Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICA

TEMA DE PROIECTARE: CLASIFICAREA REZIDUURILOR SOLIDE SI CARACTERISTICLE ACESTORA

Student: Mlajiceanu Elena Anca Specializare: Inginerie Sanitara si Protectia mediului Anul de studiu: IV, Grupa 2

Coordonator: prof. Dan Ianculescu

Gestionarea deseurilor, cunoscuta si ca managementul deseurilor, se refera la educatia privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea si depozitarea deseurilor.De obicei, termenul se refera la materialele rezultate din activitati umane si la reducerea efectului lor asupra sanatatii oamenilor, a mediului sau aspectului unui habitat. Gestionarea deseurilor are ca scop si economisirea unor resurse natural prin reutilizarea partilor recuperabile. Deseurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct in realizarea produsului respectiv. Clasificarea deseurilor: a) Din punct de vedere al originii si al administrarii: Deseuri urbane Deseuri industriale

b) Dupa durata(timpul ) de producere,deseurile se regasesc intr-un triplu flux: de scurta durata, adica in momentul in care se consuma sau prelucreaza materia, si aici intra deseurile menajere de fiecare zi si deseurile industrial pentru productie sau pentru comercializare; de durata medie, provenite din obiectele uzata de uz personal sau gospodaresc; de lunga durata, care apar in momentul cand se elimina,degradeaza materialul. c) Functie de gradul de descompunere: Biodegradabile care sunt descompuse de bacteriile aerobe si anaerobe; Nonbiodegradabile care nu sunt afectate de procesele biologice. d) Din punct de vedere al naturii si locurilor de producere : Deseuri din industria miniera- sunt reprezentate de fragmente de roci si minereuri sarace.Acestea sunt depuse de regula la gura minei in zone neamenajate expuse periodic eroziunii si spalarii de catre apele de suprafata.

Deseuri din industria energetica si metalurgica pot fi zguri, namoluri, prafuri si cenusi.Zgura si cenusa de la termocentrale reprezinta o mare cantitate de deseuri in special in tara noastra,unde industria

energetica utilizeaza cu precadere carbune inferior.Deseurile provenite de la termocentrale si din metalurgia neferoasa au un continut ridicat in metale grele si o anumita cantitate de sulfati care pot polua grav mediul inconjurator.

Deseuri industriale provin in general din industria prelucratoare( textile a lemnului,alimentara ) si in special din prelucrarea metalelor.

Deseuri din constructii reprezinta materialele provenite din demolarea constructiilor si din resturile de material ramase de la santierele de constructii civile si industriale.

Deseuri stradale sunt reprezentate de hartie, plastic, resturi ceramic si sticle, moloz, resturi alimentare, resturi vegetale, metale si praf, acumulate in zonele stradale din activitati cotidiene.

Deseuri menajere sunt rezidurile solide colectate de la locuintele populatiei si sunt reprezentate prin: hartie, plastic, material textil, ceramic, metal, sticla, ambalaje, diverse substante chimice, batectii, anvelope, uleiuri si nu in ultimul rand resturi alimentare.

Deseuri agricole sunt constituite din resturi vegetale, precum cocenii si paiele. Din zootehnie rezulta mari cantitati de gunoi de grajd si dejectii animaliere.

Deseuri periculoase provin in cea mai mare parte din industria chimica, metalurgica,a rafinarii, ateliere auto si statii de benzina. Aceste substante nu se folosesc direct de catre om, insa cele mai multe sunt utilizate la fabricarea multor produse finite necesare omului. Dintre acestea amintim: vopsele, solventi, insecticide, pesticide, acizi, compusi metalici etc.

Deseuri radioactive sunt rezultate din activitati industriale, medicale si de cercetare. Cele mai mari cantitati provin din activitatea de producere a energiei electrice.

Prioritatea in ceea ce priveste managementul deseurilor promovate de Comisia Europeana si adoptate de majoritatea statelor membre UE sunt reprezentate de: 1) Minimizarea si prevenirea cantitatilor de deseuri; 2) Reciclarea; 3) Incinerarea; 4) Depozitarea. Prin reziduuri se intelege totalitatea substantelor solide si lichide care rezulta dintr-o serie de procese industriale sau agricole, activitati orasenesti de colectare a reziduurilor menajere si stradale . Clasificarea reziduurilor solide: 1) Reziduuri solide orasenesti- menajere si stradale. 2) Reziduuri de la extractia carbunilor si a altor minerale. 3) Reziduuri agricole, silvice, zootehnice.

4) Reziduuri solide industriale(inclusiv reziduuri periculoase radioactive). 5) Reziduuri solide provenite de la utilitati si alte diverse activitati.

I)

Reziduuri solide orasenesti- menajere si stradale (gunoaie)

Reziduurile solide orasenesti sunt constituite din: Gunoaie menajere Gunoaie stradale. Dintre gunoaiele menajere se mentioneaza cele de la bucatariile individuale, restaurante, reziduuri reciclabile sticle, hartie, plastic si metale- reziduuri de gradina, ambalaje, diferite substante chimice, lacuri, vopsele si medicamente perisate,baterii etc. Dintre reziduurile stradale se mentioneaza: nisip, moloz, hartii, frunze, cracii etc. Aceste reziduuri reprezinta circa 20% in greutate si 7% in volum , fata de reziduurile orasenesti. Poluantii, foarte variati ca natura, pot fi organici, anorganici, toxici etc. Din punct de vedere cantitativ, reziduurile orasenesti sunt caracterizate prin cantitatea specifica de reziduuri pe locuitori si zi sau an. In tara noastra, acest parametru variaza intre 0.3 0.7 t/loc.an. Reziduurile solide orasenesti au o greutate specifica de 150-200 kg/m. Din punct de vedere calitativ, reziduurile se caracterizeaza prin proprietatile lor fizice si chimice. CARACTERISTICI FIZICE: Granulometria este una din caracteristicile importante, atat pentru procesul de compostare, cat si dupa acesta. Conform unor cercetari facute in Germania, se considera ca trebuie luate in considerare urmatoarele fractiuni: fine: 0-8 mm; mijlocii: 8-40 mm; grosiere: 40-120 mm; resturi de ciur: > 120 mm.

In functie de clasarea manuala sau combinata a granulometriei reziduurile pot fi: compostabile,respective resturi organice si combustibile lemn,cauciuc, materiale plastic; inerte; necompostabile si necombustibile sticla, ceramica, material de constructii, materiale nemetalice; fine cenusa,nisip, materiale cu granulatie 0.8 mm reciclabile hartie, sticla, metalice si plastice. Continutul de umiditate reprezinta o alta caracteristica fizica si poate fi: totala, care variaza in limite foarte mari , 25-60%, mai mare vara datorita resturilor vegetale ajunse in gunoi, un continut mare de umiditate ingreunand incinerarea reziduurilor; relativa reprezentand continutul de apa ce se poate indeparta prin evaporare in aer liber la 15-20 C; higroscopica sau absoluta reprezentata de continutul de apa care se poate indeparta prin evaporare la 105C,in etuva. Continutul in substante organice conditioneaza in mare masura atat compostarea, cat si incinerarea reziduurilor. Prin descompunerea substantelor organice rezulta o serie de substante fertilizante( N, P, K), necesare dezvoltarii plantelor. Puterea calorica reprezinta o caracteristica fizica importanta pentru incinerarea reziduurilor, deoarece in functie de valoarea acesteia se poate realize arderea cu sau fara adaos de combustibil suplimentar. In general, puterea calorica variaza intre 8002000 kcal/kg reziduu, in cadrul acestor valori nefiind necesar combustibil suplimentar pentru ardere. Vara, puterea calorica este mai mica decat iarna deoarece continutul de umiditate este mai mare. CARACTERISTICI CHIMICE: Compozitia chimica cea mai importanta este reprezentata de raportul C:N si substantele fertilizante N, P, K. Raportul C:N este cel mai reprezentativ pentru compostul ce urmeaza a fi pus la dispozitia agriculturii; atat azotul, cat si carbonul intervin in mod hotarator in procesul de descompunere al substantei organice din reziduu. Azotul actioneaza in scopul intretinerii microorganismelor, iar carbonul din substantele organice pentru dezvoltarea bacteriilor si partial pentru mentinerea lor in viata, ca sursa de energie. Raportul C:N favorabil descompunerii substantei organice din reziduuri trebuie sa se situeze intre 25 si 35; micsorarea raportului C:N la 15-20 prin adaugarea de azot reduce timpul de descompunere,uneori chiar si la cateva ore.

Impactul asupra mediului. Se manifesta deosebit de variat datorita numarului mare de nocivitati continute in reziduuri. Reziduurile sunt cele mai importante surse de raspandire a infectiilor datorita continutului lor mare de microorganism, printre care si agenti patogeni. In conditii prielnice, agentii patogeni pot trai in reziduuri chiar cateva luni, de unde patrund in sol si apa, dand nastere la infectii numeroase, directe. Cateva dintre maladiile provocate de acestea sunt: Salmonella typhi febra tifoida; Salmonella paratifi febra paratifoida; Schigella disenteriae dizenteria baciliara; Microbacterium tuberculosis tuberculoza; Clostridium tetani tetanus; Vibriocholerae holera; Polimelitis virus paralizie infantila; Hepatities virus hepatita acuta; Trichinae spiralis trichinoza. Insectele, rozatoarele si cainii sunt, de asemenea, purtatori si raspanditori de boli infectioase. Mustele sunt atrase de mirosul de substanta organic in descompunere; pe de o parte sunt purtatoare de microbe, iar pe de alta parte isi depun ouale in gunoi, ciclul de reproducere fiind de numai 4-5 zile. Solul, apele de suprafata si subterane, precum si atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri, efectele acestora fiind regasite la mari distante. In mod similar prin intermediul apei, aerului si solului microbii sunt raspanditi, de asemenea la distante mari, de unde apoi prin intermediul apei, aerului, solului ajung in organismul uman. Pe calea aerului, toate gazele nocive, rezultate in urma descompunerii substantelor organice din reziduuri( metan,ammoniac,hydrogen suflurat etc ) sunt inhalate si pot prejudeca sanatatea umana intr-un mod mai mult sau mai putin grav; in aceasi masura mediul este prejudiciat si prin produsele de ardere fum, fumigene, cenusa etc.

Masuri de ameliorare a mediului: 1) Masuri de prevenire 2) Masuri de combatere care constau in desfiintarea constructiei care polueaza. Masurile de prevenire constau in separarea, in primul rand, a materialelor reciclabile, restul materialelor urmand a se trata in constructii si instalatii corespunzatoare, pentru a fi facute inofensive. In vederea propunerii de masuri adecvate in scopul debarasarii de reziduuri si in special pentru cele reciclabile, un rol

deosebit il are Comisia Nationala de Reciclare a Materialelor, functionand in cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectia Mediului. Reziduurile nereciclabile sunt tratate in urmatoarele constructii si instalatii: Depozite de reziduuri( halde, deponii) necontrolate si controlate; Constructii pentru compostarea aeroba a reziduurilor cu ventilare naturala a lor prin rasturnarea compostului si cu ventilare artificial a lor cu suctiune sau insuflare de aer, aspiratie sau insuflare de aer; Incineratoare.

II)

Reziduurile din industria extractiva, al carui poluant este sterilul, precum si cele provenite de la centralele termoelectrice, avand ca poluant zgura si cenusa, suporta, ca masura de prevenire a poluarii, o decantare corespunzatoare urmata de o depozitare in halde, construite in apropierea minei. Reziduurile agricole sunt resturile de tulpina ramasa in pamant sau cea de la exterior dupa culegerea recoltei. Reziduurile silvice sunt colectate si folosite ca lemn de foc. Reziduurile solide din zootehnie(balegar,paie etc) sunt tratate in comun cu namolurile provenite din statiile de epurare a apelor uzate.

III)

IV)

Reziduurile solide industriale exclusiv reziduurile periculoase daca mai contin substante toxice sunt tratate impreuna cu cele periculoase, de ce mai multe ori dupa o tratare simpla si recirculare daca este posibil. Reziduurile provenite de la utilitati si de la alte diverse activitati, in cea mai mare parte, sunt tratate impreuna cu celelalte reziduuri, care sunt recuperate,reciclate.

V)