Eoliene

RAPORT LA
STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

PENTRU
PARC EOLIAN, INSTALARE TURNURI
MONITORIZARE SI CONTROL, RACORDARE
LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL ,
REABILITARE CALE DE ACCES SI
CONSTRUIRE STATIE TRANSFORMARE
20 KV 110 KV
JUDETUL TULCEA, COMUNA CASIMCEA
Beneficiar:
S.C. BLUE ENERGY S.R.L. si S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L.
Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN
2009
PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

RAPORT LA
STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

PENTRU

PARC EOLIAN, INSTALARE TURNURI
MONITORIZARE SI CONTROL, RACORDARE LA
SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL ,
REABILITARE CALE DE ACCES SI
CONSTRUIRE STATIE TRANSFORMARE
20 KV 110 KV
JUDETUL TULCEA, COMUNA CASIMCEA

Beneficiar:
S.C. BLUE ENERGY S.R.L. si S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L.

Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2009

PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
Raport la Studiul de Impact asupra Mediului
Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national,
Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV 110 kV
Judetul Tulcea, Comuna Casimcea
CABINET EXPERT MEDIU PETRESCU TRAIAN
Constanta, Stefan cel Mare, Nr. 126, Bl. F1B, Ap.1
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: traian_orimex@yahoo.com; petrescutraian@expert-mediu.ro; www.expert-mediu.ro
1

CUPRINS

SCOPUL LUCRARII ............................................................................................. 7
1. INFORMATII GENERALE.............................................................................. 8
1.1. TITULARUL PROIECTULUI....................................................................... 8
1.2. AUTORUL LUCRARII ................................................................................. 8
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................... 14
1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ..................................................... 14
1.4.1. Accesul public pe amplasament .............................................................. 17
1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului .................................................... 17
1.4.3. Vecinatati. Zone locuite........................................................................... 17
1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona ................................................... 18
1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ......................................... 21
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................. 23
1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive................................. 23
1.5.2. Durata etapei de functionare.................................................................... 44
1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati .......... 44
1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in
scopul producerii energiei ................................................................................. 44
1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice.......... 48
1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic ....................................................... 48
1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate
in vederea implementarii proiectului................................................................. 59
1.5.8. Durata etapei de functionare.................................................................... 65
1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul,
generati de activitatea propusa .......................................................................... 65
1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si
indicarea alegerii uneia dintre ele...................................................................... 80
1.5.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect ....................................................................................... 83
1.5.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta,
valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate,
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
2
zone de protectie sanitara .................................................................................. 84
1.5.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind
planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului......... 85
1.5.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la
infrastructura existenta ...................................................................................... 85
2. PROCESE TEHNOLOGICE .......................................................................... 86
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE.......................................... 86
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE............................................................ 91
2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate ....... 91
2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)............................ 92
2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta......................................................... 92
2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie........................................... 92
3. DESEURI ........................................................................................................... 93
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,
ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A
ACESTORA........................................................................................................... 95
4.1. APA............................................................................................................... 95
4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului .................................. 95
4.1.2. Alimentarea cu apa.................................................................................. 97
4.1.3. Managementul apelor uzate..................................................................... 98
4.1.4. Prognoza impactului ................................................................................ 99
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului......................................................... 101
4.1.6. Harti si desene la capitolul APA........................................................ 102
4.2. AERUL ....................................................................................................... 103
4.2.1. Date generale ......................................................................................... 103
4.2.2. Surse si poluanti generati....................................................................... 107
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ................................................................. 110
4.2.5. Harti si desene la capitolul AER........................................................ 113
4.3. SOLUL........................................................................................................ 113
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ...................................................... 113
4.3.2. Conditii chimice din sol......................................................................... 116
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
3
4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante................................. 117
4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................... 119
4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ............................ 119
4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale
activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,
microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti 120
4.3.7. Prognoza impactului .............................................................................. 122
4.3.9. Harti si desene la capitolul SOL ........................................................ 127
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI...................................................................... 128
4.4.1. Caracterizare generala ........................................................................... 128
4.4.2. Impactul prognozat ................................................................................ 140
4.4.3. Masuri de diminure a impactului........................................................... 140
4.4.4. Harti si desene la capitolul SUBSOL ................................................ 141
4.5. BIODIVERSITATE.................................................................................... 142
4.5.1. Caracterizare generala ........................................................................... 142
4.5.4. Harti si desene la capitolul BIODIVERSITATE............................... 180
4.6. PEISAJUL................................................................................................... 180
4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,
diversitatea acestuia......................................................................................... 180
4.6.4. Harti si desene la capitolul PEISAJ ................................................... 195
4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .......................................................... 196
4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor
demografice ..................................................................................................... 196
4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL.. 200
4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale. 200
4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4
cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice.................................. 200
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR................................................................. 202
5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL
ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR
ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE AMELIORARE
A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA
MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FACUTA.................. 202
5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII,
VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE PENTRU
FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE
COMPONENTA DE MEDIU........................................................................... 202
6. MONITORIZARE.......................................................................................... 203
7. SITUATII DE RISC........................................................................................ 207
7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA,
ALUNECARI DE TEREN, ETC.) .................................................................... 207
7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) .............................. 207
7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE
INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,
INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE
GRANITELE TARII ......................................................................................... 208
7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC................................................ 208
7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR.................................... 208
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR............................................................ 209
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC.................................................. 209
9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII................................................................... 209
9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI
DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI
EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI ....................................................... 210
9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................. 210
9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE
IMPACTUL....................................................................................................... 213
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
5
9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE
MEDIU............................................................................................................... 213
9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE
VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE
AFECTATE DE IMPACT................................................................................. 217
9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................. 217
10. BIBLIOGRAFIE........................................................................................... 221

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
6

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE
BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE
BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA
LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU
CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA
ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
7
SCOPUL LUCRARII
Scopul prezentei lucrari este de evaluare a impactului asupra mediului
generat de o noua investitie, respectiv Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si
control, racordare la sistemul energetic national si Reabilitare cale de acces si
construire statie transformare 20 kV 110 kV, in Judetul Tulcea, Extravilan
Comuna Casimcea.
Fundamentarea intregii investitii se bazeaza pe:
- Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007;
- H.G. 443/2003 promovarea productiei din surse regenerabile de energie
(*actualizata*);
- H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din
surse regenerabile de energie (*actualizata*);
- Ordin nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a pietei de certificate verzi;
- Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei
de certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislatia in baza caruia a
fost realizata este urmatoarea:
- Ordinului 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (*actualizat*);
- Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului;
- Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 aprobata de Legea 265/2006 pentru
protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;
- HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau
private supuse acestei proceduri, publicat in M. Of. nr. 802 din 25.09.2006;
- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementarii privind
evaluarea poluarii mediului;
- Toata legislatia de mediu in vigoare care va fi mentionata in capitolul 10 al
lucrarii.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
8

1. INFORMATII GENERALE

1.1. TITULARUL PROIECTULUI
Titularul proiectului: S.C. BLUE ENERGY S.R.L. si S.C. BLUE LINE
IMPEX S.R.L.
Forma de proprietate: societati cu raspundere limitata
Reprezentate de: Nath Dacian

1.2. AUTORUL LUCRARII
Elaborator: Cabinet Expert Mediu Petrescu Traian Expert Evaluator
Principal

Colaboratori: Selea Adriana Expert Evaluator Principal
S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. Evaluator Principal
S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.
Evaluator Principal
Radu Stefan Robert Ecolog
Pahon Anca Mariana Biolog
Vasile Andreea Biolog
Postolache Georgeta Inginer energii regenerabile
Petrescu Razvan Tehnician-ecolog
Blinda Antonia Irina Tehnician-ecolog
S.C. ECOMED CONSULTING NEW SRL

Adresa: Constanta, Str. Decebal, nr. 75
Persoana de contact: Petrescu Traian
Telefon: 0721/283395
Fax: 0241/514.178
E-mail: traian_orimex@yahoo.com
petrescutraian@expert-mediu.ro
Web: www.expert-mediu.ro

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
9
Atestare: - Petrescu Traian Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor
de evaluare a impactului asupra mediului, Expert Evaluator Principal,
R-EIM-07-110/04.07.2007
- Selea Adriana Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de
evaluare a impactului asupra mediului, Expert Evaluator Principal,
R-EIM-02-78/22.10.2008
- S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. Certificat de Atestare, pentru
elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului,
Evaluator Principal, EIM05408/04.07.2007
- S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.
Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a
impactului asupra mediului, Evaluator Principal, EIM08
407/04.07.2007

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
10

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
11

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
12

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
13

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
14

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI
Denumirea proiectului este Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si
control, racordare la sistemul energetic national si Reabilitare cale de acces
si construire statie transformare 20 kV 110 kV, si este localizat in Judetul
Tulcea, Extravilan Comuna Casimcea, Sat Corugea.

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI
Perimetrul studiat se afla situat pe teritoriul extravilan al comunei Casimcea,
judetul Tulcea, sat Corugea, pe un teren cu o suprafata de 77,56 ha, cu o suprafata
afectata pe perioada existentei parcului eolian de 47.894,38 mp, si o suprafata
construita de 1.034,80 mp.
Zona studiata este situata in extravilanul cumunei Casimcea, intre localitatile
Corugea, Haidar si Cismeaua Noua. Este o zona de terenuri arabile, folosite de
localitatile invecinate pentru agricultura.
Amplasamentul este alcatuit din mai multe parcele, cu dimensiuni foarte
variate. Pe o parcela se propun una sau mai multe centrale. Fiecare parcela este
alipita de un drum de exploatare cu cadastru, drum pe care se propune traseul liniei
de descarcare a curentului electric
Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse
regenerabile, alcatuit din 36 centrale eoliene tip Gamesa G90-2.0 MW cu o putere
totala de 72 MW, cu instalatiile auxiliare aferente, drumuri de acces la centrale si
reabilitarea cailor de acces existente, racord electric si statie de transformare.
Amplasarea centralelor eoliene se face conform figurilor urmatoare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
15

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
16
Din punct de vedere al regimului economic
Conform Certificatelor de Urbanism emise de Primaria comunei Casimcea,
judetul Tulcea:
- folosirea actuala a terenului este de teren arabil conform incadrarii
cadastrale;
- destinatia terenului, stabilita prin Planul Urbanistic general aprobat este de
teren arabil.

Din punct de vedere al regimului juridic
Amplasamentul este situat in extravilanul comunei Casimcea, conform
Planului Urbanistic General aprobat. Tipul de proprietate: teren proprietate privata,
conform actelor de proprietate, pentru care s-au eliberat Certificate de Urbanism, in
suprafata totala de 77,56 ha.
Zona studiata este identificata prin: T45; A 435, T 56; A 534, T57; A 546,
T56; A531, T80; A718, A720, T46; A448, 449, T45; A432, A441, A437, A439,
T54; A516, T55; A522, T44, A425, T58, A555; T147, A832, T148, A836; T47,
A453; T52, A497; T147, A828, De 792.
Tabel cu terenuri Parc Eolian Corugea
Nr.
Crt.
Nr. turbina Nr. tarla Nr. parcela
Suprafata
teren (ha)
Nr.
cadastral
1 1, 2 T147 A832 10.00 1153
2 3, 4, 5 T147 A832/8 10.00 932
3 6, 8 T44 A425 2.82
1169
1163
4 7, 9 T44 A427 1.20 1185
5 10, 11 T42 A720/1 8.00 1125
6 12 T80 A720 1.75 1150
7 13 T80 A718 3.00 1318
8 14 T45 A437 3.00 1122
9 15, 16, 17 T45 A432 2.00 1102
10 18 T58 A555 1.25 1108
11 19, 23 T57 A546 1.77
1129
1311
12 20 T57 A546 3.00 1097
13 21 T46 A449 2.50 1128
14 22 T45 A441 3.00 1130
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
17
15 24 T52 A497 3.00 489
16 25, 26, 27, 28 T55 A522 2.90 475
17 29, 30, 31 T47 A453 2.00 398
18 32, 33, 34, 35 T47 A453 4.00 477
19 36 T54 A516 2.330 1105
20 STATIE T147 A828/1 9.97 1214
TOTAL TEREN 77.56

1.4.1. Accesul public pe amplasament
Accesul la obiectiv se va realiza din drumul judetean DJ 222 E - Rahmanu-
Corugea, la vestul amplasamentului existent.

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului
Amplasamentul are acces la DJ 222 E, Rahmanu - Corugea spre partea de vest si
este strabatut de mai multe drumuri de exploatare, care leaga solele de arabil, dar si
deservesc canalul de irigatii, statiile de pompare.
Traseul de acces se realizeaza pe drumuri de exploatare de pamant, mai mult sau
mai putin conturate: De442, De444, D451, De496, De520, De523, De533, De536,De
532, De542, De719, De834.
In interiorul incintei s-a propus un drum ce va servi ca drum de serviciu si
intretinere pentru centralele eoliene. El va fi realizat cu o latime de 5 m pentru a
permite accesul vehiculeler agabaritice, ce vor transporta echipamentul la locul de
asamblare.
Drumul de acces din incinta interioara va fi nivelat si balastat pentru a face
posibil accesul la obiectiv in orice anotimp. Drumurile interne ce vor fi construite vor
avea lungimea de 8.848 m iar drumurile de exploatare ce vor fi modernizate vor avea
lungimea de 21.658 m.

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite
Zona studiata este situata in extravilanul cumunei Casimcea, intre localitatile
Corugea, Haidar si Cismeaua Noua. Este o zona de terenuri arabile, folosite de
localitatile invecinate pentru agricultura.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
18
Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna Casimcea este compusa din sase
localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea, Haidar,
Rahman, Cismeaua Noua.
Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22
minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km
de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog.
Teritoriul administrativ se compune din urmatoarele localitati:
- Casimcea-resedinta de comuna
- Rahmanu-situat la 15 km fata de Casimcea
- Corugea-situat la 4 km fata de Casimcea
- Razboieni-situat la 7 km fata de Casimcea
- Cismeaua Noua-situat la 14 km fata de Casimcea
- Haidar-situat la 11 km fata de Casimcea
Zona studiata se invecineaza:
- la nord: sat Cismeaua Noua
- la est: padure din extravilan Corugea
- la sud: intravilan Corugea, extravilan Corugea
- la vest: DJ222 E, STATIE 110 KV.
De la zona studiata la aceste localitati sunt urmartarele distante:
- fata de Cismeaua Noua aprox. 600 m
- fata de Corugea aprox. 1,8 km
- fata de Haidar aprox. 2 km
Distantele au fost considerate de la parcelele cele mai apropiate fata de
localitatile invecinate.

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de
amplasament)
Retele electrice
Din punct de vedere al administrarii retelelor electrice, zona in care va fi
amplasat parcul eolian apartine de ENEL ELECTRICA Dobrogea care este
structurata pe patru sucursale de retele: Constanta, Tulcea, Calarasi, Slobozia.
Interfata intre reteaua electrica de 110 kV a Enel Dobrogea cu reteaua
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
19
nationala electrica de transport se realizeaza prin statiile:
- Tulcea 400/110kV 2x2250MVA
- Constanta 400/110kV 2x2250MVA
- Medgidia Sud 400/110kV 2x2250MVA
- Gura Ialomitei 400/110kV 2x2250MVA
- Pelicanu 400/110 kV 2x2250MVA (1x250MVA pentru zona + 1x250MVA
pentru combinat)
- Mostistea 220/110kV 1x200MVA
Liniile de legatura intre reteaua de 110 kV ENEL Dobrogea si sistemul
energetic de distributie sunt:
LEA 110 kV Urziceni Valea Calugareasca, fiind legatura cu FDFEE
Muntenia de Nord si care in regim normal este deconectata;
LEA 110 Oltenita Nord Hotarele, fiind legatura cu FDFEE Muntenia Sud
si care in regim normal este deconectata.
Reteaua de 110 kV apartinand ENEL Dobrogea are o structura complex
buclata, functionarea in regim normal fiind in anumite zone radiala.
Trebuie mentionat ca in statia de 400/110kV Gura Ialomitei functionarea la
110 kV este cu cupla deschisa, o sectie de bare cu cele doua transformatoare
400/110 fiind integrata in reteaua de 110 kV a ENEL Electrica Dobrogea, iar
cealalta sectie de bare fiind integrata in reteaua de 110kV a FDFEE Muntenia
Nord.
Parcul eolian analizat este amplasat in zona sucursalei Tulcea denumita in
continuare zona Dobrogea, in zona de retea aferenta UTR Tulcea.
Zona Dobrogea are de asemenea, doua linii de legatura la 400 kV cu
sistemul energetic al Bulgariei (LEA 750 V Isaccea Varna, functionand la 400
kV si Isaccea Dobruja).
Reteaua de 400 kV din aceasta zona a fost construita (istoric) pentru:
- alimentarea zonei (incepand cu statia 400/220/110 kV Gura Ialomitei);
- interconectarea cu fosta URSS si Bulgaria;
- racordarea la SEN a CNE Cernavoda in conditii de siguranta
corespunzatoare.
Reteaua de 400 kV de pe teritoriul Dobrogei este curprinsa intr-o bucla de
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
20
400 kV (Smardan) Isaccea Tulcea Constanta Nord CNE Cernavoda Gura
Ialomitei (Lacu Sarat) (Smardan), care confera un mare grad de siguranta in
alimentarea consumatorilor din zona prin statiile de injectie in reteaua de 110 kV
din Gura ialomitei (2x250 MWA), Constanta Nord (2x250 MWA), Medgidia Sud
(2x250 MWA) si Tulcea Vest (2x250 MWA)
Pe partea de vest, exista o retea electrica functionala de 20kV, paralela cu
canalul de irigatii. La limita vestica a zonei o statie de transformare de 110 kV si
doua linii de 20 kV si una de 110 kV pozitionate la est de DJ 222E (situate paralel
cu drumul judetean, pe partea de est a drumului, la aproximativ 25 m de limita
carosabilului), vor permite o buna legatura la reteaua de descarcare in reteaua
nationala. Reteaua electrica de medie tensiune are o lungime de 20.050 m iar
reteaua electrica de 110 kV se intinde pe o lungime de 850 m.

Doua linii electrice, care traversau de la nord la sud amplasamentul,
pozitionate la est de canalul de irigatii, sunt distruse aproape in totalitate.
Surse de putere
In zona Dobrogea sunt urmatoarele centrale:
- CNE Cernavoda cu 2x700MW, debitand direct la 400kV;
- CET Palas cu 2x50MW, debitand la 110 pe barele statiei 110 kV Constanta
Nord;
- CET Navodari cu 2x50 MW, debitand tot in zona Constanta.
Regimul de functionare a CET Palas este dependent de cerintele de caldura
din zona. De regula, functioneaza un grup. In anumite perioade de iarna
functioneaza ambele grupuri. In prezent, CET Navodari nu functioneaza. Regimul
de functionare al acesteia este incert. Pana acum a produs in anumite perioade pana
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
21
la 35 MW.
Consumul total al ENEL ELECTRICA Dobrogea este de 561,1 MW
conform citirilor din ziua caracteristica de iarna 2007, defalcarea pe zone de
consum fiind prezentata in continuare.
Zona de consum
Putere consumata
(MW)
Zona de consum
Putere consumata
(MW)
Constanta - Navodari 201.9 Mircea Voda 9.0
Nazarcea 3.1 Faclia 0
Constanta 47 Topalu 0
Lumina 0.2 Harsova 2.8
Sitorman 2.0 Mangalia 32
Ovidiu 5.6 Neptun 23.6
Navodari 55.0 Eforie Nord 8.1
Sacele 0 Costimesti 0
Mihai-Viteazu 0 Tulcea 70.2
Fantanele 0 Ostrov 1
CET Palas 57.1 Traian 1.7
Palas Sud 7.9 Macin 5.5
Tataru 0.6 Isaccea 2.2
CNE 8.0 Tulcea 50.4
Basarabi 15.4 Babadag 2.4
Medgidia 55.5 Zebil 2.1
Medgidia Nord 6.9 Topolog 1
Medgidia Sud 31.8 Baia 3.9
Medgidia 1 5.0

Alimentare cu apa
Nu exista retea alimentare cu apa pe amplasament sau in apropierea acestuia.

Retea de canalizare
Nu exista retea de canalizare (nici nu este necesar in cazul unor astfel de
activitati).

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi
In conformitate cu Certificatele de Urbanism emise, folosinta actuala si
destinatia propusa a amplasamentului este de teren arabil.
Zona de amplasament este formata din mai multe parcele, conform
incadrarii cadastrale, cu functiunea de teren arabil. Printre parcelelede teren arabil
exista cateva parcele ocupate de pasuni, la estul zonei exista o padure, la nord si la
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
22
sud vest exista pasuni cu suprafate importante.
Canalele de irigatii existente sunt partial colmatate, statiile de pompare sunt
dezafectate. Este posibil, ca in viitorul apropiat sistemul de irigatii sa fie
modernizat, fiind vital pentru agricultura din podisul Casimcea. Lucrarile de
modernizare, atat pentru canalele majore cat si pentru antenele de irigatii, se vor
face, pe de o parte prin respectarea investitiilor deja executate, pe de alta parte prin
acordul proprietarilor pentru lucrarile viitoare de intretinere a sistemului, pe
terenurile acestora.
Conform avizului de specialitate ANIF, autorizarea construirii centralelor se
va face cu repectarea conditiilor de departare fata de antenele si canalele de irigatii.
Se vor respecta detaliile de intersectie, ale retelelor de descarcare cu antenele si
canalele de irigatii, avizate de ANIF.
In extremitatea vestica exista o statie de transformare de 110 kV.
Terenul este situat fata de Marea Neagra la o inaltimea maxima de 315 m.
Zona studiata, face parte dintr-un areal mai mare de teren agricol de podis,
ajutat de un sistem de irigatii care in prezent este in mare parte colmatat. Folosirea
in continuare a terenului pentru culturi agricole este conditionata de cooperarea
pentru folosirea sistemului de irigatii, indiferent de proprietarii terenurilor.
In zona nu sunt amenajate spatii verzi.
In afara limitei studiate, in imediata vecinatate nu exista constructii, in afara
statiei de transformare.
Pe amplasament exista ruine ale unor constructii edilitare, statii de pompare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
23
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI
1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive
Se va realiza un parc compus din 36 turbine Gamesa G90 2 MW ce produc
energie neconventionala cu o putere totala de 72 MW cu instalatiile auxiliare
aferente.
Turbinele vor fi pozitionate in conformitate cu coordonatele in Proiectie
Stereografica 1970 prezentate in tabelul urmator.
Turbine Coordonate stereo 70 Turbine Coordonate stereo 70
Nume
Turbina
X Y
Nume
Turbina
X Y
CO_01 763214 369030 CO_19 766289 369908
CO_02 763610 369099 CO_20 765440 371286
CO_03 763212 368050 CO_21 763898 369890
CO_04 763628 368144 CO_22 764332 369967
CO_05 764060 368226 CO_23 765936 370281
CO_06 763762 367671 CO_24 764294 371448
CO_07 764363 367856 CO_25 765193 370916
CO_08 764154 367388 CO_26 764801 370843
CO_09 764752 367575 CO_27 764412 370771
CO_10 765349 367895 CO_28 764025 370700
CO_11 765634 368224 CO_29 763564 370576
CO_12 765145 368413 CO_30 763173 370503
CO_13 765790 368757 CO_31 762786 370429
CO_14 764934 368874 CO_32 762692 371137
CO_15 763953 369270 CO_33 763080 371207
CO_16 764318 369341 CO_34 763474 371282
CO_17 764672 369411 CO_35 763870 371365
CO_18 766876 369909 CO_36 765864 371090

Cele 36 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de
conexiuni si in continuare prin LES 110kV la statia de transformare existenta
Cismeaua Noua (110 kV/20kV) apartinand SC ENEL DISTRIBUTIE SA in baza
unui studiu de solutie existent.
Linia electrica de transport energie electrica din parc la statia de conexiuni
va fi montata subteran, stabilindu-se trasee optime de racordare, corelat cu
configuratia retelei de drumuri de exploatare amenajate pentru realizarea si
intretinerea parcului.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
24
Fiecare turbina eoliana este compusa dintr-un pilon tubular cu un diametru
la baza de 4,65 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza si sistemul de
comanda si rotorul cu cele 3 pale.
Fiecare turbina se monteaza pe o fundatie de beton armat formata dintr-o
talpa patrata de 16,5 m x 16,5 m x 1,80 m, avand o suprafata de 272,25 mp. Talpa
se va turna pe un strat de egalizare de beton de 15 cm.
Peste fundatie se va executa un inel cilindric, cu diametrul de 4,65m si
inaltimea de 0,80m. Cilindrul iese din pamant inca 35 cm, pe el urmand a fi fixat
primul tronson al centralei eoliene. De jur imprejurul turbinei se va realiza un
trotuar pentru a proteja fundatia turbinei eoliene. La suprafata se amenajeaza o
platforma de 7,42 m x 7,42 m, cu suprafata de 55,00 mp, suprafata ce va fi scoasa
din circuitul agricol pentru fiecare eoliana. Inelul bazal al centralei eoliene si
trotuarul de garda al acesteia, vor fi pozate in interiorul platformei de 55 mp.

Sapatura se va executa mecanizat, iar ultimii 10 cm se vor sapa manual si se
vor compacta cu maiul mecanic.
Adancimea de fundare va fi de 3 m fata de suprafata terenului urmand ca
fundatiile sa fie asezate pe o perna de loess compactat in grosime de minimum 2
m. Aceasta perna va fi cauzata cu cel putin 2 m fata de perimetrul radierului de
fundatie din beton al amenajarii eoliene.
In zona turnurilor vor fi luate stricte masuri de prevenire a infiltratiilor de
apa in terenul de fundatie.
Se va turna betonul de egalizare. Dupa montarea armaturii si a confectiei
metalice se va turna betonul fundatiei propriu-zise.
Inainte de turnarea betonului se va realiza impamantarea instalatiei.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
25

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de
1,2 m si latimea de 0,8 m. Dupa pozarea cablurilor pe pat de nisip se umplu
santurile cu pamant compactat si se reface forma initiala a terenului.
Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata se va utiliza de catre
Primaria Comunei Casimcea pentru diferite lucrari de constructii si impietruirea
drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate
de catre autoritatile competente.
Procesul tehnologic utilizat impune tolerante stricte ceea ce asigura un grad
ridicat de exactitate.
In functie de zona, trebuie luat in considerare tipul de sol, in asa fel incat
suprafata fundatiei trebuie adaptata corespunzator. Fundatiile sunt realizate avand
la baza aceste notiuni elementare si, de regula, sunt instalate la adancimi reduse.
Pentru faza de instalare si pentru fazele de control si intretinere sunt
necesare platforme tehnologice si drumuri de acces.
Sunt prevazute masurile necesare ca pe timpul executarii lucrarilor de
constructii - montaj sa fie afectate suprafete minime de teren.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
26
Factorii de mediu pot fi afectati numai pe perioada lucrarilor de ridicare a
turbinei si a cailor rutiere de acces si sunt de natura temporara. Toate modificarile
aduse solului sunt reversibile. La incetarea activitatii toate echipamentele vor fi
demontate si evacuate iar terenul va fi readus la starea initiala.
La inlocuirea turbinelor se vor folosi fundatiile existente pentru turbinele
viitoare. La dezafectare materialul din care sunt construite turbinele va fi
valorificat ca material refolosibil.

Lucrari electromecanice
Se va analiza situatia parcului eolian care ar putea fi compus din mai multe
turbine eoliene independente Gamesa G90 2.0 MW, dispuse si conectate
corespunzator amplasarii acestuia. Fiecare generator este independent din punct de
vedere geografic, structural si electric. Totodata este independent in ceea ce
priveste functiile de control si de protectie.
Fiecare turbina functioneaza independent una de alta, functie de domeniul de
viteza in care a fost construita, ea fiind actionata independent de vant, functie de
cerintele impuse de beneficiar.

Turbinele eoliene sunt conectate intre ele sub forma de sub-grupuri care, la
randul lor sunt conectate la cabina de tablouri de MT (Medie Tensiune). In acelasi
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
27
tablou este situat si sistemul de monitorizare, control, de masurare si de
supraveghere (MCM) al parcului eolian, care permite evaluarea de la distanta
functionarea si performanta globala in scopul gestionarii acestora.
Pentru introducerea in retea, energie produsa de masini, turbine eoliene vor
fi conectate prin intermediul cablurilor subterane de medie tensiune (30 kV), care
includ mai multe linii, cu scopul de a reduce la minimum pierderile cauzate de
scaderea tensiunii.
Traseul cablurilor pentru conexiunile din interiorul parcului este planificat,
acolo unde este posibil, de-a lungul drumurilor si cailor existente.

Cabluri MT
Pentru conectarea generatoarelor in interiorul parcurilor vor fi folosite
cabluri unificate Enel utilizate predominant pentru linii electrice subterane de tip
tripolare, cu conductori din aluminiu, cu izolatie extrudata (HEPR sau XLPE), cu
ecran de cupru (DK 5310). Sectiunea maxima a cablului, utilizata, cu
caracteristicile electrice sunt raportate in tabelulul urmator.
Cabluri subterane
Materiale
Sectiune
(mm
2
)
Curent nominal
(A)
Rezistivitate la 20C
(/km)
Reactanta
(/km)
Aluminiu 185 324 0.164 0.115

Dimensionarea cablurilor se va face conform reglementarilor din Normativul
pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice. Traseele de cabluri au
fost alese astfel incat sa fie realizate legaturile cele mai scurte, cu evitarea zonelor
in care integritatea cablurilor ar putea fi periclitata prin deteriorari mecanice, agenti
corozivi, vibratii, supraincalzire sau prin arcuri electrice provocate de alte cabluri
si pentru interventii in caz de incendiu.
La pozarea cablurilor se va prevedea o rezerva de cablu pentru compensarea
deformarilor si pentru a permite inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor in
urmatoarele cazuri:
- la toate mansoanele cablurilor, indiferent de locul de pozare, tensiunea
nominala sau tipul cablului
- la capetele traseului cablurilor cu tensiunea nominala de 6 kV si mai mare
indiferent de tipul cablului.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
28
Liniile de caburi vor fi protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de
scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee, conform
normativelor I 7 si PE 501.
Legarea la pamant a invelisurilor metalice ale cablurilor (cu asigurarea
continuitatii pe traseu) se face conform STAS 12604.
Adancimea de pozare H a cablurilor in santuri va fi dupa cum urmeaza:
- in cazul cablurilor cu tensiunea nominala pana la 20 kV inclusiv....0,7-0,8m
- in cazul cablurilor cu tensiunea nominala peste 20 kV.......1,0-1,2m
Adancimea de pozare va putea fi redusa la 0,5 m in incinta statiilor de
conexiuni si de transformatoare, pe portiuni scurte (sub 5 m lungime), iar intrarea
cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de
protectie.
Adancimea de pozare a cablurilor pe trasee paralele sau in zona de
intersectie cu linii electrice aeriene 110 kV...750kV se poate mari (pana la 1,5 m)
daca va rezulta necesar pentru reducerea influentelor.
Cablurile se pozeaza in santuri intre doua straturi de nisip de circa 10 cm
fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (de exemplu, benzi avertizoare
si/sau placi avertizoare) si pamant rezultat din sapatura(din care s-au indepartat
toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor)
Intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de
aceeasi tensiune) pozate in acelasi sunt la distante intre ele de pana la 10 cm se vor
monta distantiere amplasate pe traseu la intervale minime prescrise intre cabluri.
Trecerea cablurilor din pamant prin peretii cladirilor, canalelor, galeriilor, va
fi protejata prin tuburi incastrate in constructii. Cablurile cu functiuni diferite se
vor instala in tuburi diferite. Cablul electric va fi ingropat la o adancime de 1,20 m,
inglobat intr-un strat de nisip de 60 de cm.
Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare:
- cablurile trebuie protejate impotriva interventiilor neautorizate
- trebuie asigurate legarile la pamant pentru a reduce riscul aparitiei
accidentelor
- cablurile trebuie sa fie dimensionate corespunzator valorilor de tensiune si
curent care le vor strabate
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
29
In aceleasi transee, deasupra cablului electric, va fi pozat cablul de
comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii centralei eoliene la un
calculator de procesare si prin radio la o unitate de control unde se monitorizeaza
buna functionare a instalatiei.
Lungimea retelei electrice subterane va fi de 25.050,00 ml.
Viata normala a cablurilor este de 40 ani. Cablurile care vor fi alese vor fi in
concordanta cu legislatia in vigoare.
Racordarea grupurilor se va face in sistem radial sau inelar, functie de
solutia avizata.

Impamantarea
Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica,
armatura fundatiei, vor fi impamantate prin intermediul unui fir de cupru cu
diametrul de 50 mm prevazut cu dispersori laterali

Statie de transformare
Amplasamentul este alcatuit dintr-o parcela, cu suprafata de 9,97 ha.
Parcela este alipita de drumul de exploatare cu cadastru, De 834, drum pe
care se propune traseul liniei de descarcare a curentului electric, in statia Enel
Distributie Dobrogea, existenta pe amplasament.
Descriere elemente fizice
Statia de transformare propusa va fi conectata la o substatie de colectare,
aflata la o distanta de 1 km. Conexiunea HV (linia electrica subterana de inalta
tensiune) dintre cele doua substatii va fi construita, operata si detinuta de Blue
Energy SRL si Blue Line Impex SRL.
Noua substatie va include:
- O legatura de 110 kV cu cabluri, lungime totala 1 km
- Doua comutatoare trifazice
Suprafete afectate de constructia statiei de transformare
Suprafata totala afectata de statia de transformare este 1.458,38 mp, din care
suprafata construita este de 210,40 mp.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
30
Totalul suprafetei de teren pentru statia de transformare care se va scoate
definitiv din circuitul agricol va fi de 1.458,38 mp.

Fundatii
Pentru realizarea efectiva a fundatiilor turbinelor eoliene, este necesara
stabilirea structurii geologice a subsolului si realizarea calculelor de rezistenta, in
asa fel incat tipul de fundatie ales sa asigure prevenirea accidentelor si stabilitatea
in functionare a turbinei.
Ca regula generala, tipul de fundatie, adancimea de fundare se aleg dupa
realizarea studiilor geotehnice definitive care vor furniza toate datele necesare
realizarii proiectului de fundatie, functie de tipul de sol si conditiile specifice zonei
de fundare.
In mod curent o fundatie de turbina este alcatuita dintr-o placa beton armat.
Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la
adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat
conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurarea
unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.
Inaltimea fundatiei se poate adapta conditiilor concrete ale solului, tinand
cont de adancimea panzei freatice; nivelul panzei freatice trebuie sa fie sub nivelul
de baza al fundatiei.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
31
In functie de zona, trebuie luat in considerare tipul de sol, in asa fel incat
suprafata fundatiei trebuie adaptata corespunzator. Fundatiile sunt realizate avand
la baza aceste notiuni elementare si, de regula, sunt instalate la adancimi reduse.
Studiile geotehnice preliminare privind amplasarea viitoarelor obiective
proiectate contin recomandarile ce tin cont de amplasarea constructiilor proiectate
din cadrul prezentului proiect si de faptul ca in perimetrul viitoarelor obiective nu
sunt probleme de stabilitate a terenului in nici una din ariile interne, sunt
urmatoarele: eolienele vor trebui sa fie fundate fie pe depozitele de pamanturi
sensibile la umezire (loessuri), fie stancoase (sisturi verzi).
Avnd n vedere caracteristicile fizico-mecanice ale pamnturilor din
perimetrul cercetat se considera ca acestea se constituie:
- ntr-un teren bun de fundare, favorabil executarii unor constructii de diferite
tipuri si dimensiuni n plan orizontal si vertical, n situatia fundarii pe
formatiunile de sisturi verzi;
- ntr-un teren dificil de fundare, pe care, executarea unor constructii de
diferite tipuri si dimensiuni n plan orizontal si vertical va necesita luarea
unor masuri speciale n acest scop, n situatia fundarii pe loessuri.
Adncimile de fundare a constructiilor ce urmeaza a fi realizate vor fi cele
impuse prin proiect si vor fi mai mari dect cea de maxima de nghet (0,90 m).
In conformitate cu studiile geotehnice, ca sisteme de fundare, avnd n
vedere proprietatile fizico-mecanice ale formatiunilor ce se dezvolta n perimetrul
de interes si structura litologica pe verticala a acestora consideram ca se pot adopta
urmatoarele variante:
a) Fundare directa n amplasamentele n care sisturile verzi se gasesc la
zi sau la o adncime relativ mica care sa permita adoptarea unei astfel de solutii,
dupa ndepartarea straturilor alterate si/sau puternic fisurate;
b) Fundare indirecta n amplasamentele n care sisturile verzi se gasesc la
adncimi medii sau mari.
Fundarea indirecta se va face prin intermediul unor piloti forati de diametru
mare ( 600 mm), ale caror caracteristici se vor stabili individual, functie de
stratificatia fiecarui amplasament n parte.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
32
Pilotii de diametru mare se vor executa (fora) si betona fie cu snec, fie sub
protectie de coloane metalice recuperabile, fara protectie de noroi de foraj.
Pilotajul se va realiza fie de la baza unei excavatii generale, fie de la baza
unei platforme de lucru de la suprafata terenului. n ambele variante, platforma de
lucru se va organiza ca o umplutura din material granular (balast, piatra sparta), cu
grosimea de cca. 0,3 0,4 m. Aceasta (platforma) se va ndeparta ulterior din
lucrare, concomitent cu pamnturile excavate pentru realizarea radierului.
b1) Pilotii de diametru mare se vor considera de tip flotant, cu baza oprita n
formatiunile loessoide, n amplasamentele unde sisturile verzi se gasesc la o
adncime prea mare astfel nct sa nu se mai justifice executia unor piloti de
lungime mare.
Orientativ, pentru un pilot izolat s-au efectuat calcule de capacitate portanta
n ipotezele: fisa activa L = 10,0 , 15,0 sau 20,0 m si diametrul = 600, 800 sau
1000 mm. Fisa pilotului s-a aproximat (ca lungime) de la suprafata terenului.
b2) Pilotii de diametru mare se vor considera purtatori pe vrf, cu baza
oprita (ncastrata) n sisturile verzi, n amplasamentele unde acestea se gasesc la o
adncime care sa permita adoptarea unei astfel de solutii.
Orientativ, pentru un pilot izolat purtator pe vrf s-au efectuat calcule de
capacitate portanta n ipotezele: diametrul = 600 si diferite valori ale rezistentei
la compresiune a rocilor
cs
= 20.000 kPa, 70.000 kPa, 120.000 kPa si 150.000
kPa.

Pentru centralele eoliene s-a adoptat soluatia de fundare prin intermediul
unei talpi patrate, cu dimensiunile de 16,5 m x 16,5 m x 1,80 m, peste care va fi un
inel cilindric, cu diametrul de 4,65 m si inaltimea de 0,80 m.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
33

In timpul construirii fundatiei, pentru o perioada scurta de timp suprafata
afectata de lucrari este de aproximativ 300 mp, suprafata care nu necesita
schimbarea destinatiei.
Pentru imbunatatirea portantei pamantului, avizul geotehnic prevede
fundarea pe piloti. Sub fiecare fundatie vor fi 24 piloti, cu diametrul de 1,0 m si
adancimea de 30 m.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
34

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
35
Dupa realizarea fundatiei, aceasta se acopera cu pamant pana se obtine cota
initiala a terenului.

Surplusul de excavatie, constand in piatra sfaramata, se pot utiliza de catre
administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea
drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate
de catre autoritatile competente.

Drumuri de acces
Accesul la obiectiv se va realiza din drumul judetean DJ 222 E, la vestul
amplasamentului existent. In zona locatiei analizate exista drumuri pe care se poate
realiza accesul cu utilaje specifice. Traseul de acces se realiza pe drumuri de
exploatare, cu cadastru, care se vor moderniza prin pietruire, in baza unui proiect
tehnic care se va supune autorizarii. Se vor alege acele cai de acces care sa nu
depaseasca o declivitate maxima de 8.
Drumul de exploatare va fi racordat la un drum intern, pe fiecare parcela,
care va servi si ca drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene propuse.
Pentru a permite accesul vehiculelor agabaritice pe timpul transportului utilajelor
la locul de asamblare si pentru accesul autospecialelor de ridicare, se vor studia
posibilitatile de acces, ca spatiu de drum si ca raza de bracaj.
Drumurile de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile
climaterice si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.
Pentru asigurarea spatiului pentru caile de acces, la faza de proiect tehnic,
investitorul va procura, prin cumparare sau inchirire, terenul necesar. Pe aceste
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
36
spatii, necesare numai in timpul executiei, se vor face amenajari temporare de
drumuri, care vor proteja solul.
Criteriul care trebuie sa stea la baza construirii drumurilor este sa sigure
transportul pentru incarcaturi mari si grele, cum ar fi containerele care transporta
palele, nacelele, transformatoarele si sectiunile de turn. Astfel, drumurile trebuiesc
proiectate si realizate tinand cont de supradimensionarea trailerelor si a
macaralelor. Capacitatea drumurilor trebuie sa asigure traficul pe o scurta perioada
de timp deoarece pe perioada de mentenanta utilizarea drumurilor va fi minima.
Suprafata drumurilor de exploatare existente care vor fi modernizate este de
21.658,0 m x 5 m = 108.290 mp, suprafata care nu intra in bilantul de suprafete de
teren afectate si care nu isi schimba destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai
bune.
Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de
exploatare nou amenajate pe terenul agricol. Suprafata acestor drumuri, care se vor
amenaja ca accese la centrale este de 8 848,0 ml x 5,0 m = 44 240,0 mp.
Drumul va avea dimensiunea transversala de 5 m, sectiunea transversala
fiind prezentata in figura urmatoare:

In interiorul parcelelor, se vor amenaja platforme pentru depozitarea
segmentelor de centrala eoliana.
La tronsonul de capat al drumului, pentru fiecare turbina eoliana, se vor
executa doua evazari, doua talpi dreptunghiulare, pietruite, de 12 m x 2 m x 2
bucati = 48 mp, pe care se vor depozita componentele centralei eoliene.
Pentru a raspunde la exigenta producatorului de utilaj, de a nu murdari parti
ale centralei pe timp ploios, si pentru a nu scoate din circuit agricol suprafete de
teren pentru platforme betonate, care, ulterior edificarii, nu se mai justifica ca si
amenajare, se vor folosi dispozitive speciale prefabricate la standarde, care se vor
aseza pe terenul scarificat.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
37
Dupa finalizarea constructiei turbinei aceste evazari vor fi inlaturate si
terenul va fi redat circuitui agricol (se readuce terenul la starea initiala). Raman pe
langa turbine doar platforme de 7,42 m x 7,42 m cu o suprafata de 55 mp
(cuprinzand inclusiv turbina), pietruite, racordate la drumul de acces.

Asigurarea distantelor optime pentru evitarea turbulentelor
Asigurarea unui spatiu propice intre turbine are implicatii directe in viata
turbinelor si a componentelor sale. Turbulenta curentilor de aer este un factor care
cauzeaza un stres si o oboseala pentru diferite componente incluzand palele,
lagarele si cutia de viteza. Este vorba de asa numita turbulenta de ambianta aplicata
curentilor de aer de catre asperitatile terenului (vegetatii, cladiri, stanci, etc.) si
turbulentele adaugate de catre celelalte turbine ale parcului.
Impactul turbulentei pentru fiecare turbina individuala trebuie sa fie calculat
si analizat prin soft-uri specializate. Media anuala ponderata a turbulentelor pentru
fiecare turbina individuala trebuie sa fie mai mica decat valoarea critica de 16 %
intensitate turbulenta pentru IEC turbine Clasa A si 14 % pentru turbine clasa B, la
o viteza a vantului de 15 m/s. Mai mult, media anuala calculata, directia curbei
turbulentei ponderate trebuie sa ramana sub clasa A si B pentru intreaga gama de
viteze care au loc in zona amplasamentului.
Este necesara o consultare a producatorului turbinelor pentru verificarea
impactului turbulentelor.
O regula comuna impune in general:
spatiu de trei diametre de rotor intre turbine in raza fiecarui rand;
spatiu de cinci diametre de rotor intre randuri in directia predominanta a
vantului.

Organizarea de santier
Organizarea de santier se va realiza in doua parti:
a) Langa fiecare centrala eoliana, paralel cu tronsonul terminal al drumului
de exploatare, capatul de langa platforma de 7,42 m x 7,42 m. Pe o parte a
drumului de exploatare se vor monta doi suporti metalici, acoperind o suprafata de
48 mp (2 buc. x 2 m x 12 m). Acesti suporti metalici se vor folosi pentru
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
38
depozitarea celor 3 palete ale centralei eoliene. In completarea necesarului de
platforme de lucru, este spatiul ramas liber, din platforma de 7,42 m x 7,42 m, din
care se foloseste pentru construirea turnului centralei 16,9 mp, restul, de 38,1 mp
vor fi folositi pe timpul executiei pentru depozitarea diverselor componente, mici,
ale centralei, iar dupa executie, pentru parcare, sau pentru interventii pentru
depanare.
Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament, deoarece acestea
se vor deforma. Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospeciale,
care aduc tronsoanele din autospeciale care le transporta pe suporti speciali.

Platforme temporare de lucru
Pe langa fiecare turbina se va construi cate o platforma de lucru, care va fi
realizata numai pentru perioada de santier. Platforma va fi pietruita, cu
dimensiunele de 30 m x 40 m si suprafata de 1200 mp.
Pe aceasta platforma se va face o mica organizare de santier, pentru acele
parti, componente mici ale turbinelor, depozitate pentru scurt timp (fiind
deformabile, in general partile de turn nu se scot din suportul autospecialei in care
vor fi transportate, fiecare parte fiind ridicata si montata, cu ajutorul macaralei,
direct din autospeciala), pentru macara, pentru atelierul mobil, pentru
autospecialele care transporta diverse materiale si care stationeaza cateva ore,
pentru generatorul electric si alte activitati.
Macaraua va avea de capacitatea de 400 t, bratul de 115 m, ecartamentul caii
de rulare de 4,0 m si lungimea caii de rulare de 10 m.
Pentru fiecare turbina se va face aceasta suborganizare de santier. La fiecare
punct de lucru se va asigura cate un grup sanitar ecologic, cu bazin vidanjabil. Pe
langa acest grup sanitar, se va aduce si cate un bazin cu apa, pentru igienizare. Apa
uzata (de la spalat pe maini), va fi colectata in bazinul de la grupul sanitar
vidanjabil. Toate aceste amenajari se vor desface in momentul terminarii lucrailor
la o turbine se vor reface, pe rand, la alte turbine

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
39
b) Organizarea generala de santier
Se va amenaja o organizare de santier generala, in incinta parcului eolian
autorizat. Organizarea de santier generala va avea urmatoarele parti si lucrari, care
vor asigura conditiile de lucru pentru intregul santier: imprejmuire, platforma
betonata, baraca contatiner pentru muncitori, baraca container pentru birouri
administratie, containere pentru materiale, container oficiu (servit masa), atelier
mobil, grupri sanitare ecologice, cu bazin vidanjabil propriu. Fiecare container va
avea grup sanitar cu cuva vidanjabila. Se va realiza si un post de transformare
propriu, pentru activitatile de santier.
Platforma generala va fi consolidata pentru a sustine autospeciale agabaritice
si tonaj mare.
Avand in vedere ca va fi exista un singur antreprenor pentru toate lucrarile
civile, drumuri, retele electrice, in organizarea de santier mai sus descrisa vor fi
cuprinse si lucrarile pentru drumuri si racord electric.
Alimentarea cu energie electrica a acestei platforme se va face printr-un
racord la reteaua electrica existenta sau la grupul electrogen propriu. Alimentarea
cu apa potabila se va face in regim provizoriu - se va asigura apa necesara cu
cisterne auto.
Evacuarile fecaloid-menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa
afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate. De aceea
utilitatile sanitare de pe organizarea de santier vor fi amenajate in containere
functionale sau WC-uri ecologice.
Sistemul de colectare a deseurilor in cadrul organizarii de santier de pe
durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor
va fi asigurata periodic de firme specializate.
Organizarea de santier va fi ocupata temporar pe perioada lucrarilor de
construire.
Perimetrul santierului se va imprejmui provizoriu pe durata derularii
contractului, in vederea protectiei si impiedicarii accesului persoanelor
neautorizate si a animalelor.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
40
Incinta santierului de constructii-montaj se va realiza astfel incat sa se
asigure un flux optim in desfasurearea activitatilor specifice, o manevrabilitate
ridicata a resurselor implicate in procesele desfasurate.
Dupa terminarea lucrarilor de realizare a parcului eolian, organizarea de
santier se va desfiinta, terenul fiind redat in circuitul agricol. Aducerea terenului la
situatia initiala se va face in urmatoarele etape:
- demontarea containerelor;
- demontarea utilitatilor montate provizoriu;
- desfacerea structurii de terasamente blocajul de piatra sparta, macadamul
si transportarea acestora in afara locatiei analizate (materialul rezultat
poate fi utilizat la realizarea structurii strazilor comunale).
Dupa curatirea amplasamentului si desfacerea imprejmuirii se ara terenul
compactat dupa care se cilindreaza cu cilindru usor. Pe acest suport se aseaza solul
fertil din depozitul existent.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales
- drumuri de exploatare existente: 21.658,0 m x 5,0 m = 108.290,0 mp
- suprafata drumuri exploatare modernizate (din drumurile existente): este de
21.658,0 m x 5,0 = 108.290,0 mp
- drumuri de exploatare noi: 8.848,0 m x 5,0 m = 44.240,0 mp
- suprafata fundatiilor de beton: 16,5 x 16,5 x 36 = 9.801,0 mp
- suprafata inelelor supraterane: 2,32 x 2,32 x 3,14 x 36 = 608,4 mp
- platforme de montaj: [55 - 2,32 x 2,32x 3,14] x 36 = 1371,6 mp
- suprafata transformator turbine: 2 x 3 x 36 = 216 mp
- suprafata de teren pe care este amplasata statia de transformare: 10.000 mp
- suprafata afectata statie transformare: 1.458,38 mp
- suprafata construita statie transformare: 210,4 mp
- suprafata platforme depozitare componente turbine:
12 m x 2 m x 2 buc x 36 buc = 1.728 mp
- suprafata platforma organizare de santier cca. 8000 mp

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
41
Suprafata de teren afectata temporar este constituita din:
- suprafata fundatiilor de beton: 16,5 x 16,5 x 36 55 x 36 = 7.821,0 mp -
fundatiile vor fi ingropate, si va ramane la suprafata doar platforma de beton
in suprafata de 55 mp/turbina, ce include si inelul suprateran in suprafata de
16,9 mp/turbina
- suprafata platforme depozitare componente turbine:
12 m x 2 m x 2 buc x 36 buc = 1.728 mp dupa incheierea lucrarilor vor fi
inlaturate, iar terenul va fi redat circuitului agricol
- suprafata platforma organizare de santier: cca. 8000 mp
- TOTAL: 7.821,0 + 1.728 + 8.000 = 17.549,0 mp

Suprafata afectata definitiv (pe perioada existentei parcului eolian) este
compusa din suprafete:
- suprafata inelelor supraterane: 608,4 mp
- suprafata transformator turbine: 216,0 mp
- suprafata afectata statie transformare: 1.458,38 mp, din care:
- suprafata construita statie transformare: 210,4 mp
- suprafata platforme de montaj: 1.371,6 mp
- suprafata drumuri de exploatare noi: 44.240,0 mp
TOTAL: 608,40 + 216,00 + 1.458,38 + 1.371,60 + 44.240 = 47.894,38 mp

Suprafata construita care se iau in calcul la stabilirea indicilor de afectare a
terenului P.O.T. si C.U.T. parc eolian este compusa din:
- suprafata inelelor supraterane: 608,40 mp
- suprafata transformator turbine: 216,00 mp
- suprafata statie transformare: 210,40 mp
- TOTAL suprafata construita: 1.034,80 mp
- Suprafata totala teren: 775.600 mp
- P.O.T. = 1.034,80 / 775.600 x 100 = 0,13 %
- C.U.T. = 1.034,80 / 775.600 = 0,0013

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
42
existent propus
ha % ha %
SUPRAFATA TOTALA
Din care:
77,56 100 77,56 100
Arabil 77,56 100 72,90 93,99
Suprafata construita - - 0,10 0,13
Carosabil, platforme - - 4,56 5,88
POT maxim = 0.5%
POT = 0.13%

Peste 99 % din terenul pe care este amplasat parcul eolian este disponibil
pentru utilizare la fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasamentul situat in
extravilanul comunei Casimcea. Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate
ca centralele eoliene au o influenta negativa asupra culturilor agricole existente in
zona locala a turnului de sustinere.

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului
a. Etapa de proiectare
b. Etapa de executie
Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in doua
etape (orientative ca perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu acuratete
durata procedurilor de obtinere a diverselor avize, acorduri):
Etapa 1: pregatire realizare parc eolian, care consta in:
- realizarea drumurilor de exploatare;
- realizarea platformelor de montaj;
- realizarea platformelor de depozitare;
- realizarea platformei pentru organizarea de santier;
- realizarea platformei aferente statiei de transformare si a zonei de servicii;
- montarea cablurilor subterane;
- montarea transformatorilor;
Etapa 2: are loc constructia propriuzisa a parcului, care consta in:
- realizare sapatura pentru fundatie;
- montarea sistemului de ancorare al turnului;
- turnarea betonului in radier;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
43
- montarea sectiunilor turnului;
- montarea nacelei;
- asamblarea palelor;
- liftarea si fixarea rotorului;
- echiparea statiilor de conexiuni;
- echiparea statiei de transformare;
- punere in functiune si testare;
- restaurare amplasament.

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:
c. Etapa de exploatare, operare, mentenanta
d. Etapa de dezafectare

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
44

1.5.2. Durata etapei de functionare
Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 de ani. Dupa aceasta
perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare sau dezafectat.

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati
Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau
utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL DOBROGEA.
Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica pentru evacuarea
energiei electrice produse si datorita faptului ca la pornire pentru o scurta perioada
de timp functioneaza in regim de consumator.
In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si
automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a
reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.
In concluzie, functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si
materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL
DOBROGEA.

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in
scopul producerii energiei
Productie energie electrica neta anuala este estimata la 213.3 GWh, la un
numar de ore echivalente de functionare de 3047 an. Valoarea investitiei este de
124.000.000 euro.
Aceasta valoare este una estimata. Baza de calcul a productiei de energie
electrica o constituie:
- curba de putere;
- distributia vitezei vantului in locatia aleasa;
- atmosfera standard meteorologica;
- izolarea instalatiei prin obstructionare (parcuri eoliene);
- marja de siguranta a eolienei.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
45
In continuare sunt prezentate caracteristicile si datele de performanta ale
turbinei analizate:
Centrala eoliana GAMESA G90 2 MW
Turn Tubular:
- inaltime H (m)
- diametru (m)
- tip modular

100 (tub)
4,04
5 sectiuni circulare
Pale:
- numar
- lungime (m)

3
44
Rotor:
- dispunere
- diametru 2R (m)
- aria de actiune (m
2
)
- viteza de rotatie (rpm)

Ax orizontal
90
6362
9-19
Generator:
- tip
- putere (kW)

Frecventa dubla
2000

Curba de putere pentru fiecare turbina este prezentata in figura urmatoare:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
46
Cel mai important factor in aprecierea energiei electrice produse este vantul.
De intensitatea acestuia si perioada in care se incadreaza in anumite valori depinde
rentabilitatea unui asemenea obiectiv.
In continuare este prezentat studiul de vant efectuat pentru locatia analizata:
Locatie: Corugea (judetul Tulcea Romania)
Anemometru: Corugea 40 m

Imagini din patru sectoare Corugea 40 m

Nord Est Sud Vest

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
47

Ditributia weibull Corugea 40 m

Viteza medie lunara pentru Corugea 40 m
(bleumarin 40 m; albastru 30 m; bleu 20m)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
48
1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice
NU ESTE CAZUL.

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic
Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de
vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de
putere, cost si viteza de rotatie a captatorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului
estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai
utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu
ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost
mai scazut.
Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei.
Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia
vantului.
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai
simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare,
eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de
directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe
directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte Schema unei eoliene cu ax orizontal aval
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
49
In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai
ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice
Energia de origine eoliana face parte din energiile obtinute din surse
regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a
antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care
la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat
mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca
turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin
intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de
a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este
distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un
randament de ordinul a 89 - 90 %.
Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale
eventualelor sisteme de conversie.
Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel
utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
50

1. palele 2. butuc 3. mecanism hidraulic
4. capac ax 5. ax 6. sistem controler
7. control activ 8. arbore principal 9. amortizoare
10. cutie viteza 11. mecanism franare 12. cadru sprijin nacela
13. sistem transmitere 14. alimentare generator 15. transformator
16. anemometru 17. sistem comanda 18. capac nacela
19. unitatea hidraulica

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
51
Palele reprezinta unele dintre componentele cele mai importante ale turbinei. Ele
practic sunt cele care capteaza energia eoliana si sunt realizate din materiale
performante, utilizand de cele mai multe ori aceleasi tehnologii si materiale ca si in
industria aeronautica, respectiv amestec de fibra de sticla si materiale compozite.
Ele au rolul de a capta energia vantului si de a o transfera rotorului turbinei.
Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe, de el depinzand
randamentul turbinei. Astfel:
- Diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie de
puterea dorita.
- Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare cu
cat palele sunt mai late.
- Profilul depinde de cuplul dorit in functionare.

Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este cel
mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii
rotorului, fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este cu
10 % mai mare pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de
3% intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun
intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere
estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale.

Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste arborele
lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul
multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
52
Multiplicatorul mecanic de viteza permite transformarea puterii mecanice,
caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in putere de
viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene
este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului.
Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si
arborele secundar (al generatorului).
Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi:
- Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite
transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele
de rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.
- Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte de
transmisie mari, intr-un volum mic. In cazul acestora, axele rotilor numite
sateliti nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti.
Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui
multiplicator.

Sistemul de racire
Sunt prevazute sisteme de racire, atat pentru multiplicatorul de viteza ce
transmite eforturile mecanice intre cei doi arbori, cat si pentru generator. Ele sunt
constituite din radiatoare de apa sau ulei si ventilatoare. Racirea cu ulei este
utilizata pentru multiplicatoare.

Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul electric,
sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana
mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul
unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.
Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata
(cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea"
acesteia pe axa vantului, cu ajutorul unei frane.

Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a
mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor,
franarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vantul.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
53

Generatorul electric asigura producerea energiei electrice. Puterea poate atinge
6MW pentru cele mai mari eoliene.
Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorita
pretului si randamentului, se utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent
alternativ.
Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionand
la viteza fixa sau variabila.
Generatorul sincron: generatorul sincron sau masina sincrona (MS) se poate
utiliza in cazul antrenarii directe, respectiv legatura mecanica dintre arborele
turbinei eoliene si cel al generatorului se realizeaza direct, fara utilizarea unui
multiplicator. In consecinta, generatorul este conectat la retea prin intermediul unui
convertor static. Daca generatorul este cu magneti permanenti, el poate functiona
in mod autonom, neavand nevoie de excitatie.

Excitatie electrica. Bobinele circuitului de excitatie (situate pe rotor) sunt
alimentate in curent continuu, prin intermediul unui sistem de perii si inele
colectoare fixate pe arborele generatorului. Alimentarea se poate face prin
intermediul unui redresor, ce transforma energia de curent alternativ a retelei, in
curent continuu. Exista insa mai multe metode de realizare a excitatiei.
Generatoarele sincrone cu excitatie electrica sunt cele mai utilizate in
prezent.
Cu magneti permanenti (MSMP). Sursa campului de excitatie o constituie
magnetii permanenti situati pe rotor, fiind astfel independenta de retea. Acest tip de
masina are tendinta de a fi din ce in ce mai utilizata de catre constructorii de
eoliene, deoarece ea functioneaza autonom, iar constructia in ansamblu, este mai
simpla.

Nacela. Are rolul de a proteja o parte dintre componentele turbinei: arborele
principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de franare, generatorul electric,
sistemul de racire al generatorului electric ca si sistemul de pivotare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
54
Generatorul asincron:
Masina asincrona (MAS) este frecvent utilizata, deoarece ea poate suporta
usoare variatii de viteza, ceea ce constituie un avantaj major pentru aplicatiile
eoliene, in cazul carora viteza vantului poate evolua rapid, mai ales pe durata
rafalelor. Acestea determina solicitari mecanice importante, care sunt mai reduse in
cazul utilizarii unui generator asincron, decat in cazul generatorului sincron, care
functioneaza in mod normal, la viteza fixa. Masina asincrona este insa putin
utilizata pentru eoliene izolate, deoarece necesita baterii de condensatoare care sa
asigure energia reactiva necesara magnetizarii.
Cu rotor bobinat - Infasurarile rotorice, conectate in stea, sunt legate la un
sistem de inele si perii ce asigura accesul la infasurari, pentru conectarea unui
convertor static in cazul comenzii prin rotor (masina asincrona dublu alimentata -
MADA).
In scurt-circuit - Rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la
capete prin intermediul unor inele. Infasurarile rotorice nu sunt accesibile.

Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru
evaluarea directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt
transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod
automat.
Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta
dupa directia vantului si de a da comanda sistemului de pivotare al turbinei in
functie de directia vantului.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
55

Anemometrul este un
dispozitiv de masurare a
vitezei vantului. Prin
monitorizarea vitezei
vantului el comanda
pornirea turbinei cand viteza
vantului depaseste o anumita
valoare, functie de tipul turbinei, si oprirea ei cand este depasita o anumita viteza
pentru care turbina ar reprezenta pericol in functionare.

Pilonul
Are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea
relizarii operatiilor de mentenanta si exploatare pe perioada functionarii turbinei.
In interiorul pilonului sunt montate retelele de distributie ale turbinei eoliene
si scarile de acces spre nacela.
Turbinele de vant moderne devin pe zi ce trece mai inalte. Exista motive
intemeiate pentru a justifica aceasta tendinta: vantul bate mult mai tare si constant
la inatimi mai mari. Datorita turbulentelor rezultate de la obstacolele de pe pamant
calitatea vantului se imbunatateste odata cu cresterea inaltimii.

Evolutia in timp a dimensiunii rotorului si a inaltimii pilonului
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
56
Limitele tipice de inaltime de constructie sunt cuprinse intre 80 si 119 m.
Pilonii de 100 m sunt ideali pe suprafete departate de coasta in timp ce pilonii de
80 m sunt de preferat in zonele din apropierea coastei. In interiorul unui pilon se
afla liftul sau scara si platformle de lucru. Protectia la coroziune a turnului este
realizata printr-un strat de rasina epoxidica la suprafata.

Reteaua de Conexiune
Instalatiile prezinta retele de
alimentare care satisfac
ultimele cerinte in domeniu si
de aceea sunt usor de integrat
in orice structuri de
alimentare sau distributie.
Acestea ofera solutii cum ar fi
managementul puterii
reactive si controlul tensiunii
pentru situatii normale dar si pentru situatii critice provocate de scurt-circuite sau
gatuiri pe retea.
Comportamentul turbinei este in primul rand comparabil cu cel al
instalatiilor de putere.

Compatibilitatea retelei electrice
Turbinele eoliene ofera maximum de compatibilitate cu retelele datorita
modului lor de control si operare. Varfurile energiei de iesire nu se produc datorita
conceptului de control inchide-bucla si deschide-bucla. Aproape nici o putere
reactiva nu este necesara in functionarea normala.

Pastrarea conexiunii cand apar probleme de retea
Asemanator comportamentului statiei de putere, retelele de transport ale
turbinelor eoliene nu ar trebui sa se deconecteze imediat in cazul unui scurt-circuit.
Pe timpul scaderilor bruste de tensiune datorate problemelor de retea, turbinele ar
trebui sa ramana conectate la retea. Daca este necesar, turbinele pot suporta
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
57
asemenea tensiuni cand apar probleme. Aceasta se realizeaza folosind puterea
reactiva. Dupa ce problema este remediata si tensiunea este redresata, turbina
eoliana continua sa se alimenteze.

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie
- Turbinele eoliene ar trebui sa poata ramane conectate la retea fara reducere
de putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.
- Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene ar
trebui sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.
- Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor
de retea.
- Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia
alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.
- Parcurile eoliene ar trebui sa fie capabile sa opereze cu putere de iesire
scazuta fara restrictii de timp.
- Pentru coordonarea distributiei in retea, cresterea puterii de iesire (gradientul
putere), de exemplu cand parcul eolian este pornit, trebuie sa fie capabil sa
se adapteze in concordanta cu specificatiile de operare.
- Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie
in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui
sa se reduca.
- Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o
tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.
- Parcurile eoliene ar trebui sa poata fi integrate in sistemul de control al
retelei pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor
din retea.

Controlul functie de viteza vantului
Turbinele eoliene sunt echipate cu un sistem special de control pentru
furtuna, care impiedica functionarea la parametri sub normal in cazul unor viteze
mari ale vantului. Acest lucru previne opririle frecvente si pierderile de productie
rezultate din acestea.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
58
Diagrama curbei de putere a turbinei fara sistemul de control pe timp de
furtuna arata ca centrala se opreste la o anumita valoare a vitezei: motivul fiind
acela ca viteza maxima a vantului a fost depasita. Turbina eoliana porneste din
nou, doar daca media vitezelor cade sub viteza de oprire sau poate chiar mai jos
fata de viteza de pornire. In conditii de vant puternic, oprirea poate dura o vreme,
ceea ce inseamna ca se inregistreaza pierderi considerabile de productie.

Impamantarea
Toate instalatiile, inclusiv turbina, cabina transformatorului, structura
metalica, inclusiv armatura fundatiei, vor fi impamantate.
Impamantarea va consta din legaturi la fundatii, bare colectoare, conductori
de protectie, etc. Dispersorii contin conductori in contact direct cu pamantul. Prin
realizarea legaturilor la toate partile metalice se realizeaza un sistem de
impamantare unitar.

Monitorizare
Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware
si software) pentru monitorizarea datelor la distanta. Toate datele si semnalele sunt
transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibila
monitorizarea datelor la fel de usoara ca prin intermediul unei telecomenzi active
la distanta (precum inchiderea si deschiderea).
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
59

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de
la eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de
referinta. In cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului
la energie a turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in
cazul unei intreruperi de energie.

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi
achizitionate in vederea implementarii proiectului
Deoarece piata producatorilor de centrale eoliene este din ce mai
diversificata si mai performanta si cerinta este in crestere, pentru o optima alegere
la momentul achizitionarii, se propun, centrale tip Gamesa G90 2.0 MW.
Partile cela mai importante ale turbinelor eoliene sunt:
- Pilonul are rol de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul la nacela
si rotor.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
60
- Arborele principal transmite miscarea de rotatie de la rotorul turbinei, la
multiplicatorul de turatie.
- Butucul are rol de prindere a paletelor turbinei si este montat pe arborele
principal al turbinei.
- Multiplicatorul de turatie are rolul de a ridica turatia la valoare necesara
functionarii generatorului electric.
- Paletele reprezinta unele dintre cele mai importante componenete ale
turbinelor eoliene si impreuna cu butucul, alcatuiesc rotorul eolienei. Paleltele sunt
realizate dupa principii aeronautice din materiale compozite si asigura rezistenta
mecanica, flexibilitate, elasticitate si greutate redusa.
- Dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe
arborele principal. Viteaza de turatie a turbinei este mentinuta constanta, prin
intermediul amplificatorului de turatie. Posibilitatea schimbarii unghiului paletelor
permite expoatarea eficienta a vantului si totodata permite paletelor sa functioneze
ca o farana aerodinamica. Dispozitivul de franare (hidraulic sau mecanic) este
utilizat numaia in cazul in care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a
paletelor nu functioneaza corect sau pentru franarea completa a turbinei, in cazul in
care se efectueaza lucrari de intretinere sau reparatii sau din diverse motive se
doreste oprirea de urgenta a turbinei eoliene.
- Arborele de turatie ridicata, sau arborele secundar, sau cuplaj, are rolul de
a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie, la generatorul electric. Turatia
acestui arbore este de 12001800 rot / min.
- Generatorul electric are rol de a converti energia mecanica a arborelui de
turatie ridicata, in energie electrica. De principiu, generatoarele electrice pot
furniza curent alternativ. Cel mai mare generator de curent electric, pina in 2008,
este de 5 MW.
- Sistemul de pivotare, are rol de a permite orientarea turbinei dupa directia
vantului. Componentele acestui sistem sunt motorul de pivotare si elementul de
trasmitere a miscarii.
- Anemometrul este dispozitivul pentru masurarea vitezei vantului Acesta
este montat pe nacela si informatiile furnizate permit functionarea turbinei.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
61
- Sistemul de control (controlerul) este calculatorul principal al turbinei
eoliene, care, in cazul turbinelor de puteri mari este integrat intr-o retea de
calculatoare, care controleaza buna functionare a tuturor componentelor.
Tubulatura este realizata din otel, care se monteaza pe o fundatie din beton.
Fiecare turn este costituit din tronsoane, demontabile, tronconice Turnul centralei
este compus din 3 sau 4 segmente tronconice, care se monteaza unele peste altele,
in varful acestora mentinandu-se nacela cu rotorul. Fiecare turbina Gamesa G90
cantareste intre 70 si 130 tone.
Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu,
amplasat in exteriorul centralei, post de transformare care transforma energia
electrica si o aduce la o tensiune optima. Dimensiunea acestui post de transformare
este de 2 x 3,0 m.
Cele 36 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de
conexiuni si in continuare prin LES 110kV la statia de transformare existenta
Cismeaua Noua (110 kV/20kV) apartinand SC ENEL DISTRIBUTIE SA in baza
unui studiu de solutie existent.
Pozitionarea acestora a tinut cont de cerintele de securizare a cailor de acces
si celorlalte elemente construite sau de patrimoniu ale zonei. S-a considerat situatia
cea mai favorabila, impusa de elementele dimensionale cele mai mari: H-100 m,
R=45 m, si anume:
- amplasarea fata de drumurile de exploatare se va face la 45 m,
- amplasarea fata de drumul judetean se va face la 145 m +3 m =148 m
- amplasarea fata de linia electrica, functionala, paralela cu canalul de irigatii
si fata de linia electrica de 20 kV paralela cu DJ222E, la 148,0 m.
Caracteristicile turbinelor eoliene sunt prezentate in ceel ce urmeaza:
Rotor
Diametru 90 m
Arie baleiata 6362 mp
Viteza de rotatie 9.0 19.0 rpm
Directie de rotatie sensul acelor de ceas
Greutate (inclusiv pilonul) aprox. 36 t
Masa la partea superioara aprox. 106 t
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
62
Pale
Numar de pale 3
Lungime 44 m
Material fibra de sticla epoxy preimpregnata + fibra carbon
Greutate totaal pale 5800 kg

Pilonul
Tip modular Inaltime Greutate
3 sectiuni 67 m 153 t

Cutia de viteze
Tip 1 etapa planetara /
2 etape paralele
Raport 1:100.5 (50 Hz)
1:120.5 (60 Hz)
Racire pompa de ulei cu racitor de ulei
Incalzitor de ulei 2.2 kW

Generator 2.0 MW
Tip masina dublu alimentata
Putere nominala 2.0 MW
Voltaj 690 V ac
Frecventa 50 Hz / 60 Hz
Clasa de protectie IP 54
Numar de poli 4
Viteza de rotatie 900:1,900 rpm (nominal 1,680 rpm) (50 Hz)
1080:2,280 rpm (nominal 2,016 rpm) (650 Hz)
Factor de putere (standard) 0.98 CAP 0.96 IND la incarcari partiale si
1 la putere nominala
Factor de putere (optional) 0.95 CAP 0.95 IND la intervalul de putere
complet
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
63

Proiectare mecanica
Tren de rulare cu ax principal sprijinit de doua lagare sferice care transmit
incarcarile laterale direct la cadru. Acest lucru impiedica cutia de viteze sa
primeasca sarcini suplimentare, reducnd defeciunile i facilitand service-ul.

Franele
Franele sunt aerodinamice primare, prin intermediul palelor. n plus, un disc de
frn mechanic activat hydraulic pentru situatii de urgenta este montat pe arborele
cutiei de mare viteza.

Paratraznet
Generatorul turbinei eoliene Gamesa G90 -2.0 MW, foloseste sistemul de protecie
totala la traznet paratraznet total, n conformitate cu standardul European IEC
61024-1. Acest sistem conduce fulgerul de pe ambele pri ale varfului palei catre
capat, la imbinare si de aici prin nacela si structura pilonului la sistemul de
mpmntare situat n fundaii. Astfel, palele i componentele electrice sensibile
sunt protejate mpotriva deteriorrii.

Sistemul de control
Generatorul este o main dublu alimentata (DFM), ale crui vitez i putere sunt
controlate prin intermediul convertoarelor IGBT si a controlului electronic PWM
(Modulator de Impulsuri). Beneficii:
- de controlul puterii active i reactive
- coninut de armonici scazut i pierderi minime
- eficiena i producie crescuta.
- durata de functionare prelungit a turbinei.

Sistemul Gamesa SCADA
Sistemul Gamesa SCADA i noua sa generaie Gamesa WindNet (sisteme de
control a fermelor de eoliene), dezvoltat de Gamesa, permite operarea n timp real
i controlul de la distan al turbinelor eoliene, al stalpului meteorologic
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
64
(anemometru) i al substaiei electrice prin intermediul unei retele satelit-terestre.
Designul este modular si are instrumente de control pentru energie activ i
reactiv, zgomot, umbra i efect de siaj. Arhitectura TCP / IP cu o interfata web.

Sistemul de Mentenanta Predictiva SMP
Sistemul de Mentenanta Predictiva permite depistarea precoce a deteriorrilor
poteniale sau a disfuncionalitilor din componentele principale ale turbinelor
eoliene.
Beneficii:
- Reducerea msurilor principale corective.
- Creterea disponibilitatii mainii i a durate de viaa.
- Condiii prefereniale n negocierile cu companiile de asigurri
- Integrarea n cadrul sistemului de control.

Controlul zgomotului
Varful aerodinamic al palei i designul componentelor mecanice minimizeaza
emisiile de zgomot. n plus, Gamesa a dezvoltat sistemul de control al zgomotului
Gamesa NRS
, care permite programarea emisiilor de zgomot n funcie de criterii

cum ar fi data, ora sau direcia vntului. Astfel se atinge obiectivul conformarii la
regulamentele locale in acelasi timp cu obtinerea unei producii maxime.

Conectarea la reea
Turbinele eoliene dublu alimentate de la Gamesa si Active Crowbar si tehnologiile
convertoarelor supradimensionate asigura conformarea cu cele mai exigente
cerine de conectarea la reea. Exista posibilitatea de trecere la voltaj scazut si
reglare dinamica a puterii active i reactive.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
65
Curba de putere

1.5.8. Durata etapei de functionare
Functionarea este estimata la circa 20-25 ani.

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul,
generati de activitatea propusa
1.5.9.1. Zgomotul
Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectat de urechea umana.
In functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de deplasare, in aer
acesta are viteza aproximativa de propagare de 340 m/s, in medii lichide si solide,
viteza de propagare este mult mai mare. Astfel in apa viteza este de 1500 m/s, iar
in otel este de 5000 m/s.
Comparand presiunea statica a aerului de 10
5
Pa, cu aria audibila, de la cea
mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaja destul
de mica in raport cu spectrul extrem de variat de preiuni aeriena provocate de alte
fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente pot provoca o serie
intreaga de afectiuni ale sanatatii umane.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
66
Deoarece este foarte dificila masurarea in unitati liniare, se folosesc, unanim
recunoscute convertirea in scari logaritmice. Atfel valoarea cea mai mica este
notata cu 0 dB, iar valoarea maxima cu 130 dB.
Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera:
- conversatia obisnuita: 60 dB(A)
- clasa de copii de scoala generala: 74 dB(A)
- traficul rutier greu: 85 dB(A)
- ciocanul pneumatic: 100 dB(A)
- decolarea unui avion cu reactie la 100 metri distanta: 130 dB(A)
Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si 20
kHz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice se produce o prima
afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 si 4000 de Hz
(scotomul auditiv).
In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele
placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.
Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului:
- Intensitatea sau taria sunetului (masurata in dB)
- Frecventa sau tonalitatea (masurata in Hz = 1/s)
- Periodicitatea frecventa de repetare
- Durata perioada de timp cat dureaza.
Daca intrun punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de
presiune provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in mediu.
Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva marimi
specifice:
- Frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in unitatea
de timp.
- Lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si frecventa.
Unitatea de masura in SI este (m).
Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de
frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat, urechea
percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de presiune
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
67
acustica si ea detremina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa acestuia
reprezinta inaltimea sunetului.
Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa ii perceapa,
pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde
de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala.
Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii
acustice este de 20 dB. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori
a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 dB inspre valorile superioare
ale unei scale gradate in dB.
Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului.
Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va
fi un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB
sa scada la 6.
In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o
anumita zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.
Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi
distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va
dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru
turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie
de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru
a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).

In timpul lucrarilor de constructie
In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie utilajele de santier produc
zgomot. Nivelul de zgomot este variabil, valorile mai mari fiind la excavatoare,
buldozere, finisoare, vole si autogredere.
Pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt:
buldozer cca. 115dB(A); incarcatoare Wolla cca. 112dB(A); excavatoare cca.
117dB(A); compactoare cca.105dB(A); basculante- cca. 107dB(A).
Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,
constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea
desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
68
de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,
balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.
Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului pe
santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
Pe zone rezidentiale, de
recreere sau alte zone protejate
cu luarea in considerare a
poluarii de fond
T
i
p
u
l

p
o
l
u
a
r
i
i

S
u
r
s
a

p
o
l
u
a
r
e

N
r
.

s
u
r
s
e

p
o
l
u
a
r
e

P
o
l
u
a
r
e

m
a
x
i
m
a

P
o
l
u
a
r
e

d
e

f
o
n
d

P
e

z
o
n
a

o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
u
i

Pe zone de protectie/
Restrictie aferente
obiectivului,
conform legislatiei
in vigoare Fara masuri Cu masuri
Masuri de
eliminare/reducere
Z
g
o
m
o
t

M
o
t
o
a
r
e
l
e

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r

d
e

c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i

A
u
t
o
v
e
h
i
c
u
l
e

e
d
i
l
i
t
a
r
e

M
u
l
t
i
p
l
e

8
7

d
B
(
A
)
c
f
.

S
T
A
S
1
0
0
0
9

/
8
8

7
0
d
B
(
A
)

8
5
d
B
(
A
)

Autoutilitarele de transport
materiale rezultate din
excavatii, vor fi indrumate pe
sectoarele unde nu exista
locuinte sau constructii
destinate cazarilor colective;
Utilajele stationare trebuie sa
indeplineasca normele de
poluare cu zgomot impuse de
normativele in vigoare;
Utilajele specifice pt.
decopertare vor fi actionate, cu
prudenta pt. a reduce, la
minimum aparitia varfurilor de
nivele de zgomot.

Atat pentru muncitori cat si pentru locuitori din zona zgomotul produs de
aceste utilaje ar putea fi deranjant, dar datorita distantei (de peste 600 m) acesta nu
are impact asupra localitatilor umane.
Distanta la care este situat parcul eolian Corugea fata de cele mai apropiate
locuinte, va conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot
(sub 45 dB(A)), astfel se considera ca nu se va inregistra poluare fonica in zonele
rezidentiale.

In timpul functionarii
Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin
poluarea sonora, desi zgomotul chiar si in aceste conditii, poate fi considerat o
problema secundara.
Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine
eoliene este in general acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de turbine au
optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale
cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
69
extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a
electricitatii.
Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umane
emit sunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri,
arbori, etc. vor masca gradual orice sunet potential de la turbine.
In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele
eoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in
general devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de
sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet
orice sunet de turbina.
Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor
poate determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep
sunete foarte slabe dinspre turbine.
Multi oameni gasesc placut sa asculte sunetul valurilor pe tarmul marii si
intr-adevar, cativa dintre noi sunt deranjati de sunetul radioului vecinului, desi
nivelul sunetului real poate fi chiar foarte scazut.
In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un
nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct
central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.
Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele
eoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un
singur punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este
necesar pentru predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene.
Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.
Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul
de fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet eoliene cu
impact asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate in
functiune in lume, unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multe
oportunitati pentru identificarea unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovada despre
natura cancerigena a acestei tehnologii.
In ceea ce priveste nivelul de intensitate sonora a transformatoarelor in
timpul functionarii in gol, la tensiunea nominala si cu ventilatoarele in functiune nu
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
70
trebuie sa fie superior valorilor din tabelul de mai jos. Limita legala e cea conform
normativelor CEI EN 60551 (1997 -9 si varianta 1998- 10). In tabel sunt
specificate valorile intensitatilor sonore pentru diverse tipuri de transformatoare:

Unificarea sunetelor din mai multe surse
Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi
distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va
dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru
turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie
de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru
a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).

Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practica
In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un
nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct
central, desi in practica este produsa de intreaga suprfata a masinii si rotorului.
Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele
eoliene moderne. Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele
eoliene moderne.
Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat
astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor
eoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept
urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.
In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul
turbinelor este de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Sunetul aerodinamic este
generat de trecerea palelor prin aer. Puterea sunetului aerodinamic este determinat
de relatia dintre viteza palelor si viteza vantului.
Putere nominala
(MVA)
Nivelul de presiune
sonora dB(A)
Suprafata de
emisie
Putere sonora dB
(A)
16 54 16
25 53 17
40 52 18
70
63 55 19 74
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
71
In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul aerodinamic
poate semana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet. Marea majoritate a
zgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a palelor. Zgomotul de la
doua sau mai multe turbine se poate combina creand o oscilatie sau efectul de
lovitura, efectul Wa-wa.
Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecvente
intre 20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea
palelor, si viteza palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inalt
procent de sunete de joasa frecventa la viteze mici ale vantului decat la viteze mari
ale vantului.
Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea
un regim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la o
viteza cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului si
frecventa componentelor sale.
Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitatea
scalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotului
mecanic care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des la turbinele
mici datorita proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sa contina sunete,
tonuri disticte care pot sa provoace iritari.
La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al
zgomotului, sunt si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.
Tipul palelor a fost de asemenea gandit astfel incat sa ia in considerare
intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar la
nivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate eficient
din planul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata fara
pierdere de energie cauzata de turbulente.

Pentru locatia analizata s-a efectuat un studiu de zgomot considerandu-se
patru puncte ca puncte de receptie. Ele sunt localizate la distante mai mari de 660
m de cea mai apropiata turbina.
Lista cu punctele de receptie este prezentata in tabelul urmator si este
similara cu studiul efectuat anterior (toate punctele sunt relevante):
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
72

O harta cu situarea fiecarui punct este prezentata in continuare:

Localizarea punctelor de receptie pentru Corugea

Analiza impactului acustic s-a efectuat prin utilizarea unui model matematic
care a tinut cont de caracteristicile zonei (topografie, vegetatie, locatia turbinelor si
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
73
puncte de receptie), de influenta factorilor atmosferici, a rugozitatii pamantului si
formelor de relief.
Caracteristicile turbinelor care au fost luate in calcul la studiul efectuat sunt:

Zgomotul produs de parcul de turbine eoliene este o suma logaritmica a
fiecarei turbine in parte.
Hartile urmatoare indica propagarea zgomotului produs de parcul eolian la o
inaltime a vantului de 10 m la diferite viteze ale vantului: curbele izofonice arata
impactele acustice diferite in jurul locatiilor turbinelor:

Propagarea acustica la o inaltime de 10 m pentru viteza vantului de 4 m/s; Turbine eoliene G90
Curbe izofonice
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
74

Curbe izofonice
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
75

Curbe izofonice

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
76
Zgomotul generat de catre parcul eolian pentru fiecare punct de receptie este
prezentat in tabelul urmator.
Nivelul sunetului pentru viteze ale vantului cuprinse intre 4 si 10 m/s la 10 m
inaltime, cu turbine eoliene G90

Asa dupa cum reiese, pentru cele patru puncte sunt afectate in aceeasi
proportie de catre parcul eolian, cu un nivel al zgomotului ce atinge valori de la
40,1dBA la 42,6 dBA. Distanta fata de cea mai apropiata turbina variaza de la 665
m (punctul nr. 5) la 837 m (punctul 4).

1.5.9.2. Interferentele electromagnetice
Undele radio si microundele sunt folosite intr-o gama variata in scopul
comunicarii.
Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.
Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor
electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat
semnalul direct cat si cel reflectat.
Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua
motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de
unda a frecventelor proprii ale turbinei.
Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in
cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra
de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele
electromagnetice.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
77
Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare
decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate
semnificativ.
Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,
televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si
militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema
care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre
exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se
poate folosi tehnologia prin retea de cablu.

1.5.9.3. Efectul umbririi
Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,
rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta
depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si
conditiile meteorologice (soare sau nor).
Efectul de umbrire nu este stipulat legislativ, dar trebuie sa se tina cont ca
turbinele, ca si alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in
perioada cand soarele este vizibil.
Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai
multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cand
sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce
numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai
cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva
zeci de ore pe an, practic in orice configurare a parcului eolian si topografie a
locului.
Este posibil sa fie prezisa cu un grad ridicat de acuratete probabilitatea, ora
si ziua cand cand un efect stoboscopic (de licarire) se va intampla la fel si durata
acestuia. Este imposibil sa se prezica daca va bate vantul in momentele critice, sau
in ce directei va bate si daca soarele va straluci. Oricum, gratie astronomiei si
trigonometriei, este posibil sa se stie exact pozitia soarelui la orice ora din zi si
inaltimea acestuia comparativ cu orizontul, in functie de anotimp.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
78
Totusi, cand soarele este vizibil, un parc eolian proiecteaza, la fel ca orice
alta structura, o umbra pe pamant ce il inconjoara.
S-a observat in tarile predecesoare ca Germania, Olanda sau Norvegia, ca
unii din locuitorii cei mai apropiati sunt afectati de efectul stroboscopic (de licarire,
flicker). Se intampla cand soarele este jos si cand palele sectioneaza traiectoria
acestuia.
In Romania (prin pozitia geografica - latitudine), fenomenul este mult mai
putin frecvent decat in tarile scandinave. Oricum, soarele este foarte rar jos la
orizont.
In orice caz, numai casele (punctele de receptie) localizate la o distanta mai
mica de 1000 m sunt potential luate in discutie. Peste aceasta distanta parcurile
eoliene nu obstructioneaza lumina, ci sunt percepute ca un obiect cu soarele in
spate.
Determinarea formei, a sitului si a orei exacte a umbrei proiectate de un parc
eolian presupune efectuarea unor calcule sofisticate cu ajutorul unor softuri
specializate.
Inainte de toate se considera cazul cel mai defavorabil: soarele straluceste tot
anul, pe parcursul a toata ziua, parcul eolian functioneaza tot timpul, iar rotorul
este orientat tot timpul perpendicular pe razele de soare, si nu in ultimul rand
casele au ferestrele in directia parcului.
Pot exista factori inerenti in zona care pot limita proiectia umbrei, factori de
care trebuie sa se tina seama in determinarile facute.
Analiza descrisa in paragraful precedent a fost aplicata pentru proiectul
analizat.
In multe tari nu exista reglementari pentru impactul umbririi. De exemplu in
Germania, s-a considerat limita tolerabila o perioada de 30 de ore pe an de
umbrire.
S-a analizat impactul umbririi pentru locatiile mai mici de 1000 m pentru ca
pentru locatiile mai indepartate de 1000 efectul de licarire nu mai este prezent,
parcul fiind perceput ca un obiect cu soarele in spate.
In analiza efectului de licarire s-a analizat cel mai defavorabil caz: soarele
straluceste tot timpul anului, cat este ziua de lunga, parcul opereaza permanent,
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
79
rotorul este orientat in permanenta perpendicular pe directia soarelui iar casele au
ferestre catre parc.
Punctele considerate ca receptori in analiza efectuata sunt prezentate in harta
de mai jos, iar distantele lor fata de cele mai apropiate turbine, sunt prezentate in
tabelul urmator.

Punctele analizate sunt cele mai expuse.
Impactul maxim posibil poate fi redus de:
- vegetatia din jurul caselor;
- nu toate casele au toate ferestrele spre parcul eolian;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
80
- probabilitate scazuta de plasare a palelor exact perpendicular intre soare si
casa;
- probabilitatea existentei vantului exact in acel moment
- insorirea specifica locatiei.
Analiza conduce la urmatorul impact final:
Identificarea punctului de receptie si a
orientarii ferestrelor afectare
Numar total de ore pe an
Punctul 2 Fatada Est 1,0
Punctul 2 Fatada Sud 1,0
Punctul 3 Fatada Est3 2,2
Punctul 3 Fatada Sud 2,1

Analiza efectuata este una teoretica aplicabila parcului analizat, dar toate
cele 4 puncte sunt slab afectate de efectul de licarire, astfel acest efect poate fi
considerat nul.

1.5.9.4. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica
NU ESTE CAZUL.

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului
si indicarea alegerii uneia dintre ele
1.5.10.1. Alternative studiate din punct de vedere al solutiei tehnice de
obtinere a energiei electrice
Se propune analizarea urmatoarelor alternative:
a) Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile clasice de generare
(prin arderea combustibililor traditionali - hidrocarburi).
Daca vom recurge la producerea de energie electrica din combustibili fosili,
va creste productia de substante poluante cu impact asupra cresterii efectului de
sera. Principalele emisii rezultate de regula la producerea de energie electrica
folosind combustibili fosili, sunt: bioxid de carbon (CO2), bioxid de sulf (SO2),
oxizi de azot (NOx), cantitatea lor depinzand de tipul de centrala utilizata, de
calitatea combustibililor utilizati si de reglementarile nationale impuse.
In conformitate cu studiul Impactul parcurilor eoliene asupra mediului
intocmit de Ing. Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg, o
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
81
centrala care produce energie electrica folosind combustibilii fosili, va avea
urmatoarele valori aproximative ale emisiilor produse prin arderea combustibililor
(conform studiului Impactul parcurilor eoliene asupra mediului intocmit de Ing.
Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg.):
- Bioxid de carbon (CO2): 670 kg / MWh
- Bioxid de sulf (SO2): 2,4 kg / MWh
- Oxizi de azot (NOx): 2000 kg / MWh
Aceste cantitati sunt exprimate in kg / MWh, deci pentru fiecare MW de
energie obtinuta pe ora se vor evita aceste emisii.
Ca exemplu a ceea ce inseamna aceste emisii se ia cazul unde pentru
obtinerea a 4,12 milioane kWh de energie electrica (ceea ce reprezinta cantitatea
de energie electrica anuala obtinuta de la o turbina eoliana de 2 MW localizata in
Manchester) se previne generarea anuala a 3.597 tone de bioxid de carbon, 63 tone
bioxid de sulf si 17 tone de oxid de azot (in conformitate cu studiul Aplication for
Planning Permission Manchester City Football Club Wind Park).
Un alt exemplu il constituie cel al unei centrale cu o putere de 6.000 GW,
care pentru a obtine aceasta putere are nevoie de 1.200.000 t de pacura sau 1,5
miliarde mc de gaz sau 6,5 milioane de t de carbune, producand emisii de
aproximativ 7.000.000 t de CO
2
(conform studiu Alfa Agenda 21 D. Donciu).
Pe langa cresterea efectului de sera un alt aspect negativ al acestui mod de a
produce energie electrica este reprezentat de folosirea de combustibil fosil, care
este o resursa epuizabila.
Utilizarea unor asemea combustibili avand efecte negative asupra mediului
din punctul de vedere al eventualelor poluari determinate de depozitarea
combustibililor fosili si eventualele scurgeri, dar si a substantelor emise in
atmosfera prin arderea lor este nerecomandata mai ales in contextul actual al
schimbarilor climaterice dar si al evolutiei preturilor combustibililor fosili ca si al
dificultatilor in accesul la resursele de combustibili.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
82
b) Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile de obtinere a energiei
electrice utilizand panouri fotovoltaice
Avantajele acestei soltutii de obtinere a energiei electrice sunt:
- emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului
ca nu se ard combustibili
- producerea de energie nu implica producerea nici unui fel de deseuri.
- costuri reduse pe unitate de energie produsa
- costuri reduse de scoatere din functiune
Dezavantajele acestei solutii sunt:
- un randament scazut 10 20%
- sunt foarte costisitoare;
- se ocupa suprafete mai mari de teren;
- posibil impact asupra biodiversitatii din zona amplasamentului.
Oricat de performante ar fi centralele solare amplasate pe sol, sunt la
discretia norilor. In cazul in care s-ar genera energie electrica prin folosirea
tehnologiei celulelor fotovoltaice efectul asupra mediului ambiant consta in
ocuparea unei suprafete foarte mari de teren pe care sa se amplaseze panouri
fotovoltaice care sa furnizeze o putere instalata echivalenta cu cea oferita de
turbinele eoliene.
Desi modul de obtinere a energiei este ecologic, din punct de vedere al
mediului nu este o solutie recomandata, mediul fiind afectat mult mai putin in
cazul parcului eolian datorita suprafetelor mult mai mici ocupate efectiv de parcul
eolian.

c) Turbina eoliana care produce energie prin transformarea energiei cinetice a
maselor de aer in energie electrica
Avantajele acestei optiuni fata de prima alternativa ar fi faptul ca este o
solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze cu efect de sera,
si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil). De asemenea,
nealegandu-se o centrala pe combustibili clasici se elimina poluarea ca si pericolul
pe care l-ar reprezenta pentru sanatatea si siguranta publica o asemenea centrala
(prin emisiile poluatoare rezultate din functionare si prin riscul pe care il presupune
pericolul de explozie prin materiile prima cu care s-ar lucra ca si prin procesele
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
83
tehnologice de obtinere a energiei electrice).
In plus suprafata de teren ocupata de parcul eolian (constructii, drumuri) este
mult mai redusa fata de suprafata de teren ocupata de panourile fotovoltaice.
In ceea ce priveste folosirea energiei cinetice a vantului, obtinerea puterii
parcului eolian s-ar putea realiza prin constructia unui numar mult mai mare de
turbine eoliene de putere mai mica. Aceasta varianta este considerata nepotrivita
pentru cazul de fata, deoarece suprafata de teren ocupata s-ar mari proportional cu
numarul de turnuri, fiind neovie de crearea unei infrastructuri mai ample. In plus,
zona analizata este inclusa in SPA Stepa Casimcea, conform H.G. 1284/2007. Este
indicata evitarea aglomerarilor de turbine eoliene, mai ales ca acest lucru este
posibil prin montarea a 36 de unitati, obtinand aceeasi putere instalata si fara a
prezenta un impact semnificativ asupra mediului, conform prezentei evaluari a
impactului asupra mediu.

1.5.10.2. Alternative avute in vedere din punctul de vedere al solutiei
tehnice de obtinere a energiei electrice
O alternativa care se poate analiza este de amplasare pe aceeasi locatie a
unui numar mai mare de turbine de putere mai mica, respectiv de 1,5 MW. Aceasta
ar insemna amplasarea unui numar de 48 de turbine pe aceeasi suprafata, respectiv
un impact mai mare asupra mediului prin marirea numarului de fundatii, al
platormelor de montaj ca si al drumurilor de acces la turbine.
In concluzie s-a ales varianta de 36 turbine de 2 MW.

1.5.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect
NU ESTE CAZUL deoarece terenul care va fi utilizat este proprietate
privata, amplasamentul fiind din punct de vedere al situatiei vanturilor propice
unui asemenea tip de proiect.
In ceea ce priveste amplasamentul obiectivului, s-a avut in vedere
amplasarea parcului eolian numai pe terenuri arabile, evitand zona nord-estica si
sud-vestica a amplasamentului, reprezentata de SCI Podisul Nord-Dobrogean.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
84
1.5.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura
existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii
naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara
Zona de amplasament este formata din mai multe parcele, conform
incadrarii cadastrale, cu functiunea de teren arabil. Printre parcelele de teren arabil
exista cateva parcele ocupate de pasuni, la estul zonei exista o padure, la nord si la
sud vest exista pasuni cu suprafate importante.
Canalele de irigatii existente sunt partial colmatate, statiile de pompare sunt
dezafectate. In extremitatea vestica exista o statie de transformare de 110 kV.
n urma unui demers efectuat, au fost identificate 8 zone cu materiale
arheologice la suprafa. Toate aceste 8 situri arheologice au fost delimitate cu
ajutorul sistemului GPS Rtk Leica 900 i marcate pe ridicarea topografic. Tot prin
perieghez a fost identificat un numr de 23 de tumuli, unii dintre acetia fiind
cunoscui anterior i chiar marcai pe hrile de cadastru cu mai mare sau mai mic
precizie, dar majoritatea lor fiind inedii.
Cele mai apropiate distante dintre turbinele eoliene de pe suprafata analizata
si siturile arheologice considerate, a caror integritate nu va fi afectata de
constructia si functionarea parcului eolian, sunt:
- aprox. 220 m fata de CO_09;
si tumulii funerari considerati, a caror integritate nu va fi afectata de constructia si
functionarea parcului eolian, sunt:
- aprox. 395 m fata de CO_01.
- aprox. 331 fata de CO_13;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
85
Mentionam ca realizarea obiectivului nu va afecta integritatea siturilor
arheologice si a tumulilor funerari.
Zona analizata este inclusa in SPA Stepa Casimcea, arie protejata prin
programul Natura 2000.

1.5.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind
planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului
Amplasamentul este alcatuit din mai multe parcele conform incadrarii
cadastrale, cu functiunea de teren arabil, avand o suprafata totala de 77,56 ha,
pentru care s-au eliberat certificate de urbanism.

1.5.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la
infrastructura existenta
Alimentarea cu apa
Instalatia propusa nu consuma apa, in consecinta nu este nevoie sa fie
alimentata cu apa. In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.

Evacuarea apelor uzate si pluviale
Avand in vedere ca nu se consuma apa, nu este aplicabila prezentului
proiect notiunea de Bilant al apelor uzate.
Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza
gravitational in sol, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de canalizare.

Alimentarea cu energie electrica
Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica la pornire si pentru
evacuarea energiei electrice produse.
Turbinele eoliene sunt conectate intre ele sub forma de sub-grupuri care, la
randul lor sunt conectate la cabina de tablouri de MT (Medie Tensiune). In acelasi
tablou este situat si sistemul de monitorizare, control, de masurare si de
supraveghere (MCM) al parcului eolian, care permite evaluarea de la distanta
functionarea si performanta globala in scopul gestionarii acestora.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
86
Pentru introducerea in retea, energie produsa de masini, turbine eoliene vor
fi conectate prin intermediul cablurilor subterane de medie tensiune (30 kV), care
includ mai multe linii, cu scopul de a reduce la minimum pierderile cauzate de
scaderea tensiunii.
Pe partea de vest a amplasamentului, exista o retea electrica functionala de
20 kV, paralela cu canalul de irigatii. La limita vestica a zonei o statie de
transformare de 110 kV si doua linii de 20 kV si una de 110 kV pozitionate la est
de DJ 222E, vor permite o buna legatura la reteaua de descarcare in reteaua
nationala. Reteaua electrica de medie tensiune are o lungime de 20.050 m iar
reteaua electrica de 110 kv se intinde pe o lungime de 850 m.
In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si
automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a
reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.
Turbinele echipate cu sisteme avansate de legare la retea, sunt astfel
proiectate incat sa tolereze scurtele reduceri de tensiune datorate defectiunilor din
reteaua de conexiune.
In concluzie functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si
materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL
DOBROGEA.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE
vant.

Stocare
acumulatori
Energie
cinetica
vant

Energie
mecanica
rotor

Energie
electrica
generator

Retea de distributie

Sarcini izolate
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-
generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
87
sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este
transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina
eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul
au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui
multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia
electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin
intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele
eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de
ordinul a 89 - 90 %.
Schema principiala de obtinere a energie electrice este prezentata in schema
ce urmeaza.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
88
Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale
eventualelor sisteme de conversie.
Turbinele, in functie de pozitionarea axului, sunt de mai multe tipuri, cel
utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal; se va descrie numai aceasta solutie.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului
mai scazut.
vantului.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
89
In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai
ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.
Pe scurt, procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin
miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare
un generator electric asincron .
Concluzionand, energia furnizata este determinata in primul rand de
caracteristicile echipamentului:
- puterea nominala a eolienei in kW reprezinta caracteristica randamentului
determinata de producator. Este vorba despre puterea furnizata de eoliana la
viteza nominala a vantului;
- inaltimea stalpului;
- diametrul rotorului: reprezinta diametrul cercului format de rotatia palelor
eoliene;
- suprafata baleiata: aceasta suprafata, este reprezentata de aria perpendiculara
pe directia vantului pe care rotorul o baleaiaza pe parcursul unei rotatii
complete;
- sursa curbei de energie: in cazul in care distributia vantului nu este
cunoscuta in calculul energiei furnizate de eoliana se tine cont de curba de
energie care se bazeaza pe distributia vitezei vantului dupa Rayleight.
- factorul de forma, un coeficient dependent de o viteza medie a vantului.
- viteza vantului: este reprezentata de o plaja posibila a vitezei vantului, in
m/s, pentru care curba de putere si curba de energie sunt definite. Pentru
curba de putere, vitezele vantului inscrise sunt vitezele instantanee. In
acelasi timp, pentru curba de energie, vitezele vantului inscrise corespund
valorii anuale medii ale distributiei vitezei vantului.
- curba de putere: este reprezentata de energia instantanee (adica puterea)
furnizata de eoliana si masurata pentru toate vitezele vantului la inaltimea
rotorului pentru care eolienele pot sa functioneza.
Concluzionand, productia de energie a centralei eoliene este determinata de
o serie de pierderi, efectele topografice, disponibilitate, eficienta transmiterii de
electricitate, efectele densitatii aerului si alte potentiale pierderi.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
90
Activitati regulate de intretinere si operare
Odata intrat in functiune, mentenanta parcului este asigurata de inspectii
periodice ale turbinelor si substatiilor, vizand in mod special eventualele defectiuni
datorate vandalismului.
Principalele tipuri de activitati care se iau in consideratie sunt:
- controlul automatizarii;
- monitorizarea conditiilor atmosferice;
- strangerea si vizualizarea informatiilor;
- ajustarea puterii;
- urmarirea diagnosticelor de defect;
- urmarirea sistemului de transmitere la distanta a datelor.
Programarea intretinerii depinde de numarul si proiectul parcului eolian.
Activitatea de intretinere programata este in mod uzual reprezentate de: intretinere
lunara, bianuala, anuala, la patru ani si de cate ori este cazul, la cerere.
Activitatile de intretinere prevad in general urmatoarele activitati:
- Monitorizarea preventiva a turbinelor si a infrastructurii incluzand
comunicatiile si echipamentul de control, infrastructura, obtinerea energiei
electrice
- Ungere cutie viteza, lagare si alte sisteme ale turbinelor. Inspectarea
sistemelor de intrerupere, a sistemelor de racire. Schimbarea filtrelor de aer
si ulei si verificarea nivelului de ulei. Verificare a calitatii uleiului,
prelevarea de mostre ulei. Verificarea imbinarilor palelor si ale turnului,
verificarea vizuala a sudurilor
- Verificarea ansamblarilor nedemontabile, cuplarilor, aliniarilor masinilor,
verificarea/curatirea sistemului si mecanismului palelor. Inspectia structurii
sudurilor pentru descoperirea semnelor de oboseala. Verificarea protectiei
anticorozive cum sunt vopsirile si refacerea lor
- La cerere se poate realiza oprirea instalatiei din cauza unor defectiuni, sau
monitorizarea mediului.
Activitatea de mentenanta de rutina va avea nevoie de existenta unor
vehicule cu acces la fiecare turbina in parte.
Dupa trecerea perioadei normate de viata a turbinei (20-25 ani), principalele
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
91
componente mecanice se apropie de perioada lor proiectata de viata fiind nevoie de
o reinnoire majora. Reparatia capitala poate impune inlocuirea structurilor din
nacela sau componente majore ca rotorul, cutia de viteza, ax, sisteme de ghidare.
In conformitate cu recomandarile producatorului ungerea componentelor se
face:
- ungerea lagarului palelor se face de la o unitate electrica; reincarcarea cu
ulei;
- ungerea lagarelor generatorului: automat, cu ajutorul unui sistem de ungere;
- sistemul de transmisie uleiul este colectat intr-un sistem colector de unde
este pompat la un schimbator de caldura si inapoi in sistemul de transmisie;
- cutia de viteza sistem de ungere intr-o baie inchisa, care este inspectat
periodic;
- sistemul hidraulic nivelul de ulei este inspectat periodic.
Uleiul recuperat este transportat in recipiente speciale si dus in centrele de
colectare.
Alte activitati de mentenanta
O alta activitate de intretinere este cea care se realizeaza asupra drumurilor,
incluzand drenaje si controlul eroziunii. Perioada la care se vor efectua aceste
verificari depinde de localizarea turbinelor, de tipul de sol.

Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai
bune tehnici disponibile
NU ESTE CAZUL.

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate
Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 25 de ani. Dupa aceasta
perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat.
Echipamentele care urmeaza a fi supuse dezafectarii sunt:
- turbinele;
- statiile de transformare, cuplare;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
92
2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)
Singurele substante continute sunt uleiurile minerale care asigura ungerea
diferitelor angrenaje din componenta centralei eoliene.

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta
Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 25 de ani. Dupa aceasta
perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat.
Activitatea de dezafectare, in mod normal, cuprinde urmatoarele activitati:
- pentru inceput turbinele vor fi izolate fata de substatie;
- rotorul si nacela vor fi coborate pe sol cu ajutorul unor macarale, fiind
transportate in locuri speciale de depozitare sau la centre de reciclare;
- stalpii vor fi dezasamblati, iar partea ramasa va fi sectionata de fundatie;
- zonele din jurul turbinei vor fi reabilitate;
- substatiile vor fi dezafectate si vor fi transportate in centrele de reciclare;
- zonele posibil contaminate din zona statiei de transformare vor fi refacute,
iar materialele contaminate vor fi prelucrate conform legislatiei in vigoare;
- va avea loc o dezafectare a fundatiilor, terenul refacandu-se;
- cablurile ingropate nu vor fi scoase, ele sunt ingropate la o adancime ce
permite desfasurarea activitatilor agricole fara impedimente.

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie
Nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia factorilor de mediu in
timpul dezafectarii parcului eolian. Nu se realizeaza pe amplasament o dezafectare
a centralei in sistemele componente, astfel incat nu este nevoie de masuri speciale
pentru fluidele continute (uleiuri de ungere). Se va avea in vedere o etapizare a
demontarii, astfel incat sa nu fie necesara o depozitare intermediara a
componentelor si, deci, o ocupare pe termen mediu sau lung a terenurilor
adiacente.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
93

3. DESEURI

Activitatile potential generatoare de deseuri in cazul proiectului propus sunt
urmatoarele:
- Procesul de amenajare a zonei obiectivului;
- Procesul de montaj;
- Procesul de functionare.

Managementul deseurilor
Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce
rezulta din urmatoarele:
- decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces de
circulatie propuse (acces, aprovizionare, parcare);
- excavatii in vederea realizarii fundatiilor;
- pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare si a statiei de
transformare.
Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant
vegetal se va depozita intr-o zona special amenajata, apoi materialul se va utiliza
de catre administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si
pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate la o groapa
de deseuri inerte sau in locurile indicate de catre autoritatile competente. Se va
avea in vedere ca la aducerea terenului la nivel, dupa realizarea fundatiilor, sa se
utilizeze pamantul vegetal rezultat din decopertare.
Deseurile care pot fi generate in perioada de constructie, codificate conform
prevederilor HG 856/2002, sunt reprezentate de:
- deseuri metalice - cod 17.04.05;
- deseuri de ambalaje de carton si resturi de hartie 15.01.01;
- lemn cod 17.02.01;
- resturi de cabluri cod 17.04.11;
- resturi de legaturi de cabluri cod 17.06.04;
- deseuri de plastic - cod 19.12.04;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
94
- materiale amestecate (pamant, piatra) cod 17.05.04;
- deseuri menajere cod 20.01.08;.
Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat
in zona organizarii de santier un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile
rezultate din activitatea de instalare a obiectivului.
Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va
face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi
preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.
Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.
Toate deseurile reciclabile (hartie, carton, etc.) trebuie sa fie colectate
selectiv in cadrul organizarii de santier si sa fie predate catre unitati autorizate in
valorificarea lor.
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management
de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt
sporadice si provin de la intretinerea periodica.
Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat , in timpul
functionarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.
Deoarece turbinele au in componenta lor sisteme de transmitere si
transformare a parametrilor energie cutie de viteze, generator care necesita
ungere, in procesele de ungere este folosit uleiul hidraulic. Aceasta substanta nu
este consumabila, fiind vehiculata in circuite inchise care impiedica scurgerea in
exterior. Uleiul este vehiculat in instalatii etanse prevazute cu dispozitive de
identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a
echipamentelor. Uleiul se schimba periodic, la aproximativ 2 ani, sau atunci cand
conditiile tehnice de exploatare o impun, conform unor proceduri tehnice stabilite
si utilizand echipamente speciale.
Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din
materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi
reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate,
valorificate energetic.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
95

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,
ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE
REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA
4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare
podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra.
Reteaua hidrografica este foarte saraca, fiind tributara Dunarii (cursuri
scurte), lacului Razelm (praiele Nucarilor si Agighiol) si lacului Babadag (rul
Telita). Vaile sunt largi, unele dintre ele avnd apa doar temporar.
Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la
Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii
Maritime, in nord.
Principalele rauri interioare sunt: Casimcea, cel mai important rau
dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul, Taita si Telita care se varsa in lacul
Babadag, Slava care se varsa in lacul Golovita.
Produsele de eroziune sunt transportate pe distante scurte pna la baza pantei
si sunt numai partial antrenate n lungul unor vai cu apa.
Vaile largi, acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial
proluviale, mascheaza aproape n totalitate depozitele mai vechi. Din aceasta
cauza deschiderile se gasesc numai pe crestele dealurilor sau n lungul versantilor
abrupti.
La acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se
varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.
In anul 2008, in cadrul laboratorului S.G.A.Tulcea s-au efectuat analize la
urmatoarele parauri:
- parau Hamangia - p.H.Baia
- parau Slava - p.H.Ceamurlia de Jos
- parau Telita - p.H.Posta
- parau Taita - p.H.Satu Nou
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
96
- parau Jijila - amonte pod Jijila 500 m
- parau Casimcea - amonte Casimcea 300 m
- parau Ciucurova - amonte Slava Rusa
- parau Taita - amonte acumulare Horia
- parau Telita - aval evacuare aeroport Mihail Kogalniceanu.
In urma efectuarii analizelor la apele acestor parauri, a rezultat urmatoarea
incadrare in clase de calitate, conform normativului de referinta din Ordinul
161/2006:
- parau Hamangia clasa III (exceptie fac
indicatorii azotati si azot clasa V)
- parau Slava clasa III (exceptie fac
indicatorii CCO-Cr, azotati si azot total -clasa
IV)
- parau Telita p.H.Posta - clasa III (exceptie
fac indicatorii CCO-Cr,azotati, fier dizolvat si
azot total clasa IV)
- parau Taita p.H.Satu Nou -clasa III
(exceptie fac indicatorii azotati - clasa IV)
- parau Jijila clasa III (exceptie fac indicatorii
indice de permanganat si CCO-Cr clasa IV)
- parau Casimcea - clasa III (exceptie fac
indicatorii:CCO-Cr-clasa IV si azotati, azot
total - clasa V)
- parau Ciucurova clasa III (exceptie fac
indicatorii CCO-Cr, azotati - clasa IV)
- parau Taita - amonte acumulare Horia - clasa
II (exceptie fac indicatorii CCO-Cr, magneziu,
mangan - clasa III)
- parau Telita - aval evacuare aeroport Mihail Kogalniceanu - clasa III (exceptie fac indicatorii
CCO-Cr, fier dizolvat clasa IV si azotati si azot total - clasa V)

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul,
Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe care este
considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina,
Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa
semipermanenta din sudul Dobrogei.
Marea Neagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei si Deltei,
care determina formarea unei unitati regionale distincte: zona litorala, platforma
continetala si litoralul romanesc al Marii Negre.
Din punct de vedere al retelei hidrografice, comuna Casimcea este sarac
reprezentata, fiind caracterizata de existenta unor derele cu debite mici.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
97
Localitatea Casimcea este strabatuta de la nord la sud de paraul Casimcea,
care se varsa in lacul Tasaul din judetul Constanta, si afluentul acestuia Dulbencea.
Localitatea Rahman este strabatuta de paraul Topolog.
Hidrostructural, n perimetrul cercetat nu a fost ntlnita apa subterana pna
la adncimea maxima de investigare a forajelor (10,0 m). Este cunoscut faptul ca
zona Dobrogei Centrale este foarte saraca in acumulari de apa subterana din cauza
conditiilor hidrogeologice nefavorabile (lipsa formatiunilor poros permeabile
acumulative).

4.1.2. Alimentarea cu apa
In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.
Instalatia propusa nu consuma apa, in consecinta nu este nevoie sa fie
alimentata cu apa.
Va exista pe platforma organizarii de santier o rezerva de apa potabila in
cisterna.

Protectia calitatii apelor
Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa

Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa
NU ESTE CAZUL.

Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa
NU ESTE CAZUL.

Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca
este cazul
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
98
Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii
propuse
NU ESTE CAZUL.

4.1.3. Managementul apelor uzate
Ape menajere
In zona nu exista retea de canalizare.
In ceea ce priveste turbinele, nu vor exista evacuari de ape uzate, deoarece
nu exista consum de apa.
In timpul realizarii investitiei, in cadrul organizarii de santier, vor rezulta
ape uzate menajere de la personalul ce deserveste activitatea, iar acestea vor fi
retinute temporar in bazinul vidanjabil, de unde vor fi preluate cu mijloace auto
specializate.
Nu vor exista deversari de ape pe amplasamentul analizat.

Canalizarea pluviala
gravitational in teren, sau se scurg gravitational.

Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc.

Sistemul de colectare a apelor uzate
In timpul realizarii investitiei, pentru personal se vor asigura facilitati
igienico-sanitare corespunzatoare (un eurocontainer pentru dotari sanitare: dusuri,
grup sanitar si un bazin vidanjabil).
Functionarea ulterioara a obiectivului nu se constituie in sursa de ape uzate.

Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a
altor obiective economice
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
99
Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti
NU ESTE CAZUL.

Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si
metoda de epurare folosita
NU ESTE CAZUL.

Gospodarirea namolului rezultat
NU ESTE CAZUL.

4.1.4. Prognoza impactului
In timpul lucrarilor de constructii
In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de
poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar
putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de
transport folosite pe santierul de lucru.
Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea
unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat
intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor
astfaltice, astfel incat sa nu se polueze nici solul si nici eventual apele subterane
(cantonata la peste 10 m adancime).
Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor
executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin
recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare.
O alta posibila sursa de poluare accidentala in timpul perioadei de
constructie poate fi considerat bazinul vidanjabil, insa riscul unor accidente in ceea
ce priveste integritatea acestuia sau vidanjarea necorespunzatoare sunt extrem de
mici.
Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita
orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in
spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil
impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
100
lucrarilor de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, statii electrice, retele
electrice, dar dat fiind adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia
litologica a terenului, ca si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de
contaminare este aproape nul.

In timpul functionarii
In timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra factorului de
mediu apa.
gravitational in teren, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de
canalizare.
In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale
de lubrifianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente indeplinirii
sarcinilor obiectivului in discutie. Insa impactul produs de aceste scurgeri va fi
evitat prin masurile expuse anterior, si anume utilizarea patului de nisip, dispus in
zonele cele mai vulnerabile.

4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de
schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale
amplasamentului
NU ESTE CAZUL.

4.1.4.2. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate,
comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare
NU ESTE CAZUL.

4.1.4.3. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si
asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
101
4.1.4.4. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate,
alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor
uzate
NU ESTE CAZUL.

4.1.4.5. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile
de apa (descrierea pagubelor potentiale)
Scurgerile accidentale de substante poluante, in apa, ar putea avea
urmatoarele consecinte: consumarea oxigenului dizolvat in apa, intoxicarea
animalelor si a organismelor vegetale, cresterea turbiditatii apei, afectarea
habitatului acvatic si implicit degradarea mediului.
Posibilele descarcari accidentale de carburanti si lubrifianti, (spre exemplu:
spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport) se vor
evita prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care
ulterior va fi colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de
obtinere a mixturilor astfaltice, in asa fel incat sa nu se polueze nici solul si nici
eventual apele subterane situate la peste 10 adancime.

4.1.4.6. Impactul transfrontiera
NU ESTE CAZUL.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului
In timpul constructiei obiectivului
Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile
naturale existente in zona.
Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri
special amenajate.
Verificarea periodica a etanseitatii bazinului vidanjabil si evitarea
supraincarcarilor pentru a preveni si evita eventualele scurgeri de ape uzate pe
amplasamentul analizat. De asemenea beneficiarul trebuie sa asigure conditii de
calitate pentru apele uzate vidanjate conforme cu prevederile H.G. 188/2002 cu
modificarile si completarile ulterioare, respectiv NTPA002. Astfel apele uzate
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
102
vidanjate vor fi transportate catre cea mai apropiata statie de epurare.
Se vor folosi WC-uri ecologice.

In perioada de functionare
Dat fiind ca adancimea la care se gaseste panza freatica este de peste 10 m si
cantitatile de deseuri din timpul perioadei de functionare sunt mici, pericolul ca
functionarea turbinelor sa aiba un impact asupra apei subterane este minim.

4.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor
cantitative ale corpurilor de apa
NU ESTE CAZUL.

4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si
a zonelor de mal ale acestora
NU ESTE CAZUL.

4.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in
jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor
de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate
pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform
Hotararii de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
NU ESTE CAZUL.

4.1.6. Harti si desene la capitolul APA
NU ESTE CAZUL.

4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele
de alimentare, statii de tratarea apelor uzate, lovul de evacuare a apelor
uzate, centuri si zone de protectie a corpurilor de ape de suprafata, zone de
protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica
NU ESTE CAZUL.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
103

4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultura amplasamente ale
utilizarii de namoluri si ingrasaminte naturale, amplasamente propuse
pentru prelevarea de probe si efectuarea de masuratori asupra apelor de
suprafata
NU ESTE CAZUL.

4.2. AERUL
4.2.1. Date generale
Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse
(sub 400 mm /an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase,
ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,3C).
Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est
spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci,
cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni.
In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si
transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in
timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele
mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
104

Din punct de vedere climatic comuna Casimcea se incadreaza in zona cu clima
continentala: veri fierbinti, cu temperaturi ridicate in luna iulie si ierni friguroase.
Temperatura medie anuala este de 11 grade Celsius.
Valorile principalilor parametri climatici sunt:
nebulozitatea cea mai redusa din tara;
70 zile cu cer senin;
125-135 kcal/cm an radiatie solara
temperatura medie anuala: 11C, 11.4C:
in ianuarie: -1C, -1.5C
in iulie: 21C, 22C
cantitate redusa de precipitatii: vara
evaporarea: mare de la suprafata apei favorizata si amplificata de vanturile
puternice si frecvente.
Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, avand urmatoarele
valori: temperatura medie anuala +11,2C, temperatura minima absoluta -25,0C,
temperatura maxima absoluta +38,5C.
Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate in cele 4 statii meteo de la
nivelul judetului Tulcea in anul 2008, se prezinta astfel:
Statia
meteo
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Corugea -1.5 1.7 7.2 11.1 15.0 20.8 21.9 23.7 15.7 12.1 6.2 2.6
Jurilovca 0.1 2.2 7.3 11.5 15.6 21.2 22.7 24.3 17.0 13.0 7.6 3.8
Sulina 1.6 2.7 7.3 11.3 15.8 21.5 23.0 24.2 17.8 14.2 8.8 5.0
Tulcea 0.4 3.0 8.4 12.1 16.3 21.4 22.7 23.6 16.1 12.4 7.2 3.8

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
105
Temperaturile extreme, precum si mediile anuale, in anul 2008 au inregistrat
urmatoarele valori:
Statia
meteo
Media anuala Minima anuala si data Maxima anuala si data
Tulcea 12.3 -12.9 /05.01.2008 35,6 /16.22.08.2008
Sulina 12.8 -10.5 /04.01.2008 30,5 /14.08.2008
Corugea 11,4 -15.1 /05.01.2008 36,1 /16.08.2008
Jurilovca 12,2 -13,5 /05.01.2008 35,8 /16.08.2008

Din comparatia valorilor temperaturii aerului inregistrate la cele 4 statii
meteo de la nivelul judetului Tulcea, s-a constatat faptul ca in luna august 2008,
temperatura maxima zilnica a aerului a depasit frecvent 30 C. Cea mai mare
valoare a temperaturii, cea de 36,1 C, s-a inregistrat la statia meteorologica
Corugea in data de 16.08.2008 iar cea mai mica temperatura inregistrandu-se la
statia de la Isaccea, 10,5C in data de 04.01.2008. Temperaturile maxime de 35 -
36 grade au fost inregistrate in a doua jumatate a lunii august 2008.

Precipitatiile
Din punct de vedere al precipitatiilor, din analiza cantitatilor lunare
inregistrate in 2008, se poate afirma ca lunile februarie, august au fost deficitare in
precipitatii. In schimb, in lunile aprilie si septembrie 2008, cantitatile de
precipitatii inregistrate la unele statii au fost chiar si de doua ori mai mari decat
valorile multianuale normale pentru aceste luni. De exemplu la statia Corugea
cantitatea totala de precipitatii a fost de 413,1 l/mp. Cantitatea maxima in 24 ore a
fost de 52,8 l/mp inregistrandu-se in data de 09 iulie 2008 iar la statia Tulcea
cantitatea totala a fost 420,6 l/mp, cantitatea maxima in 24 ore fiind de 35,7 l/mp,
in data de 16 septembrie 2008.
Ca fenomene deosebite, notam ploile torentiale insotite de intensificari
puternice ale vantului, cu aspect de vijelie si insotite de descarcari elecrice din
luna septembrie 2008. In noaptea de 15 spre 16 septembrie, au fost afectate de
ploile torentiale localitatile Bestepe, unde au cazut 180 de litri de apa pe metrul
patrat si Mahmudia, unde au cazut 134 de litri de apa pe metru patrat.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
106
Cantitati de precipitatii inregistrate la nivelul judetului Tulcea (l/mp) in anul 2008:
Statia
meteo
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Corugea 13.2 8.1 31.9 80.2 41.8 21.2 72.6 4.6 55.8 23.4 15.4 44,9
Jurilovca 12.8 2.5 13.1 43.7 34.5 42.6 41.6 4.5 26.3 4.8 5.6 34,4
Sulina 16.7 2.9 22.3 16.9 13.8 8.0 28.8 4.2 33.1 1.0 0.0 17,6
Tulcea 14.4 5.8 31.0 51.2 45.1 61.4 42.8 2.0 87.8 17.4 14.1 47,6

Cantitatea totala de precipitatii (l/mp) si cantitatile maxime de precipitatii (l/mp)
inregistrate in anul 2008:
Statia meteo Cantitatea totala de precipitatii Maxima in 24 ore si data
Tulcea 420.6 35,8 /16.09.2008
Sulina 165.3 24,4 /16.07.2008
Corugea 413.1 52,8 /09.07.2008
Jurilovca 266.4 21,8 /19.06.2008

Vanturile
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%),
urmate de cele dinspre NV (17,1%), dinspre E (15,2%) si dispre N (13%) cu viteze
medii anuale cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s.
Pentru vant, directia predominanta, precum si viteza medie anuala,
inregistrate la nivelul judetului Tulcea, in anul 2008, sunt prezentate in tabelul
urmator:
Statia meteo Directia predominanta Viteza medie anuala
Tulcea NV 2,6m/s
Sulina N,S 6,1m/s
Corugea NV,SE 4,0m/s
Jurilovca N 3,8m/s

Frecventa vantului (%) pe sectoare si grupe de viteza la Corugea in 2001-2005
Sectoare Viteza
vantului
m/s
N E S V
Total
<3 12,0 1,4 0,4 3,3 3,8 0,7 1,8 1,9 0,7 5,9 3,4 2,5 37,8
35,9 1,0 2,6 0,8 4,1 4,5 0,8 1,8 2,5 1,0 6,2 4,7 4,4 34,4
68,9 1,5 2,4 0,7 2,6 2,9 0,6 0,6 0,0 0,4 1,6 2,3 3,5 19,1
911,9 0,3 1,3 0,3 1,4 0,6 0,1 0,1 0,2 0,2 0,5 1,1 1,9 8,0
12 0,1 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,2 0,7
14,9 7,8 2,3 11,5 11,8 2,2 4,3 4,6 2,3 14,2 11,6 12,5
Total
25 25,5 11,2 38.3
100

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
107
Frecventa vantului (%) pe sectoare si grupe de viteza la Corugea in 2005
Sectoare Viteza
vantului
m/s
N E S V
Total
<3 10,3 1,1 0,7 3,4 3,7 1,1 2,0 2,3 1,5 7,7 3,1 2,7 39,6
35,9 1,6 2,5 1,0 3,0 3,4 1,1 1,5 2,3 1,7 7,6 4,4 4,1 34,0
68,9 1,2 2,8 0,8 2,1 2,8 0,3 0,4 0,6 0,5 1,5 1,9 3,2 18,1
911,9 0,4 0,6 0,2 1,8 1,1 0,0 0,1 0,3 0,6 0,6 0,7 1,3 7,7
12 0,2 0,1 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,1 0,7

Teritoriul analizat este cuprins intr-o regiune caracteristica unui regim eolian
foarte activ in sens de manifestare a Crivatului care iarna coboara temperatura,
spulbera zapada, dezvelind culturile de toamna, iar vara mareste considerabil
evaporarea apei din sol.

Fenomene electrice
Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile
atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul
mediu anual cu zile de fulgere si tunete este de cca. 12. Aceste procese sunt
frecvente in lunile mai-iunie.

4.2.2. Surse si poluanti generati
In timpul executiei lucrarilor de constructie
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt
surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si
prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane emisii de poluanti).
Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu amplasamentul, in
ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.
O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in
surse de emisie a prafului.
Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor
balastoase si a cimentului/astfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii
suprafetei terasamentului.
Acestea sunt:
sapaturi, incluzand:
- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
108
- incarcarea pamantului in basculante;
umpluturi, care includ procese ca:
- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;
- imprastierea materialului;
- compactarea materialului;
infrastructura - lucrari suplimentare.
Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior, praful, este
constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu
dimensiuni aerodinamice echivalente de 10m (pulberi respirabile).
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,
fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita
existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite
expuse actiunii vantului.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a
lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se
efectueaza lucrarile: buldozere, excavatoare, sisteme de transport.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de
esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific
arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili
nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se
vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele
elemente:
- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;
- cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe
categorii de lucrari;
- intensitatea lucrarilor;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
109
- numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
- durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei.
- tehnologia de fabricatie a motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- varsta motorului/ utilajului.
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in
marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre 15 m se regasesc in atmosfera ca particule in
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
Utilajele de santier produc si zgomot. In ceea ce priveste nivelul de zgomot,
pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt: buldozer
cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla cca. 80-112dB(A); excavatoare cca. 80-
117dB(A); compactoare cca.105dB(A); basculante- cca. 80- 107dB(A).
Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera
niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50
dB(A).
Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari,
constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea
desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata
de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului,
balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone.
Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului pe
santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

In timpul functionarii obiectivului
NU EXISTA surse de poluare a aerului in timpul functionarii obiectivului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
110
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului
In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie calitatea factorului de mediu
aer va fi influentata de utilajele si mijloacele de transport de pe santier, care
functioneaza cu motorina. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx,
particule si hidrocarburi.
Nivelul emisiilor de poluanti al utilajelor si mijloacelor de transport de pe
santier este sub maximele admise, acesta fiind verificat periodic prin inspectiile
tehnice obligatorii. Concentratia emisiilor de gaze de esapament ca urmare a
functionarii simultane a mai multor utilaje se apreciaza ca nu va atinge valori
ridicate datorita dispunerii geografice si topografiei amplasamentului si a regimului
eolian intens ce caracterizeaza zona analizata.
In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie
pentru motoarele Diesel sunt, in kg/1000 l, urmatoarele:
SOx CO NOx particule hidrocarburi
3,24 27,00 44,40 1,56 4,44

Pentru un consum de motorina specific de 30 l/h, au rezultat emisii pe care
le-am comparat cu limitele maxim admise prin sus-mentionatul Ordin:
SOx CO NOx particule hidrocarburi
97,20 g/h fata
de 5.000 g/h
810,00 g/h fata de
limita nespecificata
1.322,20 g/h fata
de 5.000 g/h
6,80 g/h fata de
500 g/h
133,20 g/h fata de
3.000 g/h

Rezulta ca aceste concentratii sunt foarte mici in comparatie cu
concentratiile maxim admise.
Lateral cailor de circulatie si fronturilor de lucru, concentratiile de poluanti
scad pe masura departarii de sursa, la 20 30 m distanta reprezentand 50% si la 50
m circa 30% din cele emise. La circa 100 m distanta concentratiile de poluanti in
aer sunt neglijabile (sub 10% din cele de la sursa).
Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi de santier, grupate cate 2-3 la o
pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista
asadar un decalaj in spatiu.
Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care
tine cont de multi factori (de exemplu posibilitatea de a face sapaturi in anumite
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
111
zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenta materialelor si a fortei
de munca, intreruperea circulatiei in anumite zile din saptamana si la anumite ore,
etc.).
Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf,
dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate
substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.
Se mentioneaza ca surselor de emisie deschise, nedirijate nu li se pot asocia
concentratii in emisie si nu pot fi evaluate in raport cu normative referitoare la
emisii.
In ceea ce priveste zgomotul, STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbana) -
tabelul nr. 3 - admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) - pentru strazi de categoria
IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi de categoria I.
Pentru muncitori si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul
produs de aceste utilaje este poluant.
In ceea ce priveste vibratiile, desi exista motiv ca ele sa se produca urmare a
folosirii utilajelor grele, urmare a geologiei amplasamentului, tipului lucrarilor de
constructie (inclusiv amenajare de drumuri ale caror straturi pot avea rol de
intrerupere a vibratiilor utilajelor) si distantei pana la receptor (zona rezidentiala),
se poate considera ca nu se vor inregistra niveluri importante de intensitate a
vibratiilor.
Daca se vor respecta tehnologia de construire impusa prin proiect, respectiv
legislatia in domeniu, in perioada executarii lucrarilor impactul asupra factorului
de mediu aer va fi nesemnificativ.

Dupa construire functionarea obiectivului nu reprezinta sursa de emisii
poluante pentru aer.

Masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational,
specifice acestui tip de surse.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
112
Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si
executate, cu dotari moderne, concentrarea lor intr-un singur amplasament fiind
benefica pentru diminuarea zonelor de impact si favorizand o exploatare controlata
si corecta. Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va
transporta in conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului,
acoperirea acestuia, etc.
Etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu
umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va
realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.
Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu
apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant, in special la
realizarea drumurilor, se va prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul
umpluturii, astfel incat pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe
de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.
De asemenea manipularea materialelor de constructie pulverulente, in
organizarea de santier se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime.
Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru
utilajele si mijloacele de transport implicate in organizarea de santier, astfel incat
acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. Se
recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont de tendinta
mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant pe unitatea de
putere si control restrictiv al emisiilor.

NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
113
4.2.5. Harti si desene la capitolul AER
4.2.5.1. Harta potentialului eolian al Romaniei

4.3. SOLUL
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante
In judetul Tulcea ponderea principala o detin terenurile agricole (42,84%),
urmate de terenurile aflate permanent sub apa (40,29%) si terenurile cu destinatie
forestiera (12,29%).
Terenurile aferente localitatilor urbane si rurale precum si cele cu destinatii
speciale ocupa 4,58% din suprafata judetului.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
114

Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a
factorilor pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-a transformat
atat de intens incat acestea au capatat capacitatea de a retine apa si elementele
nutritive pe care le pune treptat la dispozitia plantelor. In general, in majoritatea
cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca rezultat al fenomenului de
dezagregare si alterare. Materia anorganica care a contribuit la pedogeneza a fost
produsa de vegetatia de stepa care sub actiunea microflorei a produs humuficare
care desi in procent mic, este foarte apreciata calificativ. Diversitatea tipurilor de
sol rezulta din faptul ca aici se regasesc atat urme din cel mai vechi pamant al
Europei (lantul Hercinic) cat si cel mai tanar pamant al tarii (Delta Dunarii).
Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire
zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si
solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand
ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile
azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri
halomorfe).
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
115

Cernoziomurile, se gasesc in majoritatea terenurilor din Podisul Nord
Dobrogean. Conditiile de solificare in cadrul stepei sunt pe deplin intrunite atat din
punct de vedere climatic cat si al vegetatiei. In Delta Dunarii, aceste soluri sunt
putin raspandite, in partea de sud a zonei Chilia, unde se sfarseste campia de loess
a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit in principal la pasunat;
doar o mica parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de vedere ecologic
exista pericolul cresterii salinitatii solului datorita cresterii nivelului apei freatice,
toate acestea ca urmare a vecinatatii crescatoriilor de peste ce au inrautatit drenajul
natural al zonei.
In podisul Casimcea exista mai multe asocieri de tipuri de soluri:
Solurile balane, cu diferite subtipuri sunt formate de depozitele loessoide cu
structuri acvifere situate pana la 20 mm adancime.
Cernoziomurile se gasesc pe cea mai mare parte a suprafetei podisului, fiind
caracteristica stepei dobrogene.
Au o fertilitate ridicata si solurile castanii de padure xerofile si sublocuri.
In lungul vaii Casimcea pe calcare cretacice s-au dezvoltat rendzinele brune
precum si solurile neevoluate de tipul litosolurilor.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
116
Solurile dominante sunt cernoziomurile (46%), soluri balane (18%), cenusii
de padure (5,7%), cernoziomuri levigate si rendzine - restul.

Repartitia solurilor pe categorii de folosinte in judetul Tulcea
In functie de destinatie terenurile se clasifica in:
terenuri cu destinatie agricola;
terenuri cu destinatie forestiera;
terenuri aflate permanent sub ape;
terenuri din intravilan aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt
amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv, terenurile
agricole si forestiere;
terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile
rutiere, feroviare, navale si aeriene, plajele, rezervatiile, monumentele
naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice etc.

4.3.2. Conditii chimice din sol
Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea
productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se lua in
considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile
plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea
nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza
rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului
si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la
reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor. Cunoasterea starii
de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta si echilibrata a
ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si fosfati care au
efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in vegetatie a acestor
elemente.
Din cauza ariditatii, cantitatea de substante acumulata la partea superioara a
solului este mica, in special pentru ca vegetatia este mai saracacioasa si, ca urmare,
masa de substanta organica ramasa la suprafata solului este mai mica dar si pentru
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
117
ca mineralizarea acestei substante se face mai rapid ca urmare a temperaturii
ridicate.
In judetul Tulcea, in cursul anului 2008 pentru fertilizarea suprafetelor
agricole s-au folosit atat ingrasaminte chimice cat si ingrasaminte naturale in
cantitatile prezentate in tabelul urmator:
Ingrasaminte chimice folosite
(tone substanta activa) Anul
Azotoase Fosfatice Potasice Total

Suprafata fertilizata
(ha)
2008 6388 1756 223 8367 120262

In categoria ingrasamintelor naturale se include o serie de reziduuri organice
dejectii solide si lichide ale animalelor, reziduuri vegetale reprezentate de
tulpinile si frunzele ramase dupa recoltarea unor plante, precum si toata masa
vegetala de la plante cultivate special pentru a fi incorporate in sol ca ingrasamant.
In aceasta categorie se include si turba, utilizata ca atare sau sub forma de compost.
Pentru obtinerea unei eficiente superioare, se impune diferentierea fertilizarii dupa
consumul plantelor in diferite elemente, dupa capacitatea acestora de a asimila
sarurile nutritive din sol si dupa insusirile tipului de sol.

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante
Studiile pedologice si agrochimice efectuate de OSPA Tulcea, au aratat
faptul ca terenurile agricole ale judetului sunt afectate intr-o masura mai mare sau
mai mica de una sau mai multe restrictii, conducand la deteriorarea caracteristicilor
si functiilor solurilor, respectiv a capacitatii bioproductive.
Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de
relief, etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Principalele restrictii ale
calitatii solului sunt prezentate in tabelul urmator.
Suprafete afectate de factori limitativi ai capacitatii productive in anul 2008
Suprafata afectata - ha
Denumirea factorului
total arabil
Seceta - din care 5853 5481
- amenajari pentru irigatii
Exces periodic de umiditate in sol, din care 10114 10114
- amenajari de desecare-drenaj
Eroziunea solului prin apa- din care 1072 1072
- cu amenajari antierozionale
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
118
Eroziunea solului prin vant 18339 18339
Saraturarea solului- din care 15253 15253
- cu alcalinitate ridicata 15253 15253
Compactarea solului datorita lucrarilor
necorespunzatore (talpa plugului)

Compactarea primara a solului
Poluarea chimica a solului din care
- excesiv poluate
- poluarea cu petrol si apa sarata
- poluarea cu substante purtate de vant

In general lipsa de precipitatii si ingrasamintele chimice care nu sunt folosite
la potentialul optim afecteaza gradul de fertilitate al solurilor.
Saraturarea se manifesta in zonele in care apa freatica este deasupra
nivelului critic unde are loc o ascensiune a apelor freatice cu continut de saruri si
in urma fenomenului de evaporare, apa depune sarurile la suprafata solului sau la
nivelul de intrerupere a capilarelor. Acumularea sarurilor in sol impiedica
inmultirea bacteriilor fixatoare de azot si nitrificare prin actiune negativa.
Excesul de umiditate afecteaza calitatea solurilor incepand cu aratura care pe
un sol cu umiditate ridicata provoaca compactarea si tasarea acestuia. Excesul de
umiditate de pe suprafata de 10114 hectare determina luarea unor masuri de
ameliorare. In acest sens este necesara cresterea resurselor financiare pentru
efectuarea lucrarilor de ameliorare - cerinta majora a promovarii si dezvoltarii
agriculturii durabile.
Apa freatica - alaturi de precipitatii este elementul care diminueaza
favorabilitatea tuturor culturilor fara exceptie, motiv pentru care majoritatea
terenurilor din judet nu se incadreaza, in regim natural, in clasa I-a de calitate.
Reactia solului sau pH-ul solului - marea majoritate a solurilor au un pH
neutru (6,8 7,2) slab alcalin. Chiar daca apar valori ale pH ului mai mari de 9,
la adancimi peste 50 cm, nu se produc diminuari drastice ale potentialului
productiv.
Gleizarea se manifesta pe terenurile cu apa freatica la mai putin de 1 1,25
m si care au cea mai mare parte a anului un exces de umiditate, cel putin in partea
inferioara a profilului si se manifesta prin aparitia unor pete ruginii, imprimate de
compusii de oxidare ai fierului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
119
4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva
Culturile de cereale si floarea soarelui sunt preponderente in judetul Tulcea,
acestea reprezentand in anul 2008 un procent de 77,18, din totalul culturilor. Din
acest procent cultura de grau si secara reprezinta 50,11%, cultura de porumb -
26,17%, iar cultura de floarea soarelui - 23,71%.
In zona studiata culturile agricole sunt reprezentate de culturi de: porumb,
floarea soarelui, rapita, etc.
Diversitatea conditiilor naturale si antropice determina o variabilitate
ridicata a pretabilitatii solurilor pentru agricultura. Calitatea terenurilor agricole
cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare al celorlalti factori de
mediu fata de plante.
Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza in 5 clase de
calitate, diferentiate dupa nota de bonitare (clasa I; 81-100 puncte, clasa V-a; 1-20
puncte). Clasele de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinte
agricole.

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii
Nu s-au inregistrat fenomene vizibile de poluare a solului in zona
amplasamentului vizat, aici desfasurandu-se cu preponderenta activitati agricole.
Singura sursa posibila de poluare identificata este traficul de pe drumul national
DJ222E care limiteaza terenul la vest. Conform studiilor de specialitate, din totalul
emisiilor poluante rezultate din trafic, cca. 40% se depun pe o distanta de pana la
100m pe solul de pe ambele margini ale drumului. Trebuie amintit ca plumbul
datorat valorilor de trafic se acumuleaza in sol si persista timp indelungat, dar
debitele masice de plumb au scazut considerabil datorita implementarii normelor
europene privind utilizarea benzinei fara plumb. Solubilitatea si atasarea metalelor
grele in soluri sunt influentate de conditiile de oxidare, mai ales de reactiile de
adsorbtie si desorbtie, ca si de procesele de formare a compusilor din care rezulta
compusi complexi organici si minerali.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
120
4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale
activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,
microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de
poluanti
In timpul executiei lucrarilor de constructii
Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:
tehnologiile de constructie propriu-zise;
utilajele terasiere si cele de transport;
activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise
Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele
tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului.
O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si
poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de
constructii si transport) care pot migra in sol.
Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita
executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri
pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri, etc.
Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati
importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa
meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si
antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,
agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii
de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele
meteorice.

Utilajele terasiere si de transport
Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care
pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului. Principalii
poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
121
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin:
- pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si
utilajele santierului;
- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate;
- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.
Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante
poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei - particule in
suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din
calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel incat
poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si
subterana, sol, etc.).

Activitatea umana
Activitatea salariatilor din santier este la randul ei generatoare de poluanti cu
impact asupra solului, deoarece:
- produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi
antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;
- evacuarile fecaloid-menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa
afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate;
- manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora
in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;
- manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele
necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la
producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.
In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra
factorului de mediu sol si prin:
- deteriorarea profilului solului pe amplasamnetul organizarii de santier;
- scoaterea terenului din folosintele sale naturale;
- pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a
pamantului rezultat din decopertari;
- izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.
La realizarea acestui plan sunt posibile decopertari minime, cu impact redus
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
122
asupra mediului.
Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,
asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp.

Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot
considera posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru
intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere.
Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in
colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asmenea poluari este
redus.
Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a
posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei.
Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinate grave
asupra fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

4.3.7. Prognoza impactului
Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra solului
si subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie
limitata in timp.
Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este
acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare
drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa
pe adancimi reduse. Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus
va fi decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de
unde va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala. Singurele suprafete
de sol vegetal care vor fi expuse unor tasari temporare vor fi cele corespunzatoare
zonelor de depozitare a elementelor componente ale turbinelor eoliene, inainte de a
fi montate. Acest efect nu este considerat ca va afecta proprietatile solului vegetal,
acesta putandu-si reveni in scurt timp la caracteristicile initiale, tinand cont si de
faptul ca solul este arat periodic.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
123
Efecte negative asupra solului se resimt si in urma activitatii de decopertare
a stratului fertil, insa acestea au un caracter temporar. Odata cu decopertarea
acestuia, cu depozitarea lui partiala, se scot din circuitul natural, o serie de
elemente nutritive (azot, potasiu, fosfor, etc.). Cea mai mare parte va fi reintegrata
acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la
refacerea ecologica a teritoriului inclusiv a invelisului de sol, acolo unde aceasta se
va preta. Mentionam ca, elementele nutritive pierdute: continuturile de azot, fosfor
si potasiu, existente in solul decopertat nu se vor pierde in totalitate datorita
faptului ca ele se vor pastra in depozitele de sol vegetal, care vor fi folosite pentru
ecologizarea ulterioara a teritoriului.
In timpul constructiei, impactul asupra solului va fi determinat de:
- degradarea solurilor ca urmare a depunerilor particulelor in suspensie rezultate pe
parcursul excavarilor si a constructiilor. Vor fi afectate solurile ramase in cadrul
amplasamentului in stare naturala, dar probabil si cele din zona de tampon;
- uleiurile si lubrifiantii, diversele metale, pot contamina solul din jurul zonei
afectate si solul de-a lungul drumurilor.
Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,
in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare
datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren
neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in
principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori
printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor
dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul
negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar,
generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor
fiziologice si biochimice ale plantelor.

Un posibil impact este cel datorat unor posibile deversari accidentale ale
substantelor utilizate pentru intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
124
ungere. Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in
colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asemenea poluari este
redus.

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este
decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul
depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul
prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului.
Cand se realizeaza decopertarea stratului fertil si depozitarea lui partiala, se
scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. Insa, cea mai mare
parte a acestora va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol
depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de
sol, acolo unde aceasta se va preta.
Suprafata stratului de sol fertil decopertat definitiv este reprezentata de
suprafata care va fi ocupata de urmatoarele amenajari: suprafata drumurilor noi
(44.240 mp), suprafata platforme de montaj (1.371,60 mp), suprafata ocupata la
nivelul solului de turbine (608,40 mp), suprafata transformatoare turbine (216 mp),
suprafata ocupata de statia de transformare (1.458,38 mp din care suprafata
construita 210,40 mp).
Grosimea solului vegetal poate varia de la 20 cm la 30 cm.
La realizarea proiectului sunt posibile decopertari minime, fara impact
semnificativ asupra mediului, cu conditia depozitarii corespunzatoare a solului
fertil si reutilizarea lui la amenajarile finale.

4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare
tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti pe sol
NU ESTE CAZUL.

4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea
propusa (proiect).
Impactul fizic asupra solului se manifesta in special in perioada de
constructie si consta in excavatii si sapaturi pentru fundatii, executarea santurilor
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
125
pentru pozarea cablurilor, executarea drumurilor. Lucrarile prevazute au in vedere
excavarea si depozitarea unor cantitati importante de sol vegetal si steril.
Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este
acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare
drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa
pe adancimi reduse.
Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus va fi
decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de unde
va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor
Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,
in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare
datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren
neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in
principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).
In zona geografica in care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea cat si
intensitatea proceselor actuale este in general redusa, activitatea maxima avand loc
in timpul ploilor torentiale. Ca specifice, se remarca eroziunea in suprafata si
procesele fluviotorentiale.

4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor
de sol, schimbarea densitatii solurilor
Efectul de tasare se resimte asupra solului si subsolului, in special asupra
solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare drumurilor de acces si a fundatiilor,
dar si in cadrul zonei de actiune a macaralei si a organizarii de santier, insa pe
adancimi reduse si pe o perioada de timp limitata.

NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
126
Se recomanda respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri, pentru a
minimiza pe cat posibil efectele asupra factorului de mediu sol-subsol.
Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de
constructie precum si o mare parte a organizarii de santier trebuie sa se desfasoare
pe cat posibil pe terenurile utilizate in mod definitiv/temporar de proiect, pentru a
se evita cat mai mult efectul de tasare a solului asupra unor suprafete suplimentare
si pentru a se diminua riscul producerii de accidente.
Mijloacele de transport si utilajele de executie vor folosi doar traseele
drumurilor de acces si a platformelor. Acest lucru va elimina riscul tasarii solului
fertil.
Sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a
mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului.
Sistemul de colectare a deseurilor in cadrul organizarii de santier de pe
durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor
va fi asigurata periodic de serviciul de salubritate.
Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de instalatie a turbinelor,
indiferent de natura acestora au prevazut un management performant.
Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor
fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile,
care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati
specializate.
Imediat inainte de inceperea sapaturilor necesare realizarii proiectului, se
recomanda decopertarea separata a solului fertil si depozitarea separata a acestuia,
de unde va fi folosit la recopertarea zonelor afectate temporar.
Verificarea periodica a etanseitatii bazinului vidanjabil si evitarea
supraincarcarilor pentru a preveni si evita eventualele scurgeri de ape uzate pe
amplasamentul analizat.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
127
Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,
pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator,
ulei de ungere.
Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a
terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea
apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii
ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si
subsolului din timpul constructiei.
Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene,
depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de
lubrifianti).
Se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare
ce vor deservi parcul eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul
acestora.

Alte masuri
NU ESTE CAZUL.

4.3.9. Harti si desene la capitolul SOL
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
128
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI
4.4.1. Caracterizare generala
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul judetului Tulcea constituie o
unitate specifica, cu totul aparte fata de restul teritoriului tarii. Amplasamentul
studiat este situat n partea sud - vestica a judetului, la aproximativ 50 km de orasul
Tulcea si sub aspect morfostructural apartine Podisului Casimcei, ca unitate a
Dobrogei Centrale.
Podisul Dobrogei Centrale, sau Pod. Casimcei, este inclus n judet numai
prin partea sa nordica. Sub forma unor culmi si platouri mai nalte (250320 m),
slab fragmentate n partea centrala, coboara spre podisurile Hrsovei (Grliciului)
si Istriei, pna la 100180 m, lund aspectul unei cmpii nalte, usor ondulate.
Judetul Tulcea include cele mai vechi (sisturile verzi din Pod. Casimcei) si
cele mai noi (depozitele deltaice) formatiuni la zi de pe teritoriul tarii. Din punct de
vedere structural apartine Platformei Dobrogei. Falia Galati-Tulcea-Mahmudia
separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator luncii
si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din S, respectiv Dobrogea de
Nord. La randul sau aceasta este delimitata prin falia Peceneaga-Camena de
compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului.
Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun
depozite triasice, jurasice, sarmatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si
deltaice cuaternare (argile, mluri, nisipuri).
Dobrogea de Nord se mparte la rndul ei n trei subunitati:
Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si
mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice (sisturi argiloase, calcare,
cuartite, conglomerate, gresii) strapunse de masive granitoide;
Zona Tulcei, peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni
sedimentare si de diabaze (Pod. Niculitel);
Pod. Babadag, cu un fundament paleozoic si triasic peste care se dispun
formatiuni sedimentare predominant cretacice (pietrisuri, calcare, conglomerate).
Dobrogea Centrala, care ocupa partea de S a judetului, este constituita dintr-
un soclu cristalin (sisturi cristaline mezometamorfice si sisturi verzi) peste care se
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
129
dispun formatiuni sedimentare jurasice (predominant calcaroase) si cretacice
(pietrisuri).
ntreaga unitate a Dobrogei de Nord, cu exceptia culmilor nalte din M.
Macinului si a unor vrfuri si abrupturi izolate, este acoperita de o cuvertura
aproape continua de loess si depozite loessoide.
Geografic judetul apartine de Podisul Dobrogei de Nord cuprinzand si cea
mai mare parte din Delta Dunarii. Podisul Dobrogei de Nord cunoscut si sub
denumirea de Orogenul Nord Dobrogean cuprinde ca diviziuni: Muntii Macin,
Dealurile Tulcei, Colinele Niculitel, Podisul Babadag, Podisul Casimcei si
depresiuni mici. Partea de est este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim
Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia
Dunarii. Caracterizat printr-un climat arid, judetul Tulcea apare ca o unitate
biogeografica tipica de stepa cu silvostepa. Aceasta imagine a fost modificata de
culturi agricole, de livezi si mai ales de intinse podgorii.
Teritoriul comunei Casimcea este cuprins in partea de sud-vest a podisului
Casimcea, care face trecerea intre horstul Dobrogean din nord si regiunea din
platforma de sud.
Structural aceasta unitate corespunde zonei sisturilor verzi. Aceasta zona
are, in general, un relief domol, de tip peneplena, cu aspect de podis ca un platou
intins, cu inaltimi medii de 150 - 200 m, fragmentat si despartit in culmi izolate
dominate de cateva piscuri cu inaltimi de peste 250 m (Movila lui Stefan 268,49
m, Movila lui Tarlogeanu 253,68 m).
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
130

Relieful este dispus in trepte ce scad in altitudine de la nord spre sud. El este
alcatuit in principal de complexele petrografice ale sisturilor verzi la care se alatura
sisturile cristaline, formatiunile jurasice si cretacice din lungul culoarului Casimcea
precum si cuvertura depozitelor loessoide. Se poate spune ca din punct de vedere
geomorfologic s-a stabilit o singura unitate si anume: Podisul Casimcea si
subunitatile sale:
- campie inalta, slab ondulata, in cea mai mare parte a teritoriului.
- vai adanci si inguste - valea Casimcei, valea Corugei, valea Haidarului si
ramificatiile lor scurte si maluri abrupte.
Teritoriul analizat apartine marii unitati tectonice a Dobrogei Centrale.
Unitatea geologica a Dobrogei Centrale este alcatuita in cea mai mare parte din
formatiunea sisturilor verzi fiind cunoscuta sub denumirea de Zona Sisturilor
Verzi.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
131
Amplasamentul studiat se afla ntr-o zona de cmpie (platou) dominata pe
alocuri de movile, mameloane si nu este delimitat ca suprafata printr-un reperaj sau
marcaj propriu.

Harta cu delimitarea geografica a regiunii
n prezent, pe amplasamentul cercetat nu exista nici o constructie, n general
terenul fiind practic orizontal, cu diferente de nivel mici, relativ nesemnificative.
Relieful general a fost sculptat si fragmentat de o serie de vai largi, colmatate, cu
versantii stabili si pante cu valori moderate. Suplimentar, este de semnalat
existenta n cadrul amplasamentului a unor canale de irigatii/desecare, cu adncimi
de 3 5 m, care fragmenteaza accesul pe drumurile de exploatare existente.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
132
4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie,
origini, conditii de formare
Prospectiunile geotehnice de teren au avut n vedere prescriptiile din
normativul NP 074/2007. Acestea s-au concretizat prin executia a 10 (zece) foraje
geotehnice cu adncimi de 10 m fiecare, totaliznd 100,00 ml foraj.
Forajele geotehnice efectuate au urmatoarele coordonate:
Coordonate Stereo
70
Coordonate geografice (ETRS 89)
Nr.
crt.
Foraj
x y Latitudine Longitudine
1 CO_03 763485 371621 N44 47 43.13368 E28 19 45.59562
2 CO_06 762786 370429 N44 47 05.49743 E28 19 11.59309
3 CO_09 764172 370726 N44 47 13.25155 E28 20 15.12795
4 CO_13 765862 371091 N44 47 22.78527 E28 21 32.60987
5 CO_18 765368 370304 N44 46 57.98675 E28 21 08.67195
6 CO_22 764089 369299 N44 46 27.18779 E28 20 08.66715
7 CO_26 766014 369661 N44 46 36.30836 E28 21 36.80162
8 CO_31 764933 368875 N44 46 12.33348 E28 20 46.20671
9 CO_35 765333 367873 N44 45 39.37201 E28 21 02.48028
10 CO_37 763809 368178 N44 45 51.28967 E28 19 53.83786

Rezultatele analizelor de laborator au pus n evidenta urmatoarea stratificatie
a terenului n adncime:
1. forajul CO_03 a atins adncimea de 10,0 m si a traversat urmatoarele
tipuri de pamnturi, pe intervale de adncime:
0,00 0,40 m = pamnt vegetal
0,40 7,00 m = loess (praf argilos) galbui, tare
7,00 8,70 m = loess (praf nisipos argilos) galbui, plastic vrtos
8,70 10,00 m = argila cafeniu-roscata cu foarte rare diseminatii calcaroase
La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost ntlnita.
tipuri de pamnturi pe intervale de adncime:
0,00 0,70 m = loess cafeniu
0,70 10,00 m = loess (praf argilos) cafeniu - galbui, tare
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
133
0,40 10,00 m = loess (praf argilos) galbui, tare, n baza plastic vrtos
La data executiei forajului geotehnic, nivelul apei subterane nu a fost interceptat.
2,80 5,00 m = sisturi verzi degradate
5,00 10,00 m = sisturi verzi fisurate
3,20 7,70 m = loess (nisip argilos-prafos) galbui, tare
7,70 8,70 m = argila prafoasa cafenie
8,70 10,00 m = argila prafoasa cafeniu-roscata, plastic consistenta, cu rare
concretiuni calcaroase si cu fragmente angulare (mm-cm) de sisturi verzi
0,40 1,00 m = praf argilos negricios
3,40 4,00 m = fragmente de sisturi (bolovanis) n masa de loess cafeniu
4,00 10,00 m = sisturi verzi oxidate
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
134
0,40 5,20 m = loess (praf argilos) galbui, tare; (ntre 5,005,20m intercalatie
de argila cafeniu-roscata)
5,20 7,00 m = loess (praf argilos) galbui, plastic consistent, cu concretiuni
calcaroase si diseminatii fine de calcar
7,00 8,80 m = loess galbui, cu intercalatii de argila roscata si materie organica
8,80 9,60 m = argila prafoasa roscata, cu fragmente de sisturi
9,60 10,00 m = sisturi verzi alterate
0,40 1,10 m = fragmente de sisturi n masa loessoida
1,10 3,00 m = sisturi verzi degradate
3,00 10,00 m = sisturi verzi oxidate si fisurate
0,50 5,50 m = loess (praf argilos) galbui, plastic vrtos
5,50 9,80 m = argila prafoasa roscata, de la plastic vrtoasa la plastic
consistenta, cu concretiuni calcaroase si calcar fin diseminat
9,80 10,00 m = argila prafoasa roscata cu fragmente de sisturi verzi
10. forajul CO_37 a atins adncimea de 10,00 m si a traversat
urmatoarele tipuri de pamnturi pe intervale de adncime:
0,40 1,00 m = praf argilos cafeniu
1,00 3,00 m = loess (praf argilos) galbui, plastic consistent
3,00 3,40 m = argila cafenie cu fragmente de sisturi verzi
3,40 4,00 m = sisturi verzi alterate
4,00 10,00 m = sisturi verzi fisurate, cu oxizi de fier
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
135
Forajele geotehnice si rezultatele analizelor de laborator au pus n evidenta
stratificatia generala a terenului din cadrul amplasamentului cercetat, respectiv:
- toata zona este acoperita cu pachet de loess avnd grosimea cuprinsa
ntre 1,0 8,7 m, [(CO_31) (CO_03, CO_18)] local acesta depasind
adncimea de 10,0 m de investigare a forajelor (CO_06, CO_09);
- partial, sub acest loess se ntlnesc formatiuni argiloase prafoase
rosietice [ elemente de calcar (CO_35) sau sisturi verzi (CO_18, CO_26,
CO_35)], cu grosimi de 1,3 m (CO_03, CO_18) 4,5 m (CO_35);
- urmeaza sisturi verzi alterate (degradate) interceptate n forajele CO_37 =
0,9 m, CO_31 = 2,0 m si CO13 = 2,2 m;
- sisturi verzi fisurate si oxidate, cu grosimi de ordinul a 0,4 m (CO_26)
7,0 m (CO_31).
Suplimentar, se poate face mentiunea ca pe aproape pe o mare parte din
suprafata amplasamentului se pot ntlni aflorimente cu sisturi verzi la zi, att
grupate n zona unor movile ct si dispersate, de tip iviri de capete de strat. n
aceste aflorimente se poate constata ca sisturile verzi au unghiuri de cadere mari,
stratele (pachetele de strate) fiind aproape verticale.

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea
seismologica
Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca
Marii Negre, aflata intr-un proces de subductie, in lungul unui plan Benioff, in fata
Carpatilor Curburii si in sud microplaca Moesica (cuprinzand fundamentul
Campiei Romane si Dobrogea de Sud).
Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.
Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor
active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc la cca.
150 200 km distanta.
Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani
pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
136
Din punct de vedere seismic, conform Codului de proiectare seismica
P 100/2006, pentru zona analizata, caracteristicile geofizice sunt:
- conform zonarii teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale
acceleratiei terenului pentru proiectare a
g
pentru cutremure avand intervalul
de recurenta IMR = 100 ani, perimetrul de fata are valoarea a
g
= 0.16 g.
- perioada de colt Tc = 0,7 sec, conform zonarii teritoriului Romaniei in
termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de raspuns.
Conform STAS 6054/77, adancimea maxima de inghet in perimetrul
respectiv este de 0,80 - 0,90 m.

4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana
NU ESTE CAZUL.

4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor
La fel ca la capitolul care trateaza factorul de mediu sol, sursa de poluare
care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta
posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau
alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport.
Daca se respecta tehnologia de constructie subsolul nu va fi afectat de
poluare.

4.4.1.5. Calitatea subsolului
n toata zona perimetrul de studiu se dezvolta n suprafata un complex de
pamnturi argiloase-prafoase, cu caracter loessoid, de vrsta Pleistocen mediu
superior, care acopera aproape n totalitate formatiunile precuaternare reprezentate
prin sisturi verzi.
Forajele geotehnice si rezultatele analizelor de laborator au pus n evidenta
stratificatia generala a terenului din cadrul amplasamentului cercetat, respectiv:
- toata zona este acoperita cu pachet de loess avnd grosimea cuprinsa ntre
1,0 8,7 m, [(CO_31) (CO_03, CO_18)] local acesta depasind adncimea
de 10,0 m de investigare a forajelor (CO_06, CO_09);
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
137
- partial, sub acest loess se ntlnesc formatiuni argiloase prafoase rosietice
[ elemente de calcar (CO_35) sau sisturi verzi (CO_18, CO_26, CO_35)],
cu grosimi de 1,3 m (CO_03, CO_18) 4,5 m (CO_35);
- urmeaza sisturi verzi alterate (degradate) interceptate n forajele CO_37 =
0,9 m, CO_31 = 2,0 m si CO13 = 2,2 m;
- sisturi verzi fisurate si oxidate, cu grosimi de ordinul a 0,4 m (CO_26) 7,0
m (CO_31).
Suplimentar, se poate face mentiunea ca pe aproape pe o mare parte din
suprafata amplasamentului se pot ntlni aflorimente cu sisturi verzi la zi, att
grupate n zona unor movile ct si dispersate, de tip iviri de capete de strat. n
aceste aflorimente se poate constata ca sisturile verzi au unghiuri de cadere mari,
stratele (pachetele de strate) fiind aproape verticale.
Rezultatele obtinute n laboratorul geotehnic au indicat ca, din punct de
vedere geotehnic, loessurile sunt reprezentate prin prafuri argiloase (19 probe) si
prafuri nisipoase argiloase (1 proba), plastic consistente - tari, cu plasticitate
mijlocie, uscate - foarte umede. Din punct de vedere al granulometriei, procentul
fractiunilor granulometrice variaza ntre limitele: argila = 22-29 %, praf = 38-65
%, nisip = 7-28 % si pietris = 0-12 %.
Domeniile de variatie ale valorilor principalelor caracteristici fizico-
mecanice ale acestora sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Loess
Caracteristica geotehnic Simbol U/M
Min. Max.
Indicele de plasticitate I
p
% 12,2 18,3
Umiditatea natural w % 6,7 20,5
Indicele de consisten t I
c
- 0,57 >1
Greutate volumic n stare natural kN/m
3
13,6 21,2
Porozitatea n % 33,0 52,6
Indicele porilor e - 0,49 1,11
Gradul de satura tie S
r
- 0,17 0,90
Modulul de deforma tie edometric
(probe la umiditate natural a)
M
200-300
kPa 5.116 12.311
Coeficientul de tasare specific
200
cm/m 1,94 4,30
Modulul de deforma tie edometric
(probe inundate la 300 kPa)
M
200-300i
kPa 503 8.978
Tasarea specific suplimentar
prim umezire
i
m300
cm/m 0,05 18,75
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
138
Unghi de frecare interioar grade 1831 4021
Coeziunea c kPa 29,4 68,8

Rezultatele obtinute n laboratorul geotehnic au indicat ca, din punct de
vedere geotehnic, formatiunile argiloase rosietice sunt reprezentate argile (1
proba) si argile prafoase (3 probe), plastic consistente plastic vrtoase, cu
plasticitate mare foarte mare, umede. Din punct de vedere al granulometriei,
procentul fractiunilor granulometrice variaza ntre limitele: argila = 35-39 %, praf
= 9-55 %, nisip = 6-55 % si pietris = 0-3 %.
Domeniile de variatie ale valorilor principalelor caracteristici fizico-
mecanice ale acestora sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Formatiuni argiloase
Caracteristica geotehnic Simbol U/M
Min. Max.
Indicele de plasticitate Ip % 22,9 33,9
Umiditatea natural w % 18,6 21,6
Indicele de consisten t Ic - 0,73 0,84
Greutate volumic n stare natural kN/m
3
19,0 19,1
Porozitatea n % 41,0 42,0
Indicele porilor e - 0,70 0,73
Gradul de satura tie Sr - 0,74 0,77
Unghi de frecare interioar grade 1943
Coeziunea c kPa 74,4

Rezultatele testelor Franklin efectuate pe unele carote extrase din forajele de
prospectiuni au indicat valori ale indicelui Is (50) cuprinse ntre 0,25 si 6,13
(valoare medie pentru 13 determinari valabile = 3,15), valori care caracterizeaza
rocile testate ca fiind slabe, de tarie medie, tari si foarte tari, conform tabelului de
mai jos:
ncadrarea rocilor n clase de rezistenta pe baza rezistentei la compresiune si a
indicelui Is (50) (Dupa Bieniawski si Franklin)
Clasificarea
Tipul ncerc arilor recomandate
pentru a fi utilizate
rc
(MPa) I
s
(50)
Roc foarte
slab
Roca poate fi exfoliat sau t aiat cu
cu titul; roca se poate sf arma cu un
vrf ascu tit sau prin lovire cu un
ciocan geologic
1 3 0,045 0,136
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
139
Roc slab
Roca poate fi zgriat cu un cu tit
care las o urm de 2-4 mm, sau sf
armat cu un ciocan cu lovituri tari
3 10 0,136 0,45
Roc de
tarie medie
Roci care nu pot fi exfoliate sau
cojite cu un cu tit; tinut n mn a,
proba se poate sparge cu lovituri tari
ale ciocanului
10 25 0,45 1,136
Roc tare 25 70 1,136 3,18
Roc foarte
tare
Pentru a fi ncadrate n aceast clas
rocile se supun la ncerc ari
punctiforme
70 200 3,18 9,09
Roc extrem
de tare
Verificarea se face prin determinarea
rezistentei la compresiune
monoaxial pe epruvete prelucrate si
selectate
200 9,09

4.4.1.6. Resursele subsolului prospectate preliminar si comprehensiv,
preconizate, detectate
NU ESTE CAZUL.

4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale
NU ESTE CAZUL.

4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de
recreere sau peisaj
NU ESTE CAZUL.

4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica
NU ESTE CAZUL.

4.4.1.10. Procese geologice alunecari de teren, eroziuni, zone carstice,
zone predispuse alunecarilor de teren
n zona geografica n care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea ct si
intensitatea proceselor actuale este n general redusa, activitatea maxima avnd loc
n timpul ploilor torentiale din lunile de vara, deosebit de frecvente pentru
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
140
Dobrogea. Ca specifice, se remarca eroziunea n suprafata si procesele
fluviotorentiale.

4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate
NU ESTE CAZUL.

4.4.2. Impactul prognozat
Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra
subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie
limitata in timp.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane geologice
NU ESTE CAZUL.

4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de
mediu conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc.
produse de proiectul propus
NU ESTE CAZUL.

NU ESTE CAZUL.

4.4.3. Masuri de diminure a impactului
NU ESTE CAZUL.

4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului alegerea
amplasamentului, recultivare, renaturalizare, etc.
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
141
4.4.4. Harti si desene la capitolul SUBSOL
4.4.4.1. Harta geomorfologica Podisul Dobrogei

4.4.4.2.Localizarea resurselor subterane
NU ESTE CAZUL.

4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului
NU ESTE CAZUL.

4.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice
sau a altor zone problematice
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
142
4.5. BIODIVERSITATE
4.5.1. Caracterizare generala
Dobrogea ca tinut, se remarca prin particularitatile sale deosebite comparativ
cu restul tarii. Pozitia geografica, apropierea si insasi prezenta Marii Negre,
structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore
si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii
ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii
acestei regiuni.Vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul
de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si
viticulturii, se poate spune cu certitudine - tinand seama de resturile vegetatiei
primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor - ca pajistile
stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile
situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice si sudice.
Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care
reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi
ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede atat pe litoralul
maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea
o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete
extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de
asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in
agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si
centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai
mare parte. In prezent, doar in zone accidentate versanti, platouri pietroase, vai
mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au
fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de
plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate
de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele
masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de
mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult
mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se
compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
143
200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea
compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm Sinoe pana la Dunare.
Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,
acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta
categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe
instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele
veritabila zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat
flora cat si fauna au trasaturi distincte.
Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee
ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi
de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes
serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In
zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de
graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata alaturi de
specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.
In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund
modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi
ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos
nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de
ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau
de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu
cele de stepa.
Ecosistemele silvicole ocupa in special nordul Dobrogei; in sud, ele sunt
localizate si foarte fragmentate, doar cateva corpuri de padure cum sunt cele de la
Esechioi, Canaraua Fetii sau Dumbraveni pastrandu-se relativ nealterate de
interventia omului.
Ecosistemele silvicole pot fi subimpartite in mai multe categorii, in functie
de caracteristicile ecologice ale speciilor dominante. Astfel, in Dobrogea se
intalnesc paduri mezofile si paduri xeroterme.
Padurile mezofile ocupa suprafete restranse in zona Muntilor Macin si a
podisului Babadag. Aceste ecosisteme silvice sunt slab reprezentate in Dobrogea,
prin asociatii dominate de arbori ca Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
144
petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si sunt prezente doar in Podisul
Babadag si Muntii Macin. Padurile mezofile de foioase ocupa altitudinile cele mai
mari in Muntii Macinului, pe dealurile Niculitelului si in Podisul Babadag,
instalandu-se pe un relief colinar cu platouri largi dar si pe versantii inclinati cu
expozitie nordica strabatuti de vai inguste. Sunt adaptate la un climat mai racoros
si mai umed. In stratul arborilor domina speciile de gorun, Quercus petraea, Q.
dalechampii, Q. polycarpa, tei, Tilia tomentosa, ulm, Ulmus glabra, paltin de
camp, Acer platanoides si frasin, Fraxinus excelsior.
Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic Dobrogei;
numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea
o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens
stejar pufos, Carpinus orientalis - carpinita, Fraxinus ornus mojdrean (paduri
vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau
de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis,
Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.
Speciile dominante in ecosistemele silvicole din Dobrogea de Nord sunt de
regula Quercus pubescens si Quercus pedunculiflora alaturi de care vegeteaza si
exemplare de Acer tataricum, Ulmus minor, Pyrus pyraster, Pyrus elaeagrifolia.

4.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini,
zone umede, corpuri de apa de suprafata lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri
Parcul eolian, alcatuit din 36 turbine eoliene, este situat in extravilanul
comunei Casimcea, satul Corugea, pe un teren in suprafata de 243,73 ha, cu
folosinta actuala de teren arabil si destinatia propusa de teren arabil. Astfel,
amplasamentul analizat, se caracterizeaza prin prezenta agroecosistemelor.

4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia
pe specii
Parcul eolian este situat in nordul localitatii Corugea pe teren arabil, fiind
situat in afara Siturilor de Importanta Comunitara.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
145

Flora este reprezentata de culturile agricole (porumb, floarea soarelui, rapita,
etc.) dar si de o serie de plante segetale care s-au dezvoltat odata cu acestea, in
special de-a lungul drumurilor de acces pentru utilajele agricole si a canalului de
irigatii in prezent dezafectat.
Speciile lemnoase sunt reprezentate de doar 2 tipuri de arbusti, Crataegus
monogyna paducel, respectiv Rosa canina - maces, intalniti izolat, intr-un numar
redus de exemplare.
Crataegus monogyna Rosa canina

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
146
Speciile ruderale si segetale identificate in zona studiata se incadreaza in
urmatoarele grupe taxonomice:
Familia Denumirea speciei
Fam. Apiaceae Conium maculatum cucuta
Fam. Asteraceae Carduus nutans - ciulin
Cirsium arvens - palamida
Arctium lappa - brusture
Centaurea sp.
Achillea sp.
Cichorium intybus cicoare
Xanthium strumarium - scaietele popii

Sonchus arvensis - susai
Artemisia absinthium - pelin

Taraxacum officinalis - papadie
Fam. Brassicaceae

Alyssum sp.
Capsella bursa pastoris - traista ciobanului
Brassica sp.
Fam. Chenopodiaceae

Salsola kali saricica

Atriplex oblongifolia - loboda porceasca
Fam. Crassulaceae Sedum acre - iarba grasa
Fam. Fabaceae Melilotus officinalis - sulfina galbena
Medicago sativa lucerna
Fam. Hyperaceae Hypericum perforatum - sunatoare
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
147
Fam. Lamiaceae Ajuga chia vinetica

Fam. Polygonaceae Rumex crispus - stevie creata
Fam. Ranunculaceae

Nigella arvensis - negrusca
Consolida regalis - nemtisor de camp

Fam. Rosaceae

Rubus caesius - mur de miriste

Fam. Rubiaceae Galium aparine lipicioasa

4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale;
specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare
de pesti
Fauna zonei analizate in ansamblu este reprezentata de specii de rozatoare
specifice: popandaul (Spermophilus citellus), orbetele (Spalax graecus), la care se
adauga reptile de origine submediteraneana: soparla dobrogeana (Podarcis
taurica), gusterul (Lacerta viridis), broasca testoasa de uscat (Testudo graeca),
insecte (lacustele, cosasii, greierii). Precizam ca exemplare din speciile
Spermophilus citellus si Testudo graeca au fost observate in afara zonei
perimetrului parcului eolian analizat, in zona de tufarisuri din nord-estul parcului
eolian, zona inclusa in SCI Podisul Nord-Dobrogean. Semnalarea acestora in
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
148
cadrul Raportului a fost necesara datorita faptului ca exista posibilitatea ca indivizi
din aceste specii sa ajunga ocazional si in proximitatea parcului eolian analizat.
Popandaul (Spermophilus citellus) prezinta corpul alungit cu peri scurti. Capul
mai mult sau mai putin rotund, cu urechi mici. Picioarele anterioare cu 4 degete
normale, cel gros rudimentar. In general, blana prezinta variatii de culoare.

Raspandit in Europa si o parte din vestul Asiei. La noi, specie caracteristica
de stepa si antestepa, comuna in toata tara, in afara de Transilvania. Hrana variaza
in raport cu anotimpul si regiunea respectiva; vara tot felul de seminte, radacini,
boabe de cereale, fiind direct daunator culturilor agricole si indirect, prin
distrugerea digurilor din sistemele de hidroameliorare si orezarii, datorita galeriilor
sale; rar consuma si hrana animala.
Broasca testoasa de uscat (Testudo graeca)

Prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de silvostepa, fiind iubitoare de
caldura. Se hraneste cu vegetale, radacini, limaci, rame. Specia tip este raspandita
in nordul Africii. La noi ssp. Testudo graeca ibera este localizata in Dobrogea.

Specii de pasari din zona amplasamentului:
Cotofana (Pica pica)
Alaturi de cioara griva, este una din cele
mai stricatoare pasari din fauna noastra. Strict
sedentara, cuibareste atat in regiunile joase, cat si
in cele deluroase ori pe vaile raurilor.
Face un cuib sferic, din spini, cu intrari
Fam. Corvidae,
Ord. Passeriformes
Statut european: specie stabila. Categoria
SPEC: -.
Inclusa in Directiva Pasari, Anexa 2.2;
Conventia de la Berna, Anexa III.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
149
laterale, tapisat in interior cu lut. Cotofana are
penajul negru, cu alb pe umeri si piept, iar coada
este neagra cu reflexe verzui. In cuiburile vechi
ale acesteia isi gasesc loc de cuibarit insa si unele
specii de pasari utile.

Cioara griva (Corvus corone L.)
Are capul, gusa, remigele aripilor si
retricele cozii de culoare neagra mata, restul
corpului fiind cenusiu. Cioara griva este de
dimensiuni putin mai reduse fata de cioara
cenusie, are remigele secundare de un luciu
metalic, iar vesta cenusie este mai deschisa la
culoare.
Cioara de semanatura are penajul complet
negru, cu reflexe violacee metalice. Ambele specii
sunt sedentare in Romania si se gasesc pe areale
intinse - mai ales in zonele de campie si lunca
Dunarii, precum si in Delta Dunarii.
Ciorile se hranesc cu ouale si puii pasarilor
mici, cu seminte, fructe, cereale, etc. Prin atacul
lor asupra puilor si oualelor de pasari, si chiar
asupra iepurilor, sunt deosebit de daunatoare
pentru efectivele de vinat. Consuma si cadavre dar
si larve, insecte, soareci, etc.
Pe terenurile agricole unde ciorile de
semanatura se aseaza in stoluri, nu ramine nimic
necercetat, iar cuiburile de fazan, potarniche,
prepelita si chiar de iepure nu au nici o sansa. Prin
pagubele care le produc sunt deosebit de
daunatoare fondului cinegetic.
Fam. Corvidae,
Ord. Passeriformes
SPEC: -.

Vrabia (Passer domesticus)
Una dintre cele mai cunoscute si mai
frecvente pasari ce se intilnesc atat in natura, cat
si in preajma locuintelor ca specie antropofila.
Masculul are penajul cafeniu-patat pe spate,
cenusiu pe frunte, crestet si piept si negru pe
barbie; cel al femelei este cafeniu-striat.
Este abundenta in regiunile joase ale tarii,
urca si in regiuni muntoase, in localitati. Este tipic
sedentara. Face cuiburi sferice in arbori, in special
in plopi si salcami, atat intre crengi, cat si in
scorburi; in urma patrunderii in localitati si a
devenirii ei antropofile, a inceput sa-si instaleze
cuiburile si in diferite locuri din constructii.
Fam. Passeridae,
Ord. Passeriformes
Statut european: specie stabila.
Categoria SPEC: -.
Inclusa in Conventia de la Berna, Anexa III.

Graurul (Sturnus vulgaris)
Este raspandit pe tot cuprinsul tarii, mai
Fam. Sturnidae, Ord. Passeriformes
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
150
ales in regiunile joase, cu arbori scorburosi, in
paduri luminoase, cu spatii largi descoperite in
jur, urcand si pe vaile raurilor.
Coloritul corpului este negru, cu chenare
mai deschise la penele spatelui si cu reflexe
intense verzi si violacee pe cap si piept.
Cuibareste in scorburi, dar si in gauri de
ziduri, stuful acoperisurilor, stalpi de beton,
dovedind multa incredere fata de apropierea
omului. Populatiile din nordul arealului se retrag
iarna spre sud-vestul Europei. Carduri mari se
intalnesc si iarna, indeosebi in sud-estul tarii, mai
ales ca pasari venite din nord. Imita cantecele
altor pasari.
SPEC: -.

Ciocarlan (Galerida cristata)
Este raspandit in toate campiile uscate,
joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale
raurilor, in tinuturile descoperite. Penajul este ca
cel al ciocarliei de camp, dar pe cap are un mot de
pene. Cuibareste pe sol in locuri cu vegetatie
saracacioasa. Cele 45 oua depuse in aprilie sint
pamantii cu pete brune si sunt clocite de femela,
timp de 14 zile. Au loc doua cuibariri pe sezon.
Este una dintre cele mai frecvente ciocarlii
de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, cand
poate fi vazuta in santuri pe marginea soselelor,
pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor printre
vite. Aceasta specie a fost observata si pe
amplasamentul analizat.
Fam. Alaudidae, Ord. Passeriformes
Statut european: specie in declin. Categoria
SPEC: 3.

Ciocarlia de baragan (Melanocorypha
calandra)
Se intalneste indeosebi in sud-estul tarii,
fiind specia de ciocirlie cea mai mare de la noi.
Seamana la colorit cu celelalte ciocarlii, dar pe
laturile gusei are cate o pata neagra. Cuibareste pe
sol incepind din aprilie; depune 45 oua verzui
cu pete brune, pe care le cloceste femela cca 14
zile. Se retrage spre sud numai in ierni grele si cu
zapada multa. Este buna cantatoare si o buna
imitatoare a glasurilor altor pasari.
Sunt estimate intre 25000-40000 de
perechi in estul Romaniei, majoritatea intalnindu-
se in Dobrogea. Iarna, stoluri de sute de
exemplare apar in Dobrogea. Pot fi intalnite
aproape tot timpul anului, indiferent daca vremea
nu e favorafila.
SPEC: 3.

Ciocarlie de camp (Alauda arvensis)
Se intalneste frecvent in tinuturile joase,
de stepa, dar apare si in lungul vailor montane
Fam. Alaudidae,
Ord. Passeriformes
Statut european: specie vulnerabila.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
151
largi si inierbate, pina in zona alpina. Are coloritul
cafeniu-galbui cu pete intunecate, ventral fiind
albicios.
Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 34 oua
pamintii, cu pete brune, sint clocite cam 12 zile,
de catre femela. Ponta este depusa din luna
aprilie. Pe vara scot 23 generatii de pui.
Masculul canta in zbor, la mare inaltime deasupra
cuibului. Iarna se intalnesc mai ales in locurile de
mica altitudine. Unele populatii ierneaza in nordul
Africii si sud-vestul Asiei.
Categoria SPEC: 3.

Ciocarlia de stol (Calandrella brachydactyla)
Are flancurile albe si rectricele marginale
de culoare deschisa, albicioasa. Remigele tertiare
acopera in intregime pe cele primare, dand
aspectul unui aripi lungi pasarii care sta pe sol.
Remigele tertiare sunt alungite si inguste, de
regula cu margini galbui-nisipiu.
Aproximativ majoritatea populatiilor
existente in Romania, 6000-8000 de perechi
ciubaresc in zonele agricole si in habitatele de
stepa din Dobrogea. Ele sunt prezente din mai
pana in octombrie.
SPEC: 3.

De asemenea, in zona studiata reprezentata de terenuri agricole si in zona invecinata cu
caracter de pasune pot fi intalnite si specii rapitoare ce acopera teritorii vaste in vederea hranirii.
Vanturelul de seara (Falco vespertinus)
Este o specie destul de comuna in SE
Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu
palcuri de copaci. Cuibareste colonial, de obicei in
cuiburi de cioara de semanatura. Este posibil sa
apara si pe amplasamentul analizat in cautarea
hranei. Se aseamana cu vanturelul rosu in
comportament, dar are aripile proportional mai
lungi si coada mai scurta, fiind astfel foarte
asemanator cu soimul randunelelor; are insa coada
mai putin lunga decat acesta din urma. Adesea sta
pe firele electrice. Este capabil sa zboare pe loc.
Prinde insecte zburatoare ca soimul randunelelor,
adesea in amurg, vanand in stoluri mici.
Nu au fost identificate cuiburi pe locatiile
turbinelor eoliene, folosinta terenului pe care se
vor amplasa turbinele fiind de teren arabil. Specia
poate fi observata in zona analizata deoarece
acopera suprafete intinse in vederea hranirii.
Fam. Falconidae, Ord. Falconiformes
Statut European: aproape de a fi periclitat.
Categoria SPEC: 3.
Inclusa in Conventia de la Berna, Anexa II;
Conventia de la Bonn, Anexa II

Sorecar comun (Buteo buteo)
Specie partial migratoare larg raspandita in
majoritatea regiunilor tarii. Este una din speciile
cu penajul foarte variabil, de la brun-inchis pina la
crem. Cuibul contine 34 oua albe, cu pete
Fam. Accipitridae, Ord. Falconiformes
Statut european: specie stabil. Categoria
SPEC: -.
Inclus n Conventia de la Berna, Anexa II;
Conventia de la Bonn, Anexa II.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
152
brune-caramizii, fiind complet inca din aprilie.
Ambii soti clocesc, perioada de incubatie durind
2830 de zile.
Exemplare de sorecar au fost observate in
vecinatatea arealului studiat, in cautarea hranei.
Se mentioneaza faptul ca pe locatiile turbinelor
eoliene nu au fost identificate cuiburi ale acestei
specii.

4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie;
specii locale si specii aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta
economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni.
SPA (Situri de Protectie Speciala Avifaunistica) si SCI (Situri de Importanta
Comunitara) sunt arii protejate prin reteaua ecologica Natura 2000, conform H.G.
1284/2007 pentru SPA, respectiv Ordinul 1964/2007 pentru SCI.
Tipurile de habitate ce se intalnesc in judetul Tulcea, exceptand Delta
Dunarii si zona marina, sunt:
Nr.crt Cod habitat Denumire Raspandire in Tulcea
1 1530*
Pajisti si mlastini saraturate
panonice si ponto-sarmatice
in zonele cu sol saraturat de langa Greci si Macin, in
SCI Muntii Macinului.
2 3130
Ape statatoare oligotrofe
pana la mezotrofe cu vegetatie
din Littorelletea uniflorae
si/sau Isoto-Nanojuncetea
suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe Bratul
Macin, pe depozitele aluvionare sau soluri luto-
nisipoase
3 3140
Ape puternic oligo-mezotrofe
cu vegetatie bentonica de
specii de Chara
suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe Bratul
Macin, in zone acoperite cu apa statatoare
4 3270
Rauri cu maluri namoloase cu
vegetatie de Chenopodion
rubri si Bidention
suprafata redusa (1% din total sit) pe Bratul Macin, pe
malurile namoloase cu acumulari de material organic
5 40C0*
Tufarisuri de foioase ponto-
sarmatice
in zonele de silvostepa din siturile SCI: Podisul Nord
Dobrogean, Deniz Tepe, Dealurile Agighiolului si in
Muntii Macinului
6 62C0* Stepe ponto-sarmatice
in proportie redusa in siturile SCI: Podisul Nord
Dobrogean, Muntii Macinului, Dealurile Agighiolului,
Deniz Tepe si Bratul Macin . Uneori se asociaza cu
Tufarisurile de foioase ponto-sarmatice(40CO) si cu
Paduri raristi vest pontice de stejar pufos cu Paeonia
peregrina (91AA)
7 6430
Comunitati de liziera cu
ierburi inalte higrofile de la
nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin
pe suprafete reduse (2%) in SCI Bratul Macin
8 6440
Pajisti aluviale din Cnidion
dubii
suprafete foarte reduse (sub 1%) in zona de lunca a
Bratului Macin
9 6510
Pajisti de altitudine joasa
(Alopecurus pratensis
Sanguisorba officinalis)
pe suprafete reduse (1%) in SCI Bratul Macin
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
153
10 8230
Comunitati pioniere din Sedo-
Scleranthion sau din Sedo
albi-Veronicion dilleni pe
stancarii silicioase
pe soluri nisipoase, pietrisuri si aluviuni luto-
nisipoase in curs de fixare, in Muntii Macinului si
Podisul Nord Dobrogean
11 8310
Pesteri in care accesul
publicului este interzis
in situl Muntii Macinului pe o suprafata infima
(0,0001 %)
12 91AA
Vegetatie forestiera ponto-
sarmatica cu stejar pufos
in Muntii Macinului, Podisul Nord Dobrogean si
Dealurile Agighiolului, in zone de silvostepa cu stejar
pufos
13 91I0*
Vegetatie de silvostepa
eurosiberiana cu Quercus spp
in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului in
zona de silvostepa cu stejar brumariu si artar
14 91M0
Paduri balcano-panonice de
cer si gorun
in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului in
masivele de padure cu amestec de stejar pufos, garnita
, stejar brumariu, tei, mojdrean, carpinita, jugastru,
mar si par paduret
15

91X0
Paduri dobrogene de fag
in Muntii Macinului sub forma unei insule relictare de
fag in cadrul rezervatiei naturale Valea Fagilor unde se
intalnesc trei tipuri de fag: Fagus sylvatica, F.taurica
si F.taurica var. dobrogica; o parte din exemplare se
regasesc in Podisul Nord Dobrogean
16 91Y0
Paduri dacice de stejar si
carpen
pe suprafete intinse (50%) in SCI Muntii Macinului si
in SCI Podisul Nord Dobrogean (27,9%) reprezentand
padurile de gorun in amestec cu tei, frasin,carpinita
17 92AO
Zavoaie cu Salix alba si
Populus alba
pe suprafete restranse in Podisul Nord Dobrogean
(0,02%) si mai intinse in Bratul Macin(19,41%)

In ceea ce priveste caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului
si a celei imediat invecinate, se evidentieaza ca folosinta actuala a terenului
este de teren arabil (fapt constatat si in urma vizitelor pe amplasament).
In cadrul agroecosistemelor si ecosistemelor zootehnice (ecosisteme
antropizate bine reprezentate in zona) din zona analizata nu se regasesc
caracteristicile unor habitate stabile si prielnice instalarii speciilor de
avifauna si fauna terestra incluse in Cartea Rosie.
Zona analizata este inclusa in SPA Stepa Casimcea, arie protejata
prin programul Natura 2000. Chiar daca obiectivul analizat nu este amplasat
in interiorul SCI Podisul Nord-Dobrogean, consideram necesara descrierea
ariei protejate datorita distantei de 75 m fata de limita acesteia. Precizam ca
exemplare din speciile Spermophilus citellus si Testudo graeca au fost
observate in afara zonei perimetrului parcului eolian analizat, in zona de
tufarisuri din nord-estul parcului eolian, zona inclusa in SCI Podisul Nord-
Dobrogean. Semnalarea acestora in cadrul Studiului a fost necesara datorita
faptului ca exista posibilitatea ca indivizi din aceste specii sa ajunga ocazional
in proximitatea parcului eolian analizat.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
154
Evidentierea habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul ariilor
naturale protejate invecinate s-a realizat in subcap 4.6.2.4 Relatia dintre
proiect si zonele protejate.

4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana,
odihna, iernat.
Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza
sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau
superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai ostile si mai sigure pentru
reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din
energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi pradatorii sau
epuizarea.
De ce migreaza anumite pasari? Raspunsul ni-l ofera sursele de hrana.
Primavara, ele zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari de hrana
inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni mai reci
au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza oricum in
zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada
reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de
reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din
locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Antartica si inapoi, in fiecare an
o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.
Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si
vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta poate
fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune hrana
pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu clima mai
calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul anului,
profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de poli.
Multe specii de rate, gaste si lebede migreaza spre sud, din regiunile arctice
spre Europa, Asia si America de Nord, in timpul iernii, revenind in regiunile
nordice primavara, pentru a se inmulti.
Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin
intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile
hormonale par sa fie elemente determinante esentiale. De asemenea, nu se stie inca
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
155
sigur cum isi gasesc drumul inapoi pasarile care migreaza pe distante foarte mari.
Anumite studii sugereaza ca aceste specii se ghideaza dupa soare si dupa stele,
precum si dupa anumite detalii ale peisajului. Alte specii se pare ca folosesc
campul magnetic al Pamantului, care le ajuta sa isi gaseasca drumul atunci cand
zboara pe deasupra unui peisaj foarte monoton sau pe deasupra oceanului.
Romania se afla pe un culoar mare de migratie. Culoarul principal urmat de
pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de
unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel
Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre
Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza
central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe
Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-Brasov,
pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de
acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.
Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si
se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile
RucarDin Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se
indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,
Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se
indreapta catre Dunare.
In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de
toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile
februarie-aprilie, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul
Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc,
apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste
pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in
primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in
luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi
petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.
Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul
Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de
trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
156
randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea
Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si
Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei. Cocorii, desi foarte
asemanatori ca structura cu berzele, rezista sa traverseze Mediterana, pentru ca ei
folosesc falfaitul aripilor alternat cu planarea, si astfel consuma mai putina energie.
Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu
temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea
pasarilor migreaza toamna, foarte incet, zilele calde, hrana inca indestulata le
intarzie din drumul lor.
Pasarile care migreaza noaptea (randunelele, ratele, lisitele, ciocarliile) se
descurca si atunci cand stelele nu se vad din cauza norilor. Deci, astrele nu sunt
singurele ajutoare ale pasarilor. Ele au nevoie si de o harta, si atunci se orienteaza
dupa relief. Cand acest peisaj se schimba brusc, pot aparea chiar accidente. De
exemplu, in orase, daca un bloc se construieste de toamna pana primavara si
pasarile nu au apucat sa se familiarizeze cu prezenta lui, ele vor fi atrase de lumina
geamurilor in care se reflecta soarele si se intampla deseori sa se loveasca de
ferestre. Acestea sunt insa accidente. Cu toate acestea, relieful joaca un rol
mult mai scazut in orientare decat soarele sau stelele.
S-a constatat ca pasarile migreaza mai degraba noaptea decat ziua. De
exemplu, uliul pasarar pleaca la drum cu o precizie de ceasornic, la 30-40 de
minute dupa apusul soarelui. Explicatia este urmatoarea: migratoarele se folosesc
de lumina zilei ca sa se hraneasca, sa mai recupereze din energia consumata; si
apoi, intunericul noptii le protejeaza de pradatorii diurni. Punctul culminant este
atins intre orele 22:00-23:00, ne spun observatiile facute prin radare specializate.
Majoritatea migratorilor nocturni zboara mult deasupra turbinelor
eoliene, pana la 1000 m deasupra solului. Si in afara migratiilor, pasarile pot
atinge inaltimi considerabile, ratele urcand pana la 800 m, berzele la 900 m, cocorii
si randunelele la 2.000 m, acvilele la 3.000 m, in timp ce in regiunile muntoase
condorii si vulturii plesuvi zboara la o inaltime de 7.000 m deasupra nivelului
marii.
Sunt pasari care prefera sa calatoreasca singure, altele merg in familie, altele
se impart pe sexe sau pe varste. Privighetoarea si pupaza migreaza singure; lisitele,
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
157
ratele si randunelele prefera grupurile mici; gastele, pelicanii si cocorii se
organizeaza in grupuri oranduite perfect, aerodinamic; graurii si pescarusii
migreaza in grupuri mari si dezorganizate, schimbandu-si mereu forma, fara a gresi
directia; berzele migreaza in formatiuni mari (200 - 500 de pasari), dar nu foarte
organizate, in schimb calatoresc intotdeauna "in familie", care este gata formata
inainte de imperecherea propriu-zisa, ele fiind niste vietuitoare foarte fidele.
Cintezele cuibaresc in Europa Centrala si de Nord, dar de calatorit, calatoresc doar
femelele, masculii fiind pasari sedentare. In cazul mierlelor, numai "tinerii"
migreaza, adica pasarile din primul an de viata. Ciocarliile migreaza o data in
viata.
Pasarile rapitoare, ca si alte specii, migreaza deoarece hrana se imputineaza
odata cu sfarsitul verii. Cele mai multe pasari din Europa ierneaza in Africa sau in
Sudul Europei dar unele exemplare ajung chiar si in Orientul Apropiat.
Cele mai cunoscute trasee de migratie sunt:
- Ruta Scandinaviei de Sud
- Ruta Baltica
- Ruta Trans Iberica
- Ruta Central Mediterana
- Via Pontica (partea vestica a Marii Negre)
- Ruta Trans Caucaziana
Pe parcursul migratiei, rapitoarele diurne utilizeaza coloanele de aer cald
pentru a castiga inaltime, procedeu folosit in special de acvile si pasari de tip
Buteo, respectiv curentii ascendenti creati de impactul vantului cu versantii
abrupti. Aceast ultim procedeu este folosit mai adesea de ulii si soimi.
Din perspectiva migratiei rapitoarele diurne se impart in trei categorii:
- migratoare (acele specii unde 90% din indivizii unei populatii migreaza);
- partial migratoare (acele specii unde mai putin de 90% din indivizii unei
populatii migreaza);
- sedentare (acele specii unde miscarile indivizilor sunt ocazionale si
neregulate).
In Romania pasarile rapitoare migreaza pe un front larg, totusi sute, sau
chiar mii, de exemplare se aduna pe rute bine stabilite. Carpatii reprezinta un
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
158
obstacol natural si influenteza directia migratiei, la fel ca Marea Neagra al carei
tarm este utilizat de rapitoarele care vin din nordul Europei sau vestul Asiei.
Punctul de observare Macin este situat in nordul Dobrogei pe ruta Via Pontica.
Dealurile de la poalele muntilor ofera conditii favorabile pentru formarea
termicelor in zilele insorite, iar culmile abrupte ale Pricopanului deviaza vantul (in
special vantul dinspe NE si NV) creand curenti verticali pe care pasarile le
utilizeaza pentru mentinerea altitudinii de zbor.
Atat amplasamentul analizat, cat si zona invecinata pe o raza de minim 10
km nu sunt traversate de nici o ruta de migrare a pasarilor, conform bibliografiei
existente (inclusiv studiul nepublicat al INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor
privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari,
Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz
Dobrogea) si a observatiilor din teren.
Mai mult decat atat mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au
evidentiat cuiburi de specii de pasari sau animale protejate care ar putea fi afectate
de construirea sau functionarea obiectivului.
Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau
trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,
Parcul National Muntii Macinului, sau cele de pe cursul inferior al Dunarii care se
afla la distante de peste 10 km fata de obiectivul analizat. Zona analizata nu
prezinta conditiile de mediu sau speciile caracteristice unor astfel de zone cum sunt
cele precizate mai sus.
In ceea ce priveste rutele de migrare din zona Casimcea-Rahman s-au
analizat inclusiv datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu
(precum Migratia Pasarilor Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti;
Dinamica si migratia pasarilor Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica).
Acestea au insa un caracter general, fiind prezentate principalele rute ale pasarilor
marcate la nivelul intregii Dobrogei. La nivelul zonei analizate nu sunt specificate
rute precise de migratie.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
159

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
160
4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase
specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora
NU ESTE CAZUL.

In timpul executiei lucrarilor de constructii
Privit in ansamblu, impactul asupra factorilor de mediu se manifesta cu
precadere in perioada de constructie a parcului eolian, in special datorita
decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si partial a drumurilor de
acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului produs de
utilajele folosite, urmand ca dupa terminarea lucrarilor de constructie si de refacere
a ecosistemului, impactul asupra factorilor de mediu va fi foarte redus.
Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete
de teren prin decopertari respectiv recopertari.
In realitate, in perioada de constructie, durata impactului se imparte pe
fiecare punct de lucru in parte ce are o repartitie izolata si se realizeaza succesiv.
Impactul imediat se manifesta in timpul lucrarilor de constructie prin
disturbarea punctiforma a habitatului pentru constructia fiecarei centrale eoliene,
ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf pe aparatul foliar
al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie
propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o perioada de
refacere a agroecosistemului, accelerata chiar de efectuarea lucrarolor agricole, ce
caracterizeaza zona analizata.
In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei parcului eolian,
consideram ca nu vor exista efecte secundare negative (tinand cont ca
biodiversitatea de pe amplasament este caracteristica unui agroecosistem), dar vor
exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor
socio-economice la nivel local.
Metodologia de lucru pentru fiecare grup eolian prevede un anumit numar
de ore care reprezinta minimum timpului, si care nu mai poate fi micsorat, insa
pentru diminuarea intensitatii impactului au fost prevazute in raport recomandari
pentru reducerea la minim a efectelor negative.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
161
Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta
o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o
intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si
traficul, care au sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare
propriu-zisa a habitatului (cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar
structuri de genul gardurilor, zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).
Drumurile de acces produc o sectionare a arealului initial al mamiferelor,
insa acestea nu reprezinta bariere care sa opreasca circulatia indivizilor, tinand
seama si de faptul ca traficul va fi extrem de redus chiar si in perioada de
constructie. Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul
studiat vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta,
dupa cum bine se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila.
Singurul aspect important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul
de fata, va fi reprezentat de circulatia utilajelor, ce va impiedica circulatia
mamiferelor si reptilelor si se manifesta pe perioada de executie a lucrarilor.
Dupa terminarea lucrarilor, nu se va putea vorbi de o fragmentare a habitatului,
indivizii putand tranzita zona in acelasi mod cum se realizeaza si in prezent.
Pe perioada lucrarilor de santier se apreciaza o dislocare a mamiferelor si
partial a pasarilor din cadrul arealului initial, urmand ca in timp sa fie in mod
natural repopulat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului. Dupa incheierea
lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor prevazute prin proiect.
In timpul lucrarilor de constructie a obiectivului, in ceea ce priveste
biodiversitatea, vor fi afectate temporar suprafete de teren agricol care isi vor
pastra folosinta initiala. Suprafata de teren afectata temporar este constituita din
suprafetele aferente organizarii de santier, zonei de servicii a organizarii de santier,
platformelor de depozitare, sapaturilor pentru fundatii din care se scade suprafata
inelelor supraterane din beton.
In ceea ce priveste speciile de interes prioritar semnalate in Formularul
Standard din Ord 1964/2007 precizam ca exemplare din speciile Spermophilus
citellus si Testudo graeca au fost observate in afara zonei perimetrului parcului
eolian analizat, in zona de tufarisuri din nord-estul parcului eolian, zona inclusa in
SCI Podisul Nord-Dobrogean. Semnalarea acestora in cadrul Raportului a fost
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
162
necesara datorita faptului ca exista posibilitatea ca indivizi din aceste specii sa
ajunga ocazional si in proximitatea parcului eolian analizat. De asemenea trebuie
sa amintim ca arealul studiat este unul antropizat, fiind reprezentat in totalitate de
agroecosisteme asupra carora se intervine periodic prin executarea diverselor
lucrari agricole. Astfel, in cadrul arealului analizat nu exista conditiile propice
instalarii exemplarelor protejate. In ceea ce priveste impactul obiectivului analizat
asupra speciilor sus mentionate precizam ca acesta este nesemnificativ,
asigurandu-se totodata integritatea SCI Podisul Nord-Dobrogean (ROSCI 0201).
Subliniem faptul ca integritatea SCI Podisul Nord-Dobrogean nu va fi
afectata nici in cazul turbinei CO_36, cea mai apropiata fata de limita sitului
comunitar, distanta de 75 m fiind suficienta pentru protejarea speciilor si
habitatelor din interiorul SCI.
Pentru fiecare dintre aceste suprafete sunt precizate masuri concrete de
diminuare a impactului, tinand cont de specificul activitatilor ce se vor desfasura,
iar respectarea masurilor trebuie sa fie urmarita in perioada de constructie de
specialisti in domeniu, conform Planului de Monitorizare propus in cadrul
prezentului Studiu de Impact asupra Mediului.
Procesul de revenire a stratului de sol fertil se va realiza foarte repede, fiind
vorba de un agroecosistem, iar procesul de refacere va fi accelerat chiar de
lucrarile agricole, realizandu-se omogenitatea caracteristica agroecosistemelor.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca o mare parte din efectele asupra
biodiversitatii locale au un caracter temporar si sunt reversibile, manifestandu-se
doar pe perioada de constructie.
Impactul asupra vecinatatilor (inclusiv asupra SPA Stepa Casimcea si
SCI Podisul Nord-Dobrogean) va fi nesemnificativ ca urmare amplasarii si a
specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului
eolian.

In timpul functionarii, parcul eolian nu are impact asupra biodiversitatii,
neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite. De asemenea este bine
cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca materie prima face parte din
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
163
categoria energiilor regenerabile. Singurele riscuri care se pun in discutie sunt
posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect fiind tratat pe
larg in cadrul raportului.
Distantele aproximative masurate in linie dreapta, de la locul amplasarii
parcului eolian, pana la cele mai importante puncte de interes biogeografic sunt:
- 25 km pana la RBDD;
- 48 km pana la Marea Neagra;
- 30 km pana la Muntii Macin;
Distantele de la zona studiata pana la cele mai apropiate localitati sunt:
- fata de Cismeaua Noua aprox. 600 m;
- fata de Corugea aprox. 1,8 km;
- fata de Haidar aprox. 2 km.
Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece
suprafata de teren afectata definitiv va fi de aproximativ 6 %, in raport cu totalul
suprafetei studiate si 0,02% in raport cu suprafata SPA Stepa Casimcea,
reprezentata de drumuri de acces, statie de transformare si suprafata ocupata de
baza fiecarui pilon al turbinelor. Astfel se apreciaza ca aproximativ 94% din totalul
suprefetei studiate isi pastreaza disponibilitatea initiala, impactul obiectivului
asupra biodiversitatii locale fiind neglijabil.
De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din
energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in
aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei
vantului duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului,
favorizand dezvoltarea vegetatiei/culturilor in aceste zone.
Se apreciaza ca efectul de umbrire cumulat cu scaderea vitezei vantului,
datorita prezentei si functionarii centralelor eoliene, este sensibil pozitiv pentru
cresterea umiditatii in aceasta zona caracterizata prin precipitatii scazute.
Analizand in ansamblu zona Casimcea consideram ca nu se pune problema
crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor cunoscute de zbor ale
pasarilor la nivelul Dobrogei, datorita distantei suficient de mari fata de acestea
(peste 10 km).
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
164
trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pe
cursul inferior al Dunarii si la nivelul Parcului National Muntii Macinului, care nu
vor fi afectate de realizarea obiectivului.
In general, speciile migratoare folosesc ca repere de orientare si elementele
peisagistice reprezentate de formele de relief pozitive si negative. Dobrogea
prezinta doar cateva repere de acest fel, reprezentate de un numar mic de
formatiuni geomorfologice de altitudine redusa (de exemplu, cele doua culmi ale
Muntilor Macin). De asemenea, in zona amplasamentului nu exista corpuri de apa
stagnante care ar putea favoriza orientarea pasarilor migratoare spre acest
amplasament.
In ceea ce priveste parcurile eoliene in general, nu se poate vorbi de un
impact rezidual propriu-zis, deoarece nu exista emisii de poluanti in perioada de
functionare, asa cum se intampla in cazul altor instalatii de obtinere a energiei
electrice, cum sunt cele pe carbuni. Singurul efect ramas dupa finalizarea lucrarilor
de constructie si dupa ce s-au implementat toate masurile de diminuare a
impactului, exceptand suprafata de teren afectata definitiv, se manifesta strict
asupra agroecosistemului prin efectul decopertarilor si recopertarilor. In speta,
fiind vorba de terenuri agrocole, nu se poate vorbi despre refacerea vegetatiei sau a
habitatelor la starea initiala, ci doar despre recopertarea stratului de sol vegetal
pentru a putea fi reintegrat in circuitul agricol.
In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform
datelor de specialitate (Avian hearing and avoidance of wind turbines,
Midwest Research Insittute, Colorado, 2002) in comparatie cu acuitatea
auditiva umana, pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata
de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi
afectate pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei studiate, tinand cont ca la o
distanta de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de
vant, iar pe amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.
Urmare a celor prezentate mai sus, se poate concluziona ca impactul asupra
SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord-Dobrogean aflate in vecinatatea zonei
analizate va fi nesemnificativ.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
165
Analize si comentarii privind impactul centralelor eoliene
asupra populatiilor de pasari
Tinand cont ca in Romania exista doar cateva turbine eoliene in functiune si
deci, nu exista o baza de date care sa permita analize personalizate la specificul
tarii noastre, s-a considerat oportuna utilizarea experientei dobandite de alte state
europene in acest domeniu, in conditiile in care detin parcuri de eoliene
functionale, monitorizate.
Din cercetarile facute de echipe de ornitologi in Spania si Olanda, s-a
observat ca este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in
apropierea unei localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de
acces si constructia statiei sa nu afecteze habitatul pasarilor. In cazul
amplasarii fermei de eoliene intr-o zona nepopulata de oameni, defrisarea si
amenajarea fermei de eoliene poate produce modificari in comportamentul
pasarilor. Pasarile isi modifica comportamentul cand se apropie de asezari
omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta zona mai mult
pentru tranzit. Tot odata pentru multe dintre ele zonele populate nu sunt
potrivite pentru cuibarit.
In cazul in care pasarile rapitoare de zi din Ariile de Protectie Avifaunistica
ajung in aceasta zona pentru a se hrani sau din alte motive, acuitatea vizuala si
abilitatile deosebite in zbor reduc riscul coliziunilor cu elicele turbinelor eoliene.
Pasarile migratoare rapitoare care tranziteaza zona, zboara la altitudini mult
mai mari decat inaltimea unei centrale eoliene, de pana la 1000 m altitudine, astfel
incat nu sunt afectate de construirea parcului eolian in aceasta locatie, 90% din
migratie petrecandu-se noaptea.
Datorita prezentei culturilor agricole, in special cereale si floarea soarelui, cu
cantitati considerabile de fructe, seminte, zona atrage stoluri de ciori de
semanatura, bogate in numar de indivizi considerati a produce pagube insemnate
fondului cinegetic.
Este binecunoscuta existenta legaturii dintre Vanturelul de seara si Cioara de
semanatura, fiind dat faptul ca vantureii cuibaresc colonial, in cuiburile parasite de
ciori. Aceasta este o specie oportunista, hranindu-se indeosebi cu insecte.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
166
O analiza a factorilor ce pericliteaza aceasta specie in Campia de Vest,
arata ca o influenta majora in scaderea numarului de indivizi este data de
degradarea habitatelor prin distrugerea cuiburilor, taieri ilegale de arbori,
aratul pajistilor, astfel disparand lacustele, situatie care nu a fost observata in
arealul studiat.
Cresterea ratei de mortalitate se datoreaza si electrocutarii, in cazul
coloniilor de Falco sp, in apropierea carora sunt linii electrice de medie tensiune,
exista un risc sporit, ca unele exemplare sa fie electrocutate mortal. Acest lucru
datorandu-se faptului ca exemplarele tinere, proaspat avantate in zbor folosesc
acesti stalpi pentru a se odihni; si vantureii adulti prefera aceste obiecte pe timp de
vanatoare pentru a sta la panda, sau in perioada migratiei.
In urma studiilor realizate pentru un ansamblu eolian format din 2 centrale in
zona Baia, reiese faptul ca pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi
fata de turbine, au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub
pale sau pe deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata
lovindu-se de turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora. De
asemenea, in perioada 2006-2009 pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri
si in aceleasi efective, concluzionand in mod evident faptul ca populatiile locale
de pasari cuibaritoare nu au fost afectate de constructia parcului eolian.
(Banica G. 2007).

Influenta sunetului produs de parcurile eoliene asupra pasarilor
(conform studiului Avian hearing and avoidance of wind turbines, Midwest
Research Insittute, Colorado, 2002)
Pasarile au auzul in general mai putin dezvoltat decat majoritatea
mamiferelor, inclusiv oamenii. Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre
1 si 5kHz. Dispozitivele de inlaturare a pasarilor nu sunt eficiente in general
datorita faptului ca pasarile se obishnuiesc cu acestea si eventual le ignora complet.
Dispozitivele care folosesc sunete cu frecvente ce nu pot fi percepute de oameni
sunt in mod sigur neauzite si de pasari deoarece pasarile au un nivel mai scazut de
sensibilitate auditiva decat oamenii. O trecere in revista a lucrarilor despre cat de
bine pot auzi pasarile in conditii zgomotoase (cu vant) arata ca pasarile nu pot auzi
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
167
zgomotul turbinelor eoliene asa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal,
poate auzi probabil rotatia palelor la o distanta de doua ori mai mare decat o pasare
de talie medie.
Diferentele curbelor de audibilitate la diverse specii
Pentru a scoate in evidenta variatiile dintre specii, mediile curbelor de
audibilitate sunt afisate pentru trei grupe de pasari: Passeriforme, ordine mai vechi
de pasari din punct de vedere evolutiv non Passeriforme Anseriforme,
Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes,
Falconiformes, Galliformes, and Psittaciformes), si un grup special de pasari
pradatori nocturni Strigiformes. Unui numar aproape egal de specii din aceste 3
grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestor date confera o
ide despre sensibilitatea auditiva in randul pasarilor. In general, este mai putina
variatie a sensibilitatii auditive in cazul pasarilor, decat in cazul altor grupe de
vertebrate.
Curbele de audibilitate sunt prezentate mai jos:

Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 si 5 kHz, cu o
sensibilitate absoluta, de cele mai multe ori nivelul presiunii sunetului la cea mai
sensibila frecventa atinge adesea 0-10 dB, care se incadreaza intre 2-3 kHZ.
Pradatorii nocturni pot detecta in general sunete mai mici decat Passeriformele sau
non Passeriformele. Passeriformele au tendinta de a arata praguri mai mici de
audibilitate la frecvente inalte decat non Passeriformele, iar non Passeriformele
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
168
arata un nivel scazut al pragului auditiv la frecvente mici fata de Passeriforme. In
medie, limita spectrala a spatiului auditiv disponibil unei pasari pentru
comunicare vocala este extinsa de la 0,5 la 6 kHz (interval de frecventa sau latimea
de banda de frecventa 30 dB deasupra celui mai sensibil punct al curbei de
audibilitate).
Pasarile sunt deosebite fata de alte vertebrate in ceea ce priveste structura
auditiva si capacitatea de auz. Se poate considera ca aceste diferente ale curbei de
audibilitate la diferite ordine de pasari sunt datorate parametrilor biologici
caracteristici fiecarei specii precum marimea.
Zgomotul de fond si zgomotul turbinelor eoliene
Intr-o vizita in parcul eolian din Altamond, California in anul 1999, s-a
masurat zgomotul ambiental si cel generat de diferite tipuri de turbine. In ziele de
analiza, vantul a suflat moderat, iar nivelul mediu de zgomot era in jur de 70 dB,
+/- 5 dB. Zgomotul produs de vant si de pale este de frecventa mica. Pentru cateva
din turbinele eoliene din esantion, masuratorile indic faptul ca deplasarile palelor
turbinei in aer nu cresc semnificativ nivelul presiunii suntelului n ntregul spectru.
In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o
inaltime de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB
mai mare decat nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustic scade
cu 6 decibeli la fiecare dublare de distan. Cand zgomotul datorat palelor
turbinelor scade cu 1,5 dB fata de zgomotul ambiental al vantului, palele nu pot fi
auzite de pasari (desi pot fi auzite de oameni).

o Distanta minima pana la care pasarile se apropie de centralele eoliene
Studiile efectuate in tarile cu traditie in constructia de parcuri eoliene au
relevat faptul ca pasarile in perioada de reproducere, zboara la distante mari fata de
fermele eoliene.
Pasarile caracteristice unor habitate deschise ca de exemplu: gastele, ratele,
pasarile de coasta, au evitat in general turbinele pe distante destul de mari (sute de
metri); speciile mai sensibile cuibaresc la cel putin 400-500 m fata de turbine.
Din motive tehnice de evaluare, studiile efectuate au luat ca subiecti un
numar redus de specii si anume: sorecarul comun (Buteo buteo), vanturelul rosu
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
169
(Falco tinnunculus), graurul (Sturnus vulgaris) si cioara griva (Corvus corone).
Rezultatele acestor studii sunt sintetizate in graficele urmatoare:

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale sorecarului comun in afara perioadei de
reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele
eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale vanturelului rosu in afara perioadei de
reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele
eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
170

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale graurelui in afara perioadei de reproducere. Pe
verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau
distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale ciorii grive in afara perioadei de reproducere. Pe
verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau
distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

In afara perioadei de reproducere pasarile se comporta diferit si anume: cu
cateva exceptii (starcul cenusiu, ratele scufundatoare), cu cat turbina este mai mare
cu atat distanta de apropiere este mai mare. Pasarile cantatoare nu sunt afectate de
functionarea turbinelor eoliene deoarece ele evolueaza mult sub nivelul acestora.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
171
S-a observat ca unele specii de pasari, singure sau in formatii de zbor
(stoluri) mai sensibile la obstacole, se dezorganizeaza in zbor atunci cand intalnesc
un parc eolian; dar pasarile de dimensiuni mari (rate, pasari de prada, graurii,
ciorile) sunt mai putin dispuse sa-si modifice directia de zbor sau locurile de
cuibarire.

Efectele de bariera ale fermelor eoliene asupra pasarilor
Un alt impact cunoscut al fermelor eoliene este ca acestea pot constitui
bariere in calea pasarilor migratoare sau pentru pasarile ce se deplaseaza in diferite
zone (zone de cuibarire, hranire sau zone de odihna).
In unele cazuri s-a observat ca unele pasari se intorc sau ca formatia de zbor
a stolului se dezorganizeaza cand intalnesc un parc eolian.
Pasari de dimensiuni mai mari (cormorani si starci), rate, pasari de prada
(uliul pasarar, sorecarul comun, vanturel rosu), pescarusi si chire, grauri si ciori
sunt mai putin sensibile sau mai putin dispuse sa isi schimbe directia initiala de
migrare, cand se apropie de fermele eoliene. Aceste specii sau grupuri de specii
evita destul de rar fermele eoliene si populatiile lor locale sunt mai putin deranjate
de fermele eoliene.
Evitarea fermelor eoliene inseamna un consum mai mare de energie pentru
pasari in timpul migratiei sau in timpul zborului obisnuit zilnic.
Observatiile stiintifice arata ca pasarile migratoare evita zonele locuite, iar
cuibaritul are loc in habitate de maxima siguranta. Zonele cu retele electrice de
inalta/medie tensiune sunt bine memorate de pasari si ocolite in consecinta in
timpul migratiei. In cazul pasarilor rapitoare de zi acestea ajung in zonele fermelor
eoliene pentru a se hrani cu animale mici rozatoare al caror habitat este reprezentat
de zona de la baza turnurilor de sustinere a turbinelor.
Acuitatea vizuala, abilitatile lor deosebite in zbor, ca si altitudinea zborului
pe care il executa la peste 200 m, face ca aceste pasari sa evite impactul cu
turbinele.
Amplasarea centralelor eoliene in apropierea localitatilor beneficiaza de
drumurile de acces atat in timpul executiei lucrarilor cat si in timpul functionarii
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
172
acestora, fara a afecta semnificativ zonele de cuibarit de la nivelul solului ale
pasarilor.
Impactul centralelor eoliene asupra populatiilor de pasari a generat multe
dezbateri, studii, analize in randul specialistilor de profil.
Un studiu efectuat in Germania, care a analizat cca 20.000 de turbine, a
concluzionat ca o turbina omoara 0,037 de pasari/an, ceea ce inseamna de 20 ori
mai putin decat un km de linie de inalta tensiune.
Rata de coliziune a pasarilor cu turbinele eoliene este foarte redusa, dupa
cum arata graficul de mai jos:

Datele culese pana in prezent din literatura de specialitate indica faptul ca
impactul pasarilor cu paletele turbinelor eoliene este foarte scazut. Mortalitatea in
randul pasarilor provocata de impactul cu paletele turbinelor este variabila de la un
parc eolian la altul, variind de la 0 pana la 37 de pasari moarte/an/turbina,
(Howell & Noone (1992). In astfel de coliziuni sunt implicate atat specii
migratoare cat si sedentare. Datele sunt specifice pentru parcurile eoliene din SUA
care cuprind intre 3500-4000 de turbine, parc eolian, instalate pe o suprafata de mii
de hectare, in zone fara importanta majora in migratie.
Coliziunea migratoarelor nocturne cu turbinele de vant poate avea loc in
primele ore dupa caderea intunericului cand pasarile sunt inca la altitudini mici si
migratia este mai intensa.
Dintre pasarile sedentare majoritatea studiilor arata ca se pot inregistra
mortalitati mai ales in randul rapitoarelor (falconiforme si strigiforme).
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
173
Exista cateva cauze care determina ciocnirea pasarilor de turbine, cea mai
importanta fiind imposibilitatea pasarilor de a detecta turnurile. Exista doua
posibile explicatii pentru acest fenomen in cazul pasarilor rapitoare:
1. vizibilitatea slaba a paletelor datorata miscarii foarte rapide a acestora in
perioadele cu vant intens dar atunci peletele se blocheaza automat,
2. incapacitatea pasarilor de a-si distribui eficient atentia intre explorarea
terenului pentru hrana si monitorizarea obstacolelor, cum ar fi generatoarele
de energie ale turbinelor eoliene (Hoods & col. 2001).
Rata mortalitatii la pasari datorata coliziunilor cu turbinele eoliene este insa
neglijabila (Erickson et al.,2001), putand preciza ca altele sunt cauzele mortalitatii
la pasari precum trafic, cladiri si ferestre, retele electrice etc.
Concluzia a fost aceea ca impactul dintre turbinele eoliene si pasari este cu mult
mai mic decat s-a afirmat initial si in orice caz mult mai redus decat impactul altor
activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian sau chiar a unor structuri
statice precum stalpii si liniile electrice ori a cladirilor inalte, de care pasarile se
lovesc.

4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede,
corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus
NU ESTE CAZUL.

4.5.2.2. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din
cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a
tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului
NU ESTE CAZUL.

4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in
Cartea Rosie
Conform certificatului de urbanism si verificarilor din teren, terenul pe care
se urmareste amplasarea turbinelor are folosinta si destinatie de teren arabil, astfel
incat vegetatia este reprezentata de culturile agricole.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
174
4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante
Terenul pe care se vor amplasa centralele eoliene are folosinta de teren
arabil, vegetatia avand un caracter temporar. Suprafata construita a obiectivului
este foarte mica astfel incat modificarile populatiilor de plante se estimeaza a fi
nesemnificative.
Se va avea in vedere refacerea suprafetelor decopertate prin utilizarea
aceluiasi tip de sol astfel incat sa se poata dezvolta vegetatia autohtona.

4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,
raspandirea speciilor invadatoare
NU ESTE CAZUL.

4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta
economica
NU ESTE CAZUL.

4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii,
compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul
potential asupra mediului
In timpul functionarii turbinelor, imediat in aval de turbine viteza vantului
scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea
locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului, favorizand dezvoltarea
vegetatiei in aceste zone. Aceeasi influenta pozitiva asupra umiditatii locale este
data si de efectul de umbrire al parcului eolian.

4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale
incluse in Cartea Rosie
Arealul studiat este unul antropizat, fiind reprezentat in totalitate de
agroecosisteme asupra carora se intervine periodic prin executarea diverselor
lucrari agricole. Astfel, in cadrul arealului analizat nu exista conditiile propice
instalarii exemplarelor protejate.
Subliniem faptul ca integritatea SCI Podisul Nord-Dobrogean nu va fi
afectata nici in cazul turbinei CO_36, cea mai apropiata fata de limita sitului
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
175
comunitar, distanta de 75 m fiind suficienta pentru protejarea speciilor si
habitatelor din interiorul SCI.
Prin respectarea masurilor si recomandarilor din Studiu privitor la refacerea
terenului afectat pe perioada de constructie a turbinelor, se apreciaza mentinerea
conditiilor initiale de biotop.

4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,
amfibii, reptile, nevertebrate
NU ESTE CAZUL.

4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti;
dinamica resurselor animale
In interiorul parcurilor eoliene, este stiut faptul ca se interzice vanatoarea,
ceea ce va duce la amplificarea gradului de protectie si conservare a speciilor de
vanat care pot ajunge in zona amplasamentului.

4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare
Atat amplasamentul analizat, cat si zona invecinata pe o raza de minim 10
km nu sunt traversate de nici o ruta de migrare a pasarilor, conform bibliografiei
existente (inclusiv studiul neoficial al INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor
privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari,
Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz
Dobrogea) si a observatiilor din teren.
Mai mult decat atat mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au
evidentiat cuiburi de specii de pasari sau animale protejate care ar putea fi afectate
de construirea sau functionarea obiectivului.
trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii,
Parcul National Muntii Macinului, sau cele de pe cursul inferior al Dunarii care se
afla la distante de peste 15 km fata de obiectivul analizat. Zona aferenta parcului
eolian nu prezinta conditiile de mediu sau speciile caracteristice unor astfel de zone
cum sunt cele precizate mai sus.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
176
Conform datelor bibliografice, radarul a inregistrat miscari dezorientate ale
pasarilor pe vreme innourata, pe ceata si ploaie. Altimetrele instalate pe spatele
pasarilor au inregistrat pe cer senin o inaltime maxima de zbor de 2300 m si la
putine pasari peste 3000-3600 m. In contrast cu vreme innourata, altitudinea
maxima a fost de 700 m, cu o gama de variatie cuprinsa intre 50-1700 m la diferite
pasari. In acest context, cand pasarile sunt silite din cauza cetei, sau norilor sa
zboare la 10-70 de metri altitudine apare riscul coliziunilor cu turbinele eoliene
accentuat si de vizibilitatea diminuata.
De aceea, in Studiu se fac recomandari si se impun masuri de semnalizare a
turbinelor parcului, pentru a mari vizibilitatea acestora in conditii de vreme
nefavorabila.

4.5.2.12. Modificarea /reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna,
hrana, crestere, contra frigului
Zona analizata se caracterizeaza prin prezenta agroecosistemelor asupra
carora se intervine periodic prin lucrarile agricole, ceea ce face terenul analizat
impropriu instalarii unor adaposturi sau cuiburi ale unor specii de fauna.

4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi;
modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci
NU ESTE CAZUL.

4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident
NU ESTE CAZUL.

NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
177
4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale
suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede deltei, corpurilor de apa
(lacuri,rauri,etc.) si plajelor
NU ESTE CAZUL.

4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice
NU ESTE CAZUL.

4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie
NU ESTE CAZUL.

4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare
NU ESTE CAZUL.

4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei
Pentru mentinerea compozitiei floristice caracteristice zonei, se recomanda
cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial.
De asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se
interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor
de constructie, iar recoperarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca organizarea
de santier impune costuri suplimentare.

4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru
animale
NU ESTE CAZUL.

4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii
NU ESTE CAZUL.

4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei
NU ESTE CAZUL.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
178

4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii
Avand in vedere faptul ca marea majoritate a amplasamentului studiat se
afla partial in interiorul SPA Stepa Casimcea, se recomanda respectarea cu
strictete a urmatoarelor masuri, pentru a minimiza pe cat posibil efectele asupra
sitului Natura 2000.

Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in
perioada de constructie a obiectivului.
Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de
constructie precum si organizarea de santier trebuie sa se desfasoare numai pe
terenurile arabile. In acest fel nu va fi afectata integritatea SCI Podisul Nord-
Dobrogean. O atentie deosebita trebuie acordata pentru locatia turbinei CO_36 care
se afla la o distanta de aproximativ 75 m fata de limita sitului de importanta
comunitara sus mentionat.
Decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea
acestuia.
Se impune copertarea sau refacerea suprafetelor de sol afectate in urma
lucrarilor de constructie a obiectivului, astfel incat sa nu existe spatii afectate,
altele decat cele prevazute in proiect. Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive,
se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat
initial.
Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,
amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta
calitatea solului fertil de pe terenurile arabile.

Este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea unei
localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si utilitatile
aferente sa nu afecteze habitatul pasarilor, indicatie respectata in cazul centralelor
care fac obiectul prezentului studiu. Pasarile isi modifica comportamentul cand se
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
179
apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta
zona mai mult pentru tranzit. Totodata pentru multe dintre ele zonele populate sau
agricole nu sunt potrivite pentru cuibarit.
Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru ca gunoaiele
atrag rozatoarele iar acestea sunt vanate de rapitoare. Acolo unde sunt gunoaie se
inmultesc si insectele si acestea atrag la randul lor alte pasari de talie mica si
mijlocie, marind riscul coliziunilor.
Nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor, deoarece
si acestea atrag alte specii de pasari iubitoare de apa sau de organisme care traiesc
in apa.
Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta
rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina
va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine
sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii
alternative in defavoarea celei continue.
Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin
20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.
Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte
in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze
de date concludent. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului
de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.
In cazul in care se observa coliziuni in timpul perioadelor de migrare
sau in timpul conditiilor meteo extreme (ploi torentiale, ceata etc.) se pot lua
masuri suplimentare de oprire temporara a parcului eolian pe anumite
perioade de timp.
Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS
10009/88.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
180

4.5.4. Harti si desene la capitolul BIODIVERSITATE
4.5.4.1. Harta retelei Natura 2000 in judetul Tulcea

Siturile SPA sunt hasurate cu rosu iar siturile SCI sunt suprapuse peste cele SPA, cu hasura albastra

4.6. PEISAJUL
4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,
diversitatea acestuia
Informatii generale
Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,
binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,
precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
181
In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale
astfel:
- efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea
acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);
- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul
asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra
populatiei;
Adoptat la Florena (Italia) la 20 octombrie 2000 i intrat n vigoare la 1
martie 2004, Convenia European a Peisajului are ca obiectiv promovarea
proteciei, gestiunii i amenajrii peisajelor europene i organizarea cooperrii
europene n acest domeniu. Convenia este primul tratat internaional consacrat
exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplic pe tot
teritoriul Prilor semnatare i vizeaz spaiile naturale, rurale, urbane i
periurbane. Ea are n vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,
dar i peisajele cotidiene sau cele degradate.Statul roman a ratificat Conventia prin
adoptarea Legii nr. 451/2002.
Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca o zona sau un
areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si
caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani).
Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al
actiunii fortelor naturale si a vointei umane . Se subliniaza, de asemenea, si faptul
ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt
luate impreuna, nu separat.
Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:
- factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;
- factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;
- factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,
amintiri.
Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat
la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi n vederea unei mai
bune cunoateri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din
ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
182
dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De
asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,
tinand seama de valorile particulare atribuite lor de ctre partile interesate si de
populatia implicata.
Incadrarea in regiune
Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna CASIMCEA este compusa din
sase localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea,
Haidar, Rahman, Cismeaua Noua.
Numele localitatii Casimcea il intalnim in mai multe mentionari
documentare, si anume in defterul din 1543, sub forma de doua sate apropiate, cu
toponimele turcesti: Kara-Kasim (pamantul lui Kasim) si Abdul-Kasim, care
mentioneaza localitatile dobrogene cu sarcinile militare ce reveneau populatiei
colonizate de Imperiul Otoman. Intr-un alt defter otoman din 1584, intalnim iarasi
Casimcea ca doua sate distincte foarte apropiate.
Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22
minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km
de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog.
Are urmatoarele vecinatati:
- la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog,
- la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni,
- la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta
- la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.
Satul Corugea, este amintit pentru prima data in defterul otoman din 1573
sub denumirea de Koruca-Kasim, iar harta austriaca din 1790, noteaza satul sub
denumirea de Karanga. Fondul Tapiurilor otomane in a doua jumatate a secolului
al XIX-lea aminteste de Koruca.
Satul, mentionat in documente cel mai adesea Corudgea, este situat pe malul
stang al raului Topolog, denumirea este de origine taraneasca, si se trage de la
secarea raului, fiind tradusa "sec, fara apa".
Satul Rahman se traduce din limba tatara prin "Dumnezeu". Acesta este
asezat in apropierea raului Topolog, si il gasim mentionat pentru prima data la
sfarsitul secolului al XVI-lea, intr-un registru otoman, sub denumirea de Rahman-
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
183
Bey. Astfel denumit il mai intalnim in harta austriaca din 1790, in harta militara
rusa din 1828.
La sud de Rahman, intalnim localitatea Haidar care aparea pentru prima data
sub denumirea de Haydar, modificandu-se in Gaida, cum il gasim pe harta
austriaca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Satul Cismeua Noua este intalnit pentru prima data sub denumirea de
Ramazan-Kioi tradus din limba turca "Satul Postului" (Ramazan-post, Kioi-sat).
Satul a suferit mari distrugeri dupa invaziile cercheze din secolul al XIX-lea.
Dupa 1878 populatia de origine musulmana va parasi localitatea, in sat traind la
inceputul secolului a XX-lea doar 208 locuitori de origine romana.

4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament
Zona cercetata apartine Podisul Dobrogei Centrale, cu subdiviziunea Podisul
Casimcei.
Teritoriul comunei Casimcea este cuprins in partea de sud-vest a podisului
Casimcea, care face trecerea intre horstul Dobrogean din nord si regiunea din
platforma de sud. Relieful este dispus in trepte, care scad in altitudine de la nord
spre sud. El este alcatuit in principal de complexele petrografice ale sisturilor verzi
la care se alatura sisturile cristaline, formatiunile jurasice si cretacice din lungul
culoarului Casimcea precum si cuvertura depozitelor loessoide.
Se poate spune ca din punct de vedere geomorfologic s-a stabilit o singura unitate
si anume: Podisul Casimcea si subunitatile sale:
- campie inalta, slab ondulata, care are cea mai mare parte a teritoriului.
- vai adanci si inguste - valea Casimcei, valea Corugei, valea Haidarului si
ramificatiile lor scurte si maluri abrupte.
Podisul Casimcei se caracterizeaza printr-un relief domol, de tip peneplena,
cu aspect de podis ca un platou intins, cu inaltimi medii de 150 - 200 m,
fragmentat si despartit in culmi izolate dominate de cateva piscuri cu inaltimi de
peste 250 m (Movila lui Stefan 268,49 m, Movila lui Tarlogeanu 253,68 m).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
184
4.6.1.2.Caracteristicile retelei hidrologice
Din punct de vedere al retelei hidrografice, comuna Casimcea este sarac
reprezentata, fiind caracterizata de existenta unor derele cu debite mici.
Localitatea Casimcea este strabatuta de la nord la sud de paraul Casimcea,
care se varsa in lacul Tasaul din judetul Constanta, si afluentul acestuia Dulbencea.
Localitatea Rahman este strabatuta de paraul Topolog. Vaile acestor rauri
sunt inundabile in anii ploiosi aproape tot timpul anului. De mentionat ca in anul
2005, cu precipitatii la nivele istorice, paraul Casimcea, in perimetrul localitatii
Casimcea a depasit cotele de inundatie cu peste 3 m.
Produsele de eroziune sunt transportate foarte putin pana la baza pantei si
sunt acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial - proluviale,
care mascheaza depozitele mai vechi stancoase si estompeaza neregularitatile
reliefului. Din aceasta cauza rocile stancoase ale substratului apar la zi numai pe
crestele dealurilor sau in lungul versantilor abrupti ai paraielor din regiune, unde
depozitele loessoide au grosimi reduse.
Hidrostructural, n perimetrul cercetat nu a fost ntlnita apa subterana pna
la adncimea maxima de investigare a forajelor (10,0 m). Este cunoscut faptul ca
zona Dobrogei Centrale este foarte saraca in acumulari de apa subterana din cauza
conditiilor hidrogeologice nefavorabile (lipsa formatiunilor poros permeabile
acumulative).

4.6.1.3. Zone impadurite in arealul amplasamentului
NU ESTE CAZUL.

In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul
temporar si se poate datora organizarii de santier necesare realizarii lucrarilor de
constructii.
In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de
aspectul santierului (muncitori, utilaje, mijloace de transport etc).
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
185
De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de
transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a
lucrarilor.

In ceea ce priveste peisajul, orice investitie noua, inclusiv un parc eolian,
contribuie la modificarea caracterului si a calitatii acestuia, intr-o masura mai mica
sau mai mare. Amplasarea parcului in zona se realizeaza fara dislocarea unor valori
naturale notabile (nu au loc defrisari, nu sunt afectate formatiuni geomorfologice,
etc.). Tinand cont de nevoile de dezvoltare a comunitatilor, de modul in care s-au
integrat in peisaj parcurile eoliene functionale din alte tari europene, de actuala
utilizare a terenului (teren agricol), dar si in absenta unei caracterizari si evaluari
nationale a peisajelor, se poate considera ca aportul adus peisajului de siluetele
centralelor eoliene este, in ansamblu, unul placut si induce ideea de ecologism si
energie verde.

4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea
terenului; implicarea acestor schimbari asupra peisajului; explicarea
utilizarii terenului pe amplasamentul propus
Suprafetele de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene au folosinta
actuala si destinatia de teren arabil.
Peste 99 % din terenul pe care este amplasat parcul eolian va fi disponibil
pentru utilizare la fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasamentul situat in
extravilanul comunei Casimcea. Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate
ca centralele eoliene au o influenta negativa asupra culturilor agricole existente in
zona locala a turnului de sustinere.

4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din
zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui
raport
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
186
4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii
biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera
Impactul prognozat asupra peisajului este unul pozitiv dat fiind faptul ca
prin aspectul lor, acolo unde au fost montate, au atras un numar mare de vizitatori.

4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri
naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone,
stadiul de protectie si stadiul folosirii lor
SPA (Situri de Protectie Speciala Avifaunistica) si SCI (Situri de Importanta
Comunitara) sunt arii protejate prin reteaua ecologica Natura 2000, conform H.G.
1284/2007 pentru SPA, respectiv Ordinul 1964/2007 pentru SCI.
Zona analizata este inclusa in SPA Stepa Casimcea, arie protejata prin
programul Natura 2000.
Alte situri de importanta avifaunistica sunt:
- la cca. 5,7 km SPA Padurea Babadag
- la cca. 7,5 km SPA Dunarea Veche - Bratul Macin
In ceea ce priveste Siturile de Importanta Comunitara, cel mai apropiat
(ROSCI 0201 Podisul Nord-Dobrogean) se afla la o distanta de aproximativ 75m
fata de parcul eolian (turbina CO_36).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
187

Speciile si habitatele pentru protectia carora s-au infiintat aceste zone
protejate sunt evidentiate in continuare:

Situl de Importanta Speciala Avifaunistica - Stepa Casimcea este o arie
protejata prin programul European Natura 2000, si conform H.G. 1284/2007, are o
suprafata de 22.226,1 ha si se afla in proportie de 99% pe suprafata judetului
Tulcea, iar diferenta de 1% pe teritoriul judetului Constanta.

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
188
Clase de habitate
5% Pajisti naturale, stepe
52% Culturi (teren arabil)
19% Pasuni
15% Paduri de foioase
2% artificiale (localitati, mine..)
7% Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 37
c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Coracias garrulus
Falco cherrug
Falco vespertinus
Aquila heliaca
Antus campestris
Accipiter brevipes
Calandrella brachydactyla
Buteo rufinus
Milvus migrans
Pernis apivorus
Lullula arborea
Oenanthe pleschanka
Lanius minor
Melanocorypha calandra
Burhinus oedicnemus
Circaetus gallicus
Galerida cristata
Aquila pomarina
Dendrocopos syriacus
Emberiza hortulana
Lanius collurio

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:
Falco vespertinus
Accipiter brevipes
Hieraaetus pennatus
Falco peregrinus
Circus cyaneus
Aquila pomarina
Ficedula albicollis
Circus macrourus
Circus pygargus

Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife
International: C1, C6.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
189
Vulnerabilitate:
Principala cauza a degradarii habitatelor de pajiste stepica naturala sau
seminaturala il constituie pasunatul. Habitarea umana si drumurile care strabat situl
constituie elemente cu impact negativ.
Datorita includerii locatiei in Situl de Protectie Avifaunistica trebuie analizata
influenta parcului eolian asupra avifaunei. Astfel, centralele eoliene pot prezenta
urmatoarele pericole potentiale pentru pasari:
Deranjarea si modificarea rutelor de zbor. Efectele provocate de centralele
eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de anotimp si de locul
amplasarii acestora. Parcul eolian, prin suprafata pe care o ocupa, numarul de
turbine din care este alcatuit, precum si prin distributia acestora nu poate deranja sau
modifica rutele de zbor ale pasarilor.
Pierderea habitatului. Nu este perceputa ca un impact major asupra
populatiilor de pasari. Terenul pe care se vor amplasa turbinele are folosinta de teren
arabil, reprezentand un spatiu neprielnic pentru instalarea cuiburilor si cresterea
juvenililor, datorita lucrarilor agricole specifice.
Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centrale eoliene. Majoritatea
studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu
centralele eoliene. Inaltimea corespunzatoare rutelor de migratie este superioara
intervalului de influenta al turbinelor eoliene. De asemenea, in Raport sunt prevazute
o serie de masuri pentru semnalizarea turbinelor si cresterea vizibilitatii parcului
eolian astfel incat riscul de coliziune sa fie redus.

ROSCI 0201 Podisul Nord-Dobrogean (conform Ordinului 1964/2007)
se intinde pe o suprafata de 87,229 ha pe teritoriul judetului Tulcea, avand
urmatoarele habitate:
8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-
Veronicion dilleni pe stancarii silicioase 1%
40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2%
91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01%
62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9%
8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001%
91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1%
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
190
91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25%
91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24,7%
91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6%
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02%

Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
mamifere (Rhinolophus ferrumequinum, Spermophilus citellus, Sicista
subtilis, Mesocricetus newtoni, Mustela eversmannii),
reptile si amfibieni (Bombina bombina, Testudo graeca, Elaphe
quatuorlineata),
nevertebrate (Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Lycaena dispar,
Bolbelasmus unicornis),
plante: Potentilla emilii-popii (cinci degete), Centaurea jankae, Moehringia
jankae (moeringie), Campanula romanica (clopotelul dobrogean),
Himantoglossum caprinum (ouale popii).
Alte specii: Achillea clypeolata (coada soricelui), Crocus flavus (brandusa
galbena), Paliurus spina-christi (spinul lui Christos), Stachys angustifolia
(cinstetul), Galanthus plicatus (ghiocelul), Dianthus nardiformis (garoafa),
Paeonia tenuifolia (bujor), Rumex tuberosus (macris), Achillea ochroleuca,
Agropyron cristatum ssp. brandzae, Anacamptis pyramidalis, Asparagus
verticillatus, Asphodeline lutea, Astragalus ponticus, Asyneuma anthericoides,
Celtis glabrata, Cephalanthera rubra, Corydalis solida ssp. slivenensis.

Paliurus spina-christi Rumex tuberosus

Habitatul de stepa este reprezentat, de asemenea, prin asociatii Stipion
lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-
Kochion.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
191
In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta
Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999;
Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la
nivel national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile
regionale specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae
Festucetum valesiacae, Bombycilaeno Botriochloetum ischaemi, subasociatiile
dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici
Chrysopogonetum grylli Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976).

Alte caracteristici ale sitului:
Prin adaugarea la acest sit a sitului Colina Neagra (31ha), propus initial ca
SCI distinct, suprafata sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagra) a fost
adaugat in primul rand datorita caracterului sau unic -cel putin in Dobrogea, posibil
si la nivel national - aici fiind intalnita cea mai
intinsa si bine conservata suprafata din respectiva provincie a asociatiei foarte rare
Prunetum tenellae, edificata de specia amenintata la nivel national Prunus tenella
(incadrata in habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). In
cadrul SCI Podisul Dobrogei au mai intervenit si alte modificari, in primul rand
datorita neaprobarii unor habitate de catre Comisia Europeana, respectiv habitatele
91DA, 40 D0, suprafetele initial calculate ale acestora pentru acest sit fiind
redistribuite in alte habitate ce le includ ca subtipuri.
Este necesara adaugarea variantei actualizate referitoare la importanta
sitului, modificarile intervenite fiind in special datorita:
- adaugarii sitului Colina Neagra- 31 ha
- neaprobarii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru
care suprafata acestuia a fost redistribuita intre habitatele componente, respective
60% fiind adaugata la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind
cumulata la habitatul 91AA Vegetatie forestiera Ponto-Sarmatica cu stejar pufos.
- neaprobarii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine statator urmata de
includerea suprafetei acestuia in habitatul 91 MO Paduri panonic- balcanice de cer
si gorun, in care se incadreaza ca subtip.
- reincadrarii asociatiilor Prunetum tenellae si Spireetum crenatae de la
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
192
habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea in baza de date
a majoritatii habitatelor si a altor date necesare, pentru a figura in forma
actualizata.
In ceea ce priveste speciile de plante de interes comunitar, in sit au fost
identificate pana in prezent doua specii din aceasta categorie, respectiv:
Campanula romanica, specie endemica pentru Dobrogea cea mai mare parte a
ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in sit; Moehringia
jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in Dobrogea; Centaurea jankae,
taxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla emilii-popii.
In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante
superioare din lista rosie nationala (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse si in lista
rosie europeana (***).
In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii naturale legal constituite, de importanta
nationala, totalizand 7467,55 ha. La cestea se mai adauga o rezervatie protejata la
nivel local (La Monument Niculitel 18 ha) prin planul urbanistic general al
comunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc o
suprafata de 658,33 ha.

Calitate si importanta:
La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este
cel mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in
proportie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care
habitatele de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de
interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and
supra - mediterranean oak woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) 34000
ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) 21000ha (23,
591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO -1 ha
(0,001 %); 92AO 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta
comunitara sunt, de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de
35,6% (1780,8ha).
In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter
endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) - asociatiile
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
193
din aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati Paliurion,
respectiv din subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste
asociatii endemice si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in care se incadreaza
situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial
(Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul
62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt
codificate conform bazei de date PHYSIS.
Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul
34.9213; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA subtipul 41.73723; 91MO subtipul
41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la nivel
national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru subtipul
31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe
Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.
Este important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit pentru
descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere
si a numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea
(Dihoru, Donita, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct
de vedere stiintific.
Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in
care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare
la acesta.
Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la
maximum 60.000, din care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 in judetul Tulcea,
10000 in judetul Constanta). Restul de maximum 20000 sunt raspandite in alte
zone ale tarii, insa in general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului
intensiv, in special in bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in
general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.
In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri reprezentative
pentru acest habitat (pe suprafete suficient de intinse pentru a asigura un
procent satisfacator pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in
judetul Tulcea, unde exista cele mai mari si compacte suprafete din acest habitat.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
194
Vulnerabilitate:
Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt
reprezentate in ordine descrescatoare:
- vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri
de vanatoare.
- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre
speciile de Quercus si cele de amestec) favorizate de managementul forestier - cele
mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.
- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene cele mai
fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.
- plantarea habitatelor stepice cele mai fragile/amenintate habitate fiind
cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.
- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor - cele mai
fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ
(paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de
apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor
NU ESTE CAZUL.

4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de
observare
Vizibilitatea amplasamentului va fi deosebita, imbunatatind aspectul
peisagistic al zonei.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
195
4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de observare si
rezistenta acestora la un numar mare de vizitatori; stabilirea punctelor de
observare
Se pot amenaja puncte de observare in apropierea amplasamentului. Dat
fiind caracterul de noutate in Romania si dimensiunile impresionante ale turbinelor
eoliene, ne putem astepta chiar la dezvoltarea turismului in zona.

4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de recultivare sau
renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara
amplasamentului
NU ESTE CAZUL.

4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ
NU ESTE CAZUL

4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului alegerea amplasamentului
obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a
materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief
si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic
Nu este cazul impunerii unor masuri pentru diminuarea impactului,
deoarece, impactul prognozat asupra peisajului este unul pozitiv dat fiind faptul ca
prin aspectul lor, acolo unde au fost montate, centralele eoliene au atras turistii,
crescand numarul de vizitatori.
Obiectivul este amplasat pe un teren cu folosinta actuala de teren arabil, si
destinatia propusa tot de teren arabil.

4.6.4. Harti si desene la capitolul PEISAJ
4.6.4.1. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului
natural si asupra zonelor protejate
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
196
4.6.4.2. Harta/schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si
care asigura recreerea
NU ESTE CAZUL.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor
demografice
NU ESTE CAZUL.

4.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie
NU ESTE CAZUL.

4.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a
locuitorilor
NU ESTE CAZUL.

4.7.1.3. Caracteristicile populatiei in zona de impact (distributia dupa
varsta, sex, educatie, dimensiunea familiei, grup etnic)
NU ESTE CAZUL.

4.7.1.4. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice
locale, piata de munca, dinamica somerilor
Impactul asupra conditiilor economice este unul pozitiv dat de virarea catre
Consiliile Locale, a unei contributii la bugetul local. Asadar, infiintarea parcului
eolian va avea efecte benefice asupra comunitatilor locale atat prin contributia
semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri de munca.

4.7.1.5. Investitii locale si dinamica acestora
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
197
4.7.1.6. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia
NU ESTE CAZUL.

4.7.1.7. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura,
silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia
de locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail)
Parcul eolian va influenta pozitiv activitatea economica a zonei,
constatandu-se in cazul altor tari, ca acolo unde exista asemenea obiective exista si
un interes pentru vizitarea zonei. Ca urmare, va creste afluenta numarului de turisti
in zona ceea ce va determina un impact pozitiv asupra comunitatilor locale.

4.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului
Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor
de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs.
Distantele fata de cele mai apropiate locuinte sunt suficient de mari, si pe
masura ce tehnica evolueaza, centralele eoliene devin suficient de silentioase
pentru a nu deranja locuitorii din satele invecinate parcului.

4.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor
Cu peste 68.000 turbine montate in intreaga lume, unele mai vechi de 20 ani,
au existat posibilitati de depistare a unor eventuale imbolnaviri, dar nu a existat
nici o dovada referitoare la acest aspect sau la natura cancerigena a acestei
tehnologii.

4.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale
locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii
hranei)
Prin prelucrarea si transportul materialor utilizate la realizarea fundatiilor si
drumurilor de acces pot fi eliminate in atmosfera pulberi sedimentabile ducand
astfel la o depreciere a calitatii aerului in zona. Insa datorita distantei de peste 600
m pana la cea mai apropiata locuinta rurala, localnicii nu vor resimti efectele
organizarii de santier si derularii activitatilor necesare construirii parcului eolian.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
198
Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului
eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la
imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.
Presiunea sunetului la o distanta de 40 metri de la o centrala uzuala este de
50- 60 dB(A), adica aproximativ acelasi nivel cu o conversatie. Pentru o locuinta
aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate dinspre centrala inspre
locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond
dintr-o locuinta linistita. Insa, deoarece in zona analizata si in vecinatatea
amplasamentului nu exista locuitori, acest impact nu va fi resimtit de catre acestia.
Exista posibilitatea perceperii efectului de licarire al palelor daca sunt batute
direct de soare, care ar putea deranja, si care se poate percepe si de la distante mai
mari. Insa acest fenomen nu este foarte des intalnit, producandu-se doar in zilele
senine de la rasaritul soarelui pana la pranz doar daca vantul bate dinspre directia
privitorului.

Desi activitatea pe perioada constructiei are un efect redus asupra mediului,
se recomanda sa se acorde importanta reducerii poluarii atmosferice prin masurile
prezentate la capitolul sol, aer si sol-subsol.
In timpul functionarii nu este cazul adoptarii unor masuri pentru prevenirea
sau compensarea efectelor adverse asupra mediului social si economic deoarece
efectul asupra acestor componente este unul benefic si nu unul negativ.
Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare.
Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat
astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor
eoliene, in principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept
urmare, nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.
Daca totusi previziunile acustice indica valori putin mai mari decat cele
admisibile se vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de
rotatie, posibilitate pe care turbinele moderne posesoare a asa-numitului sistem
pitch o au.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
199
Pentru componentele din statia de transformare, in faza de proiectare, au fost
luate in considerare costul global-de-viata, precum si a impactului asupra mediului,
cu urmatoarele obiective:
- reducerea folosirii intreruptoarelor SF6
- reciclarea si eliminarea uleiurilor de transformatoare de putere
- costul redus de intretinere
- dimensiuni mai mici

4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului
natural si economic
Pentru fiecare din factorii de mediu analizati s-au propus masuri de
diminuare a impactului, in capitolele in care acestia sunt tratati. Tinand cont de
aceste masuri si recomandari, se evalueaza impactul pe care activitatea propusa il
are asupra mediului atat in perioada de executie a constructiilor cat in perioada de
functionare, iar concluzia Raportului la Studiul de Impact este aceea ca mediul este
supus activitati umane in limite admisibile.
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana in special
este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara
redusa. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante
poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili. Nu se
produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici unui fel
de deseuri.
In ceea ce priveste mediul economic, efectele pozitive pe care proiectul le
genereaza asupra comunitatii locale se datoreaza sumelor importante adaugate la
bugetele locale si aparitia unor locuri de munca pentru locuitorii din zona.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
200
4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL
4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si
culturale
NU ESTE CAZUL.

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu
cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice
Pn n prezent, n urma cercetrilor arheologice de teren, sau a sondajelor
arheologice, au fost identificate pe teritoriul actual al comunei, urme de locuire din
perioada neolitic pn n epoc modern.
n urma observaiilor prilejuite de cercetrile de teren i a sondajelor
arheologice efectuate de-a lungul timpului, s-a constat existena n cateva puncte
de pe teritoriul comunei Casimcea a unei locuiri din epoca neolitic, a doua epoc
a fierului, epoc roman, epoca medie-bizantin, epoc medieval sau epoc
modern.
n urma acestui demers au fost identificate 8 zone cu materiale arheologice
la suprafa. Toate aceste 8 situri arheologice au fost delimitate cu ajutorul
sistemului GPS Rtk Leica 900 i marcate pe ridicarea topografic.
Tot prin perieghez a fost identificat un numr de 23 de tumuli, unii dintre
acetia fiind cunoscui anterior i chiar marcai pe hrile de cadastru cu mai mare
sau mai mic precizie, dar majoritatea lor fiind inedii.
Fiecruia dintre cele 8 situri arheologice i cei 23 tumuli i-a fost ntocmit
cte o fi de sit individual pe care au fost trecute toate datele colectate despre
acetia, n sistemul indicat i agreat de ctre Ministerul Culturii i Cultelor,
Direcia Monumente Istorice i Muzee.
Prin suprapunerea planului cu siturile arheologice i tumulii delimitai, peste
planurile de amplasare a turbinelor eoliene s-a constatat c niciunul dintre siturile
sau tumulii menionai nu se afl exact pe locaia vreo unei turbine. Cu toate
acestea unii dintre ei se afl relativ aproape de zonele ce urmeaz a fi afectate de
lucrrile de construcie.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
201
si siturile arheologice considerate, a caror integritate nu va fi afectata de
constructia si functionarea parcului eolian, sunt:
si tumulii funerari considerati, a caror integritate nu va fi afectata de constructia si
functionarea parcului eolian, sunt:
- aprox. 395 m fata de CO_01.
- aprox. 330 fata de CO_13;
Mentionam ca realizarea obiectivului nu va afecta integritatea siturilor
arheologice si a tumulilor funerari.
In ceea ce priveste prezenta tumulilor pe amplasament, recomandam pe
suprafata de teren aferenta acestora sa nu se realizeze organizarea de santier,
inclusiv depozitarea de materiale sau trafic temporar. Mai mult decat atat, in
masura in care va fi posibil, conform proiectului tehnic, recomandam ca
organizarea de santier, si in mod special zona de actiune a macaralei sa fie plasate
in directia opusa tumulului fata de turnul turbinei eoliene.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
202

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL
ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR
ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE
AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU
INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA
FACUTA
S-au studiat mai multe solutii de obtinere a energiei electrice (vezi capitolul
1.5.10) si s-a ajuns la concluzia ca din punct de vedere al protectiei mediului si din
punct de vedere financiar solutia optima este cea a parcului eolian de 36 turbine
eoliene de 2 MW: este o energie curata fara degajarea de noxe in atmosfera, este
solutia care ocupa cea mai mica suprafata si afecteaza cel mai putin mediul.
In ceea ce priveste amplasamentul obiectivului, s-a avut in vedere amplasarea
parcului eolian numai pe terenuri arabile, evitand zona nord-estica si sud-vestica a
amplasamentului, reprezentata de SCI Podisul Nord-Dobrogean.

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII,
VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE
PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE
COMPONENTA DE MEDIU
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
203

6. MONITORIZARE

Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului parcului eolian
pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau
flora si raportarea imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si
prevenire.
Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin
utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin
personalul angajat.
Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase
unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.
In ceea ce priveste monitorizarea inainte de inceperea constructiei,
mentionam ca elaboratorul, in vederea realizarii evaluarii impactului asupra
mediului, a studiat si analizat intreaga zona aferenta obiectivului incepand cu anul
2008.
Desi obiectivul nu este inclus in Arii protejate de interes comunitar, va fi
necesara monitorizarea avifaunei si a speciilor de fauna terestra ce pot ajunge pe
amplasament din cadrul ariilor protejate invecinate (SPA Stepa Casimcea, SCI
Podisul Nord Dobrogean, in vederea hranirii. Nu va fi necesara monitorizarea
celorlalti factori de mediu, avand in vedere faptul ca amplasamentul studiat este
reprezentat de terenuri arabile, iar obiectivul analizat nu produce poluare asupra
factorilor de mediu.

PLAN MONITORIZARE:
Se recomanda beneficiarului o monitorizare a carcaselor de pasari
incepand din timpul perioadei de constructie a parcului eolian, chiar daca marea
majoritate a posibilelor efecte perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul
perioadei de functionare. In perioada de constructie frecventa observatiilor la fata
locului pentru avifauna trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile, concretizate
prin completarea tabelului de monitorizare.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
204
Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii
unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta
de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia
dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de
afinitatea pasarilor pentru habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.
Mentionam ca tabelul la care se face referire poate fi folosit cu succes in
cazul in care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere,
reptile, amfibieni).
Recomandam ca toata perioada de executie a lucrarilor de constructie sa fie
asistata de un specialist / grup de specialisti in domeniul biodiversitate,
implicandu-se activ in realizarea lucrarilor de executie, prin:
- inspectarea locatiilor in care urmeaza a se instala organizarea de santier si
daca este cazul colectarea exemplarelor de animale (ex: Testudo graeca) si a
cuiburilor si transportarea lor in zone sigure;
- asigurarea integritatii SCI Podisul Nord-Dobrogean si SPA Stepa Casimcea
in ceea ce priveste efectuarea lucrarilor de constructie astfel incat sa nu fie
afectate suprafete de teren ce fac parte din siturile sus mentionate;
- colaborarea stransa cu echipele implicate in procesul de executie in vederea
respectarii masurilor impuse de catre Agentia de Protectie a Mediului Tulcea
prin Acordul de Mediu.

Referitor la perioada de functionare a parcului eolian:
- avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile
martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze
continuu timp de 3 zile pe saptamana;
- in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o
saptamana;
- in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau
viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa
ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce
implica o vizibilitate redusa.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
205
In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele
pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in
vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si
functionarea parcului eolian, cum sunt:
- inaltimea de zbor in comparatie interval de actiune al palelor turbinelor;
- distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene;
- observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea
intersecteaza parcul eolian;
De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca
este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si
a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.
Se recomanda abordarea tehnologica folosind camere video.
Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor
intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si
respectarea stricta a acestora pe toata perioada de monitorizare. Mentionam ca
durata perioadei de monitorizare va fi de minim sase ani, cu posibilitatea de
prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii
directe corelate cu inregistrarile video si datele bibliografice disponibile la acel
moment.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
206
Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin
completarea urmatorului tabel de monitorizare.

Denumire locatie:........................................................................
Numeobservator:.
Data:..........
Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere......
Inaltime turn.................................
Numar turbine...................

Ora
Denumire
stiintifica
(populara)
a speciei

Numar
exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica Observatii cu date despre conditiile meteo, parametrii
fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene;
stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu
nivelul de zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au
fost intalnite carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se
observa pasari in pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor,
perioada si locul de popas.
Rubrica Cuibarit se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul
acestora pentru fiecare specie in parte.
Rubrica Pasaj se va bifa daca este cazul.
De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de
vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
207

7. SITUATII DE RISC

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA,
ALUNECARI DE TEREN, ETC.)
n zona geografica n care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea ct si
intensitatea proceselor actuale este n general redusa, activitatea maxima avnd loc
n timpul ploilor torentiale din lunile de vara, deosebit de frecvente pentru
Dobrogea. Ca specifice, se remarca eroziunea n suprafata si procesele
fluviotorentiale.

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)
In principiu nu se pot declansa accidente datorita functionarii centralelor
eoliene.
Exista insa o posibilitate extrem de redusa de producere a unor avarii, spre
exemplu avarierea franarii rotorului la o centrala care functioneaza, in cazul
pierderii legaturii cu reteaua. Datorita acestui eveniment, turbina se va ambala si in
cel mai rau caz se poate produce ruperea unor bucati de pala, care sunt proiectate
pe sol. La centralele eoliene moderne acest tip de accident se produce foarte rar.
(conform studiului Impactul parcurilor eoliene asupra mediului intocmit de Ing.
Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg.)
Un alt posibil accident este cel datorat unui posibil incendiu. Desi eolienele
sunt in cea mai mare parte confectionate din materiale neinflamabile, sunt cateva
componente care sunt supuse riscului de incendiu:
- palele rotorului si o parte a nacelei care sunt fabricate din materiale plastice
si fibra de sticla;
- cablurile si micile piese electrice;
- uleiurile de ungere, de transformator si hidraulice;
- furtunuri si alte mici piese din plastic.
Incendiile sunt locale, acolo unde se gasesc acele componente. Practic, o
propagare a incendiului de la postul de transformare la eoliana si invers este
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
208
imposibila datorita distantei dintre elemente si datorita faptului ca, cablurile sunt
dispuse direct in sol sau introduse direct in fundatie.
Detectarea incendiilor se realizeaza cu ajutorul unei sonde de temperatura
care masoara temperatura in interiorul nacelei. In cazul depasirii anumitor valori
limita, este emis un mesaj de avertizare si automat centrala eoliana este oprita.
Un alt posibil pericol il poate constitui caderea bucatilor de gheata de pe
palele turbinei. Acest posibil pericol este insa preantampinat la centralele moderne
prin implementarea unor sisteme de incalzire a palelor care impiedica formarea
straturilor de gheata care se pot despinde o data cu incalzirea aerului.

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE
INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,
INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE
GRANITELE TARII
NU ESTE CAZUL.

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC
NU ESTE CAZUL.

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR
Beneficiarul trebuie sa ia masuri de atentionare a existentei unor riscuri
posibile. In tarile cu energetica eoliana dezvoltata, avertizarile sunt generale si sunt
montate doar la intrarea in parcul eolian, fara impunerea unor restrictii de utilizare
a terenului. De asemenea este necesara pastrarea unei zone de securitate in cazul
incendiilor.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
209

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Din punct de vedere al realizarii proiectului, dificultatea intalnita este cea
care se refera la racordul la reteaua electrica si la constructia, ridicarea efectiva a
turbinei, datorita dimensiunilor acesteia.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII
vant.
Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului
mai scazut.
vantului.
Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin
miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare
un generator electric asincron.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
210
9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI
DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT
SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI
Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediului
inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI.
S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca
potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarile
umane.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de
impact calculat cu relatia: I
P
= C
E
/ CMA, unde:
C
E
este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul
inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima calculata (C
max
).
CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor stabilita
prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori
recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.
Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din
Scara de Bonitate.
Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii
actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile,
pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate,
astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI
Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul
1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar
nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci
considerati s-au stabilit din Scara de bonitate, pe baza indicelui de poluare Ip.

SCARA DE BONITATE
Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si
situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de
bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
211
Nota de
bonitate
Valoarea Ip
Ip=Cmax/C.M.A.
Efectele asupra omului si mediului inconjurator
10 Ip=0
calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru
starea de sanatate pentru om naturala
9 Ip=0,0 0,25 fara efecte
8 Ip =0,25 0,50
fara efecte decelabile cazuistic
mediul este afectat in limite admise nivel 1
7 Ip = 0,50 1,0
mediul este afectat in limite admise nivel 2
efectele nu sunt nocive
6 Ip = 1,0 2,0
mediul e afectat peste limita admisanivel 1
efectele sunt accentuate
5 Ip = 2,0 4,0
mediul este afectat peste limitele admise nivel 2
efectele sunt nocive
4 Ip = 4,0 8,0
mediul este afectat peste limitele adm. nivel 3
efectele nocive sunt accentuate
3 Ip = 8,0 12,0
mediul degradat nivel 1
efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip =12,0 20,0
mediul degradat nivel 2
efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip =peste 20,0 mediul este impropriu formelor de viata

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata
servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului
sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de
mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-
un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei
de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se
obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura
geometrica ce corespunde starii ideale.
Indicele starii de poluare globala IPG reprezinta raportul dintre suprafata
reprezentand starea ideala S
i
si suprafata reprezentand starea reala S
R
, IPG = S
i
/S
R

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu
exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va
capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei
figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara
de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
212
SCARA DE CALITATE
IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana
IPG = 12 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
IPG = 23
- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de
disconfort formelor de viata
IPG = 34
- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
formelor de viata
IPG = 46
- mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru
formele de viata
IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Valorile Ip calculate sunt:
pentru factorul de mediu apa: Ip = 0,00 nota 10,00
pentru factorul de mediu aer: Ip = 0,15 nota 9,50
pentru factorul de mediu sol-subsol: Ip = 0,25 nota 9,00
pentru factorul de mediu biodiversitate: Ip = 0,25 nota 9,00
pentru factorul de mediu asezari umane: Ip = 0,15 nota 9,50
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
APA
AER
SOL-SUBSOL BIODIVERSITATE
ASEZARI UMANE
Starea reala
Starea ideala

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
213
suprafata ce corespunde starii ideale a mediului S
i
= 237,76
suprafata ce corespunde starii reale a mediului S
r
= 210,18
IPG = Si/Sr => IPG = 1,13

Calculul pentru stabilirea Indicelui de poluare globala - IPG a condus la
urmatoarea valoare: IPG = 1,13.
In conformitate cu Scara de calitate pentru IPG = 1,13 rezulta ca prin
realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite
admisibile.

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE
IMPACTUL
In perioada de constructie trebuie tinut cont de zgomot si vibratii, ce pot
afecta zona limitrofa.
Consideram ca impactul cel mai pronuntat este asupra factorului de mediu
sol-subsol, prin decopertari si tasari, si asupra factorului de mediu biodiversitate
prin afectarea permanenta a unor suprafete minime de teren in vederea montarii
pilonilor.
Impactul general se va resimti doar local, la nivelul organizarii de santier si
in imediata apropiere.

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE
MEDIU
Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii
actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin
vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie
diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici.
In ceea ce priveste activitatea luata in discutie, in vederea diminuarii sau
eliminarii impactului asupra mediului, se prezinta un rezumat al recomandarilor
principale. Se face mentiunea ca pentru fiecare componenta de mediu sunt
prezentate detaliat masurile propuse in cadrul Cap. nr.4.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
214
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa:
1. Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile
naturale existente in zona.
2. Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri
special amenajate.
3. Verificarea periodica a etanseitatii bazinului vidanjabil si evitarea
supraincarcarilor pentru a preveni si evita eventualele scurgeri de ape uzate
pe amplasamentul analizat. De asemenea beneficiarul trebuie sa asigure
conditii de calitate pentru apele uzate vidanjate conforme cu prevederile
H.G. 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv
NTPA002. Astfel apele uzate vidanjate vor fi transportate catre cea mai
apropiata statie de epurare.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer:
1. masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational, specifice
acestui tip de surse;
2. excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice
se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se
in zone special amenjate;
3. materialele de constructie si solul excavat se va transporta in conditii care sa
asigure impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea
materialului si/sau acoperirea acestuia, etc;
4. in cazul transportului de pamant, in special la realizarea drumurilor, se vor
prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii, astfel incat
pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte
pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament;
5. pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica
poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile;
6. excesul de material excavat va fi transportat la o groapa de deseuri amorfe
sau la alte locuri indicate de primarie; este interzisa depozitarea permanenta
pe amplasamenul analizat;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
215
7. utilajele si masinile de transport trebuie sa nu emane noxe peste limitele
admise, confirm inspectiilor tehnice periodice obligatorii;
8. etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu
umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va
realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;
9. drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu
apa pentru a se reduce praful;
10. se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare
ce vor deservi parcul eolian in perioada de functionare a obiectivului,
evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol-subsol:
1. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de
constructie precum si o mare parte a organizarii de santier trebuie sa se
desfasoare pe cat posibil pe terenurile utilizate in mod definitiv/temporar de
proiect, pentru a se evita cat mai mult efectul de tasare a solului asupra unor
suprafete suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii de accidente.;
2. in incinta santierului se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de
intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite;
3. scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor
fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai
vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si
valorificat de unitati specializate;
4. colectarea deseurilor in cadrul organizarii de santier de pe durata executarii
lucrarilor se va face in spatii special amenajate;
5. inainte de inceperea sapaturilor pentru fiecare lucrare de constructie se
recomanda decopertarea solului fertil care va fi ulterior folosit pentru
recopertarea zonelor afectate, in cel mai scurt timp posibil din punct de
vedere tehnic;
6. mijloacele de transport si utilajele de executie sa foloseasca doar drumurile
de acces si platformele;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
216
7. verificarea periodica a etanseitatii bazinului vidanjabil si evitarea
supraincarcarilor pentru a preveni si evita eventualele scurgeri de ape uzate
pe amplasamentul analizat;
8. evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea
constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate
avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii ulterioare
pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si subsolului
din timpul constructiei;
9. intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul
eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora.

pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii:
1. montarea avizata a componentelor instalatiilor eoliene;
2. efectuarea de masuratori ale zgomotului produs de parcul eolian in functiune
pentru a se asigura respectarea limitei legale.

pentru reducerea impactului asupra vegetatiei si faunei:
1. se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii pentru a evita
lovirea acestora de catre pasari;
2. turnurile centralelor vor fi semnalizate cu lumina rosie intermitenta, cu
interval mare de timp intre doua aprinderi;
3. suprafetele afectate temporar vor fi refacute astfel incat sa nu existe spatii
afectate definitiv, altele decat cele prevazute in proiect;
4. realizarea etapizata a lucrarilor pentru pozarea cablurilor electrice, pe
tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare;
5. asistarea intregii perioade de executie a lucrarilor de constructie de catre un
specialist in domeniul biodiversitate, care sa se implice activ in organizarea
de santier, urmarind respectarea masurilor impuse prin Acordul de Mediu;
6. pe amplasamentul parcului eolian se interzice amplasarea rezervoarelor fixe
de inmagazinare a combustibilului;
7. nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
217
8. pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,
amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale;
9. monitorizarea exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma parcului
eolian sau care interactioneaza cu acesta si stocarea acestor informatii pentru
realizarea unor baze de date concludente.

pentru reducerea impactului asupra asezarilor umane si a altor obiective
de interes public sunt valabile recomandarile facute pentru reducerea
impactului activitatii asupra factorilor de mediu aer, apa si pentru reducerea
nivelurilor de zgomot si vibratii.
Impactul din punct de vedere social va fi pozitiv deoarece din experienta
altor tari s-a constatat cresterea numarului de vizitatori in zona.

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE
VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE
AFECTATE DE IMPACT
Prezenta parcului eolian in zona va afecta intr-un mod pozitiv comunitatea
din zona, atat prin marirea sumelor care vor ajunge in bugetul local cat si prin
implicarea membrilor comunitatii la activitatea de ridicare, intretinere si exploatare
a parcului.

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca proiectul este benefic
pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene. Pe langa evitarea
emisiilor gazelor de sera si epuizarea resurselor naturale, proiectul valorifica
folosirea terenului care, in alta situatie, ar fi considerat ca avand o valoare
economica scazuta. In plus, functia de generare a energiei eoliene nu este in
conflict cu planificarea existenta pentru acea zona. Valoarea demonstrata a acestui
proiect de energie eoliana este mare si ar putea facilita proiecte similare in viitor.
Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii sunt
limitate.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
218
Interferenta cu undele radio, tv, telecom si alte unde electromagnetice nu
poate fi apreciata datorita lipsei de date legate de traiectoriile existente ale
radiatiilor, dar se apreciaza ca nu vor cauza probleme.
Impactul asupra vegetatiei, solului si faunei este redus. Riscurile de mediu
sunt mentinute la un nivel scazut prin calitatea si designul potrivit al centralelor
eoliene si prin proceduri de siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii
parcului eolian.
Este recomandat ca operatorii sa realizeze o monitorizare detaliata si
profesionala asupra functionarii ansamburilor eoliene si depistarea/evitarea
oricaror efecte negative asupra mediului.
Calculul pentru stabilirea Indicelui de poluare globala - IPG a condus la
urmatoarea valoare: IPG = 1,13.
In conformitate cu Scara de calitate pentru IPG = 1,13 rezulta ca prin
realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite
admisibile.

RECOMANDARI
1. Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate din desfasurarea activitatilor
de constructie in spatiile naturale existente in zona.

2. In cazul unor posibile deversari accidentale de ape uzate, uleiuri sau
combustibili proveniti de la utilajele folosite, se recomanda colaborarea cu
firme specializate in depoluari.

3. Este interzisa depozitarea materialelor sau circulatia autovehiculelor pe
amplasament, cu exceptia celor destinate pentru organizarea de santier.

4. Refacerea cu sol fertil a suprafetelor afectate, astfel incat sa nu ramana teren
neintegrat in circuitul agricol, in afara celui prevazut in proiect.

5. Amplasarea turbinelor se va face astfel incat la limita perimetrului
amplasamentului, nivelurile de zgomot si vibratii sa se incadreze in limitele
impuse prin standardele in vigoare.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
219

6. Varfurile palelor centralelor eoliene se vor vopsi in culori vii pentru a evita
lovirea acestora de catre pasari.

7. Turnurile se vor semnaliza cu lumina rosie, cu interval mare de timp intre
doua aprinderi.

8. Activitatea de prevenire a incendiilor trebuie sa fie sustinuta de masuri
adecvate conform legislatiei in vigoare si recomandarilor producatorului.

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat, a consultarii unei bibliografii impresionante,
a datelor statistice, etc., s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

A. Amplasarea turbinelor eoliene in vecinatatea unor asezari umane este
recomandata in literatura de specialitate, deoarece pasarile migratoare
ocolesc aceasta zona in mod normal, iar zonele de cuibarit si hranire
sunt alese in afara zonelor locuite.

B. Turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de
mediu in perioada de functionare deoarece energia eoliana este o
energie verde.

C. Efectul benefic al producerii de energie electrica prin metode
nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigura
producerea de energie eliminand emisiile poluante specifice altor
metode.

D. Turbinele eoliene au un impact peisagistic pozitiv si vor contribui la
dezvoltarea economiei locale.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
220

Elaboratorul recomanda emiterea de catre autoritatea de
mediu a Acordului de Mediu pentru obiectivul Parc eolian,
instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul
energetic national, Reabilitare cale de acces si construire
statie transformare 20 kV 110 kV, Comuna Casimcea,
Judetul Tulcea, deoarece impactul asupra mediului datorita
activitatii umane este in limite admisibile
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
221

10. BIBLIOGRAFIE

LUCRARI DE SPECIALITATE:
- Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea si implementarea
strategiilor de urbanizare;
- Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and
sustainability of urban life;
- Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant;
- Bica Ioan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;
- Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;
- Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata;
- Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
- Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;
- Mutihac V., 1990: Structura geologica a teritoriului Romaniei;
- Paunescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deseurilor urbane;
- Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule;
- Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;
- Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;
- Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei;
- Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si
habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation;
- Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii
- Banica G., 2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele
eoliene de la Baia asupra avifaunei;
- Voicu G., 2007: Impactul parcurilor eoliene asupra mediului
- Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici si strategii de mediu;
- Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protectia si ingineria mediului;
Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex British
Wind Energy association Feb. 2005
Studiu: Mass Audubon A Challenge proposal Regarding The Cape Wind
Energy Project March 2006
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
222
Wind farm development and nature conservation English nature RSPB
WWF-UK BWEA March 2001
Noise from wind turbines. The facts The British Wind Energy Association;
Wind Energy . The facts. A plan for action in Europe European
Commission;
Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power
European Best Practice Guideline for Wind Energy Development The
European Wind Energy Association
Renewable Energy Scenario to 2040 EREC
Wind Farm development nature conservation English nature RSPB WWF
UK , BWEA
Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource
Area State Energy Resources Conservation and Development Commission
- Sacremento California
Wind Energy Manual Iowa Energy Center
Wind Turbine Acoustic Noise Renewable Energy Research Laboratory
June 2002
Adressing Wind Turbine Noise Daniel J. Alberts
Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the
example of birds and bats - Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike
Jeromin, 2005
Feasibility Study for Wind Park Development in Ethiopia and Capacity
Building

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
223
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:
Legi
Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din
06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 (actualizata pana la
18.05.2007);
Legea 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia
atmosferei, publicata in MO, Partea I, nr. 773/04.12.2001;
Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996,
cu modificarile si competarile ulterioare;
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul
deseurilor, publicat in MO, Partea I nr. 411 din 25 iulie 2001, cu
Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale
de igiena si sanatate publica; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592
din 1 iulie 2004;
Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor
chimice periculoase, publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu
Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii, publicata in MO, Partea I nr. 327/11.04.2006;
Hotarari de guvern
HG 1213 din 06.09.2006 privind stabilirea procedurii - cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau
private supuse acestei proceduri, publicat in M. Of. nr. 802 din 25.09.2006;
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009;
HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din
surse regenerabile de energie, modificat de HG 958/2005;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
224
H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din
surse regenerabile de energie;
HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of.
394 din 10.05.2005;
HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
HG nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea i completarea Hotrrii
Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de
descrcare n mediul acvatic a apelor uzate
HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in MO,
Partea I nr. 800/02.09.2005;
HG 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase
pe teritoriul Romaniei, publicat in MO , Partea I nr. 672/30.09.2008;
HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de
ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;
HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea
I nr. 118 din 23 august 1999;
HG 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a
deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor;
HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de
baterii si acumulatori; Publicat in MO, Partea I nr. 667 din 25.09.2008;
HG 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi,
publicat in MO, Partea I nr. 365/29.05.2007;
HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea si functionarea Comitetului
interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului
in politicile si strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I
nr. 707 din 7 noiembrie 2001;
HG 459 din 19.05.2005 infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din
31.05.2005;
HG 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
225
HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania;
Ordonante de Urgenta
OU nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale
reciclabile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
OU nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005;
OU nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat in Mo, Partea
I nr. 283 din 22 iunie 2000;
OU nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.
73/2000 privind fondul pentru mediu, publicata in M. Of. Nr. 1193 din
30.12.2005;
OU nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului, publicat in M.Of. nr.
1196 din 30.12.2005 aprobata de Legea 265/2006;
OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, modificata si
completata de OUG 154/2008 (MO , Partea I nr. 787/25.11.2008);
Ordine
ORDIN nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a pietei de certificate verzi;
Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei
de certificate verzi - cote obligatorii pentru distribuitori;
Ordinul 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului;
Ordinul MAPPM nr. 462/1993 Conditii tehnice privind protectia
atmosferei;
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
226
Ordinul MAPPM nr. 184/1997 Procedurile de realizare a studiilor de
impact si a bilanturilor de mediu;
Ordinul MAPPM nr. 756/1997 Reglementari privind evaluarea poluarii
mediului;
Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea Metodologiei de
gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile
publice pentru protectia mediului; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15
mai 2003;
Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului
tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul
Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase,
publicat in M. Of. nr. 966 din 01.11.2005;
Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care
trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui
depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit
de deseuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;
Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor
fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;
Ordinul nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
STAS-uri
STAS 12574/1988 Aer din zonele protejate Conditii de calitate;
STAS 10009/1988 Acustica urbana;

Conventii
Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la
informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in
probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000.

Eoliene

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eoliene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA

STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

, care permite programarea emisiilor de zgomot n funcie de criterii

S-ar putea să vă placă și