UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Poluarea in centralele termoelectrice

Bolboasa Cristina Iacob Anca-Mihaela Grupa 1531, Seria A, Anul III

Cuprins
I. Poluarea termica. Impactul apei de racire asupra mediului .................................................................. 3 I.1. Consumuri de apa de racire ............................................................................................................... 3 I.2. Surse de apa de racire ......................................................................................................................... 6 I.3. Sisteme de racire- impactul asupra mediului ..................................................................................... 7 I.4. Pierderi de apa in circuitul de racire ................................................................................................. 10 I.5. Limitarea poluarii termice a raurilor ................................................................................................. 10 II.Poluarea aerului solutii de limitare ................................................................................................... 12 II.1. Poluantii aerului ............................................................................................................................... 13 II.2. Efectele poluantilor aerului ............................................................................................................. 15 II.3.Fenomene fizico-chimice care stau la baza controlului emisiilor gazoase ....................................... 17 III.Poluarea aerului din interiorul cladirilor ............................................................................................ 19 III.1. Formaldehida .................................................................................................................................. 20 III.2. Dioxidul de azot si monoxidul de carbon ....................................................................................... 20 III.3. Azbestul .......................................................................................................................................... 21 III.4. Radioactivitatea gazului radon........................................................................................................ 21 III.5. PCB (bifenili policlorurati) ............................................................................................................... 21 IV. Poluarea fonica ................................................................................................................................. 22 Zgomotul. Efectele zgomotului asupra sanatatii .................................................................................... 22 Termocentrale cu apa de mare solutie de diminuare a efectelor poluarii ......................................... 24 Bibliografie: ............................................................................................................................................. 27

Imagine 1

Poluarea in centralele termoelectrice

[ O centrala termoelectrica sau termocentrala este o centrala electrica care produce curent electric pe baza conversiei energiei termice obtinuta prin arderea combustibillilor. Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere interna. Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (carbune, deseuri sau biomasa), lichizi (pacura) sau gazosi (gaz natural). Uneori sunt considerate termocentrale si cele care transforma energia termica provenita din alte surse, cum ar fi energia nucleara, solara sau geotermala,insa constructia acestora difera ntructva de cea a centralelor care se bazeaza pe ardere. Dupa destinatie, termocentralele se clasifica n: Centrale termoelectrice (CTE), care produc n special curent electric, caldura fiind un produs secundar. Aceste centrale se caracterizeaza prin faptul ca sunt echipate n special cu turbine cu abur cu condensatie sau cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc avnd la baza un ciclu combinat abur-gaz. Centrale electrice de termoficare (CET), care produc n cogenerare att curent electric, ct si caldura, care iarna predomina. Aceste centrale se caracterizeaza prin faptul ca sunt echipate n special cu turbine cu abur cu contrapresiune. ](*4)

I. Poluarea termica. Impactul apei de racire asupra mediului I.1. Consumuri de apa de racire
Transformarea caldurii degajata prin arderea combustibilului in lucru mecanic se realizeaza printr-o transformare termica inchisa, denumita ciclu termic, in care evolueaza agentul termic . Lucrul mecanic, lucrul electric, lucrul fortelor magnetice etc . nu pot fi transformate in intregime in caldura . In ceea ce priveste caldura , ea nu poate fi transformata decat partial in lucru mecanic sau alte forme de lucru in timpul unor procese periodice; restul trebuie sa fie in mod necesar transmisa unei surse reci. Fundamentarea teoretica a ciclurilor termice a fost facuta de S. Carnot , W. Rankine si R. Clausius .

Randamentul termic al ciclului termodinamic (fie teoretic Carnot, fie real Rankine supraincalzit), pentru un kilogram de fluid motor este :

t
unde : q1- [kJ/kg] cantitatea de caldura primita la sursa calda q2 [kJ/kg] cantitatea de caldura cedata sursei lciclu - [kJ/kg] lucrul mecanic al ciclului Centralele termoelectrice clasice moderne sunt echipate in special cu instalatii motrice cu vapori. Folosirea ca agent termic al apei aburului s-a impus in centralele termoelectrice datorita avantajelor incontestabile precum: pret de cost redus , disponibilitate mare ( apa fiind omniprezenta) cunoasterea buna a proprietatilor termofizice si chimice . Realizarea ciclului termic presupune prezenta unei surse calde (cazan sau generator de abur) , unde fluidul de lucru nu primeste caldura , o masina termica (turbiana), in care fluidul se destinde producand lucru mecanic , o sursa rece ( condensator), unde fluidul condenseaza si cedeaza caldura sa sursei reci si , pentru inchiderea ciclului , o pompa care-i ridica presiunea de la presiune de condensare la cea de intrare in cazan. Evacuarea caldurii de la sursa rece a ciclului termic , ca si din diverse puncte ale CTE clasice , se realizeaza cu apa sau/si aer atmosferica . Cantitatea de caldura ce trebuie evacuate depinde de randamentul termic al ciclului si puterea grupului , avand particularitati in funcie de tipul centralei. Valorile orientative ale consumului specific al apei de racire , in [m3/kWs] sunt: o o 4553 la o CTE fara supraincalzire intermediara; 3639 la o CTE cu supraincalzire intermediara.

In cazul utilizarii apei ca agent de racire , racirea CTE clasica se poate face in circuit deschis, inchis sau mixt, diagrama bilantului general de apa de racire la CTE este redata in figura urmatoare :

Notatiile din figura reprezinta : RC - racire componente; RL racire lagare instalatii; RG racire generator electric; RU racire ulei (de ungere si comanda ); RLD racire lagare, care impurifica apa cu uleiuri sau unsori ; RS raciri speciale ce necesita apa cu temperature joasa (ejectoare, compresoare de aer etc). Felul consumatorului de apa Condensatori Racitori generatoare electrice si racitori ulei : -grupuri mari -grupuri mici Racire lagare instalatii Racire compresori si auxiliare Evaluare hidraulica a zgurei si cenusei Tabel: Consumuri de apa la o CTE Debitul relativ [%] 100 37 615 12 0.61 48

Indiferent de sistemul de racire adoptat (deschis , inchis , mixt) instalatiile de racire interioara sunt alimentate dupa schema de mai jos:

Unde s-au utilizat notatiile: 1234567Condensator; Filter; Racitori fluid de racire generator; Racitori circuit ulei turbina; Camine de evecuare pentru apa de racire; Racitori lagare; Rezervor de racire pentru lagare.

I.2. Surse de apa de racire

Sursele de apa de racire pot fi: o surse de suprafata (rauri, fluvii, mari , oceane) o surse subterane (puturi, fantani arteziene) Sursele subterane au un debit limitat si se recurge la ele doar ca apa de adaos pentru diferite circuite ale centralei , inclusiv circuitul de racire . Surse de suprafata La noi in tara cele mai uzuale surse de apa de racire sunt apele curgatoare , care se preteaza cel mai bine pentru realizarea circuitukui deschis de racire . Marimea debitului si modul de variatie al acestuia depind de: o Bazinul de receptie, respectiv suprafata de pe care apele pluviale si izvoarele sunt colectate de rau; o valoarea precipitatiilor anuale ; o natura solului si gradul de impadurire ; o clima regiunii.

I.3. Sisteme de racire- impactul asupra mediului

Conditii de calitate pentru apa de racire Pentru a avea o exploatare sigura in conditii economice , apa de racire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: o sa nu contina impuritati puritoare , care ar infunda tevile condensatorilor si schimbatoarelor; o sa nu contina impuritati in suspensie ; o sa nu contina substante corozive care sa atace tevile schimbatoarelor; o sa fie lipsite de substante organice, microorganism si alge; o sa aiba o duritate temporara cat mai redusa , pentru evitarea depunerilor de piatra ; o sa nu contina ulei in suspensie. Racirea in circuit deschis Atunci cand intre rau si centrala exista o anumita diferenta de nivel , este preferata schema de mai jos, in care: 1- prize de apa; 2- baraj pentru ridicarea nivelului necesar prizei; 3- denisipatotr; 4- conducte sau canal de conductive; 5- casa sitelor; 6- pompe de racire, instalate in sala masinilor; 7- canal de evacuare; 8- condusta de amestec; 9- incalzirea presei; 10- central hidroelectrica de recuperare a energiei, daca este necesar.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului pot aparea urmatoarele: o afectarea echilibrului natural al raului in zona prizei 1, prin viteze prea mari ale apei ; o producerea de turbulete la evacuarea apei in rau si de crestere a temperaturii locale; o incalzirea apei in zona prizei, in perioada de iarna , pentru evitarea zaiului , care se poate depune pe gratare. Amplasamentul centralei nu permite realizarea unei circulatii libera a apei si diferenta de nivel dintre prize apei si condensatorii este mare , statia de pompare de amplaseaza pe malul raului , ca in figura urmatoare , in care : 12345gratarele prizei ; casa pompelor; conducte de apa rece sub presiune; conducte de evacuare ; conducte de apa calda.

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, acest tip de schema se remarca prin o o o local. posibilitatea infundarii sitei datorita stagnarii apei la mal; posibilitatea aparitiei unei circulatii inverse a apei datorata temperaturii apei; canale lungi de refulare, prin care circula apa calda care afecteaza echilibrul ecologic Racirea in circuit inchis

Daca nu se dispune de apa suficienta pentru racire in circuit deschis, se adopta racirea in circuit inchis. Insuficienta apei de racire in circuit deschis poate proveni din capacitatea prea mare a centralei careia sa nu ii faca fata sursei naturale, raul, distanta prea mare a centralei fata de rau

sau limitarile impuse de poluarea termica . Apa de racire care circula in circuit inchis cedeaza caldura preluata din centrala in urmatoarele instalatii: o lacuri sau iazuri de racire ; o bazine de stropire; o turnuri de racire deschise, pentru grupuri diesel de mica putere; o turnuri de racire inchise cu tiraj natural , specific CTE; o turnuri de racire cu tiraj special pentru instalatii care solicita temperature de condensare reduse si au durate de utilizare tot reduse.

Racirea in circuit mixt Aceasta solutie este o combinatie , intr-o anumita proportie, a celor doua sisteme: deschis si inchis. Admitand ca incalzirea apei in condenser , tc , este aceeasi in cele trei posibilitati de racire , temperatura apei la iesirea din condensator, t2, se calculeaza cu relatia: t2 = t1 + tc unde: t1=tR la racire in circuit deschis , t1=tT la racire in circuit inchis , t1=t1m la racire in circuit mixt si, din acest motiv , t2 va avea valuri diferite, respectiv t2d , t2T si t2m.

I.4. Pierderi de apa in circuitul de racire

In circuitul de racire al CTE apar o serie de pierderi de apa , si anume: prin evaporare, prin antrenarea stropilor, prin neetanseitati si purjare. Intervalul de racire tr [oC] Anotimpul 5 10 15 20 Vara 0.8 1.6 2.4 3.1 Primavara si toamna 0.5 1.2 1.8 2.3 Iarna 0.4 0.8 1.2 1.6 Tabel: Pierderi procentuale de apa prin evaporare 25 4.0 3.0 2.0 30 5.0 3.8 2.5

Pierderi prin antrenare [%] Lacuri de racire , rauri 0 Bazine de stropire mici 1.53.5 Bazine de stropire medii si mari 1.12.5 2 0.51 Turnuri cu tiraj natural cu suprafata bazei 10 m Turnuri cu tiraj natural cu suprafata bazei > 10 m2 0.5 Turnuri cu tiraj fortat si separator de picaturi 0.250.5 Tabel: Valorile procentuale ale pierderile prin neantrenarea picaturilor Sistemul de racire

I.5. Limitarea poluarii termice a raurilor

Racirea CTE clasice in circuit deschis ridica problema incalzirii apei in circuitul de racire. In cazul racirii in circuit mixt, cresterea de temperature a apei care se restituie la rau este mai mare decat in cazul racirii pe circuit deschis. Ridicarea temperaturii apei de rau in timpul anotimpului rece are efect pozitiv , atat asupra florei si faunei , cat si asupra regimului de curgere al raului, reducand inghetul , fenomenul marit mai ales pe raurile navigabile . In schimb, in timpul anotimpului cald , apare o poluare termica a raului, manifestata prin dereglarea echilibrului biologic al apei, la atingerea unei anumite temperature. Ea este determinata de specii de pesti

care formeaza fauna acvatica , de flora aferenta , decontinutul de oxygen din apa si de prezenta unor substante chimice din apa. Pentru Romania , valorile propuse pentru incalzirea admisibila a apei in rauri , datorita CTE sunt : ape de categoria I cu folosinte piscicole: traumax =1822 oC, traumax =23oC iarna si traumax= 1oC vara ; ape de categoria a II-a pentru apa potabila: traumax=29oC si traumax = 3o C; ape de categoria a II-a cu unele folosinte piscicole: traumax =3032 oC si traumax =68oC; ape de categoria a III-a cu alte folosinte : traumax =3233 oC si traumax =68oC.

Si alte tari limiteaza temperatura si incalzirea apei raului ca urmare a evacuarii apei de racire din CTE , astfel: Rusia , Bulgaria : traumax=30oC si traumax =35oC; Germania : traumax =2931 oC si traumax = 3o C; Anglia: traumax =2931 oC SUA: traumax =2630 oC si traumax = 3o C.

O solutie de evitare a poluarii termice este utilizarea unui turn suplimentar de racire , ca in figura urmatoare:

Alta solutie pentru evitarea poluarii este prin folosirea folosirea pompelor de amestec , ca in urmatoarea figura:

[ Poluarea termica a apei poate fi: redusa prin folosirea pentru racire a unor surse de apa cu debite suficient de mari, astfel nct temperatura apei n avalul centralei electrice sa nu fie prea ridicata si n contact cu mediul ambiant ea sa se redreseze rapid; problema poate fi pusa si invers, si anume, daca se doreste constructia unei central electrice pentru care evacuarea apei de racire se face direct n mediul ambiant, atunci puterea centralei trebuie astfel stabilita nct ea sa poata fi deservita corespunzator de sursele de apa existente n acea zona. evitata complet prin folosirea unui circuit nchis al apei de racire, n cadrul caruia sunt prevazute turnuri de racire care permit evacuarea caldurii din apa direct n atmosfera; aceasta solutie necesita nsa investitii mai mari si randamente de conversie a energiei mai reduse dect solutia circuitului deschis al apei de racire, nsa are n plus si avantajul de a putea fi folosita chiar n zonele n care sursele importante de apa sunt absente. ] (*2)

II.Poluarea aerului solutii de limitare

[ Primele masuri legate de poluarea aerului din istorie sunt: 1. n anul 1273, Parlamentul Britanic a adoptat o lege prin care se interzicea arderea carbunilor n Londra. Regele Carol al VI-lea da un edict n anul 1383, n care se interzice emiterea de fumuri rau mirositoare, iar n anul 1510, la Rouen n Franta, s-au luat masuri contra fumului provenit de la carbuni. 2. Consiliul European pentru protectia mediului a dat n raportul din 14 septembrie 1967 urmatoarea definitie poluarii aerului: Se considera poluat aerul cnd se constata prezenta unor substante straine sau variatii importante ale acestora n proportia partilor componente ale aerului

care, tinnd seama de cunostintele specifice ale momentului pot provoca efecte daunatoare sau creaza actiuni jenante. 3. Romnia adopta Legea nr. 9 din 20 iunie 1973 prin care se iau anumite masuri de prevenire si de combatere chiar din faza incipienta a tendintelor de poluare a mediului.Conform acestei legi prin mediu nconjurator se ntelege totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin actiuni umane care influenteaza echilibrul ecologic, determinnd conditiile de viata pentru om si dezvoltarea societatii. Echilibrul ecologic este definit prin raportul relativ stabil creat n decursul vremii ntre diferite grupe de plante, animale si microorganisme, precum si interactiunea acestora cu conditiile mediului n care traiesc. n spiritul acestei legi, poluarea mediului consta n acele actiuni care pot sa produca ruperea echilibrului ecologic sau dauneaza sanatatii, linistii si starii de confort a oamenilor. 4. Asociatia Franceza de Normalizare AFNOR defineste ca poluant orice corp solid, lichid sau gazos existent n atmosfera care nu face parte din compozitia normala a aerului sau care este prezent n cantitati anormale.] (*3)

II.1. Poluantii aerului

Poluantii aerului pot fi clasificati in doua mari categorii: naturali si artificiali. Sursele natural ale poluantilor naturali includ praful purtat de vant , gazele si cenusa vulcanica, ozon provenit din trasnet si din stratul de ozon, esterul si terpene din vegetatie, fumul , gazelle si cenusa zburatoare din incendierea padurilor, polenul si alte aero-alergice. Aceste surse au produs poluarea de pana acum si asupra careia omul are un control redus sau nici un control. Sursele realizate de catre om acopera un spectru larg de activitati fizice si chimice. Poluantii aerului rezulta ca urmare a generarii energiei electrice a milioanelor de vehicule , a materialelor aruncate de populatie etc. Imagine 2 Primele cinci mari clase de poluanti sunt: particulele; SO2; oxizii de azot; compusii organic volatile; CO.

Poluantii aerului pot si clasificati in functie de : Origine: o primara, emisi in atmosfera printr-un proces; o secundara, formati in atmosfera.

 Starea materiei : o Gazoasa: CO2, SO2, oxidul de nitrogen, ozon, CO, gazolina, solvent de vopsea, agenti de curatare uscata o Particule: lichide(picaturile, ceata si aerosolul) si solide (praful si fumurile). [ n afara de circuitul apei, nu exista n natura mecanism mai important dect circulatia carbonului ntre aer, apa si pamnt . Abilitatea carbonului de a se combina cu majoritatea nemetalelor l-a facut un element de baza al structurilor organice plante si animale. o o o o o o o o o o o o diamant- 100% corpul uman- 18% grafit - 100% calcar - 12% carbune (antracit)- 92% sol arabil- 1-2% petrol- 86% otel - 0,2-1,5% lemn- 50% aer- 0,015% PVC- 38% apa marii- 0,0025% ] (*3)

Poluantii gazosi pot fi clasificati in organic si anorganici. Poluantii anorganici constau in : gaze sulfuroase; oxizi de carbon; gaze azotoase; halogenuri; hidruri; produsi fotochimici; cianuri; compusi cu azot.

Sunt considerate substante organice poluante: hidrocarburi: metan, etan, acetilena, etilena, benzen, toluen; compusi alifatici oxigenati: aldehide, alcooli, sulfuri organice, peroxizi.

Praful este format in mod obisnuit prin pulverizarea sau dezintegrarea mecanica a materiei solide in particule de marime mica prin procese cum ar fi: macinarea , loverea si perforarea.

Marimea particulelor se incadreaza intr-o limita mica de la 1 m pana la 100/200 de m. Acestea (particulele) au o forma neregulata. Fumul implica un anumit grad de densitate si deriva din arderea materialelor organice , cum ar fi: lemnul , carbunele si tutunul. Marimea particulelor este cuprinsa intre 0.01 m si 1 m; au o forma sferica daca au compozitie lichida si au forma neregulata daca au compozitie solida . Ceata este formata , in mod tipic , prin condensarea apei sau a altor vapori , fie prin suspensia picaturilor mici de lichid , fie prin odorizarea lichidelor . Marimea particulelor se situeaza intre 2 si 200 m.

II.2. Efectele poluantilor aerului

Printre cele mai importante efecte se numara: decolorarea, corodarea, murdarirea si reducerea vizibilitatii. Decolorarea. Multi poluanti ai aerului se acumuleaza si decoloreaza cladirile. Coroziunea . un efect mai serios si cu o mare importanta economica este actiunea coroziva a gazelor acide asupra materialelor de constructive. Astfel, acizii pot face suprafetele din piatra sa prezinte basicute si sa duca la decojiri , iar mortarul poate fi transformat in pulbere. Imagine 3

Murdarirea bunurilor . Hainele , proprietatile imobiliare , automobilele si bunurile casnice pot fi usor murdarite de contaminatii aerului. Reducerea vizibilitatii atmosferice este cauzata de imprastierea luminii solare de catre particulele suspendate in aer si nu este datoarata obturarii.

Vegetatia Efectele poluarii aerului asupra vegetatiei pot fi : moartea , reducerea productiei si degradarea culorilor . Este interesant de notat ca , in unele cazuri de degradare a culorilor , precum argintarea vegetatiei de catre oxidanti , planta poate fi folosita totusi ca hrana, fara vreun pericol pentru consumator . Printre poluantii ce pot afecta plantele sunt: dioxidul sulfurat, fluorura de hidrogen si etilenul. Animalele In general, cercetarea a aratat ca poluantii compusi se pot comporta in feluri diferite, pot produce un efect aditiv , constant in suma efectelor fiecarui contaminant ce activeaza singur, un efect mai mare decat cel aditiv (sinergetic) sau mai mic (antagonistic) sau pot produce un efect ce difera de cel simplu aditiv. Mecanismul prin care un animal poate fi otravit, in multe situatii, este diferit de acela prin care sunt otraviti oamenii. La oameni, inhalarea este o importanta cale de expunere la poluantii aerieni . probabil, cea mai comuna expunere pentru animalele ierbivore, ce se hranesc dintr-o zona poluata , este ingerarea de hrana contaminata de poluanti aerieni. In acest caz, inhalarea are o importanta secundara . Poluantii aerului , care pun in pericol animalele sunt cei purtati de vegetatie sau depozitati in plante . Exemple de poluanti: arseniu, plumb, mercur. Oamenii Poluarea are un efect semnificativ asupra sanatatii copiilor , batranilor sau oamenilor bolnavi. Poluantii aerului pot initia si agrava diferite boli respiratorii, inclusive astmul . De fapt, prezentarea clinica a astmului poate fi o dereglare a imunitatii impotriva aerului poluant, produsa de diferiti iritanti din aer , precum polemul , agentii infectiosi , substante chimice gazoase si sub forma de particule. Raspunsul bronhopulmonarla acesti agenti iritantieste bronhospasmul sau hipersecretia, caile respiratorii fiind blocate intermitent si reversibil. Poluantii olfactivi cauzeaza oamenilor un deranj minor, totusi, daca rezista pot duce la depresii, iritatii , neliniste si suparari. CO-ul poate provoca moartea, dupa depresia centrilor respiratori ai sistemului nervos central. Expunerea prelungita la el poate ataca protectia senzoriala , perceptia tempoarala si unele functii vitale. Exemple de agenti care au efecte cronice pe efecte lungi sunt: fosfatul organic, pesticidele si aerosolii care poarta plumb , metale, mercur si cadmiu.

II.3.Fenomene fizico-chimice care stau la baza controlului emisiilor gazoase

Exista patru fenomene fizico-chimice operationale folosite in general pentru controlul emisiilor gazoase : absorbtia, adsorbtia, combustia si condensarea. Mai exista alte trei fenomene chimice ingineresti operationale , folosite in ultimii ani , respectiv: biofiltrarea, filtrarea prin membrane, reducerea catalitica selective. Combustia. Multe component organice eliberate dein operatiile de prelucrare pot fi convertite in dioxid de carbon si apa inofensiva prin oxidare rapida (reactive chimica), resprectiv combustie. Totusi, combustia gazelor care contin compusi bazici , poate necesita si un tratament de gaz acid la evacuarea arzatorului . Pentru distrugerea contaminantilor combustibili sunt folosite trei metode rapide de oxidare: ardere (combustie) directa cu flacara; utilizarea unor carburanti termici; utilizarea unor carburanti catalitici .

Metodele termice si de ardere combustie se caracterizeaza prin prezenta flacarii in timpul combustiei . La procesul de combustie se face referire cand se vorbeste de postardere sau incinerare. Pentru atingerea combustiei totale (combinarea elementelor combustibile si a compusilor combustibilului cu tot oxigenul pe care il pot utiliza ) trebuie asigurat spatiu, sufficient timp, o turbulent si o temperatura destul de mare , ca sa se aprinda constituientii . Cei trei T ai combustiei timp, temperatura, turbulent guverneaza viteza si complexitatea reactiei de combustie . Reactiile incomplete pot duce la formarea aldehidelor , acizilor organici , carbonilor si monoxidului de carbon. Desi arderile pot fi folosite pentru debarasarea de gaze in exces, asemenea sisteme pot prezenta probleme suplimentare de siguranta . Acestea includ: posibilitatea unei explozii , posibilitatea iradierii termice termice de la flacara si problema asfixierii in timpul arderii . In afara acestor aspecte de siguranta , exista alte proleme associate cu arderea , ce trebuie urmarite in timpul proiectarii si functionarii sistemului de ardere . Aceste probleme ar consta in : formarea fumului , luminozitatea flacarii , zgomotul din timpul arderii si , in sfarsit , posibila emisie de poluanti in aer in timpul arderilor. De mentionat ca arderea cu flacara este preferata in majoritatea situatiilor cand gazele contin hydrocarbon. Pierderile de gaze compuse din gaz natural, propan, etilena, propilena, butadiena si butan constituie , probabil, 90% din materialul ars. Este de preferat ca gazul sa fie ars intr-un incinerator termic decat intr-un sistem cu flacara. Sistemele cu flacara sunt cele mai folosite pentru debarasarea de hidrocarburi. Flacarile ai fost folosite cu succes in controlul gazelor urat mirositoare , ca mercaptanul si aminele, dar trebuie avuta grija la arderea acestor gaze . Daca flacara nu este eficienta si nu realizeaza o combustie buna , fumul nociv poate scapa nears , cauzand astfel neplaceri.

Arderea hidrogenului sulfurat ar trebui evitata din cauza toxicitatii acesteia si a mirosului greu de suportat . Mai mult , arderea unor cantitati relative mici de hidrogen sulfurat poate crea destul dioxid de sulf , care sa cauzeze pagube recoltelor sau neplaceri la nivel local. Pentru gazelle ale caror produsi de combustie pot crea probleme , cum ar fi cele care contin hidrogen sulfurat sau hidrocarburi clorinate , arderea nu este recomandata . Incineratoare termice. Incineratoarele termice sau post arzatoarele pot fi folosite pentru o gama larga de gaze , care o concentratie scazuta de vapori organic. Concentrarea compusilor organici in aer trebuie sa fie substantial sub nivelul inferior de inflamare ( limita inferioara de explozie) . Poluantii din fluxul de gaz procesat reactioneaza pe masura ce ating tempearaturi inalte. Incineratorii termici au in general temperaturi de functionare de ordinul 650980 oC pentru combustia celor mai multi poluanti . Tabel: Incineratoare termice conditii necesare Categorie Emisiile de hidrogen distrugerea HC de peste 90 % Hidrocarburi + CO Distrugere HC + CO de peste 90 % Miros Distrugere 50 90 % Distrugere 90 90 % Distrugere > 99% Fum alb (ceata umeda) si pana de fum Reducerea penei Distrugere HC + CO de peste 90 % Fum negru (funingine si particule combustibile) Timpul de rezistenta [s] 0.3 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.7 1 Temperature [oC] 590 680 (* 680 820 540 650 590 710 650 820 430 540(** 680 820 7601100

*Temperatura ceruta poate creste la 760 820 oC, daca continutul de metan si substituenti aromatici (toluen, xilen) este semnificativ . **Se recomanda numai atunci cand exista odorizanti.

Produsele finale ale combustiei sunt emise in continuu la iesirea din reactor . Viteza medie a gazului poate varia intre 3 m/s si 15 m/s. Aceste viteze mari sunt necesare pentru a preveni fixarea particulelor (daca sunt prezente ) si pentru a minimaliza pericolele exploziilor si a incendiilor. Combustibilul este, de obicei, gaz natural . Energia eliberata prin reactii poate fi recuperata direct sau indirect , prin schimb extern adecvat de caldura , precum in figura urmatoare:

Cateva din avantajele incineratoarelor termice sunt: indepartarea gazelor organice, indepartarea particulelor submicrometrice, simplitatea constructiei, necesar mic de spatiu. Printre dezavantajele incineratoarelor termice se numara: costuri ridicate de operare , riscul de incendiu, posibilitatea intreruperii. Incineratorii catalitici . Incineratorii catalitici sunt o alternativa a incineratorilor termici. Pentru reactiile simple , efectele prezentei catalizatorului sunt : cresterea ratei de reactie , posibilitatea ca reactia sa aiba loc la temperaturi joase , reducerea volumului reactorului . Intr-un incinerator catalitic tipic pentru combustia vaporilor organic, curentul gazos este trimis continuu de un ventilator in reactor, la o viteza de 3 15 m/s , dar si la o temperature mai joasa , de obicei de la 350 la 425 oC, fata de incineratorii termici. . Gazele care pot sa fie sau sa nu fie preincalzite , trec printr-un pat catalitic , unde are loc reactia de combustie. Produsele combustiei, care sunt alcatuite din vapori de apa , dioxid de carbon , vapori inerti care nu au reactionat , sunt elinerate continuu la o temperature inalta . Pot fi facute economii de energie prin recuperarea caldurii de la iesire. Metalele din familia platinei sunt cunoscute pentru abilitatea lor de a promova combustia la temperature joase. Principalele avantaje ale incineratorilor catalitice sunt: cerere scazuta de combustibil, in comparatie, in comparative cu incineratorii termici , temperaturi scazute de functionare , cerinte scazute de izolare , risc redus de incendiu , problem mici cu intreruperile functionarii. Printer dezavantajele incineratorilor catalitici sunt: cost initial mai ridicat decat la incineratorii termici, otravire catalizatori, necesitatea inlaturarii particulelor mari , probleme de regenerare ale catalizatorilor , depozitarea catalizatorilor .

III.Poluarea aerului din interiorul cladirilor

Desi concentratiile poluantilor variaza semnificativ de la cladire la cladire , nivelurile catorva poluanti comuni sunt deseori mai inalte in interiorul cladirii decat in afara. Efectul pe care il au poluantii asupra sanatatii umane nu poate fi dedus din legile generale ale biologiei sau fiziologiei , ci trebuie stabilit prin experimente . Acestea se pot face pe termen scurt

pe animale sau cu voluntari umani ( poluare intensa, produsa artificial ) sau pe termen lung, prin expunerea indelungata la niveluri scazute de poluare . In cazul anumitor poluanti poate sa existe un prag al concentratiei poluantului sau al expunerii la acesta , sub care un anumit efect asupra sanatatii nu se produce , caz in care predictiile obtinute, presupunand o proportionalitate directa intre nexpunere si efect , nu ar fi garantate . Imagine 4

III.1. Formaldehida
Cel mai impotant si mai controversta gaz poluant al aerului in interioare este formaldehida, H2C=O. Acesta este un produs secundar foarte raspandit in atmosfera , deoarece apare ca intermitent stabil in oxidarea metanului si a altor COV-uri . In timp ce concentratia sa in aerul din exterior este in mod normal prea mica pentru a devein importanta , de aproximativ 0.001ppm in zonele urbane, exceptand perioadele de smog fotochimic , nivelul formaldehidei in interiorul cladirilor este deseori mult mai ridicat , situandu-se in medie la 0.1 ppm si, in anumite cazuri , depasind 1ppm. Sursele principale ale expunerii in interioare la acest gaz sunt eliberarile din fumul de tigara si din materii sintetice ce contin rasini de formaldehida folosite ca izolant si ca adezive pentru placaje si placi agglomerate; formaldehida insasi este folosita la lipirea si colorarea covoarelor , a tesaturilor si altor textile. Formaldehida este un miros intepator , cu un prag de detectare de aproximativ 0.1 ppm la oameni ; mirosul sau poate fi deseori simtit in magazinele ce vand covoare si fabricate sintetice. Pentru niveluri putin mai ridicate de 0.1 ppm, multi oameni raporteaza problem de iritare a ochilor , in special daca porti lentil de contact , a nasului, a gatului si pielii. Formaldehida este cancerigena pentru animale si ar putea fi si pentru oamnei , fiind considerata ca un probabil cancerigen uman. Zonele banuite ca ar putea fi afectate sunt cele din sistemul respirator si nasul.

III.2. Dioxidul de azot si monoxidul de carbon

Atat dioxidul de azot , NO2, cat si monoxidul de carbon, CO2, sunt gaze eliberate din procesele de ardere , inclusive din arderile de combustibili fosili sin locuinte sau birouri. Dioxidul de azot este solubil in tesutul biologic si este un oxidant , asa ca efectele sale asupra sanatatii , daca exista , sunt asteptate in sistemul respirator. Acesta este singurul oxid de azot daunator sanatatii la concentratiile probabile din reziduuri. Monoxidul de carbon este un gaz incolor , indoor, a carui concentratie in interior poate creste foarte mult prin arderea incomplete a combustibililor ce contin carbon, cum ar fi lemnul , benzina , kerosenul sau gazul. Concentratiile mari dininterior sunt , de obicei, rezultatul unei functionari neadecvate a unui aparat cu combustibil gazos , de exemplu kerosenul. In tarile in curs de dezvoltare, intoxicarea cu monoxid de carbon este I problema serioasa , atat timp cat se folosesc combustibili biologici pentru a incalzi camera prost ventilate in care dorm oamenii. Pericolul principal care rezulta din abilitatea acestuia de a se combina puternic, atunci cand este inhalat, cu hemoglobina din sange, astfel infranand capacitatea acesteia de a transporta oxigenul la cellule. In medie , nefumatorii au in sange aproximativ 1 % din hemoglobin blocata

printr-o compbinare cu CO ; valoarea pentru fumatori este dubla sau chiar mai mare, datorita monoxidului de carbon inhalat in timpul fumatului , acesta provenind din arderea incomplete a tigarilor. Dioxidul de carbon este nociv in concentratii mai mari in aerul inspirit , deoarece impiedica eliminarea acestuia din sange. Functia primara a sistemului respirator uman este aceea de a livra O2 catre sange si de a indeparta CO2 din corp.

III.3. Azbestul
Termenul de azbest se refera la o familie de 6 minerale de silicat , natural si fibroase , in esenta . Din punct de vedere chimic , ele sunt formate din atomi de silicon , situati pe 2 randuri , legati intre ei prin atomi de oxigen . Sarcina negative neta a structurii silicatului este neutralizata d eprezenta unor cationic , cum ar fi magneziul . Astfel, cea mai folosita forma de azbest , chrysotile, are formula Mg3Si2O5(OH)4. Este in forma solida , alba , cu fiecare fibra ondulata. Azbestul a fost utilizat in cantitati imense datorita rezistentei sale la caldura , duritatii si costului relativ mic . Folosirea lui a fost drastic redusa pentru ca , din studii , se recunoaste acum efectul cancerigen uman acupra sanatatii minerilor din minele de azbest . Cauzeaza mesothelioma , un cancer incurabil al plamanului, stomacului si inimii . Fibrele de azbest si fumul de tigara prezente in aer actioneaza sinergetic in cauzarea cancerului la plamani . Multi specialist sunt de parere ca azbestul ar trebui lasat la locul lui pana se va deriora atat de mult , incat exista sansa ca fibrele sa se desprinda in aer . Majoritatea ingriorarilor legate de azbest au fost legate de azbeswtul albastru , numit si crocidolit, o materie cu fibre subtiri , dreote si relative scurte , care penetreaza mai usor plamanii si este un cancerigen mai puternic decat azbestul alb . Acesta se extrage in minele din Africa de Sud di Australia si nu este utilizat in Romania.

III.4. Radioactivitatea gazului radon

Prin radioactivitate naturala se intelege proprietatea unor elemente libere sau combinate de a emite in mod spontan , fara nici o interventie din afara , radiatii electromagnetice. In multe astefel de procese , atomii sunt transformati de la unul la celalalt , ca rezultat al acestei emisii. Elemente forte grele sunt inclinate acestui tip de descompunere , particulele eliberate in aceste cazuri fiind de obicei de tip alfa , beta sau gama. Radioactivitatea se explica prin faptul ca nucleele elementelor radioactive sufera dezintegrari spontane , dand nastere altor nuclee. Principalele elemente radioactive natural sunt uraniu (U) , radiu(Ra) , toriu(Th), actiniu(Ac) , reniu(Re) , polonium(Po). Radiatiile , care deviaza intr-un camp electromagnetic sprre polul negative, sunt formate din nuclee de heliu( atomi de heliu care au pierdut cei doi electroni). Aceste particule au viteze de 1400025000 km/s, o mare pu8tere de ionizare si o mica putere de patrundere.

III.5. PCB (bifenili policlorurati)

Bifenilii policlorurati sunt elemente chimice , care sunt , in mare parte , inerte din punct de vedere chimic. Ele au fost utilizate ca aditivi in uleiul din echipamente electrice , din masinile hidraulice si alte cazuri in care este necesara stabilitatea chimica si instalatii electrice , in siosteme de transfer termic si in diversi solventi pentru curatare sau tus . Alte utilizari ale PCBurilor sunt in adezivi , in materiale plastic si in plastifianti pentru vopsele. PCB-urile sunt insolubile in apa , dar se dizolva repede in grasimi , hidrocarburi si alti compusi organic.

PCB-urile sunt bioacumulabile , ele depozitandu-se in tesuturile adipoase , acest tip de expunere este considerat a fi responsabil de numeroase boli. Expunerea la niveluri ridicate de PCB este asociata cu iritatii ale pielii , mancarimi si arsuri , iritari ale ochilor , schimbari ale pigmentarii pielii si unghiilor , disfunctii hepatice si ale sistemului imunitar , iritatii ale cailor respiratorii , dureri de cap , ameteli , depresii , piederi de memorie , nervozitate , oboseala si impotenta. Efectele cornice ale PCB-urilor cauzate de expuneri pe perioade mai indelungate la doze mici, constau in boli ale ficatului , ale sistemului reproducator, iar cel mai important efect este cel cancerigen.

IV. Poluarea fonica Zgomotul. Efectele zgomotului asupra sanatatii

Rolul fiziologic esential al analizatorului acustic este acela de a capta undele sonore din mediul ambient , de a le directiona si codifica sub forma de impulsuri nervoase care, conduse la scoarta terestra , sunt transmormate in senzatii auditive. Zgomotele foarte puternice si bruste pot produce daune acute timpanului . mai serioasa este lezarea cronica a celulelor minuscule capilare din urechea interioara . Expunerea prelungita la zgomot de o anumita frecventa poate cauza , fie pierderea temporara a auzului , care dispare in cateva ore sau zile , sau pierderea permanenta . Prima este denumita schimbare temporara de limita , iar ultima este cunoscuta ca schimbare permanenta de limita . Zgomotul repetat pe o perioada indelungata conduce la schimbarea permanenta de limite. Acest lucru se intampla , in special , in aplicatiile industriale in care persoanele sunt supuse zgomotelor de o anumita frecventa . Pierderea auzului de instaleaza in timp la persoanele care lucreaza la niveluri inalte de zgomot si , cu precadere , cele mai grave pierderi sunt inregistrate la frecventa dominanta a zgomotului. Cu cat persoanele inainteaza in varsta , auzul devine mai putin acut, din simplul motiv al imbatranirii . Zgomotul afecteaza , de asemenea , alte functii ale corpului , incluzand cele ale sistemului cardiovascular . Acesta altereaza ritmul batailor inimii , subtiaza sangele , dilate vasele de sange si face focalizarea ochilor sa fie dificila . Nu este de mirare ca zgomotul excesiv a fost invinuit pentru dureri de cap si iritabilitate . Toate aceste reactii sunt cele pe care locuitorii pesterilor ancestral le-au experimentat . Zgomotul inseamna pericol, iar simturile si nervii erau in alerta, dar nu se cunoaste care dintre bolile fizice se datoreaza raspunsului la zgomot. Cunoastem, de asemenea, ca nu putem sa ne adaptam zgomotului , in sensul ca functiile corpului nostrum nu reactioneaza intr-un anume mod la zgomotul excesiv. Prin urmare , persoanele nu se obisnuiesc cu zgomotul in sensul fiziologic :

Costurile induse de zgomot O cuantificare oarecum directa a costurilor induse de zgomote se poate face comparand timpul de spitalizare , pentru aceleasi afectiuni, a pacientilor dintr-un spital linistit si uunul supus la zgomote datorate activitatii interne sau externe. Aceasta se poate transpune direct in cifre financiare. Procese juridice recente au fost castigate de lucratorii care au reclamat lezari prin pierderi ale auzului suferite la locul de munca. Sume mari se cheltuie anual pentru ingrijirea pacientilor care sufera cu tulburari de auz , care au lucrat in armata . Alte costuri , precum somnifere, timp pierdut in industria si izolarea fonica a apartamentelor, sunt dificil de cuantificat, dar exemplele abunda . Izolarea camerelor de comanda este realizata practice pentru toate centralele. Controlul zgomotului Controlul zgomotului este posibil in trei stadii diferite ale transmisiei acestuia: reducerea sunetului produs; intreruperea sunetului; protejarea receptorului. Cand consideram controlul zgomotului in industrie , in comunitate sau in casa , trebuie sa avem in vedere ca toate problemele au aceste trei posibile solutii. Controlul zgomotului industrial implica , in general, inlocuirea utilajelor sau a echipamentelor generatoare de zgomot cu alternative mai silentiose. De exemplu, zgomotul de la un ventilator poate fi redus prin cresterea numarului de palete sau a inclinarii acestora si descresterii vitezei de rotatie , obtinand astfel, acelasi debit de aer. Zgomotul industrial poate, de asemnea, sa scada prin intreruperea caii zgomotului; de exemplu , un motor zgomotos poate fi acoperit cu material de izolare . O metoda pentru controlarea zgomotului, adesea utilizata in industrie, este protectia recptorului prin distribuirea de dispositive de protective auditive (antifoane) . Zgomotul in centralele termoelectrice. In centralele termoelectrice exista anumite zone in care nivelul de zgomot este ridicat , adeseori depasind nivelul admisibil de 90 dB(A) si anume: zona ventilatoarelor de aer si gaze : 92 105 dB(A); zona morilor de carbine: 95 115 dB(A); concasoare: 98 118 dB(A);

 sala turbogeneratoarelor: 95 105 dB(A) zona turbine si 90 103 dB(A); statiile de pompe de pacura: 95 100 dB(A); statii pompe termoficare:9598 dB(A); sala grup Diesel: 98112 dB(A); sala compresoarelor: 9598 dB(A); sala cazanelor: 95115dB(A); cota tambur: 9395dB(A); cota SRR: 97108 dB(A); cota nod abur: 9395dB(A). Mai exista zone,in central,cu nivel de zgomot apropiat de nivelul admisibil precum: cota arzatoarelor, cota vane purja, atelierul de prelucrari mecanice si zone cu nivel scazut de zgomot, camerele de comanda statiile electrice interioare etc. Izolatia fonica a camerelor si a pupitrelor de comanda impune conditii speciale, atat de acustica incaperii, cat si de izolatie fonica. Trebuie sa se impiedice fenomenele de ecou, prin dimensiuni si forme adecvate ale acestor incaperi. Timpul de reverberatie trebuie sa ramana in anumite limite,de circa 0.912 s, pentru ca silabele sa fie clare cand se vorbeste, pentru intelegerea comenzilor. Concluzii: Reducerea poluarii fonice necesita investirea unor unor sume mari de bani si nu intotdeauna intreprinderile ,mai ale cele private, sunt dispuse sa acorde importanta necesara acestei probleme, fara interventie din partea guvernului sau a opiniei publice.

Termocentrale cu apa de mare solutie de diminuare a efectelor poluarii

Zeci de miliarde de metri cubi de gaz toxic otravesc apele Marii Negre. In adancurile lipsite de oxigen, productia hidrogenului sulfurat nu inceteaza nici o clipa, o specie de bacterii anaerobe imbogatind permanent zacamantul de o mare valoare energetica. Daca ar fi extras, prin arderea lui intr-o termocentrala, s-ar putea genera cel putin 4.000 de megawati, obtinanduse in plus cantitati imense de sulf coloidal si apa grea. Hidrogenul sulfurat dizolvat in apele marii are o putere calorica mai mare decat metanul si se aprinde imediat ce intra in contact cu oxigenul atmosferic. Din acest motiv, daca un cutremur l-ar elibera din adancuri,Marea Neagra ar putea fi aruncata in aer de o explozie colosala. Exploatarea acestui gaz poate asigura independenta energetica a Romaniei si ar curata apele marii de o substanta care ucide vietuitoarele. Hidrogenul sulfurat prezent in pungile de petrol tasneste impreuna cu titeiul care se extrage din mare, dar este ars pe loc, la capatul unei conducte, cat mai departe de platforma.Exploatarea hidrogenului sulfurat dizolvat in apele de adancime ale Marii Negre ar putea asigura necesarul energetic al Romaniei pentru cel putin 50 de ani . Zacaminte asemanatoare din fiordurile Norvegiei sunt folosite la producerea apei grele. Prin aprinderea acestei substante, Marea Neagra ar putea fi detonata. Adancul Marii Negre este un urias rezervor de hidrogen sulfurat, spun specialistii romani de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice din

Ramnicu Valcea. Acest gaz solubil in apa arde usor in contact cu oxigenul atmosferic si are o putere calorica mai mare decat cea a gazului metan. Cercetatorii au estimat, inca de acum cateva decenii, ca pungile de hidrogen sulfurat constituie un real pericol daca nu sunt utilizate. Pe langa faptul ca viata subacvatica risca sa dispara in urmatorii 30 de ani, in cazul unui cutremur major, cele cateva miliarde de metri cubi de hidrogen sulfurat ar putea iesi la suprafata si in contact cu aerul s-ar aprinde instantaneu, provocand o explozie echivalenta cu a unei bombe atomice.](*7) In urmatoarele articole , ne este prezentata situatia actuala , din Romania, a termocentralelor [ Pentru a mentine in functiune termocentrala de la Iernut, judetul Mures, Romgaz Medias trebuie sa faca investitii "substantiale", a anuntat producatorul de gaze naturale. De asemenea, pana in 2016, Romgaz va trebui sa reduca puterea unitatii pentru a se conforma cerintelor de mediu, informeaza Mediafax. Romgaz a preluat centrala Iernut in luna februarie a acestuia an de la alta companie de stat, Electrocentrale Bucuresti, in contul unor datorii neonorate de 653 milioane de lei, investind pana acum 43,1 milioane de lei in aceasta unitate. In continuare, Romgaz anticipeaza investitii "substantiale" in centrala Iernut. Aceasta are o cota de pana la 5% din piata producerii de electricitate din tara. Prin aceasta tranzactie Romgaz a devenit a doua companie din Romania, dupa OMV Petrom, care beneficiaza de o hotarare de guvern ce permite producatorilor de gaze si electricitate sa utilizeze gazele proprii pentru generarea electricitatii. Termocentrala Iernut are o capacitate instalata de 800 MW, insa in acest an ca functiona cu doar 160 MW, conform estimarilor. Statul vrea sa vanda 15% din actiunile Romgaz la preturi intre 24 si 32 lei pe titlu, estimand sa obtina intre 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) si 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro), titlurile urmand sa fie vandute atat pe Bursa de la Bucuresti, cat si pe cea de la Londra. Operatiunea este programata sa inceapa marti, cu o zi mai tarziu decat au anuntat vineri reprezentantii Departamentului pentru Energie. ](*5) [ Guvernul a adoptat o hotarare privind favorizarea termocentralelor, fara dezbatere publica, a carei prima consecinta va fi cresterea facturilor la energia electrica cu cel putin 5%. Hotararea va descuraja si investitiile pe piata energiei. Potrivit unei televiziuni, Guvernul a adoptat o ordonanta, fara dezbatere publica, prin care se impune ca energia produsa de marile termocentrale detinute de stat sa aiba prioritate in fata altor producatori. Un prim impact al acestei decizii este ca energia se va scumpi cu 5%.

Energia produsa de termocentrale este de doua ori mai scumpa decat cea iesita din hidrocentrale. Conform ordonantei, complexurile energetice Oltenia si Hunedoara, care produccea mai scumpa energiedin sistem, sunt favorizate printre ceilalti producatori. Statul roman ucide piata energiei solare - presa externa Un alt afect al ordonantei guvernamentale este ca se vor descuraja investitiile pe piata de energie, deoarece statul isi ajuta cu subventii mascate propriile companii. "Motivatia adoptarii acestei Hotarari de Guvern nu e mentinerea sigurantei sistemului, ci a sigurantei, a linistii sociale pentru urmatorii doi ani de zile", a explicat Silvia Vlasceanu. ](*6)

Bibliografie:
1. Impactul CTE asupra mediului autor: Gheorghe Lazaroiu ; editura Politehnica PRESS , Bucuresti 2005 (*1) SURSA PRINCIPALA 2. Impactul instalatiilor energetice asupra mediului ambient - document pdf (*2)
http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileO1324015885file4eeae10d87314.pdf

3. Poluarea aerului- document pdf (*3)

http://www.cpnt.ro/download/Poluarea%20Aerului.pdf

4. Termocentrale - document pdf (*4)

http://www.scribd.com/doc/132103460/termo-nucleare

5. http://www.ziare.com/romgaz/stiri-romgaz/romgaz-investitii-substantiale-pentru-amentine-in-functiune-termocentrala-iernut-1263467 (*5) 6. http://www.ziare.com/preturi/stiri-preturi/costul-energiei-va-creste-dupa-ce-guvernul-adecis-sa-favorizeze-termocentralele-1229074 (*6) 7. http://www.green-report.ro/adevarul-termocentrale-cu-apa-de-mare/ (*7) Sursa imagini: Img. 1 , Centrale termoelectrice- http://www.scribd.com/doc/173018408/Circuitelecentralelor-termoelectrice

Img. 2 , Cos de fum- http://www.bucurestitrading.ro/ro/constructii/referinte/centraletermoelectrice

Img. 3 , Poluarea atmosferei - http://poluarea.wordpress.com/2009/12/07/poluareaatmosferei/

Img. 4 , Centrala termoelctrica-interior- http://portal-articole.ro/centrale-termoelectrice-incogenerare