Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

Facultatea de tiina i Ingineria Materialor


Specializarea: Ingineria i Protecia Mediului n Industrie
Disciplina: TEDS

PROIECT DE SEMESTRU

Student: HOGNOGI OVIDIU-RAUL


Grupa : 3741/2

2014- 2015

Tema de proiect:
Proiectarea unui centru tratare biologica a solurilor contaminate cu hidrocarburi
provenite din zone cu exploatari petroliere, statii de carburanti, poluari accidentale. Capacitatea
de tratare 20.000 t/an, a solului contaminate cu de la, / statii service. Continututul total de
hidrocarburi de 30.0000 mg/kg s.u.

Introducere
2

Mediul, precizat la nevoie drept mediul nconjurtor sau mediul ambiant, este o
noiune care se refer la totalitatea condiiilor naturale de pe Pmnt sau dintr-o regiune a sa, n
care evolueaz fiinele sau lucrurile. Dintre aceste condiii fac parte atmosfera, temperatura,
lumina,relieful, apa, solul etc., precum i celelalte fiine vii. Mediul are un rol foarte important
n procesul evoluiei fiinelor vii, care, la rndul lor, sunt un factor de transformare a mediului.
Protecia mediului reprezint ansamblul reglementrilor, msurilor i aciunilor care au
ca scop meninerea, protejarea i mbuntirea condiiilor naturale de mediu, ca i reducerea
sau eliminarea, acolo unde este posibil, a polurii mediului nconjurtor i a surselor de poluare.
Solul este o legtur esenial ntre problemele globale de mediu, precum schimbrile
climatice, gestionarea apei i pierderea biodiversitii
( Jos Luis Rubio, preedinte al Societii Europene pentru Conservarea Solului)
Solul este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care
indeplineste multe functii si este vital pentru activitatile umane si pentru supravietuirea
ecosistemelor.
Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care indeplineste
mai multe functii vitale:
producerea de hrana/biomasa
depozitarea, filtrarea si transformarea multor substante (incluzand apa, carbonul, azotul)
sursa de biodiversitate, habitate, specii si gene.
serveste drept platforma/mediu fizic pentru oameni si activitatile umane
sursa de materii prime, bazin carbonifer
patrimoniu geologic si arheologic.
Pana acum, fara accentuarea actiunilor comunitare, doar noua legislatie specifica protectiei
solului, celelalte bazandu-se pe cateva prevederi de protejare a solului in cadrul altor politici
sectoriale.
Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunta UE sunt:
eroziunea
degradarea materiei organice
contaminarea
salinizarea
compactizarea
pierderea biodiversitatii solului
scoaterea din circuitul agricol
alunecarile de teren si inundatiile
Protecia mediului n Romnia constituie o prioritate a dezvoltrii economico- sociale ce
are ca scop obinerea unui mediu curat i sntos care s nu afecteze posibilitile de dezvoltare
a generaiilor viitoare. Este necesar asigurarea proteciei mediului nconjurtor i conservarea
resurselor naturale, a apei, n concordan cu cerinele unei dezvoltri economice i sociale
durabile, precum i creterea nivelului de educaie i contientizare a populaiei privind
realizarea acestor obiective.
Pentru o protecie a mediului eficient este necesar un complex de activiti i aciuni
judicios corelate n vederea mbuntirii condiiilor de mediu i sntate a populaiei i care
implic dezvoltarea unei mentaliti adecvate a comunitii, evaluarea cu realism a problemelor
3

de mediu, stabilirea prioritilor i elaborarea strategiilor corespunztoare de rezolvare a


acestora i, nu n ultimul rnd, schimbarea atitudinii i comportamentului fa de mediul
nconjurtor i responsabilizarea civic, pentru transmiterea ctre generaiile viitoare a unui
mediu curat i sntos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltrii durabile economic,
ecologic i social.
n Romnia problemele de protecie a mediului se pun cu acuitate, n special ca urmare a
polurilor locale, produse n principal n sectoarele exploatrilor petroliere i de minerit, n
industriile de prelucrare a minereurilor i petrolului, termoenergetic, industria chimic, de
prelucrare a lemnului i celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnic i a
construciilor de maini, industria cimentului, transporturi, gospodria comunal i agricultur.

Politica de mediu a Uniunii Europene a aprut ca domeniu separat al


preocuprii comunitare in anul 1972, impulsionat de o conferin a Organizaiei
Naiunilor Unite asupra mediului nconjurtor, care a avut loc la Stockholm.
Politica de mediu a Uniunii Europene, asa cum a fost stabilit prin Tratatul
CE, are ca scop asigurarea sustenabilitii activitii de protecie a mediului, prin
includerea acesteia n politicile sectoriale ale UE, prin elaborarea de msuri de
prevenire, prin respectarea principiului cel care polueaz platete, prin combaterea
la sursa a polurii, i prin asumarea n comun a responsabilitii. Acquis-ul
cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acoper un numr mare
de sectoare, precum poluarea apei i a aerului, gestionarea reziduurilor i
produselor chimice, biotehnologia, protectia mpotriva radiaiilor i conservarea
naturii. Statele Membre trebuie s se asigure ca o evaluare a impactului asupra
mediului nconjurator a fost efectuat nainte de a aproba dezvoltarea anumitor
proiecte din sectorul public sau privat.

Tipul de poluant :hidrocarburi


Contin n molecul atomi de carbon si hidrogen
1). Saturate:
a). alcani contin n molecul legturi si caten liniar.
Formula general: CnH2n+2
H3C CH2 CH2 CH3 butan
b). izoalcani contin nmolecul legturi si caten ramificat.
H3C CH CH2 CH3 2 metilbutan ( izopentan)
|
CH3
c). cicloalcani contin n molecul legturi si caten ciclic.
CH2
/\
H2C CH2 ciclopropan
2). Nesaturate:
a). alchene contin o legtur (dubl).
H2C = CH CH2 CH3 1 - buten
b). alcadiene contin 2 legturi duble.
4

H2C = CH CH = CH2 1,3 butadien (butadien)


H2C = C CH = CH2
2- metilbutadien (izopren)
|
CH3
Dup pozitia legturilor duble:
- diene cu duble legturi cumulate H2C = C = CH CH2 CH3
1,2 pentadiena
- diene cu duble legturi conjugate H2C = CH CH = CH CH3
1,3 pentadiena
- diene cu duble legturi izolate H2C = CH CH2 CH = CH2
1,4 - pentadiena
c). alchine contin o legtur tripl.
HC C CH2 CH3 1 - butin
3). Arene ( hidrocarburi aromatice). contin n molecul un nucleu benzenic. (C6H6). mononucleare :
CH3
benzen toluen2
- polonucleare cu nuclee condensate
naftalina antracen
- cu nucclee izolate : Difenil
Capitolul 1
Indentificarea zonei poluate .Stabilirea diagnosticului poluarii.
Evaluarea riscului
Poluarea reprezinta degradarea unui mediu natural prin actiuna produselor toxice. Unele
dintre cele mai poluante sunt hidrocarburile provenite din zone cu exploatari petroliere , statii
de carburanti , zone cu poluari accidentale.
Produsele petroliere reprezinta un amestec de hidrocarburi , volatile si nevolatile, care
ajung la suprafata solului prin vaesare , sau datorita depozitarii impreuna cu alte deseuri . Ele
pot contamina suprafata solului zona nesaturata si apele subterane si reprezinta o sursa de
poluare pe termen lung .
Rezidurile petroliere ajunsepe sol genereaza hidrocarburi aromatice policiclice care sunt
contaminati cu potential cancerigen recunoscut . Adsorbtia pe materie organica naturala este un
factor care afecteaza viteza de degradare microbiana (limitand utilizarea ca substrat )si
favorizeaza persistenta in mediu . O serie de bacterii sulfat reducatoare pot realiza totusi
biodegradare , fapt ce sublineaza capacitatea de autoepurare a solului.
1. Identificarea zonei poluate
Campuri petrolifere din Romania
Romania detine in momentul de fata 10 rafinarii care pot fi incadrate in doua mari grupe
: rafinariile mari care concentreaza circa 85% din capacitatea de prelucrare
Petrobrazi Ploiesti - constructiasa a fost inceputa in data de 17 iulie 1934
Arpechim Pitesti
Petrotel Ploiesti - cunoscuta drept Rafinaria Romano-Americana sau Teleajen
Rafinariile mici , insumand circa 15%din capacitatea de prelucrare
5

Astra Ploiesti -fondata in 1880


Vega Ploiesti infintata in 1905 cu o capacitate initiala de 0.2 milioane tone titei/an
Steaua Romana Campina infintata in anul 1895
Rafinaria Darmanesti
Surplacu de Barcau

Toate aceste rafinarii au o capacitate totala de 34 milioane de tone pe an , cu mult peste


consumulintern al Romaniei. Pe marginea contractului semnat cu Iranul in timpul regimului
comunist, Romania primea mari cantitati de titei din aceasta tara si il prelucra la rafinariile
romanesti, pentru ca dupa aceea mare parte din produsele finite sa fie vandute in Mediterana la
pret de dumping catre tarile occidentale . In schimbul titeiului iranian , Romania livra acestei
tari tractoare, cimentsi alte produse ale industriei prelucratoare..
Dintre zonele a caror activitate determina frecvente depasiri ale concentratiilor maxim
admise la indicatoriide calitate ai solului fac parte Videle-Schele petroliera, Poien-Schela
petroliera , Borzesti -Onesti si Ploiesti .
Municipiul PLOIESTI unul din marile orase ale Romaniei, resedinta a judetului
Prahova , este situat la 60 de km nord de bucureti pe coordonatele de 252'48" longitudineestic
i 4456'24"latitudine nordic. Suprafaa actual a Ploietiului este de aproape 60 km. Se
nvecineaz la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comuneleBrcneti i Brazi, la vest cu
comuna Trgoru Vechi, la est cu comuna Bucov.
Municipiul Ploieti se gsete n apropierea regiunii viticole Dealul Mare-Valea
Clugreasci are acces direct laValea Prahovei, cea mai important zon de turism alpin din
Romnia.
Ploietiul este un important nod de transport, situndu-se pe drumurile care leag
capitalaBucureti de Transilvania i Moldova.

Este supranumit capitala aurului negru, oraul fiind vechi centru al industriei
petroliere, avnd patru rafinrii i alte industrii legate de aceast ramur (construcii de maini,
echipamente electrice, ntreinere).
rafinarie la : PETROM S.A. Membru OMW Group- Rafinaria PETROBRAZI ,
PETROTEL-LUKOIL, S.C. Rafinaria ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, ROMPETROL
Rafinaria VEGA Ploiesti , transport titei si produse petroliere finite prin conducte: S.C.
CONPET S.A. Ploiesti, S.C. PETROTRANS S.A Ploiesti;

utilaje de extractie , foraj,chimic si petrochimic: S.C. UPETROM S.A. Ploiesti,


S.C.UZTEL S.A. Ploiesti , UZUC S.A. Ploiesti ;

constructie de pompe si conducte de petrol : S.C CIPROM S.A Ploiesti , INSPET S.A
Ploiesti;

cercetare si proiectare in domeniul petrolier : IPIP S.A. Ploiesti, PETROSTAR S.A.


Ploiesti, IPCUP Ploiesti.

Industria constructoare de masini: masini unelte S.C. UPETROM S.A. Ploiesti;


1.2 Stabilirea diagnosticului poluarii
Cele mai semnificative efecte negative ale poluarii cu hidrocarburi petroliere sunt :
Deteriorarea calitatii gustative si olfactive ale apelor subterane , care astfel isi pierd
potabilitatea;
Afectarea constructilor biotehnice subterane;
Creaza riscul unor explozii si incendii;
Polueaza atmosfera vrin evaporizare;
Distrug vegetatia;
Deversarile de hidrocarburi, au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare
a expunerii organismelor si pasarilor de mare la compusii chimici. Poluarea cu hidrocarburi
afecteaza in mod deosebit speciile mari ca pasarile de mare si mamiferele acvatice care traiesc
mult si cere isi petrec timpul la suprafata apei si afecetaza pe termen lug comunitatile marine.
Din cauza afinitatii pentru tesuturile grase , aceste hidrocarburi pot afecta in intregime
componenta lanturilor trofice . Desi exista multe studii asupra efectelor grave ale ingerarii de
titei asupra fiziologiei aviare, exista prea putine cercatari asupra expunerii la poluarea cu
petrol . O mai buna cunoastere a impactului pe termen lung a deversarilor de petrol aduce un
avantaj major in gestionarea si combaterea efectelor asupra mediului. Aceste rezultate
demonstreaza impactul pe termen lung asupra pasarilor, la 17 luni dupa deversare. Nu a fost
depistat un efect clar asupra alimentatiei. Principalele consecinte ale deversarii s-au facut
simtite asupra disfunctiilor organelor vitale. Concentratia ridicata de poluanti in randul puilor
demonstreaza impactul daunator al deversarii asupra lantului trofic.
Riscul cel mai mare in subestimarea efectelor deversarilor asupra pasarilor o constituie
ignorarea consecintelor pe termen lung ale unei asemenea expuneri. Unele studii au demonstrat
faptul ca aceste efecte pe terme lung pot avea efecte mai grave decat mortalitatea directa.
Evaluarea impactului pe termen lung al deversarilor de petrol devine astfel necesara.
In cazul poluarii mediului subteran cu hidrocarburi petroliere poluantul este nemiscibil
si mai usor decat apa . In zona nesaturata , poluantul formeaza un corp de impregnare din care
anumite fractii pot fi mobilizate spre atmosfera , sub forma de vapori , sau spre acvifer printr-o

solubilizare progresiva determinata de apele de infiltratie . La atingerea acviferului poluantul se


intinde progresiv formand o panza plutitoare subtire la interfata dintre zona nesaturta . Forma
acestei panze depinde de viteza de curgere a apei subterane , dar mai ales de proprietatile
rocilor aflate la interfata celor doua zone (in special capacitatea rocilor de a retine poluantul sau
de a favoriza trecerea acestuia).
1.3 Evaluarea riscului
Notiunea de risc desemneaza un pericol potential , previzibil dupa legi statistice .
Evaluare riscului in domeniul protectiei mediului presupune calculul probabilitatii pentru o
populatie sau un ecosistem de a primi o anumita doza de poluant sau de a fi in contact cu el .
La modul general riscul poate fi exprimat in functie de doua criterii :
Frecventa
Gravitate
Aceste criterii au fost corelate prin curba lui Farmer . Riscul poluarii solurilor si a apelor
subterane se incadreaza in domeniul 3 al curbei lui Farmer , fiind un risc major .

Daca situl este incadrabil in categoriile de risc important sau major se


recomanda trecerea la masuri de depoluare a acestuia
Cele mai cunoscute metode de evaluare a riscului aferent siturilor poluate sunt:
Metoda HRS (Hazard Ranking System) - a fost elaborat la nceputul anilor 1980, de ctre
Agentia de Protectie a Mediului (EPA) din statele Unite ale Americii. n principiu, metoda
const n aprecierea riscului aferent unui sit poluant prin note cuprinse n intervalul numeric 0
100. Aceste note sunt proportionale ca mrime cu gradul de periculozitate generat de poluare.
Sistemul national canadian de clasificare a locurilor contaminate, propune atribuirea unei note
globale de apreciere a pericolului potential, determinat de un sit poluant, prin adunarea simpla a
notelor care cuantifica urmatoarele elemente :
Caracteristicile poluantilor : toxicitate, cantitate. Valoarea maxima a notei 33;
10

Caile de transport si expunere . Nota maxima 33: apa subterana 11, apa de suprafata
11,contactul direct 11;
Receptorii potentiali total 34: persoane si animale 18; medii naturale 16.
Nota rezultanta (max 100) permite incadrarea unui sit in una din clasele evidentiate in tabelul
urmator.
Clasele de risc stabilite de sistemul canadian de evaluare :
Nr crt.
Clasa de risc
Intervale de integrare a notei globale
1
Risc scazut
0-37
2
Risc scazut spre mediu
38-49
3
Risc mediu
50-69
4
Risc ridicat
70-100
Metoda Baden-Wrttemberg a fost conceput pentru a se evalua pericolul potential determinat
de punctele negre existente n landul german Baden Wrttemberg. Evaluarea pericolului
potential se face separat pentru apa subteran, apa de suprafat, sol i aer, atribuindu-se, n
fiecare caz, note ntre 0 i 6.
Metoda BRGM-ME se bazeaza pe evaluarea simplificata a riscurilor la sursa ,vector si
tinta prin atribuirea unei note fiecarui parametru care caracterizeaza situl.
Concentratia maxima admisa
Valori de referinta pentru urme de elemente chimice in soluri
Hidrocarburi
aromatice
si
poliaromatice,
hidrocarburi
din
petrol
(mg/kg substanta uscata)
Praguri de alerta/ Tipuri de
folosinte
Valori
Urme de poluant
normale
Mai putin
Sensibile
sensibile
1
2
3
4
I. Hidrocarburi aromatice mononucleare:
Benzen
<0,01
0,25
0,5
Etilbenzen
<0,05
5
10
Toluen
<0,05
15
30
Xilen
<0,05
7,5
15
II. Hidroxilbenzeni:
Fenol
<0,02
5
10
Catechol
<0,05
5
10
Resorcina
<0,05
2,5
5
Hidrochinona
<0,05
2,5
5
Cresol
<0,05
2,5
5
Total hidrocarburi
<0,05
25
50
aromatice (HA)
III. Hidrocarburi aromatice polinucleare (HAP):
Antracene
<0,05
5
10
Benzoantracen
<0,02
2
5
Benzofluoranten
<0,02
2
5
Benzoperilen
<0,02
5
10
Benzopiren
<0,02
2
5
11

Praguri de alerta/ Tipuri de


folosinte
Mai putin
Sensibile
sensibile
5
6
0,5
10
30
15

2
50
100
25

10
10
5
5
5

40
20
10
10
10

50
10
5
5
10
5

150
100
50
50
100
10

Chrisen
Fluoranten

<0,02

50

<0,02

10

10

100

50

2
2
5
7,5

5
5
10
25

5
5
10
15

50
50
100
150

200

1000

500

2000

Indeno
(1,2,3)
<0,02
piren
Naftalina
<0,02
Fenantren
<0,05
Piren
<0,5
Total HAP:
<0,1
IV. Hidrocarburi din petrol:
Total hidrocarburi
<100
din petrol

Conform metodei canadiene se acord urmatoarele note:


Pentru evaluarea riscului se va folosi metoda canadiana.
Pentru sistemul canadian se evalueaz riscul n funcie de nota global, care
este format innd cont de urmtoarele:
Caracterizarea poluanilor
o Toxicitatea i cantitatea lor, nota fiind 30.
Cile de transport i expunere
o Nota fiind 27, dar este format din:
Nota acordat apei subterane, nota maxim fiind 8
Apa de suprafa, nota maxim fiind 9
Contact direct, nota maxim fiind 10
Receptori poteniali nota maxim fiind 25
o Persoane i animale, nota maxim fiind 15
o Medii naturale , nota fiind 10
Nota acordat metodei canadiene fiind 82 rezult un risc ridicat a zonei
poluate. Avnd un risc ridicat de poluare trebuie intervenit pentru a diminua acest
risc pe ct posibil.
n urma evalurii riscului, se ia decizia depolurii unui sit, propunerile de depoluare pot
fi prezentate n mai multe variante i alternative, n functie de optiunile tehnologice luate n
considerare, dar n egal msur i n functie de limitele tehnice i financiare proprii fiecrui
caz n parte.
Este necesar s se gseasc o solutie acceptabil ntre nivelul de depoluare solicitat,
calitatea vietii populatiei, echilibrul ecosistemelor locale i disponibilittile tehnico-financiare.
Odat fixate obiectivele depolurii, alegerea propriu-zis a filierei de depoluare se face pe baza
unor criterii tehnice i economice specifice
Capitolul 2

12

Studiu comparativ al variantelor posibile de depoluare.Alegerea


pe baza criteriilor tehnico-economice a filierei adecvate de
depoluare
Pentru centrul de tratare ecologica a solirilor cotaminate cu hidrocarburi
provenite din zone cu exploatari petroliere,statii de carburanti,zone cu poluari
accidentale, procedeele de depoluare alese sunt procedeele aplicabile in afara
sitului. Acestea constau in evacuarea solului sau a apei poluate din mediul lor
natural (prin excavare si pompare), transportul acestuia in afara sitului si executia
lucrarilor de depoluare prin intermediul unor instalatii adecvate: de spalare,
tratare termica , tratare biologica. Uneori se prevede si reducerea pe sit a
materialului depoluat. Aceste procedee prevad eliminarea materialelor tratate fie
intr-o halda (ca deseuri),fie prin rembleiere,stocare sau reciclare.Alegerea metodei
de eliminare depinde de numerosi factori: natura poluantilor, amplasarea
geografica a zonei, exigentele reglementare privind gradul de curatenie.
Avantajele procedeelor aplicabile ex-situ:
-decontaminarea rapida si totala a componentelor contaminate;
-posibilitatea continuarii activitatii pe sit;
-eficienta ridicata de depoluare pe care o confera centrele specializate;
-poate furniza materiale ceciclabile sau energie;
Inconveniente:
-costul ridicat al lucrarilor de excavare si transport;
-riscul dispersarii partiale a poluantilor in timpul lucrarilor de excavare, incarcare,
transport,descarcare.
2.1. Studiu comparativ al variantelor posibile de depoluare
Alegerea solutiilor tehnologice depinde de o serie de factori:
-distanta pana la locul de depozitare si tratare;
-traseul si conditiile drumului intre zona de excavatie si zona de depozitare si
tratare;
-posibilitatile de acces pentru ambele zone;
-evaluarea factorilor de mediu,sociali si economici legati de zona de depozitare si
tratare;
-posibilitatile de pomapre, transport, tratere si evacuare a apei subterane;
-controlul emisiei de noxe in timpul excavarii;
-reamenajarea zonei dupa excavatie;
-costuri;
Un alt factor determinant in alegerea unei filiere adecvate de depoluare este
suprafata sitului poluat.
Principalele procedee de depoluare in afara sitului sunt:
-pretraterea;
13

-spalarea solului;
-tratarea termica;
-tratarea biologica;
-extractia metalelor;
-fixarea-stabilizarea;
Spalarea solului excavat- ex situ este un procedeu fizic utilizat pentru
eliminarea fazei reziduale de poluant imobilizat in matricea solului. Principiul
spalarii consta in separarea poluantilor din sol si transferul acestora in faza lichida
sau gazoasa sub actiunea
apei si a energiei mecanice. Prin spalare se pot extrage: poluantii
organici,poluantii anorganici solubili, metalele grele.
Pentru a intelege mecanismul spalarii pornim de la observatia ca in solul
contaminat poluantul se afla fixat in porii intergranulatori precum si la suprafata
granulelor.Este
cunoscut faptul ca suprafata specifica a granulelor se afla
intr-un raport de inversa proportionalitate cu dimensiunea sau diametrul
echivalent al acestora. Rezulta astfel ca cea mai importanta cantitate din poluant
este cantonata in fractiile granulometrice fine ale solului.
Procedeul de decontaminare presupune utilizarea unei instalatii specializate
dotate cu echipamente specifice, in care solul este supus intr-o succesiune logica
urmatoarelor operatii: dezaglomerarea bulgarilor de sol, separarea fractiilor
granulometrice grosire de cele fine prin clasari volumetrice si hidraulice,
desprinderea prin atritie a poluantilor atasati de suprafata granulelor, precum si
decarcarea produselor spalate si a concentratului de poluant. Toate aceste operatii
se executa in prezenta apei, iar uneori in prezenta unor reactivi de spalare.
Procedeele biologice de depoluare a solurilor si a apelor subterane se
bazeaza pe capacitatea unor microorganisme (bacterii,ciuperci) de a degrada
materia si de a permite accelerarea descompunerii naturale a poluantilor organici.
Din multitudinea de procedee biologice de depoluare ex situ a solurilor si a
apelor subterane poluate cele mai importante sunt:
Biodegradarea pe sit cu ajutorul bioreactorului;
Biodegradarea in vrac;
Biolixifierea;
Biodegradarea pe sit cu ajutorul bioreactorului consta in tratarea solului,
apei si aerului in instalatii speciale constituite din reactoare biologice (cuve
inchise,bazine, conducte de legatura) prin intermediul microorganismelor.
Principiul biodegradarii in vrac consta in excavarea solului poluat si
dispunerea acestuia in vecinatatea locului de excavare, in conditii tehnice care
favorizeaza biodegradarea aerobica naturala. In mod obisnuit sursa de
microorganisme este constituita din flora bacteriana prezenta in sol insa, in unele
cazuri se adauga microorganisma din exterior. Principalele conditii menite sa

14

asigure accelerarea procesului de degradare sunt aerarea, umiditatea si aportul de


nutrienti.
Sunt cunoscute mai multe metode de biodegradare in vrac: compostarea,
metoda ,,land farming si metoda ,,biopile. Aceste metode sunt destinate in
exclusivitate materialelor solide, fiind de cele mai multe ori utilizate pentru
decontaminarea pe sit a solurilor poluate cu produse organice.
Compostarea este cea mai veche si mai simpla tehnica de biodegradare in vrac
a solurilor contaminate. Solul contaminat este excavat si amestecat cu materiale
organice grosiere (paie,resturi de scoarta,gunoi de grajd) care au un rol nutritiv si
favorizeaza aerarea.Materialul rezultat este depus pe o suprafata impermeabila sin
vecinatate in gramezi granulate (cu circumferinta de cativa metri si inaltimea de
cca 1m). La o clima temperata umeda unde sunt asigurate in mod natural
conditiile de umiditate iar, daca este cazul umiditatea poate fi marita prin
adaugarea de apa. Accelerarea procesului de biodegradare a poluantilor poate fi
realizata prin introducera periodica a gramezilor.
Metoda ,,land farming consta in excavarea solului si depunerea lui pe o
suprafata plana impermeabila, intr-un strat cu grosimea de cativa zeci de
centimetri incat sa poata fi lucrat cu utilaje agricole. Solul este tratat cu
ingrasaminte sau gunoi de graajd dupa care se face amestecarea acestora cu solul
poluat. La intervale regulate de timp, solul este sapat si intors in vederea aerarii si
omogenizarii. Aportul de fertilizanti amelioreaza echilibrul nutrienti-sursa de
carbon, iar in cazul gunoiului de grajd creste cantitatea de microorganisme
disponibile.
In timpul lucrarilor se pot administra din nou fertilizanti pentru completarea
cantitatilor initiale, sau se pot insamanta leguminoase. Rolul plantelor leguminose
in acest context, este fixarea azotului din atmosfera, fapt ce le confera calitatea de
ingrasamant verde.
Atat degradarea poluantilor ccat si conditiile de desfasurare a procesului de
biodecontaminare (umiditate, temperatura,continutul de nutrienti) sunt sistematic
controlate prin probari si analize de laborator.
Cele doua metode compostarea si land farmingul sunt adecvate pentru
biodegradarea hidrocarburilor cu volatilitate scazuta (combustinil lichid,
motorina), durata procesului de biodegradare a poluantilor fiind ce cateva
luni.Cele mai bune randamente se obtin in timpul verii cand temperatura este
ridicate si conditiile unei umiditati constante, caz in care solul nu trebuie sa fie
nici prea uscat, nici prea umed.
Metoda biopile consta in depozitareaa solului excavat pe o suprafata
impermeabila usor in panta si acoperirea lui cu o membrana care retine gazele in
interiorul incintei biopile. Gramada de sol poate avea o lungime de cativa zeci de
metri pana la sute de metri, iar latimea de la cativa metri la zeci de metri si o
inaltime de cativa metri.
15

Pentru aerare gramezii este prevazut un sistem de conducte perforate, instalate


la baza gramezii intr-un strat de pietris permeabil, care permite distribuirea
regulata si uniforma a aerului la intreg ansamblul gramezii. Deasupra gramezii
sub membrana impermeabila, este instalat un dispozitiv de aspensiune pentru
umectarea solului si eventual pentru administrarea nutrimentelor si a
microorganismelor. In jurul gramezii este prevazuta o rigola care are rolul de a
colecta efluantii lichizi ce ies din gramada. Datorita amplasamentului in panta,
acesti efluenti sunt recuperati intr-un bazin, de unde sunt repompati administrati
prin aspensiune deasupra gramezii.

Biolixifierea consta in extractia prin solubilizare cu ajutorul bacteriilor a


metalelor din solul contaminat. Fata de metodele de biodegradare prezentate
anterior, biolixifierea nu conduce la distrugerea poluantilor, ci favorizeaza doar
separarea acestora de mediul contaminat.
CRITERIUL
DE ANALIZA

SPALAREA
SOLULUI

METODA
LAND
FARMING

16

METODA
BIOPILE

APLICATII
POSIBILE

-extragerea
poluantilor
organici, poluanti
anorganici solubili,
metale grele;

-biodegradarea
hidrocarburilor
cu volatilitate
scazuta

INCONVENIEN
TE

-necesita o tratare
foarte riguroasa a
solutiei incarcate
cu
poluanti
deoarece trebuie
impiedicata
extinderea
contaminarii apelor
subterane in afara
perimetrului zonei
tratate;

-are
un
randament
scazut
pe
timpul iernii;
-nu
permite
decontaminarea
solurilor
cu
continut ridicat
de
substante
volatile;

COST

-mediu, depinde de solutia utilizata;

DURATA
TRATARII

-cateva luni

AVANTAJE

-decontaminarea
solurilor cu continut
relativ ridicat de
substante volatile;
-decontaminarea
unui sit poluat cu
hidrocarburi
aromatice
policiclice;
-procedeul
este -aportul
de -este complexa;
usor adaptabbil in fertilizanti
-permite
teren, aplicarea lui amelioreaza
recuperarea
se face cu usurinte; echilibrul
substantelor volatile
-randamentul
de nutrienti- sursa prezente in solul
depoluare
este de carbon
poluat si tratarea
ridicat in cazu
acestora inainte de
solurilor
evacuarea
in
permeabile;
atmosfera;
-costul destul de
scazut al lucrarilor
de depoluare;

-cateva luni

17

-valoarea
concentratiilor
>
95%
-constituientii
volatili au tendinta
mai degraba de a sa
evapora decat a se
biodegrada
in
timpul
tratamentului;

-6-9 luni

EXEMPLE DE -depoluarea solului APLICARE


aferent unui sit
industrial
din
Dusseldorf, unde
se fabricau tuburi
din otel;

-decontaminarea
unui sit aferent unei
cocserii efectuate de
BIOGENIE
EUROPE

2.2. Alegerea pe baza criteriilor tehnico-economice a filierei


adecvate de depoluare
Dinte tehnologiile de depoluare prezentate mai sus am ales pentru
depoluarea solurilor din centrul de tratare ecologica metoda biopile deoarece
este cea mai complexa si mai elaborata fata de celelalte metode, avand un
randament ridicat de depoluare pentru orice tip de sol, permitand recuperarea
avansata a substantelor volatile in solul poluat si tratarea acestora intr-un biofiltru,
inainte de a fi evacuate in atmosfera.
Metoda biopile consta in depozitare solului excavat pe o suprafata
impermeabila usor in panta si acoperirea lui cu o membrana care retine gazele in
interiorul incintei biopile. Gramada de sol poate avea o lungime de cativa zeci de
metri pana la sute de metri, iar latimea de la cativa metri la zeci de metri si o
inaltime de cativa metri.
Avantajele metodei biopile
Dezavantajele metodei biopile
-este o metoda relative simplu de elaborate -valoarea concentratiilo>95%
si implementat
-tratament de scurta durata (6-12 luni)
-cost competitiv: 30-90 dolari/tona sol
contaminat
-eficace asupra constituentiilor organici cu
lenta biodegradabilitate
-necesita o suprafata mica in comparatie cu
alte metode
-pot fi concepute pentru a fi un sistem
inchis
-emisiile de vapori pot si controlate
-pot fi industrial cu potential de a fi eficace
pentru orice conducta a sitului si a
produselor petroliere

-nu pot fi eficace pentru o cantitate


mare de hidrocarburi petroliere cu
concentratii > 50000 ppm total
-prezenta
semnificativa
a
concentratiei de metale grele pot
inhiba cresterea microbiana
-constituientii volatili au tendinta mai
degraba de a se evapora decat a se
biodegrada in timpul tratamentului
-vapotrii generate in timpul aerarii
pot necesita tratament inaintea
emiterii in atmosfera.

Pentru aerarea gramezii este prevazut un sistem de conducte perforate,


instalate la baza gramezii intr-un strat de pietris permeabil, care permite
distribuirea regulata si uniforma a aerului la intreg ansamblul gramezii. Deasupra
gramezii sub membrana impermeabila, este instalat un dispozitiv de aspensiune
18

pentru umectarea solului si eventual pentru administrarea nutrimentelor si a


microorganismelor. In jurul gramezii este prevazuta o rigola care are rolul de a
colecta efluenti sunt recuperati intr-un bazin, de unde sunt repompati si
administrati prin aspensiune deasura gramezii.
Decontaminarea prin aceasta metoda incepe prin aspirarea si tratarea gazelor
existente in gramada de sol poluat. Astfel gazele sunt aspirate de catre o pompa de
aer prin conductele perforate situate la baza gramezii. Aspirarea permite
recuperarea avansata a substantelor volatile prezente in solul poluat si tratarea
acestora intr-un biofiltru, inainte de a fi evacuate in atmosfera. Cand se constata
epuizarea substantelor volatile din gazele aspirate se opreste operatia de aspirare
sin incepe operatia de aerare a gramezii prin schimbarea sensului de lucru al
pompei. Aerarea gramezii de sol poluat determins o intensificare a procesului de
biodegradare a poluantilor, ca urmare a asigurarii conditiilor prielnice de
dezvoltare a microorganismelor. Debitul de aer aspirat este mult mai mare decat
debitul de aer injectat la nivelul incintei biopile
Substanele nutritive si microorganismele necesare procesului de
decontaminare pot fi amestecate cu solul poluat si inainte ca acesta sa fie depus in
gramada. Colmpletarea necesarului de nutrimente si microorganisme, se poate
face direct in bazinul de colectare a efluantilor lichizi proveniti din gramada de
sol poluat. Exploatarea metodei biopile necesita urmarirea si reglarea
parametrilor: Ph, temperatura, umiditatea, continutul in poluanti a gazelor
evacuate. Periodic trebuie sa se preleveze probe de sol care sunt supuse unor
determinari legate de continutul de nutrienti, poluanti si compusi intermediari.
Metoda se aplica pentru decontaminarea solurilor cu continuturi relativ ridicate in
substante volatile. Aplicabilitatea cea mai evidenta a acestei metode s-a inregistrat
in tarile unde legislatia interzice depoluarea in aer liber.
Rezultatele mentionate de Paul Lecomte privind aplicabilitatea acestei
metode la decontaminarea solurilor poluate cu produse organice se prezinta in
tabelul de mai jos. Aceste rezultate demonstreaza eficienta metodei biopile si
adaptabilitatea ei la diverse conditii de pouare.

Cazul

Concentrati Concentratia
Durata
a initiala in
in poluanti decontamin
poluanti
dupa
arii
[mg/kg s.u.] biodegradar
[luni]
e
[mg/kg s.u.]

19

I.Sol poluat cu hidrocarburi


aromatice
Policiclice (HAP)
II.Sol poluat cu uleiuri
minerale

80-120

3000

20

80-120

Un exemplu de aplicare pe sit a metodei biopile este decontaminarea unui


sit poluat cu hidrocarburi aromatice policiclice aferent unei constructii vechi.
Extensia poluarii s-a produs pe o suprafata de 1,5 hectare si o adancime de 4-6
metri. Concentratia initiala medie in HAP a fost de 4800 mg/kg cu concentratii
maxime de 10000 mg/kg. Determinarea a fost efectuata de Biogenie Europe
Sarl/Franta in 2002-2003.Rezultatele obtinute: cantitatea de sol tratata:11000
tone. Durata tratarii 1 an. Nivelul poluarii reziduale atins dupa tratare: 350 mg/kg,
ceea ce reprezinta o reducere a poluarii cu 90%.
Depoluarea solurilor poluate cu hidrocarburi (aproximativ 80%) si
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) (aproximativ 20%) provenind in
principal de la diverse situri industrial, statii service, santiere imobiliare precum si
din diferite zone poluate accidental, se face centre de tratare, durata tratarii fiind
intre 6 luni si 1 an.
Pentru stabilirea parametrilor tehnologici , realizarea depoluarii solului prin
metoda aleasa se vor parcurge urmatorii pasi:
1. Se va face o evaluare a aficientei biopile in care se vor evalua
constituientii
solului si factorii climatici care vor contribui la eficienta biopilei
2. Evaluarea sistemului de proiectare a biopilei care ne permite sa
determinam daca au fost definite corespunzator componentele de proiectare.

Capitolul 3
Stabilirea prin calcul a parametrilortehnologici de depoluare si alegerea echipamentului
adecvat

Procesul de decontaminare prin metoda biopile ncepe prin aspirarea i


tratarea gazelor existente n grmada de sol poluat. n acest sens se realizeaz
reeaua i sistemele echipamentului de aerare. Astfel gazele sunt aspirate de o
pomp de aer prin conductele perforate situate la baza grmezii i printr-un
biofiltru sunt evacuate n atmosfer. n biofiltru are loc recuperarea avansat a
20

substanelor volatile. Dup epuizarea substanelor volatile din gazele aspirate se


schimb sensul de circulaie al aerului, dinspre exterior spre interior. Aerarea
grmezii de poluant intensific procesele de dezvoltare a microoorganismelor i
grbete procesul de decontaminare. Concomitent cu aerarea solului are loc i
administrarea de nutrieni pentru bacteriile care descompun poluanii din acesta.
Exploatarea sistemului biopile necesit urmrirea continu i reglarea
adecvat a unor parametrii importani: pH; temperatur, umiditate, coninutul n
poluani i al gazelor evacuate n atmosfer. Periodic sunt prelevate probe de sol,
care sunt supuse unor determinri legate de coninutul de nutrieni, poluani i
compui intermediari.
Tema prezentului proiect este aceea de a proiecta un centru de tratare
biologic a solului, cu o capacitate de 20.000 t/an, cu un coninut total n
hidrocarburi a solurilor poluate de 30.0000mg/kg substan uscat.
Din aceste date iniiale de proiectare putem s calculm volumul solului
contaminat care urmeaz a fi tratat:
- volumul v=m/densitate
V=20000000/1450=13793.1 m3
- cunoatem densitatea solului ca fiind: = 1450 kg/m3
- masa solului: m= 20000 t
-inaltimea gramezii 1.5.........1.8m
-panta fetelor laterale =1.25:1

Din cauza volumului foarte mare de sol poluat care trebuie tratat i din
considerente tehnice de realizare a construciei biopilei, eu am optat pentru
construirea a opt biopile mai mici care s poat acoperii ntraga cantitate de sol
poluat. mprind n dou ntregul volum de sol ce trebuie tratat, grmezile de
21

pmmt vor fi mai mici, iar aerarea solului se va face mult mai bine, reducndu-se
astfel timpul de tratare a solului.
V=2500000/1450=1724.13m3 pe o unite biopile
1
V * h * ( B1 4 M B2 )
6
V- volumul

Unde :
gramezii de sol
h- inaltimea gramezii
B1 -suprafata bazei mari
B2 -suprafata bazei mici
M - suprafata swectiunii de mijloc a gramezii
B1 =(L+2a)(l+2a)=L*l+2al+4a2
B2=l*L
M=(L+2(a/2))(l+2(a/2))=L*l+a*l+a*L+a2
V=h/6[(L*l+2a*l+2a*L+4a2)+L*l+4(L*l+a*l+a*L+a2)]
V=h/6(6L*l+6a*l+6a*L+8a2)
V=h(L*l+a*l+a*L+1.33a2)
V
( a * L 1.33a 2 )
h
l
La

Rezulta =53.13
tg=h/a=1.6/a
1.6
1.6

1.2m

tg (53.13 ) 1.33

Tinand
seama
ca :sin=h/1.25*h=0.8
a=
Adoptand
lungimea
totala

gramezii la 90m
iar 90m =L+2a
L=90-2*1.2
L=87.6m
Avand in vedere ca :
V=1724.13 m3
h=1.6m
a=1.2m
L=87.6m
Se poate determina
1724.13
(1.2 * 87.6 1.33 *1.2 2 )
l 1.6
87.6 1.2
1077.58 (105.12 1.91)
l
88.8
l 10.92m

Dimensiunile unei gramezi vor fi :

22

Latimea
totala a gramezii
este l=10.92m

90m x 10.92m x1.6m

Calculul continutului de nutrienti


Gradul de contaminare al solului 30.0000mg/kg
Continutul de carbon se determina ;
C=30.0000mg/kg*0.8=240.000mg/kg
Raportul dorit C:N:P=100:15:1
Nnecesar=240.000*15/100=36000mg/kg
Pnecesar=240.000*1/100=2400mg/kg
Cantitatea totala de sol;
Considerand densitatea solului =1450kg/m3
Volumul solului=13793.1 m3
Masa totala a solului=20000000kg
Cantitatea totala de P necesara :
Pnecesara=20000000kg sol *2400mg/kg*1kg/1000000mg=48000 kg
Daca sursa de P este diamoniu fosfat (DAP) cu formula chimica
(NH4)2HPO4, raportul kgP/kg DAP=0.24
DAPnecesar=48000 kg P/0.24kgP/kgDAP=200000kg
Cantitatea totala de N necesara :
Nnecesara=20000000kg sol *36000mg/kg*1kg/1000000mg=720000 kg
La inceput se determina cantitatea de N furnizata de DAP
(NH4)2HPO4 contine 21.5%N=0.22kgN/kgDAP
N furnizat de DAP =200000kg DAP*0.22kgN/1kgDAP=44000kg
Pentru completarea necesarului de N se utilizeaza urea :
Raportul 1kg N/kg uree=0.46
Cantitatea de uree necesara =(720000 kg N-44000kgN din DAP)/0.46kg
N/kg uree=1469565.21
Alegerea pompei se face in functie de inaltimea de pompare si debitul de
substanta ce urmeaza a fii pompat.In conditii de proiectare a instalatiei se
regaseste debitul solutiei amestecata cu substante nutritive ,care circula prin
sistemul de conducte.
Qapa=125
2
-luam Qapa=10 l/h/m
2
S=50m x 42.96m =2148m
Debitul pompei
2
Q=10*2148=21480m
Debitul de aer necesar
3
Qaer=1.2m/h
Qaer-2148*1.2=2577.6
Conductele sunt din material plastic atat pentru apa cat si pentru aer
Alegerea pompei tinand cont de material(CEA,CA)
3
Capacitatea de pana la 31m/h
23

Inaltimea de pompare 50.59m


Sursa de alimentare:curent trifazic 60Hz
Puterea:0.37-3KW
Presunea maxima de operare:8 barr
Temperatura lichidului pompat:- 10C+10C
Aplicatii:ape menajere,retea de alimentare publica,industrie usoara
CEA-CA-CEA(N)CA(N) Series
Alegerea pompei de aer:CY127:220-380V 60Hz
Bibliografie:
1.

Micle V., Neag G.- Procedee si echipamente de depoluare a solurilor si apelor subterane,

2.

editura UTPRES, 2009


www.anpm.ro

3.

Notie de curs Prof. dr. ing. Micle Valer

4.

http://www.chimie-online.ro/lectii/CLASIFICAREA%20%20COMPUSILOR
%20%20ORGANICI.pdf

5.

http://www.legex.ro/Ordin-756-1997-13758.aspx

24