Cuprins

Capitolul I. Parti scrise................................................................................................. 2

Argumente pentru utilizarea energiei solare ........................................... 2
Schema si functionarea unei instalatii solare pentru preparat apa calda
menajera de consum ........................................................................................................ 3

Capitolul II. Calculul, dimensionarea si alegerea echipamentelor............................ 7

Calculul necesarului de apa calda menajera ............................................ 7
Metoda 1 ................................. .................................................... 7
Metoda 2 ................................. ................................................... 11
Metoda 3 ................................. ................................................... 13
Calculul necesarului de caldura ................................. ............................ 15
Dimensionarea si alegerea panourilor solare .......................................... 16
Dimensionarea si alegerea boilerului ..................................................... 16
Dimensionarea si alegerea vasului de expansiune .................................. 17
Metoda 1 ................................. ................................................... 17
Metoda 2 ................................. ................................................... 17

Capitolul III. Descrierea si motivarea alegerii echipamentelor .............................. 18

Panourile solare ................................. .................................................... 18
Boilerul ................................. ................................. ............................... 21
Capitolul IV. Parti desenate ............................... ................................. ...................... 23

1
 Capitolul I. Parti scrise

Argumente pentru utilizarea energiei solare

Domeniul cel mai raspandit al utilizarii energiei solare in instalatii il reprezinta

cel al producerii de apa calda de consum, deoarece instalatiile de preparat apa calda de
consum sunt simple si cu eficienta ridicata, in raport cu alte instalatii similare folosite
pentru conversia energiei soalre.
Energia solara reprezinta cea mai impresionanta si sigura sursa de energie. Intr-un
interval de 20 de minute, soarele furnizeaza echivalentul consumului energetic anual al
omenirii. Pe teritoriul Romaniei, pe o suprafata orizontala de 1m 2, putem capta anual o
cantitate de energie cuprinsa intre 900 si 1450 kWh, dependenta bineinteles si de
anotimp. Radiatia medie zilnica poate sa fie de 5 ori mai intensa vara decat iarna. Dar si
pe timp de iarna, in decursul unei zile senine, putem capta 4-5 kWh/m2/zi, radiatia solara
captata fiind independenta de temperatura mediului ambiant.
Datorita acestor cantitati teoretice mari de energie care sunt inmagazinate de catre
radiatia luminoasa si a randamentului de transformare al acestei energii in caldura,
instalatiile termice care folosesc energia termica solara sunt deosebit de eficiente avand
cateva avantaje care le propun pentru a fi utilizate pentru pentru producerea apei calde:
▪acopera pana la 70% din necesarul dumneavoastra de apa calda;
▪ reduce cu pana la 50% costurile dumneavoastra de incalzire;
▪ beneficiaza de subventii din partea statului;
▪ reprezinta combinatia ideala cu sistemele de incalzire existente;
▪ permite acoperirea unei cote de pana la 100% din necesarul de apa calda cu
ajutorul soarelui pe parcursul lunilor de vara;
▪ prin intermediul unor sisteme tehnice inovatoare, permite un montaj facil.

Energia solara are cateva mari avantaje care o prefera surselor conventionale de
obtinere a energiei si anume:

2
 ▪ Este ecologica. Astfel se reduc emisiile de CO2 care contribuie la crearea
efectului de sera.
▪ Este economica. Functioneaza in baza aceluias raport de pret/calitate ca si o
instalatie conventionala de producere a apei calde menajere si incalzire .Sunt generate
costuri suplimentare relativ reduse cu montarea simultana a unei instalatii de producere a
apei calde.Costul suportat de beneficiarul unui astfel de sistem pentru energie se va
diminua cu 70 pana la 100%.
▪ Este durabila. Durata de viata a unui echipament solar este de pana la 30 de
ani, gratie utilizarii exclusive a matrialelor rezistente la intemperii.
▪ Este eficienta si autonoma. In mare masura nu este necesara efectuarea de
lucrari de intretinere si nu depinde de majorarea pretului energiei obtinute prin surse
conventionale.
▪ Instalatiile de producere a apei calde sunt estetice. Designul exterior excelent
al captatoarelor solare în combinaţie cu postamentul de bază bine studiat al acestora oferă
posibilitatea unei instalări tangente pe acoperişuri cu ţiglă care se armonizează din punct
de vedere estetic cu orice proiect arhitectural.

Schema si functionarea unei instalatii solare pentru preparat apa calda

menajera de consum

Elementele principale ale unei instaltii solare de preparat apa calda sunt, in
general, captatoarele solare (CS), schimbatoarele de caldura cu acumulare – boilere (B),
schimbatoarele de caldura fara acumulare (SCH), rezervoarele de acumulare (RA) si
sursa auxiliara de adaus (SA). De asemenea, in afara captatorului solar, elementul comun
tuturor schemelor, cu exceptia celei mai simple variante (varianta sistemului cu
termosifon), il constituie instalatia de automatizare, care are rolul de a asigura buna
functionare a instalatiilor atat in perioada insorita, cat si in perioada fara soare. Instalatia
de automatizare poate fi auxiliara si unui sistem termosifon daca este ceruta prezenta ei

3
de catre complexitatea sistemului, de catre debitele din instalatie si regimul de
functionare.
In principal sunt folosite doua tipuri de instalatii care se clasifica dupa tipul
circulatiei agentilor termici, si anume:
 cu circulatie simpla (termosifon) – caz in care circulatia agentului termic
prin instalatia captatorului se realizeaza natural, avand la baza diferenta de
densitate dintre apa rece si cea calda. Acest tip este folosit pentru debite
mici de apa calda;
 cu circulatie fortata – caz in care circuitul este prevazut cu un sau mai
multe pompe. Acest tip este folosit atunci cand debitele de apa calda sunt
insemnate si nu se poate realiza o circulatie naturala.

Schema cea mai simpla se compune din suprafata de captare (CS) si un boiler (B).
Odata cu cresterea capacitatii statiei, instalatiile sunt mai complexe, aparand in circuitul
captator – consumator pe langa schimbatoarele de caldura cu acumulare (B) sau fara
acumulare (SCH), o sursa de adaos (SA), montata fie in serie fie in paralel, precum si
rezervoarele de acumulare a apei calde (AC).

Figura 1. Exemple de scheme de instalatii solare

Primul caz este cel mai simplu exemplu de instalatie compusa dintr-un panou
solar, un boiler si un consumator. Urmatoarelor doua scheme le sunt adaugate o sursa de
adaos si automatizari pe partea boilerului si a sursei de adaos. In ultimul tip de instalatie

4
boilerul este inlocuit de un schimbator de caldura fara acumulare dar din cauza acestei
inlocuiri apare un rezervor de acumulare a apei calde.
In figura de mai jos este reprezentata o statie solara simpla, care cuprinde
captatoarele solare plane 1, un boiler vertical 2, conductele circuitului primar 3,4,
conductele circuitului secundar 5,6, un vas de expansiune 7 cu o supapa de siguranta si
aerisire 8 si o supapa de sens 9.

Figura 2. Instalatie de preparat apa calda menajera cu ajutorul panourilor solare

Instalatia functioneaza astfel: energia solara este transmisa apei din captator care
pe masura ce se incalzeste este dirijata spre serpentina din boiler, unde cedeaza caldura,
se raceste, dupa care se intoarce la captator pentru reincalzire si reluarea circuitului.
Circulatia apei intre captator si schimbatoare este asigurata de presiunea termica
H  hg (  r   c ) , unde ρr si ρc sunt densitatile apei reci si calde, iar h distanta pe verticala

intre captator si serpentina din boiler. Admisia apei reci in boiler, precum si dirijarea apei
calde la consumator este asigurata de presiunea existenta in reteaua de apa rece.
Intr-un ciclu de 24 de ore instalatia poate astfel:

5
1. In prima jumatate a zilei, apa din circuitul primar se incalzeste si este
acumulata in schimbatorul de caldura, iar distributia apei calde din circuitul
secundar la consumator se face prin introducerea de apa rece pe la partea
inferioara a serpentinei si iesirea de apa calda pe la partea superioara.
2. In a doua jumatate a zilei, apa din circuitul primar continua acelasi traseu
(captatoare-schimbator si retur), iar distributia apei calde la consumator se face
prin introducerea de apa rece pe la partea inferioara a serpentinei si eisirea apei
calde la partea mediana a serpentinei. Apa din jumatatea superioara a
schimbatorului ramane calda si se mentine astfel stratificata pana a doua zi.
3. In primele ore ale diminetii (pana la intrarea in regim normal de lucru a
instalatiei), se poate consuma apa calda acumulata din zona superioara, prin
racordarea serpentinei schimbatorului la cele doua capete extreme (partea
inferioara si superioara)

6
 Capitolul II. Calculul, dimensionarea si
alegerea echipamentelor

Calculul necesarului de apa calda menajera

Datele necesare care se presupun cunoscute si care vor fi necesare calculelor se
vor introduce in momentul in care vor fi necesare (ex. numarul de persoane din
apartament, bateriile alimentate cu apa calda etc.).
Am considerat ca de la instalatia solara de incalzire a apei se vor alimenta 4
consumatori:
- o chiuveta
- un dus flexibil
- un lavoar
- un spalator circular

Metoda 1 de calcul (ARTECNO – Instalatii sanitare) cu ajutorul

debitelor specifice

Debitele de apa consumate la diferite armaturi montate la obiectele sanitare din

cladiri, au un caracter aleator. Aceasta se datoreaza frecventelor de utilizare,
simultaneitatilor in functionare si duratelor de utilizare, diferite de la o armatura la alta.
Debitul de calcul qc care mai este folosit si pentru dimensionarea conductelor de
distributie a apei reci si calde pentru consum menajer, se determina cu relatia:
q c  q mz  y q mz (1)
in care:
- qmz este debitul mediu zilnic de apa [l/s]
- y – cuantila distributiei de repartitie normala.
Cuantila distributiei de repartitie normala este in functie de gradul de asigurare a
necesarului de apa. Astfel, pentru cladiri prevazute cu instalatii interioare de alimentare

7
cu apa rece si cu apa calda, perparata centralizat sau cu incalzitoare instantanee cu gaz
sau electrice, se aplica un grad de asigurare de 99%, caruia ii corespunde y=2.326.
Debitul mediu zilnic care mai este folosit si pentru dimensionarea conductelor
exterioare de distributie a apei reci si calde din ansamblurile de cladiri de locuit, se
stabileste cu relatia:

q mz 
 nq s

N a q sz
[l/s] (2)
3600noz q sa

in care:
- n este numarul armaturilor de acelasi fel, care asigura alimentarea cu apa;
- qs – debitul specific al unei armaturi [l/s]
- qsp – debitul specific pentru 1 persoana [l/s*pers]
- qsa – debitul specific pentru 1 apartament [l/s*ap]
- Na – numarul mediu de persoane la 1 apartament;
- noz – numarul mediu de ore pe zi de utilizare a apei care, pentru cladirile de
locuit, este de 19 h/zi;
- qsz – necesarul specific de apa pe zi [l/zi*pers]; in tabelul 1 sunt prezentate
necesarurile specifice de apa rece si de apa calda in functie de destinatia
cladirilor.
iar

q sa 
 nq s
[l/s*ap] (3)
Na

Tabelul 1. Necesarurile specifice ce apa rece si calda in functie de destinatiile

cladirilor
Necesar specific
Nr. Total Apa
Destinatia cladirii
crt. apa calda
qsz
1 Cladiri de locuit (pentru 1 persoana pe zi)
a) in cazul prepararii centrale a apei calde:
- apartament cu closet, lavoare, cada de baie si spalator 280 110
- apartament cu closet, lavoare, cada de dus si spalator 200 80

8
 b) in cazul prepararii locale a apei calde
- in cazane functionand cu gaze sau cu incalzitoare 170 60
electrice 140 55
- in cazane functionand cu lemne, carbuni, comb. lichid
2 Cladiri pentru birouri (pentru 1 functionar pe schimb) 20 5
3 Cinematografe (pentru 1 loc pe zi) 5 -
--- ---- --- ---

Tabelul 2. Debitele specifice de apa calda si rece, echivalentii de debit, presiunile

normale de utilizare pentru bateriile si robinetele de alimentare cu apa pentru
consum menajer
Debit Echivalenti Presiunea
Nr. specific de debit de utilizare
Denumirea punctului de consum
crt [l/s] [kPa]
qs e
A. Baterii pentru:
1 Spalator DN15 sau chiuveta DN15 0.20 1.00 20
2 Spalator DN20 0.30 1.50 20
3 Cazan de baie DN15 0.20 1.00 30
4 Cada de baie DN15 la prepararea centrala
a apei calde 0.20 1.00 30
5 Dus flexibil DN15 0.10 0.50 30
6 Baie DN20 (pentru tratamente) 0.30 1.50 30
7 Dus DN15 0.20 1.00 30
8 Dus masaj hidraulic DN20 0.30 1.50 30
9 Albie de spalat rufe DN15 0.20 1.00 20
10 Baie de picioare DN15 0.10 0.50 20
11 Lavoar DN15 0.07 0.35 20
12 Spalator circular DN15 0.10 0.50 20

Am presupus ca sistemul instalatiei solare pentru preparat apa calda de consum va

alimenta patru baterii, una in bucatarie iar celelalte trei in baie.

9
 Apa calda va alimenta urmatoarele tipuri de baterii, pentru care se iau din tabelul
2 debitele specifice si echivalentii de debit corespunzatori fiecarui tip de consumator:
- o chiuveta DN15 qs1=0.20 [l/s] e1=1
- un dus flexibil DN15 qs2=0.10 [l/s] e2=0.5
- un lavoar DN15 qs3=0.07 [l/s] e3=0.35
- un spalator circular DN15 qs4=0.10 [l/s] e4=0.5
Vom considera ca un apartament are un numar mediu de persoane de 3, astfel vom
considera in calcule Na=3.
Pentru elementele de circuit alese, se calculeaza debitul specific pentru 1
apartament [l/s*ap] (qsa) folosind relatia (3).

1  0.20  1  0.10  1  0.07  1  0.10 0.47

q sa    1.566 [l/s*ap] (3)
3 3

Pentru a calcula debitul mediu zilnic (qmz) cu ajutorul formulei (2) se cunosc :
- noz =19;
- valoarea qsz este aleasa din tabelul 1, pentru cladiri de locuit (pentru 1
persoana pe zi) si apartament cu closet, lavoare, cada de dus si spalator si este
egal cu 80 [l/z*pers].

1  0.20  1  0.10  1  0.07  1  0.10 3  80 112 .8

q mz     0.01053 [l/s] (4)
3600  19 1.566 10711 .44

Debitul de calcul qc se va afla din formula (1) si va fi egal cu:

qc  0.01053  2.326  0.01053  0.25 [l/s] = 900 [l/h] (5)

Metoda 2 de calcul (ARTECNO – Instalatii sanitare) cu ajutorul

echivalentilor de debit

10
 Pentru aflarea debitului de calcul de mai poate aplica urmatoarea formula valabila
pentru cladirile de locuit si caminele de nefamilisti:
 
q c  b  a  c  E  0.004  E [l/s] (6)
in care:
- E – suma echivalentilor punctelor de consum care se calculeaza cu formulele
din tabelul 3;
- a – coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua
de distributie ale carui valori sunt date in tabelul 4;
- b – coeficient determinat in functie de felul apei (rece sau calda) ale carui
valori sunt date in tabelul 5;
- c – coeficient determinat in functie de destinatia cladirii, ale carui valori sunt
date in tabelul 6;

Tabel 3. Valorile sumei echivalentilor de debit E – STAS 1478/90

Tipul conductelor E
....... ......
Conducte de alimentare cu apa rece a instalatiilor de preparare a apei calde
de consum si conducte de distributie a apei calde la punctele de consum in
cazul in care prepararea si distributia apei calde se face:
- la temperatura de 60°C E=E1
- la temperatura de 50°C E=E1
- la temperatura de 45°C E=E1

Tabel 4. Valorile coeficientului a – STAS 1478/90

Regimul de furnizare a apei (h/zi) 24 17 14 10 6
a 0.15 0.17 0.20 0.23 0.25

Tabel 5. Valorile coeficientului b – STAS 1478/90

Tipul conductelor b
Conductele de alimentare cu apa rece a instalatiilor de preparare a apei calde de
consum si conducte de distributie a apei calde la punctele de consum in cazul in
care prepararea si distributia apei calde se face:

11
 - la temperatura de 60°C 0.7
- la temperatura de 50°C 0.9
- la temperatura de 45°C 1

Tabel 6. Valorile coeficientului c – STAS 1478/90

Destinatia cladirii c
Cladiri de locuit, camine de nefamilisti 1
Camine pentru copii, crese 1.2
Teatre, cluburi, cinematografe, gari, policlinici 1.4
Institutii de invatamant 1.8
---- ----

Din tabelul 3 se alege formula pentru E. In acest caz, pentru temperatura apei
calde de 45°C, E va fi egal cu E 1, unde E1 este suma echivalentilor bateriilor
amestecatoare de apa rece cu apa calda alimentate de conducta respectiva, stabilite cu
formula:
n
E1   ebj  nbj (7)
j 1

unde:
- ebj este echivalentul de debit pentru o baterii de tip j;
- nbj este numarul bateriilor de acelasi tip j.

Apa calda va alimenta urmatoarele tipuri de baterii, pentru care se iau din tabelul
2 debitele specifice si echivalentii de debit corespunzatori fiecarui tip de consumator:
- o chiuveta DN15 e1=1
- un dus flexibil DN15 e2=0.5
- un lavoar DN15 e3=0.35
- un spalator circular DN15 e4=0.5
Astfel, E1 va fi egal cu:
E1  1  1  1  0.5  1  0.35  1  0.5  2.35 (8)
Din tabelul 4 se alege valoarea lui a=0.17 pentru 17 h/zi de furnizare a apei calde,
din tabelul 5 se alege valoarea lui b=1 pentru temperatura de 45°C iar din tabelul 6 se

12
alege valoarea lui c=1 pentru cladiri de locuit. Astfel, se calculeaza valoarea debitului de
calcul folosind formula (6):
 
q c  1  0.17  1  2.35  0.004  2.35  0.27 [l/s]=972 [l/s] (9)

Metoda 3 de calcul

Am presupus ca avem de alimentat urmatorii consumatori:

- o chiuveta baie
- un dus flexibil
- un lavoar bucatarie
- o masina de spalat

Pentru fiecare din acesti consumatori am ales un timp zilnic de functionare.

Astfel, am considerat ca dusul va fi folosit de o persoana timp de 12 minute pe
zi, chiveta timp de 30 de minute pe zi, lavoarul timp de 12 minute pe zi iar masina de
spalat o data la 2 zile.
Pentru fiecare baterie am ales un consum mediu de apa calda. Astfel, am
considerat ca dusul va consuma 8 litri pe minut, chiuveta 5 litri pe minut, lavoarul 4 litri
pe minut iar masina de spalat va consuma la o spalare 40 litri de apa calda (ceea ce
inseamna ca va consuma 20 litri pe zi).
Am mai considerat ca in apartament locuiesc 3 persoane.
Aceste date au fost trecute in tabelul 7. Deoarece consumul de apa nu este
continuu, iar timpii in care se consuma apa calda (pe durata unei intregi zile) insumeaza
aproximativ o ora s-a aproximat consumul total in litri pe ora egal cu consumul total in
litri pe zi.

Tabelul 7.
Masina
Dus Chiuveta Lavoar Total
de spalat
Timp de folosire pentru o 12 30 12 20 [l/zi]
persoana [min/zi]

13
 Consumul unei persoane
8 5 4
[l/min]
Consumul zilnic al unei
96 150 48
persoane [l/zi]
Consumul zilnic a trei persoane
288 450 144 902
(consum total) [l/zi]

Consumul zilnic al unei persoane se calculeaza inmultind consumul unei persoane

[l/min] cu timpul de folosire pentru o persoana [min/zi] iar consumul zilnic a trei
persoane (consum total) [l/zi] se obtine inmultind consumul zilnic al unei persoane [l/zi]
cu numarul membrilor familiei (in acest caz 3).
Timpul total in care vor funtiona toate bateriile va fi egal aproximativ egal cu o
ora (12+30+12 minute/zi) sau 3600 secunde. Astfel, debitul de calcul qc va fi elgal cu:
902
qc   0.25 [l/s] (10)
3600

Calculul necesarului de caldura

Pentru a putea dimensiona instalatia si a putea alege panourile solare va trebui sa

cunoastem cantitatea de caldura pe care apa va trebui sa o absoarba pentru a se incalzi.
Pentru aceasta consideram temperatura apei reci de tr=15°C. Apa calda menajera pe care
dorim sa o obtinem va avea temperatura tc=45°C.
Panoul solar va trebui sa ridice temperatura apei cu Δt=45-15=30°C. Pentru
aceasta va fi nevoie de o cantitate de caldura egala cu:
. .
Q  m c p  t (11)

unde:
.
- m – debitul masic de apa rece ce trebuie incalzita in timpul unei zile;

14
 t r  t c 15  45
- cp – caldura specifica a apei la o temperatura medie   30 °C
2 2

Kj
care este 4.179 kg  grad .

Debitul masic de apa se calculeaza cu formula (12), unde densitatea apei este

kg
  995.7 pentru apa la o temperatura medie de 30°C. Debitul volumic a fost
m2
calculat mai sus si este 0.25 l/s. Transformandu-l in m3/s vom obtine debitul volumic ca
fiind egal cu 0.00025 m3/s.
. .
m    V  995.7  0.00025  0.245 [kg/s] (12)

Inlocuind in relatia (11) vom obtine necesarul termic:

.
Q  0.245  4.179  30  30.7 [kW] (13)

Aceasta caldura este caldura necesara pentru a incalzi toata apa care va fi
consumata intr-o zi (qc calculat in paragraful precedent). Deoarece consumul de apa calda
nu este continuu se poate aprecia Q ca fiind masurat in kW/h.

Dimensionarea si alegerea panourilor solare

Se presupune ca un panou solar de 1 m 2 produce un flux de caldura de 2kW/zi.

Astfel, pentru necesarul termic de 30 kW vom avea nevoie de o suprafata a panourilor de
30/2=15 m2.
Alegand tipul de panou solar Vitosol 100 s2.5 de la firma Viessmann (oferta de
panouri solare pe www.viessmann.co.uk) care are dimensiunile de 1138x2385x102, o
suprafata bruta de 2.71 m2 si o suprafata neta de 2.5 m2 va rezulta un numar de 15/2.5=6
panouri pentru aceasta instalatie.

Dimensionarea si alegerea boilerului

15
 Pentru alegerea boilerului se va tine seama de necesarul termic si de puterea
serpentinei iar volumul acestuia se va determina cu formula:
.
V  0.075  Ps  Q (14)

unde:
- Ps – puterea serpentinei in functie de care se alege boilerul din oferta de
echipamente disponibile pe piata – din caracteristicile producatorilor.
- V – volumul boilerului.
Se alege modelul Eldom 120ES (www.meridianbt.ro) cu un volum de 120 litri si
pentru care puterea serpentinei este de 20 kW. Se efectueaza calculul:
vol  75  put  120  0.075  20  29 [kW] (15)
Aceasta valoare calculata trebuie sa fie mai mare decat necesarul termic calculat
cu relatia (11). Aceasta conditie nu este indeplinita (29<30), deci se va relua calculul,
alegand un alt model de boiler. Pentru cel de-al doilea ales (modelul Eldom 150ES) cu
un volum de 150 litri si cu puterea serpentinei de 20kW se efectueaza iar calculul:
150  0.075  20  31.25 kW (16)
De data aceasta valoarea calculata este mai mare decat necesarul termic, deci
boilerul ales este bun.

Dimensionarea si alegerea vasului de expansiune

Pentru alegerea vasului de expansiune se considera ca acesta trebuie sa aiba un

litru pentru fiecare kW de putere din circuitul termic. Astfel, pentru un necesar de caldura
de 30 kW se va alege un vas de expansiune de 30 litri. De asemenea, pentru panoul solar
ales (de la firma Viessmann) acestia recomanda pentru 6 panouri solare Vitosol 300
legate in serie sa se folosesca un vas de expansiune de 25 de litri iar pentru 8 panouri un
vas de expansiune de aproximativ 30 de litri. Astfel, valoarea aleasa pentru numarul de
litri/kW este verificat.

16
 Un alt mod de calcul pentru dimensionarea vasului de expansiune are la baza
urmatoarea formula:
eC
V 
P [l] (17)
1 i
Pf

unde:
- e – coeficient de dilatare (e este aproximativ 0.035);
- C – capacitatea de apa a sistemului (intre 10 si 20 lt. pentru fiecare kw putere)
in acest caz el fiind egal cu 10*30=300;
- Pi – presiunea de incarcare initiala (aproximativ 1.5 bar);
- Pf – presiunea maxima de functionare (aproximativ 4 bar).

0.035  450
V   25.2
1 .5 [l] (18)
1
4
In acest caz, cand volumul calculat pentru vasul de expansiune este de 25.2 litri se
va alege un vas de expansiune de 30 litri.

17
 Capitolul III. Descrierea si motivarea alegerii
echipamentelor

Panourile solare

Unul din avantjele unuei instalatii solare pentru prepararea apei calde menajere il
reprezinta gama larga de echipamente de unde se pot alege echipamentele necesare
instalatiei personalizate.
Din oferta captatoarelor solare disponibile pe piata momentan am ales firma
Viessmann, recunoscuta pentru calitatea produselor sale. Astfel, panoul solar ales este
modelul Vitosol s25 deoarece ofera cel mai atractiv rapot calitate:cost si are urmatoarele
caracteristici, sumarizate in tabelul:

Suprafata bruta m2 2.71

Suprafata de absorbtie m2 2.5
Apertura m2 2.5
Dimensiuni
Lungime mm 1138
Latime mm 2385
Inaltime mm 102
Eficienta optica % 84
Capacitatea termica kJ/(m2*K) 6.4
Greutatea kg 60
Continut de agent termic litri 2.2
Presiunea nominala bar 6
Temperatura maxim grade C 211
Conectori diamentru mm 22

Unul din motivul alegerii acestui tip de panou solar este eficienta optica ridicata a
acestuia fata de alte modele din gama sa. Motivatia acestei alegeri o constinuie
necesitatea unui randament ridicat in transformarea radiatiei solare in caldura. Aceasta
eficienta optica ridicata este necesara mai ales in zonele cu o atmosfera murdara,
incarcata de praf deoarece este demonstrat ca in aceste zone eficienta unui captator solar

18
scade cu pana la 40% in prima ora de functionare datorita depunerilor de praf pe
suprafata captatorului. Acest inconvenient ar putea fi remediat prin tratarea suprafetei
exterioare a panoului cu o solutie antistatica pentru a preveni depunerea prafului.
Lichidul de lucru in serpentina schimbatorului este apa. Din acest motiv panoul
nu poate fi folosit si iarna, in aceasta perioada el va trebui golit de apa, printr-un robinet
aflat in partea de jos a panoului, pentru a preveni inghetul apei si spargerea conductelor.
Varianta alternativa ar fi fost utilizarea unui captator solar cu agent primar etil-glicol care
ar fi inlaturat acest neajuns si ar fi putut fi folosit si in perioade in care temperatura ar fi
fost mai scazuta. Glicolul este preferat apei deoarece acesta are temperatura de inghet mai
scazuta decat a apei iar din acest motiv poate fi utilizat si la temperaturi mai scazute (in
perioadele de iarna).
Panoul ales este facut din otel inoxidabil, aluminiu, cupru si dintr-o sticla solara
speciala. Nivelurile mari de eficienta pe care aceste panouri le realizeaza se datoareaza
folosirii pentru instalatia de absorbtie a radiatiei luminoase a unui invelis Sol-titaniu, tevi
integrate si o izolatie termica foarte eficienta.
In imaginea de mai jos sunt reprezentate principalele modalitati de fixare a acestor
tipuri de panouri pe acoperisuri. Se observa ca panoul ales Vitosol 100, tipul s se fixeaza
direct pe acoperis. De asemenea, mai poate fi montat si in pozitia sugerata la punctul E.
De asemenea, este de preferat ca aceste panorui sa fie integrate direct in acoperis.

19
20
 Boilerul

Boilerul ales are capacitatea de 150 de litri si este produs de firma Eldom,
modelul 150ES. Acesta are rezervorul de apa portelanat sau din otel inoxidabil (la cererea
clientului) si are in dotare protectie anodica ce confera rezistenta la coroziune si depuneri.
Montajul se face numai vertical.
Modelul ales ofera avantajul de a economisi energie electrica pe perioada iernii.
Acest lucru este posibil datorita constructiei speciale, care ofera doua alternative in
alegerea sursei de caldura: cu ajutorul rezistentelor electrice cu puterea de 1.5-3 kW sau
folosind agentul primar de la instalatia de incalzire locala (centrala) sau instalatie cu
panouri solare.
In rezervorul de apa al boilerului este instalata o serpentina ca schimbator de
caldura. Cand boilerul este conectat la sistemul de incalzire local, serpentina ajuta
suplimentar la obtinerea de apa calda menajera la parametrii setati.
Serpentina are astfel dimensionata suprafata incat la o temperatura de 85°C a
agentului termic primar, puterea consumata pentru incalzirea apei la diferite temperaturi
este urmatoarea:
-pentru incalzirea apei de la 10 la 45°C – 20 kW
-pentru incalzirea apei de la 10 la 85°C – 30 kW
In partea de jos a boilerului se gasesc doua elemente colorate sugestiv ce se vor

racorda la instalatie. Cele doua piese de racordare ce se gasesc pe capacul superior al

boileruliui se folosesc pentru legarea boilerului la sistemul local de incalzire. Piesele de

racord sunt colorate sugestiv pentru a lega corect boilerul la sistemul de incalzire,

respectiv rosu pentru agentul cald (intrare ag. termic si iesire acm) si albastru pentru

agentul rece (iesire ag.termic si intrare apa rece). Se recomanda montarea unui robinet de

trecere, pe conducta de agent primar de la instalatia de incalzire. Cand este in functiune

rezistenta electrica a boilerului si nu se doreste a se folosi agentul primar de la instalatia

de incalzire, cu ajutorul robinetului puteti stopa alimentarea boilerului.

21
 Caracteristici tehnice

Caracteristici / Model 120ES 150ES 200ES 300ES 500ES

Volum util (l) 120 150 200 300 500
Tensiune alimentare (v) 230 230 230 230 230
Putere rezistenta (kw) 1.5 /2 /3 3 3 3 3
Presiune max. ACM (atm) 6 6 6 6 6
Presiune in serpentina (bar) 4 4 4 4 4
Temperatura max. (oC) 100 100 100 100 100
Timp incal. cu rez. el. de la 12oC 5 /3.8 /2.5 3.2 4.2 - -
o
- 65 C (h)
Suprafata serpentina (m2) 0.84 0.84 0.84 1.2 1,2+0,7
Pierdere de presiune in 80 80 80 110 110+60
serpentina (mbar)
Pierdere termica la 60 oC 1.2 1.4 1.5 1.8 2.5
(kw/24h)
Apa la 37oC in regim electric 326 408 544 675 820
(l/h)
Racorduri la circuitul primar ¾" ¾" ¾" 1" 1"
(serpentina)
Racorduri la circuitul secundar ½" ½" ½" ¾" ¾"
(ACM)
Dimensiuni - dxh (mm) 435x1100 580x1030 580x1265 - -
Masa (kg) 47 61 73 98 152
Temperatura primar 90/70oC; Temperatura secundar
10/42oC; Temperatura acumulare 65oC
Debit min. al pompei de circ. a 1.5 1.8 2.1 2.5 2.65
3
boilerului (m /h)
Putere min a cazanului (kw) 28 35 41 51 61
Productie ACM (l/10') 180 240 280 350 580
Productie ACM Dt 35 oC (l/h) 690 820 1210 1600 2100
Timp de incalzire (min) 18 25 36 45 55
Temperatura primar 75/65oC; Temperatura secundar
10/42oC; Temperatura acumulare 65oC
Debit min al pompei de circ. a 1.5 1.8 2.1 2.5 2.65
boilerului (m3/h)
Putere min a cazanului (kw) 28 35 41 52 70
Productie ACM (l/10') 110 170 200 300 560
Productie ACM Dt 35 oC (l/h) 440 525 780 1000 1350
Timp de incalzire (min) 17 23 35 55 72

22