotovoltaice. ............................ 19

Capitolul VII ............................................................................................................................ 19

Studiu de caz – PARC FOTOVOLTAIC 1,5MW................................................................ 19

I.I Soarele - energie inepuizabilă la scara globală

Soarele încălzește atmosfera pământului, vaporizează apa din oceane, directionează

Energia Solară alături de Energia Gravitațională sunt principalele surse de energie

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie reprezintă un

• creşterea independenţei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor

• motive de ordin economic şi de coeziune socială

Energia solară reprezintă energia electromagnetică transmisă de soare generată prin

Raza luminoasă parcurge o linie dreaptă de la Soare spre Pământ. La intrarea în

I.3 Raspândirea pe glob

II.1 Ce sunt și cum functionează sistemele solare?

Acestea se utilizează în special la aplicatiile unde este necesără o temperatura mai

Suprafața tevii și a aripioarelor metalice este acoperita cu un strat selectiv care

II.2 Panouri fotovoltaice (PV)

Panourile fotovoltaice realizează conversia directă a luminii în energie electrică la nivel

II.3 Sistemele fotovoltaice.

Realizează conversia directă a energiei radiației solare în energie electrică, fără o

Panourile solare se utilizează separat său legate în baterii pentru alimentarea

• protecţie transparentă împotriva radiaţiilor şi întemperiilor legături electrice robuste

• protecţia celulelor solare rigide de acţiuni mecanice

• protecţia celulelor solare şi a legăturilor electrice de umiditate

• asigurăre unei răciri corespunzătoare a celulelor solare

• protecţia împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de electricitate

• posibilitatea manipulării şi montării uşoare.

II.4 Construcţia unui panou solar obişnuit (elemente

• Priză de conectare prevăzută cu diodă de protecţie respectiv diodă de scurtcircuitare şi

• O ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare şi

Caracteristicile unui panou solar sunt:

•Tensiunea de mers în gol UOC

•Curent de scurtcircuit ISC

•Tensiunea în punctul optim de funcţionare UMPP

•Curentul în punctual de putere maximă IMPP

•Putere maximă PMPP

•Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei

•Randamentul celulei solare η.

Încapsulare durabilă a elementelor componente are o importanţă foarte mare deoarece

III.1 Celula solară

Celulele, numite și celule fotovoltaice, au de obicei o suprafață foarte mică și curentul

Aceasta jonctiune se creează prin impuriflcarea controlata. Pentru a realiza profilul

Grosimea stratului înfluentează culoarea celulei (culoarea de înterferenta). Grosimea

III.2 Celulele solare pot fi clașificate după mai multe criterii.

După structura de bază deosebim materiale cristalîne(monocristalîne fabricate din

III.4 Celule pe bază de siliciu

III.5 Moduri de constructie

Pe lângă materia prima o importanta mare prezintă tehnologia utilizata. Se deosebesc

Randamentul termodinamic maxim teoretic pentru producerea de energie din lumina

III.6 Principiu de funcţionare

IV.1 Fabricarea panoului solar

Fabricarea începe întotdeauna de pe partea activa expusă la soare. La început se

IV.2 Caracteristici technice ale panoului solar

Caracteristicile unui panou solar sunt:

IV.3 Tipuri de panouri