LICEUL TEHNOLOGIC VIRGIL MADGEARU ROSIORII DE

VEDE

PROIECT PENTRU SUSTINEREA

EXAMENULUI DE CERTIFICARE
A COMPETENTELOR
PROFESIONALE
NIVEL 3

PROFIL: RESURSE NATURALE SI PROTECTIA

MEDIULUI
CALIFICARE: TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA
MEDIULUI

2013
INDRUMATOR PROF: PLOPEANU MIHAELA
CANDIDAT ELEV: SOTIR MIHAI IONUT

LICEUL TEHNOLOGIC VIRGIL MADGEARU ROSIORII DE

VEDE

Metode de
combatere a
poluarii apelor de
suprafata in jud
Teleorman.

2013

Cuprins
Argument
Introducere
Cap.I. Judetul Teleorman
1.1. Asezare geografica
1.2.
Reteaua hidrografica

Cap. II. Poluarea

2.1. Clasificarea tipurilor de poluare
2.2. Factori poluanti

Cap.III. Poluarea raului Vedea

3.1.. Metode de combatere a poluarii raului Vedea
Cap.IV. Studiu de caz
Concluzii
Bibliografie

Argument

Apa sub toate formele sale, solida, lichida sau gazoasa ne inconjoara
in fiecare secunda a vietii noastra si ne influenteaza in permanenta existenta.Viata
a aparut in apa, nu poate exista fara apa iar civilizatia umana de cand a aparut
pana in prezent a depins si depinde in continuu de apa.
Apa este peste toate acestea sursa de venituri economico-financiare,
materie prima pentru industrie, mediu pentru transporturi , sustinand in acelasi
timp si flora si fauna unei intregi planete.
Pentru ca depindem in asa mare masura de apa este necesar sa incercam ,
daca nu sa si reusim, sa pastram apele din mediul inconjurator cat mai curate. O
apa cu o poluare redusa la minim sau pura reprezinta un ideal greu de atins dar nu
imposibil.
Pastrand apa curata ne asiguram noua insine o viata de o calitate
superioara, ne asiguram o natura inconjuratoare mai buna si mai durabila, ne
asiguram in ultima instant ca putem avea o viata mai buna din toate punctele de
vedere si pentru generatiile viitoare, nu doar pentru cele prezente.
Am ales ca subiect de studiu pentru acest atestat metodele de depoluare
de pe raul Vedea deoarece imi desfasor viata in orasul Rosiori de Vede, oras aflat
pe malul raului Vedea. Calitatea apelor acestui rau imi influenteaza in mod
nemijlocit calitatea vietii personale, precum si a tuturor celor care locuiesc in
apropierea raului, pe toata lungimea lui , nu doar in Rosiori.
In rau se deverseaza apele uzate nu doar din Rosiori ci din mai multe
localitati, urbane sau rurale, raul strabatand judetul Teleorman pe o lungime
considerabila, iar apele lui se varsa in final in Dunare ca mai apoi sa ajunga in
Marea Neagra.
Toti trebuie sa fim constienti ca afectam nu doar apa si natura de langa
oras, ci ceea ce deversam noi in Vedea ajunge si influenteaza viata acvatica pana
la Marea Neagra.

Introducere

Planeta Pamant, privita din spatiul cosmic, apare ca o planeta albastra

datorita uriaselor suprafete acoperite de apa. Culoarea acestei planete este
superba, dar ca sa dureze cat mai multe secole sau milenii de acum incolo, apa
planetei trebuie sa ramana curata.
Omul este o parte componenta a ecosferei existente pe planeta Pamant si
este interconectat cu toate partile componente ale ecosferei , influentand-o in
permanenta si fiind la randui influentat. Omul nu poate trai separat de ecosfera, nu
poate fi rupt de aceasta si orice modificare a ei, in bine sau rau are repercusiuni
profunde si de multe ori nebanuite asupra omului.
Ecosfera este modificata in permanenta de om, in bine sau rau, lucru ce
antreneaza o serie intreaga de modificari, unele dintre ele le putem observa
imediat sau foarte repede, pe altele nu le sesizam decat cand este prea tarziu.
Apa reprezinta mediul primordial in care a aparut viata pe Pamant, este
un factor vital pentru intreaga natura, incluzand aici si omul si adaposteste de
milioane de ani o varietate imensa de specii faunistice si vegetale.
In scopuri proprii, omul foloseste de mii de ani fauna si flora acvatica din
intreaga lume. Unele specii au fost exterminate chiar, altele sunt in pragul
disparitiei. Prin poluare se accentueaza declinul unor specii utilizate la scara
industriala.deci mentinerea unor ape curate devine un lucru imperativ.
Pentru a cunoaste modalitatile in care omul relationeaza cu fauna si
vegetatia din ape este nevoie de un studiu indelungat si aprofundat, de cercetari
minutioase si laborioase , studii care trebuie sa cuprinda nu numai apele de mare
intindere si adancime ( mari , oceane ) sau de importanta economica imediata ci si
cele mai mici, din imediata vecinatate a zonelor in care se gasesc comunitatile
umane.

Cap.I. Judetul Teleorman

1.1.Asezare geografica
Judetul Teleorman este asezat in Romania, in partea de sud a tarii, mai
exact in SV-ul Munteniei, regiune din sudul Romaniei, in continentul Europa.
Este delimitat la sud de fluviul Dunarea , la vest de judetul Olt, la nord
de judetul Arges ,iar la est de judetul Giurgiu. Are o suprafata de 5872 kmp.
Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii.
Numarul de localitati este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate.
Muncipiile si orasele judetului sunt:
- Alexandria57 mii locuitori,
5

-Turnu Magurele35 mii locuitori,

- Rosiorii de Vede36 mii locuitori,
- Zimnicea17 mii locuitori.
- Videle13 mii locuitori.
Cea mai mare parte a reliefului este reprezentata de campii de joasa
altitudine si usoare zone colinare in nordul judetului.Sunt prezente trei mari unitati
de campie: Campia Gavanu-Burdea in partea de nord; Campia Burnaz in zona
mediana a judetului si Campia Boian in treimea sudica. Partea de vest este
reprezentata de Campia Teleormanului, subunitate a campiei argesene. Aceasta
subunitate incepe in nord de la altitudini de cca 300m si coboara la nivele sub
100m in zona Campiei Calnistea.
Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca
Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati
foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si
20 m la confluenta cu Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului
Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii Vanatori si a lacului Suhaia.
Judetul Teleorman are o clima temperat-continentala specifica campiei
sudice si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale
temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential
vara, precum si frecvente perioade de seceta.Doar Lunca Dunarii, cu suprafete
mari acoperite de apa introduce o nuanta topoclimatica specifica.Radiatia solara
globala este in medie de 125 Kcal/cm2, iar in partea sudica, pe terasele Dunarii,
suma globala ajunge la 127,5 Kcal/cm2, cea mai mare valoare din tara. Durata de
stralucire a soarelui este intre 2200-2300 ore/an.
Temperaturile medii anuale sunt: 110 C, cea mai mare temperatura medie
anuala 21,50 C, cea mai mare temperatura medie lunara in luna iulie, - 27 0C, cea
mai scazuta temperatura in luna ianuarie.
Amplitudinea de peste 700 C, dintre care cea de 77,70 C la Alexandria este
cea mai mare din tara. Cea mai mare valoare a nebulozitatii se semnaleaza in luna
decembrie, iar cea mai mica in luna august. Formarea cetei este inlesnita de
umiditatea mare si temperaturile scazute ale aerului. Lunile decembrie si ianuarie
au un mare numar de zile cu ceata, cand densitatea este mare si persista aproape
toata ziua, cu intensitati ridicate dimineata si seara.

Fig. 1. Harta fizica a judetului Teleorman.

1.2.Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a judetului Teleorman este bine reprezentata de ape
curgatoare cum ar fi: rauri , parauri si fluviul Dunarea la sud, ape statatoare cum
ar fi : lacuri naturale si artificiale, balti etc. Reteaua hidrografica a judetului
prezinta anumite particularitati specifice zonei in care este asezat fiind formata din
fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul
si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si Calnistea,
care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile Burdea,
Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.
7

Resursele de apa sunt moderate sub raport cantitativ si exista atat sub
forma de ape de suprafata , cat si sub forma de ape subterane- panze freatice si ape
de adancime-.). Raul Vedea are o lungime de 120 km iar raul Calmatui are 118 km
si reprezinta principalele rauri ale judetului. Aceste rauri impreuna cu afluentii lor
dreneaza peste 80 % din reteaua hidrografica a judetului.
La sudul judetului, reprezentand si granita cu Bulgaria se gaseste fluviul
Dunarea , strabatand judetul pe o lungime de 90 km. acest fluviu prezinta o mare
importanta pentru judetul nostru, mai ales pentru zonele deficitare hidrologic.
Dunarea a creat o serie intreaga de grinduri fluviale, depresiuni ocupate
temporar de ape, numite listeve .
In exteriorul luncii Dunarii se gasesc mai multe lacuri permanente sau
temporare, unele chiar secate actualmente (Bercelu, Sarat, Balta Luciei, Balta
Rosie, Cioara, Balta lui Bran, Suhaia, Vartoape, Calugaru, Calina).

Fig. 2. Reteaua hidrografica a judetului Teleorman.

Cap. II. Poluarea

2.1. Clasificarea tipurilor de poluare
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale
care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a
ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori
8

poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi

erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane.
Poluarea afecteaza atat aerul cat si solul,subsolul si apele , indferent daca
sunt de suprafata sau subterane.
Cererea de ap potabil este n cretere continu ct timp populaia
globului crete. Din anul 1942 pn n anul 1990 preluarea apei potabile din ruri,
lacuri, rezervoare i alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate n
Statele Unite n 1995, 39% a fost pentru irigaie, 39% a fost pentru generarea de
curent electric, 12% a fost folosit pentru alte utiliti; industria i mineritul au
folosit 7% i restul a fost folosit pentru animalele domestice i n scopuri
comerciale.
Apa menajer, apa industrial i produsele chimice folosite n agricultur,
cum ar fi ngrmintele i pesticidele sunt principala cauz a polurii apelor. n
Statele Unite, 37% din lacuri i estuare i 36% din ruri sunt prea poluate pentru
practicarea pescuitului sau notului n cea mai mare parte a anului. n rile n curs
de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajer este aruncat n ruri i golfuri,
crend un risc major pentru sntatea uman.
Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):

Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se

descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se
acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili
sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul
natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se
ndeprteze aceti poluani din mediu.

Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine,

difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele
periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul
animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe
suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se
hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete
mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s
acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete
bioacumulare.
Cauzele poluarii apei:
scurgeri accidentale de reziduuri, de
la
diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;
scurgeri dela rezervoare de depozitare si conducte de
transport subterane, mai ales produse petroliere;
pesticidele si ierbicidele administratein lucrarile agricole care
se deplaseaza prin sol fiind transportate deapa de ploaie sau de
la irigatii pana la panza freatica;
ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de
la combinatele zootehnice;
deseurile si reziduurile menajere;
9

sarea presarata in timpul iernii pe sosele,care este purtata prin sol

de apa de ploaie si zapada topita;

depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in
stare solida, lichida sau gazoasa,
in conditii si in concentratii ce pot schimbacaracteristicile apei, facand-o daunatoa
re sanatatii.

eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii

acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care
favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin,
lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare.Faptul ca poluarea poate prejudicia
turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja
murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la
sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se
stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene.

autopoluarea reprezint un fenomen natural i const n distrugerea masiv a florei

i faunei din ape, mai ales dup perioade de nmulire intens, cunoscut sub
denumirea de nflorirea apei. Ca urmare a acestui fenomen apa i sporete
coninutul de substane organice n descompunere, cu consum mare de oxigen,
aprnd fenomene de putrefacie i degradare.

O alta modalitate de a clasifica tipurile de poluare ar fi urmatoarea:

poluarea bazinului (prin produse ale eroziunii,produse chimice toxice
provenind de pe ogoare,de pe sosele,prin spalarea sarii din sol,prin irigari);
poluarea albiei cursurilor de apa(ca urmare a introducerii compusilor
organici si minerali provenind din sistemele de aductie a apei si din intreprinderile
industriale);
poluarea de origine termica(provocate de apele cu temperatura inalta
evacuate de termocentrale si intreprinderi industriale);acest tip de poluare,din ce
in ce mai important,provoaca o scadere a continutului de oxigen din apa,atat de
necesar dezvoltarii pisciculturii;
poluarea hidrobiologica (provocata si din mai multe cauze,de exemplu,de
constituirea,in momentul regularizarii scurgerii,de intinderi de apa putin adanci
unde creste o vegetatie abundenta).
Poluanii din ape se gsesc sub form de substane dizolvate, n stare de
dispersie coloidal sau suspensii variate. n funcie de natura agenilor poluani
existeni n apele uzate, poluarea ca fenomen general poate fi difereniat pe mai
multe tipuri de poluare:
poluare fizic
poluare chimic
poluare biologic
Poluarea natural a apei apare independent de activitatea socialeconomic a omului, ca urmare a ncrcrii apelor de suprafa cu suspensii de
natur mineral (nisip,argil fin, clorur de sodiu dizolvat) sau organic (resturi
de animale sau plante aflate n descompunere). Poluarea este intens n perioadele
de ape mari, cnd rul are capacitate mare de transport i slab n perioadele de
secet.

10

Poluarea artificial a apei apare ca rezultat al activitii omului n

diverse sectoare economice sau gospodrii industriale i menajere. Se pot distinge
astfel poluarea urban,industrial i agricol.
Cei mai importani factori de care depind apariia, intensitatea i natura
polurii sunt:

raportul dintre cantitatea poluantului introdus i masa mediului acvatic;

structura surselor de poluare(concentrate sau difuze);
structura fizic a mediului acvatic receptor (ap curgtoare,lac,mare);
condiiile spaiale i temporale ale difuziei poluantului n masa mediului
acvatic;
structura calitativ a mediului acvatic receptor (coninut chimic i organic,
temperatura, etc);
natura poluantului(proprieti fizice, chimice sau biologice);
gradul de conservabilitate a poluantului(care se apreciaz dup capacitatea
acestuia de a-i modifica sau nu concentraia n timp);
gradul de persisten (dispariia, meninerea sau accentuarea efectelor dup
ncetarea evenimentului de poluare);

Poluarea poate avea un caracter permanent (prin administrarea

neraional a ngrmintelor i prin depozitarea necontrolat a unor deeuri) sau
accidental (spargerea unor conducte de transport a hidrocarburilor).
n ceea ce privete durata fenomenului, poluare a poate fi actual, cnd
aceasta este rezultatul unei activiti recente sau poate fi veche, dac dateaz de
mai muli ani.
2.2. Factori poluanti
2. 2.1 Clasificarea
poluantilor:
Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive;
ape folosite in uzine atomice;
deseuri radioactive;
ape termale;
lichide calde provenite de
la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo electrice.
Poluanti de natura chimica:
Mercurul provenit din:
deseuri industriale;
inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate
de deteriorarea unor termometresau tuburi fluorescente;
ingerarea accidentala de compusi anorganici;
deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.
Azotatii proveniti din:
ingrasaminte chimice;
11

 detergenti;
pesticide organofosforice.
Cadmiul provenit din:
ape in care sau deversat reziduuri de cadmiu;
aerosoli.
Plumbul provenit din:
evacuarile uzinelor industriale;
gazele de esapament ale autovehiculelor;
manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina
.
Zincul provenit din:
apa sau bauturi cu continut de zinc;
ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);
dizolvarea de catre solutii acide a zincului din
vase,
din deseuri sau scapari industriale
Hidrocarburile provenite din:
gazele de esapament ale autovehiculelor;
scurgerile de titei;
arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);
arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);
fumul de tigara.
Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:
apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;
pulverizarile aeriene;
spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole
tratate;
detergenti.
Poluanti de natura biologica:
microorganismele patogene;
substantele organice fermentescibile.
Cap.III. Poluarea raului Vedea
3.1.. Metode de combatere a poluarii raului Vedea
Conform HGR 188/2002 (care transpune Directiva UE privind
apa uzata 91/271/CEE) apa uzata poate fi definita functie de sursa de provenienta
astfel:
ape uzuale orasenesti: ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere
cu ape industriale si/sau ape meteorice ;
ape uzate menajere : ape uzate provenite din gospodarii si servicii,care rezulta
de regula din metabolismul uman si din activitatile menajere;
ape uzate industriale: orice fel de ape uzate ce se evacueaza din incintele in
care se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale,altele decat apele
uzate menajere si apele meteorice.

12

Deversarea de catre om a apelor uzate este principala sursa de poluare pe

raul Vedea, ape care pot proveni atat din canalizarea asezarilor urbane si rurale
aflate de-a lungul raului cat si din apele uzate ale deversarilor agricole sau
industriale riverane cu Vedea.
In acest caz , principala metoda practica de protectie a apelor raului Vedea
este cea de epurare a apelor deversate in rau.
In primul rand apele uzate trebuie colectate , colectare care se face prin
sisteme de canalizare oraseneasca. Sistemul orasenesc de colectare este mai
complicat in general decat cel pentru poluantii industriali, deoarece sistemul
orasenesc trebuie sa preia si apele uzate fecaloid-menajere.
Colectarea apelor uzate se realizeaza prin instalatii interioare si retele
exterioare subterane, dupa caz de incinta - racord - retea locala / retea publica.
Colectarea apelor uzate prin retele de canalizare publica devine economica n
general de la o densitate a populatiei de peste35 locuitori/ha.
Procesul tehnologic de epurare a apelor uzate decurge pe baza unor
procese fizice, chimice i biologice care se intercondiioneaz i se completeaz
reciproc.
n fluxul tehnologic general al unui proces de epurare se pot distinge 3
etape ale procesului de epurare : epurare mecanic, chimic i biologic.
Avnd n vedere natura proceselor ce se desfoar n cele trei etape ale
epurrii, ele sunt cunoscute mai frecvent sub denumirea de epurare
mecanic,epurare mecano-chimic i epurare mecano-biologic. Uneori procesul
de epurare este completat prin epurarea avansat n vederea mbuntirii
calitilor apei rezultate la epurare.
Prin epurarea apelor uzate se nelege ansamblul proceselor tehnologice
prin care sunt reinute, neutralizate i ndeprtate substanele poluante (n
suspensie, coloidale i dizolvate) coninute n ap.
Necesitatea epurrii apelor uzate este impus de respectarea anumitor
condiii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele la rentoarcerea n
bazinele naturale, dup ce au fost folosite n cadrul diferitelor activiti umane.
Cerinele de calitate pe care trebuie s le respecte aceste ape sunt
legiferate i cuprinse n HG 1146/2002 privind calitatea apelor de suprafa.
Gradul de epurare ( e%) impus fiecrui indicator, ce depete limita admis, se
calculeaz prin intermediu relaiei :
C uz - Ca
e = --- --------------.100%
Cuz
Cuz- concentraia indicatorului n apa uzat
Ca - concentraia maxim admis conform STAS

Metodele de epurare pot fi:

conventionale
alternative

13

Metodele conventionale de epurare utilizeaza tehnologii artificiale bazate

n exclusivitate pe echipamente mecanice, fiind deci energointensive. Din acest
motiv, tehnologiile artificiale se mai numesc si intensive. Aceste tehnologii se
potrivesc cel mai bine aglomerarilor umane cu densitatea mare a populatiei
(orientativ peste 100 locuitori/ha), la care lungimea specifica a retelei publice
detcanalizare exprimata n km retea/locuitor este mica, precum si marii industrii,
unde valoarea terenului este foarte mare.
Metodele alternative de epurare se bazeaza preponderent pe utilizarea
proceselor de epurare ce se desfasoara n natura. Ele necesita nsa suprafete de
teren mult mai mari n raport cu cele conventionale, motiv pentru care se mai
numesc si extensive.
n funcie de gradul de epurare asigurat de ctre fiecare treapt de
epurare, aceste metode se pot ncadra n noiunile mai generale de epurare
primar, epurare secundar i epurare teriar sau avansat.

epurarea mecanic este similara epurarii primare

epurarea chimic este similara epurarii avansate
epurarea biologic este similara epurarii secundare

1. Epurarea mecanic ( primar) se bazeaz pe procedee fizice de

separare a suspensiilor. Construciile i instalaiile folosite la epurarea mecanic
permit reinerea materialelor grosiere, plutitoare prin grtare i site, decantarea
suspensiilor prin procese de sedimentare gravitaional cu ajutorul decantoarelor
i a deznisipatoarelor, separarea grsimilor i a uleiurilor precum i uniformizarea
debitelor i a calitii apei supuse tratrii.Procesele din treapta de epurare
mecanic pot fi considerate procese de preepurare a apelor uzate.
2. Epurarea chimic const n utilizarea proceselor chimice i fizicochimice pentru reinerea i inactivarea poluanilor.Aceasta se poate aplica att la
separarea materiilor foarte fine i coloidale prin coagularea prealabil cu ajutorul
unor reactivi chimici, ct i la eliminarea unor poluani dizolvai.
3. Epurarea biologic (secundar) se folosete la eliminarea din ap a
substanelor biodegradabile i asigur oxidarea, descompunerea i mineralizarea
substanelor organice prin activitatea controlat a unor microorganisme
aerobe.Acestea se pot dezvolta pe suportul nutritiv oferit de substanele organice
respective. Elementul esenial n procesul de epurare biologic este oxigenul (O2)
consumat de ctre bacteriile aerobe pentru desvrirea mineralizrii substanelor
organice.Epurarea biologic poate avea loc n bazine cu nmol activ, biofiltre
iazuri de oxidare biologic sau cmpuri de filtrare i irigare, ultimile urmrind att
epurarea apelor uzate ct i valorificarea substanelor nutritive pe care acestea le
conin.
n vederea evacurii apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor
sau n apele de suprafa aflate n zone limitrofe surselor de poluare, respectnd
cerinele impuse privind protecia mediului, au fost legiferate valorile limit
admisibile pentru indicatorii de calitate ai acestora.Aceste cerine sunt prezentate
n tabelul urmator:

14

Fig. 1. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate n reelele de

canalizare ale localitilor i n resursele de ap (ape de
suprafa)
Nr.crt. Indicator de calitate

Valori limita
admise
retelelor de
canalizare
40

Valori limita
admise apelor
de suprafata

Concentraia ionilor de mg/dm3

hidrogen(pH)
Materii n suspensie
mg/dm3

6,5-8,5

6.5-8.5

300

60

Consum biochimic de
oxigen la 5 zile(CBO5
Consum chimic de
oxigen-metoda cu
bicromat de
potasiu(CCO-Cr)*
Azot amoniacal(NH4)

mg/dm3

300

20

mg/dm3

500

70

mg/dm3

30

Fosfor total(P)

mg/dm3

5.0

Cianuri(CN)

mg/dm3

0.5

0.05

Sulfuri i hidrogen
sulfurat
Sulfii
Sulfai
Fenoli antrenabili cu
vapori de ap
Substane extractibile
cu
eter de petrol
Detergeni sintetici
anion
activi, biodegradabili
Plumb(Pb2+)
Cadmiu(Cd2+)
Crom trivalent (Cr3)

mg/dm3

0.5

0.1

mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3

10
400
30

mg/dm3

20

mg/dm3

30

0.5

mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3

0.5
0.1
1

0.2
0.1
1

Temperatura

U/M

grade Celsius

15

30

0.05

Crom hexavalent
(Cr6+)
Cupru (Cu2+)
Nichel (Ni2+)
Zinc (Zn2+)
Mangan (Mn2+)
Clor liber(Cl2)

mg/dm3

0.1

0.1

mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3
mg/dm3

0.1
1
1
1
1

0.1
0.1
0.5
1
0.05

Apele uzate sunt colectate prin reteaua de canalizare . Retelele de

canalizare au diferite variante constructive si sunt executate din material
diverse:ciment sau azbociment la noi.Reteaua de canalizare isi bazeaza
functionarea pe principiul gravitational, apele uzate de la orice producator sunt
colectate si se deplaseaza datorita fortei gravitationale.
Structura unei reele de canalizare este arborescent: canalele de racord
converg n canale colectoare secundare ce se reunesc n colectoare principale, ce
se termin sau ar trebui s se termine la staia de epurare.
Construcia sistemului de canalizare trebuie s asigure o perfect
etaneitate, o net separare de reeaua de alimentare cu ap (cu care nu trebuie s
vin n contact i n nici un caz s nu treac deasupra ei) ca s se evite orice
posibil contaminare.
Trebuie s fie cdere suficient, coturi nu prea strnse, adncime
corespunztoare ca s nu apar iarna nghe i dimensionrile (diametre) adecvate
ca s permit preluarea ntregului debit, s nu se ajung la blocaje i refulri la
exterior pe strzi sau i mai ru n interiorul cldirilor.

Fig. 2. Interiorul unei conducte din reteaua de canalizare oraseneasca.

Apele colectate prin sistemul de canalizare ajung la statia de epurare unde

sunt tratate in mai multe etape.
Epurarea mecanic
16

Epurarea (epurare primar) realizeaz separarea unor poluani, avnd la

baz procese fizice de separare i anume sedimentarea sau decantarea natural.
n aceast etap are loc reinerea corpurilor plutitoare ct i a sedimentelor
decantabile. Sedimentarea natural permite decantarea particulelor cu diametre
mai mari de 0,1mm, iar utilajele folosite n acest scop sunt, n ordinea parcursului
urmat de apa de la intrarea n staie, grtare, site,desnisipatoare i decantoare
primare. Capacitatea particulelor din ap de a sedimenta n mod natural variaz cu
dimensiunea acestora i depinde de viteza de curgere a apei.
Staiile de epurare mecanic pentru industria petrolier, industria
alimentar i chiar cele oreneti sunt prevzute i cu separatoare de grsimi,
aezate naintea decantorului primar.
Epurarea mecano-chimic.
Epurarea mecano-chimic are drept scop ndeprtarea poluanilor, aflai
sub form de sedimente nedecantabile, rmai n suspensie sau dizolvai.
Procesele chimice de epurare sunt acelea n care poluanii sunt transformai n alte
substane mai uor de separat, cu nocivitate sczut sau susceptibile de a fi
ndeprtate prin alte procese de epurare. Cele mai frecvente procese chimice
utilizate n epurarea mecano-chimic sunt neutralizarea, oxidarea i reducerea,
precipitarea, coagularea sau flocularea i schimbul ionic.
Separarea sedimentelor nedecantabile prin procese chimice presupune
tratarea apei cu coagulani (sulfatul de aluminiu, clorura feric, substane sintetice
macromoleculare). Flocoanele rezultate au o greutate specific mai mare i vor
sedimenta mai repede n decantor.Coagularea se realizeaz n decantorul primar.
Apele uzate alcaline i cele acide sunt supuse operaiei de preepurare prin
neutralizare, nainta de a intra n staia de epurare.
Epurarea mecano-biologic
Epurarea mecano-biologic se face cu scopul eliminrii poluanilor
organici biodegradabili. Substanele organice pot fi ndeprtate din ap de ctre
microorganisme, care le utilizeaz drept hran, respectiv surs de carbon.
Epurarea realizat cu ajutorul microorganismelor se desfoar prin
reacii de descompunere i sintez,mijlocite de enzime, catalizatori biologici,
generai de ctre celulele vii.
Nmolurile rezultate din epurarea apelor uzate se pot folosi direct sau
dup o prealabil uscare, ca ngrmnt. Uscarea se realizeaz natural, pe paturi
de uscare sau bataluri.
Fig. 3. Eficiena procesului de epurare prin metode uzuale, determinat
pe baza gradelor de epurare calculate

Metoda de epurare
Mecanic
Mecano-chimic
Mecano-biologic
natural

Grad de epurare(%) pentru

CBO5
25-40
30-45
90-95

Suspensii
40-65
50-75
85-95
17

Bacterii
25-75
30-80
95-99

Mecano-biologic
artficial

65-95

75-90

90-95

Pe masura ce apa este epurata, este evacuata din sistem , si anume in raul
Vedea.

Fig.4. Bazin pentru epurarea mecanica apelor menajere.

18

Fig. 5. Bazin decantor pentru namolul activ.

Cap.IV. Studiu de caz

S-a analizat ca si studiu de caz apa epurata emisa la statia de epurare a
orasului Rosiori de Vede. Pe langa existenta retelei de canalizare ce colecteaza
apele menajere din oras , in statia de epurare ajung si urmatoarele deversari:
Principalele interprinderi care evacueaza apa in statia de epurare sunt:
- S.C. APASERV ROSIORI CULOARE: gri
TRANSPARENTA:opaca
MIROS: fetid
TEMPERATURA APEI, C: 8
- BERE MALT Rosiori Evac. Pluvial
MIROS: inodor
TRANSPARENTA: transparenta
CULOARE: incolor
TEMPERATURA APEI, C: 9
- CTF ROSIORI Evac. Statie
MIROS: inodor
CULOARE:inodor
TRANSPARENTA: transparenta
TEMPERATURA APEI, C: 12

19

- CTF ROSIORI Evac. Statie

CULOARE:inodor
TRANSPARENTA: transparenta
MIROS: inodor
TEMPERATURA APEI, C: 12
- DEPOU CFR Rosiori Evac. Statie
CULOARE: fara
TRANSPARENTA: transparenta
MIROS: inodor
TEMPERATURA APEI, C: 8
- SPITAL TBC Rosiori Evac. Statie
CULOARE: cenusie
FELUL PROBEI: momentana
TRANSPARENTA: tulbure
MIROS: fetid
TEMPERATURA APEI, C: 10
S-a colectat o proba pentru analiza apei epurate deversate in raul Vedea.
Datele au fost furnizate de catre Datele furnizate de catre Administratia
Nationala Apele Romane - S.G.A.Teleorman, pentru anul 2008, pun in
evidenta faptul ca, valorile indicatorilor de calitate analizati se incadreaza in
limitele admise conform STAS 1342/1991
Datele rezultate in urma analizelor au fost sintetizate in tabelele de mai jos.

I. DATE PRIVIND RECOLTAREA

PROBEI
1.RECOLTARE:
DATA:16.04.2008 ORA:1450
2.LOCUL: VEDEA Av. Ev. Rosiori
3.FELUL PROBEI: momentana
4. RECOLTAT DE: Craciun Pati
5. RECEPTIE PROBA: DATA:
17.04.2008 ORA:0800
6. INCEPEREA ANALIZEI:
DATA:17.04.2008 ORA:0830

II. DETERMINARI LA
RECOLTARE
1.DEBITUL [m3/s]: 40.0
2. CULOARE: incolora
3.TRANSPARENTA:
transparenta
4. ADANCIMEA DE
RECOLTARE m 0.25
5. MIROS: inodor
6.TEMPERATURA APEI, C:
13

20

Fig. 6. Tabel cu determinarile in laborator

1.

DETERMINARI IN LABORATOR

REZULTATELE ANALIZEI FIZICO

CHIMICE
Nr.
crt.

INDICATORI
ANALIZATI

1.

Temperatura

2.

pH

3.

Oxigen Dizolvat
/ Saturatie

4.

CCO-Mn

5.

CCO-Cr

6.

CBO5

7.

Reziduu fix la
105 C

mg/
l

8.

Conductivitate

9.

Cloruri

S/
cm
mg/
l

10.

Sulfati

11.

Calciu

12.

Magneziu

13.

Sodiu

mg/
l

14.

Azot mineral

15.

Fosfor Total

mg/
l
mg/
l

16.

Azot amoniacal
(N-NH+4)/NH3

mg/
l

17.

Azotiti(N-NO2)

mg/
l

METOD
A DE
ANALI
ZA

U.
M.

STAS
STAS
6324/64
SR ISO
10523/97
SR EN
25813/20
00
SR EN
ISO
8467/01
SR ISO
6060/96
SR ISO
5815/198
9
STAS
9187/198
4
SR EN
27888/97
SR ISO
9297/200
1
STAS
8601/70
STAS
3662/90
Chim.
Sanit. a
mediului
ISO
9964-3 :1
993(E)
STAS
7312/83
SR EN
ISO
6878/05
ISO
71501/1984
SR ISO
6777/199

C
unit
. pH
mg/
l/
%
mg/
l
mg/
l
mg/
l

mg/
l
mg/
l
mg/
l

21

VALO
ARE
OBTI
NUTA
22
8.25
10.2/96
3.330
5.28
1.7
436
749
108.12
2
43.400
84.16
19.46
78.54
2.6471
0.3048
0.0159/
0.0016
6
0.1199

VALOA
RE
IMPUS
A
STAS/N
TPA

18.

Azotati(N-NO3)

mg/
l

19.

Fosfati - P

mg/
l

20.

Cianuri

mg/
l

21.

Fenoli

mg/
l

22.

Detergenti

mg/
l

23.

Produse
petroliere
Materii Totale
in Suspensie

mg/
l
mg/
l

25.

Duritate totala

26.

Alcalinitate

mg/
l

27.

Bicarbonati

mg/
l

28.

Cupru

mg/
l

29.

Crom

mg/
l

30.

Nichel

mg/
l

31.

Mangan

32.

Fier total

mg/
l
mg/
l

33.

Plumb

34.

Cadmiu

35.

Zinc

36.

Arsen

37.

Mercur

24.

6
SR ISO
78903/2000
SR EN
ISO
6878/05
SR ISO
67031/98
SR ISO
6439/200
1
SR ISO
78751/1996
SR 78772/95
STAS
6953/198
1
STAS
3026-76
SRISO99
631/A99/02
SRISO99
631/A99/02
STAS
7795/198
0
STAS
7884/199
1
STAS
7987/196
7
SR 86621/1997
SR ISO
6332/199
6
STAS
8637/79
STAS
7852/80
Metoda
8009
HACH

mg/
l
mg/
l
mg/
l
mg/
l
mg/
l

Fig. 7. Buletin de analiza raul Vedea

22

2.5113
0.2587
54
16.27
5.2
317.45
4

IV. DETERMINARI IN LABORATOR

REZULTATELE ANALIZEI
BACTERIOLOGICE

crt.
1.

INDICATORI
ANALIZATI

U.
M.

Bacterii coliforme
totale

nr./
10
0
cm

METO
DA
DE
ANAL
IZA

VALOARE
OBTINUT
A

STAS
3001/1
991

2.

Bacterii coliforme
fecale

nr./
10
0
cm

STAS
3001/1
991

3.

Streptococi fecali

nr./
10
0
cm

STAS
3001/1
991

4.

Bacterii mezofile

U.
F.
C./
cm

STAS
3001/1
991

Concluzii
Datorita vitezei reduse de curgere si a imposibilitatii interventiei, apa
subterana reprezinta cel mai mare factor de risc pe perioade mari de timp.
Analiza comparativa a apelor freatice din Romania realizata in ultimii ani
arata o crestere usoara a substantelor impurificatoare (amoniu, azotiti, substante
organice):
-cresterea substantiala din punct de vedere microbiologic, 90% din fantanile
investigale fiind contaminate.
-cresterea gradientului termic in sezonul rece cu 1 30C si 6 80C in sezonul
cald.
Se poate afirma ca poluarea apei subterane este mai periculoasa decat
poluarea apei de suprafata, intrucat constituie principala sursa de apa potabila.
Apa raului Vedea, in conditii de poluare se infiltraza si ajunge la puturile
sapate in terasa de catre locuitorii satelor. Cum aceste puturi de terasa se gasesc la
mica adancime, stratul de sol strabatut nu poate avea capacitatea suficienta de
23

VALO
ARE
IMPU
SA
STAS/
NTPA

retinere a substantelor nocive si de aceea in apa aceasta se pot gasi microbi si in

plus: detergenti, fenoli, pesticide, insecticide, ierbicide.
Apele subterane reprezinta una din resursele naturale ale judetului din
care se asigura necesarul de apa pentru consum in scop potabil si menajer.
Protectia resurselor de apa subterana impotriva epuizarii, degradarii si
poluarii prezinta o importanta deosebita, fapt pentru care apa subterana este
monitorizata prin intermediul a 15 foraje hidrogeologice de ordinul I si II.
La statia de epurare oraseneasca principala problema nu o reprzinta
evacuarea acestor ape industriale in statia de epurare ci faptul ca aceasta statie este
incompleta.
In Rosiorii de Vede practic, treapta mecanica este incompleta iar treapta
secundara nu exista. Linie de tratare a namolului este scoasa din functiune.
Acest lucru necesita remedieri pentru ca statia sa=si indeplineasca rolul care ii
este menit , iar apa care se reintoarce in rau sa corespunda cerintelro normativelor
in vigoare.

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
http://www.referatele.com/referate/chimie/online7/Poluarea-apei---cauze-clasificare-poluanti--consecinte--protectie-referatele-com.php
http://www.referat.ro/referate/download/Poluarea_apelor_da1b1.html
http://www.biotehnologia.ro/documente/ian2012/Tratarea_si_epurarea_apelor.pdf
http://www.google.ro/search?
q=bazine+de+namol&hl=ro&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=sUWZUab5O6
Hn4QSY_oBY&sqi=2&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1280&bih=933#imgrc=j0B
kf1crQBf9AM%3A%3BHNh8535K_afi0M%3Bhttp%253A%252F
%252Fwww.instalfocus.ro%252Fpublic%252Fimages%252Farticole
%252Farticle_682.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.instalfocus.ro
%252Farticole%252Feducativ-sa-invatam-despre-decantor-si-hidrofor
%3B540%3B368
http://www.cjteleorman.ro/

24

25