Sunteți pe pagina 1din 92

CAPITOLUL I

DEZVOLTAREA DURABILA SI NECESITATEA ABORDARII


SISTEMICE A ECOSISTEMELOR ACVATICE
De la cunotinele i procedeele antice la dezvoltarea durabil i noile concepte
europene
Primele informatii cu caracter de certitudine asupra apelor tarii noastre dateaza din
secolul V i.e.n. si apartin lui Herodot si sunt urmate de informatii continute in scrierile mai
multor invatati ai antichitatii (Polibiu, Strabon, Plinius cel Batran, Claudius Ptolemeus si altii).
Multe din informatiile transmise din antichitate se refera la hidronimele pastrate sau
identificate cu unele de astazi: Samus (Somes), Crisus sau Crisius (Crisuri), Maris si Marisos
la Herodot si Marisia la Strabon (Mures), Tibisis si Tibiscum (Timis), Alutul si Aluta (Olt),
Ordesos si Argessis (Arges), Ararus si Hierassus (Siret), Perato si Pyretus (Prut). Din perioada
evului mediu, cele mai numeroase documente se refera la hidrominele nou aparute de origine
slava (sec. IX X: Dambovita, Ialomita, Milcov, Bistrita, Calnau, Mostistea, Sohodol, Susita,
Cerna etc) si de origine pecenego cumana (sec. XI XIII: Desnatui, Bahlui, Vaslui, Comana,
Pecineaga etc).
Primele incercari cartografice din perioada renasterii dateaza din 1532 pentru
Transilvania (Honterus) si din 1584 pentru Tara Romaneasca si Moldova (Costoldo).
In secolele XVII si XVIII cand au inceput sa apara lucrari originale scrise de romani,
intalnim in aceste lucrari si informatii cu privire la apele tarii. In cronica sa, Letopisetul Tarii
Moldovei, Grigore Ureche se referea la doua fenomene hidrometeorologice deosebite: la apele
mari din 1504 ("peste vara au fost ploi grele si pohoaie de apa cat s-au facut multa inecare") si
la seceta neobisnuita din 1585 ("mare seceta s-au facut in tara, cat au secat toate izvoarele,
vaile, baltile si unde prindeau mai inainte pesce acolo arai cu plugul"). In Letopisetul Tarii
Moldovei, Miron Costin consemneaza seceta deosebita de la 1660 1661 ("acea foamete era
cat manca oamenii papura uscata in loc de paine, macinand-o uscata"). Analele Brasovului
consemneaza numeroase evenimente hidrometeorologice remarcabile incepand cu secolul
XIV. Stolnicul Cantacuzino publica in 1700 la Padova harta tarii Romanesti. Savantul si
Domnitorul Dimitrie Cantemir a redactat in 1716 "Descriptio Moldavie" care contine o harta cu
peste 800 de denumiri de rauri si sate si capitolul "Apele Moldovei". Din secolul XVIII au
inceput si lucrari mai insemnate de aparare impotriva efectelor daunatoare si pentru stapanirea
apelor. Prima interventie importanta asupra Dambovitei s-a facut in 1775 pe vremea lui
Alexandru Ipsilanti, cand apele mari ale Dambovitei au fost dirijate pentru prima oara catre
Arges printr-un canal intre Lunguletu pe Dambovita si Ogrezeni pe Arges, figurat pe harta lui
Rigas Velestinliul Tesaliotul, tiparita la Viena anul 1797. Canalizarea raului Bega a inceput la
1728 si a fost terminata dupa aproape doua secole.
n decursul timpului, activitatea de cunoatere a resurselor de ap, de amenajare
pentru protecia mpotriva inundaiilor sau a secetei, ca i pentru asigurarea debitelor de ap
necesare folosinelor, precum i cea de organizare a cadrului instituional i legislativ, a diferit
de la popor la popor funcie de disponibilitatea sau lipsa resursei de ap, dezvoltarea
economic, religie, capacitatea statului de a guverna, etc.
Prin asociere cu domeniul social i politic, putem vorbi de modul n care guvernarea
apei s-a dezvoltat de-alungul timpurilor.
Guvernarea apei se refer la ansamblul de sisteme politice, sociale, economice i
administrative care se afl n funciune pentru a dezvolta i gospodri resursele de ap,
furnizarea de servicii n domeniul apei, la diferite nivele ale societii. Noiunea de
guvernare a apei include capacitatea de proiectare a politicilor publice i a cadrelor
instituionale care s fie acceptate la nivel social i care s mobilizeze resursele sociale
n vederea sprijinirii acestora.
Referitor la dreptul de proprietate, la nceputurile civilizaiei, resursele de ap au
aparinut unui regim de liber acces, dar apoi au fost nsuite de ctre un grup i au devenit
proprietate comun, oamenii din grupul respectiv fiind legai ntr-un sens socio politic,
economic i ecologic.

1
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

Pentru a controla resursa, n foarte multe ri, Statul i-a nsuit majoritatea drepturilor
grupului de proprietate comun n vederea crerii proprietii de stat , cu un coninut mai mic
aflat n proprietate privat. Reiese c una din sarcinile cheie ale guvernrii apei este
crearea unui cadru (instituional i administrativ) n interiorul cruia cei din afar sau
oameni cu interese diferite s poat discuta panic i s cad de acord asupra
cooperrii i coordonrii aciunilor lor. Pentru aceasta este necesar s se dezvolte un
sistem de informaii referitoare la date climatice, date hidrologice, etc. Guvernarea eficient a
resurselor de ap i a furnizrii serviciilor din domeniul apei necesita angajamentul
combinat al guvernului i al diferitelor grupuri din societatea civil, n special la nivel
local/comunitar, precum i al diferitelor grupuri din sectorul privat.
Cadrul instituional i legislativ privind gospodrirea apelor n Romnia
Sistemul gospodririi apelor n Romnia are o lung i bun tradiie. Astfel :
sub aspect instituional este similar cu sistemul francez:
o organizare pe bazin hidrografic
o planificare pe baza schemelor cadru de amenajare
sub aspect legislativ, are la baz sistemul legislativ islamic:
o apele aparin domeniului public
o asigur dreptul guvernului de a controla orice folosire a apei, alta dect pentru
alimentare cu ap sau pentru animale prin utilizarea resurselor de ap pe baza
avizelor i a autorizaiilor de gospodrire a apelor

Cadrul instituional privind gospodrirea apelor n Romnia


Preocupri relativ la cunoaterea resurselor de ap, la proiectarea i realizarea lucrrilor
hidrotehnice ntr-un cadru organizatoric i pe baza unei concepii unitare, au existat nc de la
sfritul secolului XIX. Astfel, n anul 1924, n Transilvania, Banat i Bucovina, existau oficii locale
ale apelor, aa numitele sindicate ale apelor, ce erau sub coordonarea Ministerului Agriculturii
Prin Legea nr.96/1929 pentru administrarea general a pescriilor Statului i
amelioraiunile regiunii inundabile a Dunrii, publicat n Monitorul oficial nr. 150/11 iulie 1929, s-a
creat un Consiliu de amelioraiuni ce avea ca principale atribuii:
-aprobarea planului general de amelioraiuni, precum i proiectul de lucrri ce urmeaz a
se executa n cadrul planului general;
- de a aproba statutele alctuite de asociaiunile de amelioraiuni.
Administrarea regiunii inundabile a Dunrii se realiza de ctre Administraia pescriilor i
ameliorarea regiunii inundabile a Dunrii, nfiinat pe lng i sub controlul Ministerului Agriculturii
i Domeniilor ca regie public comercial. Aceast regie avea mai multe direcii, dintre care
amintim: Direcia ndiguirilor i desecrilor pentru amelioraiuni n vederea agriculturii i silviculturii;
Direcia hidrologic.
La 1 ianuarie 1925, dup aprobarea Legii privind regimul apelor, n cadrul Ministerului
Lucrrilor Publice a fost creat Departamentul General al Apelor, care a activat n aceast form
pn n anul 1956. Acest departament avea filiale ale apelor teritoriale, ce aveau ca
responsabilitate proiectarea i dezvoltarea lucrrilor de gospodrirea apelor, controlul utilizatorilor
de ap, elaborarea i controlul respectrii avizelor.
In 1956, a fost organizat Comitetul de Stat al Apelor, ce a fost transformat n anul 1975 n
Consiliul Naional al Apelor. La nivel teritorial, existau:
o Direcii de Ape la nivelul afluenilor de ordinul I i II ai Dunarii
Oficii de gospodrire a apelor la nivelul regiunilor
o Institute de studii, cercetri i proiectri n domeniul gospodririi apelor,
hidrologiei i construciilor hidrotehnice (ICPGA, IRCM, ICPDD, INMH,
ISCH)
Alte ministere cu atribuii n domeniul irigaiilor i desecrilor ( Ministerul Agriculturii i
Domeniilor), producerii de energie
Administraii publice locale, care prin regii de ap-canal asigurau distribuia apei
potabile, colectarea i canalizarea apelor uzate.

2
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

ntre 1974 i 1989, Consiliul Naional al Apelor a fost autoritatea central responsabil cu
gospodrirea cantitativ i calitativ a resurselor de ap i cu organizarea i desfasurarea
activitatii de hidrologie i meteorologie.
In teritoriu, Consiliul Naional al Apelor i exercita
atribuiile prin 9 Direcii ale Apelor organizate pe principiul bazinelor hidrografice ( Mure, Olt, Jiu,
Arge-Vedea, Ialomia -Buzu, Siret, Prut, Some i Criuri), 40 Oficii de gospodrirea apelor
organizate la nivelul fiecrui judet i Oficiul de gospodrirea apelor al Municipiului Bucureti. n
sintez, cadrul instituional n perioada 1975-1989 s-a prezentat astfel:
Consiliul Naional al Apelor
Alte ministere cu atribuii n domeniul irigaiilor i desecrilor, producerii de energie
hidroenergetic ( Ministerul Agriculturii, Ministerul Energiei Electrice)
Regii de ap canal organizate la nivel local sau regional pentru administrarea
reelelor de distribuie a apei potabile i a sistemului de canalizare a localitilor i
aflate n subordinea consiliilor populare locale sau judeene.
Formele structurilor instituionale n domeniul gospodririi apelor n Romnia n aceasta
etapa, s-au bazat pe urmtoarele principii:
creerea capacitii de implementare efectiv a gospodrii integrate a resurselor de ap la
toate nivelele (decizie, cercetare, proiectare, execuie, exploatare);
considerarea celor dou dimensiuni ale apei: cantitate i calitate, ca un tot unitar;
apa este n acelai timp o resurs natural, un bun cu valoare economic i un factor de
mediu;
asigurarea unei dezvoltri coerente ntre gospodrirea apelor i alte activiti sociale i
economice;
creerea capacitii de implementare efectiv a gospodririii resurselor de ap .
Dup anul 1990 schimbrile structurale ale societii romneti s-au reflectat i n
domeniul gospodririi apelor, astfel incat Consiliul Naional al Apelor, Consiliul Naional pentru
Protecia Mediului i Ministerul Silviculturii au format Ministerul Apelor, Pdurilor i Mediului,
Departamentul apelor din acesta avnd responsabilitatea pentru gospodrirea apelor.
ncepand cu anul 1991 si pana in prezent, ministerul a suferit o serie de reorganizri,
ultimile fiind:
- prin Hotrrea Guvernului nr. 308/2005 pentru modificarea i completarea Hotrrii
Guvernului nr. 408/2004 a fost creat Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor;
- prin Hotrrea Guvernului nr. 368/2007 a fost creat Ministerul Mediului si Dezvoltarii
Durabile, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in vederea promovarii politicilor in
domeniile mediului, gospodaririi apelor si dezvoltarii durabile.
Pentru implementarea strategiei si politicilor naionale de gospodrirea apelor, in baza
Legii nr.15/1991 privind organizarea regiilor naionale i societilor comerciale, n aprilie 1991 a
fost infiinat Regia Autonom "Apele Romane". n acest sens, Regia Autonom "Apele Romane"
administra resursele de ap, promova utilizarea lor raional, protecia acestora impotriva polurii,
prevenirea epuizrii prin supraexploatare, ca i controlul efectelor distructive ale apelor prin
promovarea unei protecii economice i sociale n utilizarea apelor. In teritoriu era organizata in 11
filiale teritoriale, responsabile pentru gospodrirea apelor naionale. Responsabilitile specifice
includeau:
- pregtirea planurilor de gospodrirea apelor i de investiii n concordan cu politicile
elaborate de minister;
- administrarea unui fond de investiii creat din penaliti i utilizarea acestuia pentru
susinerea financiar a planurilor de investiii;
- exploatarea i ntreinerea lucrrilor de gospodrirea apelor;
- exploatarea i ntreinerea reelei de monitoring privind calitatea apelor i a reelei de
observaii meteorologice i hidrologice;
- emiterea avizelor i autorizaiilor de gospodrirea apelor.
Regia Autonom Apele Romne a fost reorganizat de mai multe ori, n prezent fiind
organizat ca institutie publica - Administraia Naional Apele Romne prin Ordonanta de
Urgenta nr. 107/2002, cu completarile si modificarile ulterioare. In Romnia, statul este
proprietarul resursei de ap. Domeniul public al apelor asa cum este el definit prin legislatia
specifica, a fost dat n administrare la Administratia Nationala "Apele Romane", de ctre
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, n conformitate cu prevederile legii.

3
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

Legea Apelor nr. 107/1996, cu completarile si modificarile ulterioare, a meninut


prevederile anterioare. S-a confirmat i ntrit rolul autoritilor bazinale existente n
ceea ce privete gospodrirea integrat a resurselor de ap, scotand in evidenta o
singur instituie la nivelul bazinului hidrografic, cu funcii specifice relativ la toate
aspectele legate de gospodrirea resurselor de ap de suprafa sau subterane, pe care
le trateaza integrat din punct de vedere cantitativ i calitativ.
Gospodrirea apelor se bazeaz pe principiul solidaritii umane i interesului comun,
n strns cooperare i colaborare cu administraia public, utilizatorii de ap, reprezentanii
comunitilor locale i populaiei, n scopul obinerii beneficiului social maxim. Plecnd de la
acest principiu, la nivelul bazinelor hidrografice au fost nfiinate Comitetele de bazin, adevrate
parlamente ale apelor. Practic, n baza prevederilor Legii Apelor nr.107/1996, cu modificrile
ulterioare, instituiile special create pentru implementarea activitii de gospodrirea apelor sunt
reprezentate de:
Ministerul Mediului i Dezvoltarii Durabile
Administraia Naional Apele Romne
Comitetele de Bazin
In gospodarirea apelor mai sunt implicati si:
Administraia local pentru :
- alimentarea cu ap potabila a localitilor, colectarea i epurarea apelor uzate;
- aplicarea planurilor de aprare mpotriva inundaiilor;
- depozitarea controlat a deeurilor;
- ntreinerea vilor adiacente i a praielor;
- salubrizarea malurilor cursurilor de apa in intravilanul localitatilor respective.
Utilizatorii de ap, ce au ca obligaii:
de a elabora i aplica:
o propriile planuri de prevenire i control a polurilor accidentale ce apar
ca rezultat al propriilor lor activiti;
o propriile planuri de prevenire a inundaiilor;
o programele de restricii i folosire a apei n perioade deficitare
de a economisi apa i a o proteja mpotriva polurii;
de a realiza auto-monitoringul
Populaia, care are obligaia de a economisi apa i a o proteja mpotriva polurii.

Practic, organizarea actuala in domeniul gospodaririi apelor a avut in vedere o serie de


principii general valabile care se intalnesc si in alte tari cu traditie in acest domeniu.
La nivel national, trebuie sa existe o anumita coordonare intre diversele
departamente publice responsabile cu resursele de apa, care poate fi asigurata
printr-o administratie de apa cu caracter operativ, coordonata, unificata si
centralizata.
La esalonul inferior, trebui atasate organisme in vederea descentralizarii la nivelul
bazinului hidrografic;
In cazul bazinelor hidrografice internationale, trebuiesc stabilite Comisii sau Consilii
fluviale in vederea stabilirii unei strategii integrate de punere in valoare a acestor
bazine;
Pe plan national, planurile directoare pe bazin, si planurile individuale trebuiesc
formulate intr-o optica integrata de punere in valoare a resurselor de apa in
concordanta cu celelalte resurse naturale;
Orientarile trebuiesc luate la nivel national si puse in aplicare de catre o
administratie a apei cu caracter operativ, coordonata, unificata si centralizata,
pentru ca guvernele prin autoritatea publica centrala sa poata controla conceptia,
realizarea, exploatarea si intretinerea amenajarilor proiectate si respectiv aplicarea
politicii si strategiei in domeniu;
Toate aspectele vizand gestiunea resurselor de apa, planurile cantitate-calitate
trebuie sa fie administrate intr-o maniera integrata;

4
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

Anumite functii ale gestiunii resurselor de apa, cum ar fi cele de coordonare a


planurilor, inventarierea resurselor hidraulice, tinerea cadastrului utilizatorilor de apa
si un registru al evacuarilor, acordarea dreptului de utilizare a apei si permisele de
evacuare, ar trebui sa fie centralizate la un esalon teritorial adecvat;
In mod ideal, functiile mentionate ar trebui asigurate de catre institutii de bazin, care
pot fi create la nivel de bazin, subbazin sau grupe de bazin;
Activitatile institutiilor de bazin trebuiesc coordonate la nivel national;
Guvernele trebuie sa promoveze demonstratii, initiative de formare, proiecte in zone
pilot, mecanisme de credit, ca mijloace pentru a favoriza eficient intelegerea
problemelor la nivelul utilizatorilor de apa;
O legislatie rationala in domeniul apei este indispensabila, pentru a pune in practica
deciziile si pentru a controla resursele de apa. Este necesar sa se revizuiasca si sa
se unifice legislatia caduca sau sa se promulge una noua. Ea trebuie sa acopere
toate aspectele legate de apa: proprietate si drept de utilizare, masuri de lupta
contra efectelor devastatoare, administratie, permise, autorizatii si proceduri de
obtinere a dreptului de utilizare, ape subterane, asociatii si cooperative, tarife pentru
apa si redevente, contributii financiare, agentii speciale de punere in valoare,
structura hidraulica, zone sau arii protejate, punerea in valoare si controlul
respectarii legislatiei in domeniul apei.
In ceea ce priveste Gospodrirea apelor transfrontaliere, Romnia a ncheiat
o serie de convenii i acorduri cu aproape toi vecinii si, respectiv cu Ungaria, fosta
Jugoslavie i fosta Uniune Sovietic (cu Ucraina n prezent). n cadrul acestor convenii au fost
create Comisii mixte bilaterale pe probleme hidrotehnice. n ceea ce privete fluviul Dunrea,
Romania face parte din Comisia Internaional pentru Protecia Fluviului Dunrea (ICPDR),
care are rolul de coordonare a tuturor activitilor ce se desfoar n cadrul Conveniei pentru
protecia fluviului Dunrea. Referitor la Marea Neagr, Romania face parte din Comisia
Internaional pentru Protecia Mrii Negre, care are rolul de coordonare a tuturor activitilor
ce se desfoar n cadrul Conveniei pentru protecia Mrii Negre.

Cadrul legislativ privind gospodrirea apelor n Romnia


Din a doua jumatate a secolului a XVIII-lea dateaza si prima incercare de legiuire in
materie de utilizare a apei in tara noastra. "Pravilniceasca condica" de pe vremea lui Ipsilanti, la
1770 , pomenea de drepturile omului de a pescui si face mori "alegand maestri cu pricepere,
ca sa stie sa cumpaneasca bine apele pentru ca sa nu se intample sa se strice mosiile
vecinesti cu inaltimea apei, sau sa zaticneasca morile cele mai de sus". La 1817, prin Codicele
lui Caragea din Muntenia, razesii sunt opriti sa faca in matca garlelor lucrari care le-ar potopi
sau care le-ar micsora volumul, iar in codicele lui Calimachi din Moldova se prescrie ca "raurile
mari si mici si ale altor maluri, limanuri si tarmuri sunt lucrari publice sau avere publica lasata
particularilor numai spre folosinta". Sistemul legislativ romn n domeniul gospodririi apelor a
fost dezvoltat pe baza sistemului Islamic, care declar toate apele ca aparinnd statului, coroanei
sau ncorporate n domeniul public i supuse controlului guvernului pentru orice alt folosin
n afar de utilizarea pentru alimentarea cu ap potabil sau pentru hrana animalelor.
Legislaia n domeniul apelor nainte de cel de al doilea rzboi mondial
Prima lege n care se fac referiri la msuri pentru asigurarea scurgerii libere a apelor i
protecia fondului piscicol, precum i referiri la poluarea produs de unele activiti, a fost Legea
asupra pescuitului promulgat la 7 octombrie 1896 i publicat n Monitorul Oficial nr.153 din 10
octombrie 1896.
n anul 1925 a fost promulgata Legea privind regimul apelor ce includea
elemente privind bilantul utilizatorilor, plata taxelor, granturi, etc. Aceast lege a fost revizuita n
anul1927.
Legea nr.96/1929 pentru administrarea general a pescriilor Statului i amelio-raiunile
regiunii inundabile a Dunrii, publicat n Monitorul Oficial nr. 150/11 iulie 1929.
Legislaia n domeniul apelor n perioada 1950-1989
Dupa 1950, incercarile pentru crearea cadrului legislativ s-au materializat n:

5
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

promovarea Decretului nr.143/1953 privind utilizarea rationala, dezvoltarea i protecia


apelor;
- Legea apelor nr.8/1974, lege specifica derivind din Legea nr.9/1973, Legea protectiei
mediului .
n anul 1976, prin Legea nr.1/1976 a fost aprobat Programul national de dezvoltare n
perspectiva a bazinelor hidrografice din Romnia. Legea nr.8/1974 a fost completata cu Legea
nr.5/1989 privind gospodrirea rationala, protecia calitatii apelor i controlul.
Incepind cu anii 1960 au fost elaborate o serie de standarde privind calitatea apei,
gospodrirea apelor i lucrarile de gospodrirea apelor. Cele mai relevante sunt: STAS 1342
privind apa potabila, STAS 1343 privind cerinta de apa, STAS 1846 privind determinarea
descarcarilor de ape uzate, STAS 4706 privind incadrarea n categorii de calitate a apelor de
suprafata, STAS 9450 privind apa utilizata pentru irigatii. De asemenea au fost implementate o
serie de standarde pentru proiectare, executie, materiale de constructie, teste de laborator. n
1979 a fost promulgat Decretul nr.414 ce stabilea valorile limitelor maxime admisibile ale
principalelor substante poluatoare inainte de descarcarea acestora n receptorii naturali i n 1983
a fost promulgat Ordinul 90 al presedintelui Consiliului National al Apelor ce stabilea valorile
limitelor maxime admisibile ale apelor uzate inainte de evacuarea n sistemele de canalizare ale
localitatilor.
In acelasi timp a fost introdus sistemul de avize i autorizatii de gospodarirea
apelor pentru lucrarile executate pe ape sau n legatura cu acestea.
-

Legislaia n domeniul apelor dup anul 1989


n scopul adaptarii domeniul apelor la noile conditii socio-economice, a fost elaborata
Legea Apelor nr.107/1996, modificata si completata prin Legea nr. 310/2004 si respective prin
Legea nr. 112/2006. Pentru prima data n Romnia, a fost creat sistemul legal care sa permita
publicului sa comenteze impactul de mediu, avizele, politicile sau sa participe la deliberarea
legilor.
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare a preluat si
legislatia europeana in domeniul apei si creaza in prezent cadrul legal corespunzator
activitatii de gospodarire a apelor in Romania. Altfel spus, Legea Apelor nr. 107/1996 cu
modificarile si completarile ulterioare, este o lege organica modern ce se bazeaz pe principii
ce asigur o gospodrire integrat a apelor:
- Utilizatorul plateste;
- Poluatorul plateste;
- Gospodarirea apelor se realizeaza pe bazine hidrografice;
- Participarea publicului;
- Valoarea economica a resusei de apa.
Legea Apelor nr.107/1996 are la baz urmtoarele principale obiective:
- Conservarea, dezvoltarea i protecia resurselor de ap, precum i asigurarea unei
curgeri libere a apelor;
- Protecia mpotriva poluarii, modificarii caracteristicilor resurselor de ap, a malurilor
i albiilor cursurilor de apa si a cuvetelor lacurilor;
- Refacerea calitii apelor de suprafa i subterane;
- Conservarea i protejarea ecosistemelor acvatice;
- Asigurarea alimentrii cu ap a populaiei i a salubritii publice;
- Valorificarea complex a apelor ca resurs economic i repartiia raional i
echilibrat a acestei resurse, cu meninerea i ameliorarea calitii i productivitii
naturale a apelor;
- Aprarea mpotrva inundaiilor i oricror altor fenomene hidrometeorologice
periculoase;
- Satisfacerea cerinelor de ap ale tuturor folosintelor;
- Elaborarea de scheme cadru de amenajare i gospodrire a apelor, pe bazine sau
pe grupe de bazine hidrografice i programe de dezvoltare pe termen scurt;

6
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

Stabilirea unui sistem economic specific domeniului gospodaririi apelor, in vederea


sustinerii activitatii Administratiei Nationale Apele Romane.

o Legea nr. 400/2005 pentru aprobarea Ordonanei de urgen nr. 73/2005 de


modificare si completare a O.U.G. nr. 107/2002 privind nfiinarea Administraiei
Naionale Apele Romne;
o Hotararea Guvernului nr. 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii
resurselor de apa;
o Legea nr. 280/2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr.202/2002 privind gospodrirea integrat a zonei costiere.
In anul 1997 au fost reconsiderate Decretul 414/1974 i Ordinul 90/1983 privind stabilirea
valorilor limita maxime admisibile ale principalelor substante poluante din apele uzate inainte de
evacuarea acestora n receptorii naturali, respectiv n sistemele de canalizare, si au fost elaborate
noi normative, aprobate prin H. G. nr. 188/2002, modificata si completata prin H.G. nr.
352/2005, precum si H.G. nr. 351/2005 completata si modificata prin H. G. nr. 783/2006.

Dezvoltarea durabil i necesitatea abordrii sistemice a ecosistemelor acvatice. Noile concepte europene definite n Directive ale
Uniunii Europene i n Directiva Cadru a Apei 2000/60/CEE
Conceptul dezvoltrii durabile i obiectivele unei politici corespunztoare n
domeniul apelor
Umanitatea, la acest nceput de mileniu, promoveaz un nou concept de dezvoltare a
societii i anume dezvoltare durabil, avnd n vedere problemele globale cu care se
confrunt, inclusiv problemele de mediu.
Intr-o definiie general a conceptului de dezvoltare durabil se consider c
acesta are ca obiectiv gsirea optimului interaciunii dintre patru sisteme - economic,
tehnologic, ambiental i uman reprezentand echilibrul ecologic care care corespunde
acelei dezvoltri de lung durat si care poate fi susinut de ctre cele patru sisteme, n
prezent i n viitor. n general, cerinele minime pentru realizarea dezvoltrii durabile includ
urmtoarele:
a.
redimensionarea creterii economice, avnd n vedere o distribuie echitabil a
resurselor i accentuarea laturilor calitative a produciei;
b.
eliminarea srciei n condiiile satisfacerii nevoilor eseniale pentru loc de munc,
hran, energie, ap, locuine i sntate public;
c.
asigurarea creterii populaiei la un nivel acceptabil (cretere demografic
controlat);
d.
conservarea i sporirea resurselor naturale, ntreinerea diversitii ecosistemelor,
supravegherea impactului activitii economice asupra mediului;
e.
reorientarea tehnologiilor i punerea sub control a riscurilor;
f.
descentralizarea formelor de guvernare, creterea gradului de participare la luarea
deciziilor, a societilor civile;
g.
coroborarea deciziilor privind mediul i dezvoltarea pe plan naional cu cele din plan
internaional.
ntr-o succint analiz a acestor cerine se observ c apa intr ca element de baz
att n componentele nevoilor eseniale de via, ct i n politica de conservare i
sporire a resurselor naturale i de supraveghere a impactului activitilor economice
asupra factorilor de mediu. Dar nu numai acest fapt atrage atenia umanitii asupra apei.
ntr-un raport ONU, ntocmit de Glen Gordon n 1998, se aprecia c problema apei este pe
locul doi ntr-un clasament al celor mai grave probleme ale omenirii, pe locul nti fiind explozia
demografic. i aceast apreciere este justificat avnd n vedere c:
- 1,2 miliarde de locuitori din rile n curs de dezvoltare au acces redus la o ap potabil
sigur;
- 2,9 miliarde de locuitori nu au condiii adecvate de salubritate;
- bolile hidrice omoar 4 milioane de copii anual;

7
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

O dat cu creterea nivelului cerinelor de ap i a interveniei accentuate a omului


asupra proceselor hidrologice, apa a devenit "un bun cu valoare economic i social",
gospodrirea apelor a devenit astfel, n adevratul sens al cuvntului, o necesitate cerinele de ap i satisfacerea acestor cerine fiind intercondiionate pe baza criteriilor
conservrii i folosirii raionale a apei, eficienei economice i echitii sociale.
n condiiile crizei accentuate de energie, problemele gospodririi apelor trebuie
s fie rezolvate prin adoptarea soluiilor optime la nivelul ntregului bazin, deoarece
aplicarea de economii "locale" poate uneori s conduc la pierderi mai mari n alte zone
sau n alte sectoare de activitate. O politic durabil n domeniul apelor necesit
dezvoltarea unui cadru instituional i legal capabil s asigure capacitatea statului de a
aloca, controla i proteja resursa de ap.

De la planuri de amenajare, la scheme cadru, la scheme directoare i planuri de


management
Romnia a fost printre primele ri europene care nc din anul 1959 a introdus
administrarea i gestionarea apelor pe bazine hidrografice. Primele Planuri de amenajare a
apelor au fost realizate n intervalul 1959 i 1962 i au propus un scenariu de dezvoltare a
amenajrilor de gospodrire a apelor pentru o perspectiv de 30 - 40 de ani, avnd i o etap
de parcurs de 15 - 20 de ani. Aceste planuri au avut la baz studii topohidrografice,
geotehnice, hidrologice, demografice, de dezvoltare urban i rural, de aprovizionare cu ap
potabil i industrial, de hidroamelioraii, de hidroenergetic, de navigaie, de amenajament
silvic, etc.
ncepnd cu anul 1972 s-a instituit conceptul de schema cadru de amenajare pe
bazin hidrografic. Vazute ca documente de sinteza, ele nu au beneficiat de date de baza noi si
au folosit in general aceleasi date din planurile de amenajare.
In intervalul 1979 1989 s-au realizat doua actualizari ale schemelor cadru, iar dupa anul
1989 reactualizari ale schemelor cadru s-au realizat in anii 1990, 1998 si 1999. Aceste
reactualizari au folosit datele existente, punand cap la cap unele proiecte sau strategii si apeland
la unele scenarii de dezvoltare care s-au dovedit prea optimiste.
Programul national pe termen lung pentru dezvoltarea bazinelor hidrografice n Romnia
aprobat prin Legea nr.1/1976, a constituit cadrul necesar pentru corelarea lucrarilor de
gospodrire a apelor cu utilizarea potentialului hidroenergetic si de navigatie, protecia calitatii
apelor, apararea impotriva inundatiilor prin atenuarea n lacurile de acumulare a viiturilor, lucrari de
indiguire, calibrare si regularizare controlul eroziunii solului si amenajarea zonelor forestiere.
Legea Apelor nr. 107/1996 a prevazut obligativitatea ca, n scopul stabilirii orientrilor
privind gospodrirea durabil, unitar, echilibrat i complex a resurselor de ap, s se
elaboreze, scheme cadru de amenajare i gospodrire a apelor pe bazine sau grupe de bazine
hidrografice. n corelare cu prevederile schemelor cadru de gospodrirea apelor, se elaborau
programe de dezvoltare a lucrrilor, instalaiilor i amenajrilor de gospodrire a apelor n
acord cu strategia i politicile de mediu.
Legea nr. 310/2004 modifica si completeaza Legea Apelor nr. 107/1996 si preia in
legislatia romaneasca prevederile Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE, care printre altele
prevede obligativitatea elaborarii Schemelor directoare si de management pe bazine
hidrografice.

Corelarea schemelor directoare si de management cu planurile de amenajare a


teritoriului.
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste
obligativitatea elaborarii schemelor directoare de amenajare si de management ale
bazinelor hidrografice, pe baza schemelor cadru existente, care isi pastreaza valabilitatea
pana la 22 decembrie 2009. Dupa aprobarea primelor scheme directoare, acestea vor fi
actualizate la fiecare 6 ani.
Programele de masuri se stabilesc cel tarziu pana la data de 22 decembrie 2009 si
vor fi operationale cel tarziu la data de 22 decembrie 2012.

8
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

n conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile


ulterioare, satisfacerea cerinelor de ap ale populaiei are prioritate fa de folosirea apei n
alte scopuri. De asemenea, au prioritate, fa de alte folosine, alimentarea cu ap pentru
animale, refacerea rezervei intangibile de ap dup incendii, precum i debitele necesare
meninerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic. Apa potabil, distribuit organizat n
localitati, poate fi utilizat i n alte scopuri, numai dac s-a asigurat satisfacerea integral a
cerinelor populaiei, animalelor i ale unor activiti care necesit ap de acest calitate.
Alimentarea cu ap potabil n alte scopuri va fi limitat sau desfiinat numai atunci cnd apar
cerine noi n alimentarea cu ap a populaiei.
Apele subterane, corespunztoare calitativ, sunt destinate n primul rnd pentru
alimentarea cu ap a populaiei i animalelor, precum i pentru asigurarea igienei i sntii
populaiei. Aceste ape pot fi utilizate i n alte scopuri, numai n baza autorizaiei de
gospodrirea apelor.
Schemele directoare si programele de masuri se elaboreaza si se actualizeaza de catre
Administratia Nationala "Apele Romane", se avizeaza de Comitetul de Bazin, la propunerea
Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si se aproba prin hotarare a Guvernului Romaniei.

Abordarea sistemica a ecosistemelor acvatice in relatia cu alte ecosisteme


In procesele de realizare a lucrarilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, de
extindere a perimetrelor desecate si irigate, in alimentarea cu apa a folosintelor de foarte mare
importanta este evaluarea influentei umane asupra regimului hidrologic natural, avand in
vedere transformarile rapide ale mediului inconjurator, de cele mai multe ori pe spatii extinse.
Activitatile antropogene au ajuns sa aiba o pondere egala cu aceea a fenomenelor naturale, in
ceea ce priveste influentarea mediului inconjurator, pe anumite zone. Efectul acestor
transformari ale mediului asupra bilantului apei, in general si asupra scurgerii apei, in special,
trebuie sa fie cunoscute, atat pentru luarea unor masuri corespunzatoare impotriva dereglerii
mediului hidric, cat si pentru asigurarea operatiei de reconstituire a mediului natural.

9
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

Pentru fiecare bazin hidrografic, schemele directoare si de management, conin:

Descrierea generala a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice

Un rezumat al presiunilor antropice importnte si al impactului activitatilor umane asupra


starii apelor de suprafata si subterane

Identificarea si trasarea pe harta a zonelor protejate

O harta a retelelor de monitoring si o prezentare pe harta a rezultatelor programelor de


monitoring efectuate conform acelor prevederi

O lista a obiectivelor de protectie a apelor si a mediului acvatic stabilite pentru apele de


suprafata, subterane, zonele protejate

Un rezumat al analizelor economice ale utilizarii apei

Un rezumat al programului sau programelor de masuri adoptate

Un registru al tuturor programelor detaliate si al schemelor directoare pentru districtul


bazinului hidrografic, in particular pentru sub-bazine, sectoare, portiuni sau tipuri de ape,
impreuna cu un rezumat al continutului acestora

Un rezumat al masurilor luate de informare si consultare a publicului, rezultatul acestora


si schimbarile facute schemelor directoare, ca urmare a acestor actiuni

O lista a autoritatilor competente

Punctele de contact si procedurile pentru obtinerea documentatiilor de baza si a


informatiilor legate de informarea si de consultarea publicului, detalii referitoare la
masurile de control adoptate si la datele existente de monitoring colectate.
Programele de masuri privind implementarea legislatiei privind protectia
calitatii apelor, recuperarea costurilor serviciilor specifice de gospodarire a
apelor si altele
Descrierea modului de utilizare a terenurilor, inclusiv starea pdurilor,
sistemele de irigaii, depozitarea deeurilor
Descrierea cerinelor de ap din bazin (principalele folosine, cerina de ap,
principalele surse de ap)
Balana apei (excedente i deficite, posibiliti de acoperire a deficitelor i de
realocare a resurselor excedentare)
Descrierea alimentrilor cu ap (principalele lucrri de gospodrirea apelor ,
capacitatea acestora, principalii utilizatori)
Protecia mpotriva inundaiilor (zone afectate de inundaii, populaia afectat,
principalele lucrri de atenuare a undelor de viitur)
Aspecte privind calitatea apelor (calitatea apelor a principalelor cursuri de
ap,ruri afectate de poluare, arii protejate, sisteme de canalizare i staii de
epurare a apelor uzate)
Obiective de gospodrirea apelor , propuneri pentru noi lucrri sau de msuri
Impactul asupra mediului al lucrrilor de gospodrirea apelor
Dezvoltarea de programe pentru o perioad de maxim 10 ani

Modelele hidrodinamice care utilizeaza o discretizare foarte fina a bazinului si a retelei


hidrografice pot fi extinse cu anumite module in vederea realizarii unui Sistem Integrat de
Modelare a Mediului Acvatic (SIMMA). Dintre modulele mai importante care pot fi atasate
modulului hidrodinamic sunt: modulul de transport a sedimentelor coezive si necoezive,
modulul de transport a poluantilor chimici, radioactivi si termici, precum si modulul biologic.
Utilizarea SIMMA permite cunoasterea anticipata a efectelor negative a interventiei
umane asupra mediului acvatic si va facilita gasirea unor solutii optime intre dezvoltarea unei
regiuni si pastrarea echilibrului ecologic al acelei regiuni.

10
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

CAPITOLUL II
MANAGEMENTUL APELOR IN COMUNITATEA EUROPEANA.
MODALITATI DE ABORDARE IN ROMANIA
Principiile politicii Comunitii Europene n domeniul apelor
Nivel ridicat de protecie caracterizeaza un nivel ambitios de protectie a sanatatii umane,
resurselor de apa si ecosistemelor, vizand mai curand un nivel ridicat de protectie,
dacat un nivel minim acceptabil.
Principiul precauiei stabileste ca, politica trebuie sa fie totdeauna bazata pe principiile
stiintifice recunoscute, dar ca greselile trebuie evitate manifestand precautie ori de cate
ori exista dubii sau nu exista suficiente informatii.
Aciunea preventiv recunoaste datoria morala de a preveni deteriorarea mediului
inconjurator, dificultatea si costurile contracararii sau remedierii daunelor aduse
mediului.
Pagubele trebuie s fie rectificate la sursa de poluare intreruperea actiunii daunatoare
trebuie facuta la sursa, decat a cauta solutii tehnice pentru rezolvarea problemei in aval.
Poluatorul pltete acele costuri ale masurilor de prevenire a poluarii trebuie suportate de
poluatorul potential, iar atunci cand se produc deteriorari, poluatorul este raspunzator
pentru costurile acestora si prin aceasta, actioneaza ca un stimulent in directia reducerii
eficace a poluarii la sursa.
Integrarea - Gospodrirea Integrat a Resurselor de Ap (IWRM) evit politica i abordarea
tradiional fragmentat i sectorial a apei i face distincie clar ntre funciile
gospodririi resurselor i cele ale furnizrii serviciilor de ap. Inplementarea politicii din
domeniul apelor la nivel local sau national trebuie realizata intr-o maniera coerenta si
complet integrata cu structurile constituite pentru infaptuirea acestora.
Utilizarea datelor tehnice i tiinifice disponibile trebuie utilizate informatiile cele mai
precise cu privire la cele mai bune tehnici disponibile si diversele procese implicate in
prevenirea si tratarea problemelor in domeniul mediului si in acest scop trebuie facute
toate eforturile pentru a utiliza cat mai bine cunostintele disponibile referitoare la starea
mediului si impactul activitatii umane.
Variabilitatea condiiilor de mediu n interiorul Comunitii trebuie aplicate pe cat posibil
standarde comune , dar totusi, politica in domeniul apei trebuie sa fie suficient de
flexibila pentru a evita impunerea unor cerinte inadecvate sau inutil de severe, numai
de dragul armonizarii.
Eficiena economic implica necesitatea de a evalua, dintr-o perspectiva economica,
avantajele si dezavantajele celor trei seturi de baza ale instrumentelor politicii:
Reglementari si standarde;
Tehnologie noua;
Internalizarea costurilor externe ale poluarii prin determinarea tarifelor si oferirea unor
stimulente de piata.

11
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii
Europene in domeniu

Utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile ceea ce este cel mai bun si disponibil,
poate fi utilizat.

Probleme specifice managementului apelor n


European. Modalitati de abordare in Romania.

Comunitatea

Managementul bazinal
Factorul cel mai raional de gestiune a apei pe bazin hidrografic unitatea
hidrografic i hidrologic natural este cel care se potrivete mai bine dect limita
administrativ sau cea politic.
Iniiativele statelor riverane bazinelor Meuse i lEscaut au servit la exemplificarea
acestei apropieri, marcat prin cooperarea dintre ri, precum i prin obiectivele comune care
au fost fixate de-a lungul frontierelor, i chiar pentru bazinul Rhin, de ctre Comunitatea
European.
In Romania, gospodarirea apelor se face pe bazine hidrografice. Administratia Nationala
Apele Romane are in subordine la nivel teritorial, 11 Directii de Ape, organizate pe
subbazinele hidrografice de ordinul I ale fluviului Dunarea.
Abordarea bazat pe valorile limit ale emisiilor i pe obiectivul de calitate a
receptorului natural
Abordarea bazata pe obiectivele de calitate a receptorului, consta in estimarea
concentratiei de poluanti care poate fi tolerata sau acceptata in acesta si corespunzator, stabilirea
limitelor de emisie menite sa asigure ca pragul sa nu fie depasit.
Abordarea bazata pe valorile limita ale emisiilor, consta in estimarea nivelului maxim al
reducerilor de emisii care ar putea fi impus in mod rational, pe baza tehnologiei curente si a unui
anumit nivel al costurilor si stabilirea, in mod corespunzator, a valorilor limita pentru emisii.
Din punct de vedere practic, existenta obiectivelor de calitate a receptorului natural
permite autoritatii de gospodarire a apelor sa aprecieze eficacitatea sau alte caracteristici
ale valorilor limita care au fost adoptate pentru emisii si daca aceste valori trebuie sa fie
mai severe. Dimpotriva, controlul asupra emisiilor (in mod uzual bazat pe cele mai bune
tehnici disponibile - BAT) constituie elementul cheie al oricarei strategii, care asigura
conformarea la obiectivele de calitate a mediului. Din acest motiv, cele doua abordari sunt
complementare si nu contradictorii.
In Romania, folosintele de apa sunt reglementate la nivelul bazinului hidrografic
prin avize si respectiv autorizatii de gospodarire a apelor, controlul poluarii facandu-se
prin valori limita ale emisiilor.
Desemnarea zonelor sensibile
In cazul managementului resurselor de apa are sens desemnarea resurselor de
apa care necesita o protectie speciala din punct de vedere al cantitatii si al calitatii.
Motivatia poate fi ca aceste resurse sunt surse de apa potabila sau de apa pentru irigatii, sau
se poate ca acestea sa fie deosebit de sensibile la anumite tipuri de deteriorari. Pot fi de
asemenea, habitate care au o valoare deosebita datorita raritatii si frumusetii lor sau altor
caracteristici care merita sa fie protejate. In aceste zone controlul trebuie sa fie mai sever.
In Romania, in baza H.G. 188 zonele sensibile au fost stabilite pe fiecare bazin
hidrografic incepand cu anul 2002, iar o data cu aprobarea H.G. nr. 352/2005 intreg
teritoriul a fost declarat zona sensibila.
Gospodarirea integrata. Cantitate calitate
Managementul integrat al apei este incomplet daca nu sunt luate in consideratie

12
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

problemele referitoare la cantitatea de apa si calitatea acesteia. Indiferent daca apa este
extrasa in scopul utilizarii ca apa potabila sau din alte motive, cantitatea si calitatea apei
disponibile prezinta o importanta egala. De asemenea, prelevarea apei are un impact asupra
calitatii apei din volumul de apa ramas, reducand capacitatea sa de dilutie. Atunci cand rezerva
de apa este scazuta, este mai important ca oricand sa se asigure un nivel ridicat de protectie
pentru apa disponibila.
Monitorizarea cantitativ i calitativ a resurselor de apa
Cunoasterea cantitativa si calitativa a apelor este activitatea specifica care se
desfasoara sistematic, la scara bazinala si respectiv nationala, cu scopul
furnizarii elementelor fundamentale pentru aprecierea stadiului si evolutiei
elementelor cantitative si calitative a resurselor de apa si pentru elaborarea
deciziilor in domeniul gospodaririi apelor. Programul de evaluare adoptat ine cont
de urmtoarele reguli de baz:
1. Obiectivele trebuie definite primele. iar programele trebuie adaptate dup ele, i nu vice
versa (aa cum se fcea deseori n trecut pentru monitoringul multi scop). n aceste
condiii trebuie obinut un suport financiar adecvat.
2. Tipul i natura resursei de apa trebuie bine neleas (de cele mai multe ori prin
msurtori preliminare), n special variabilitatea spaial i temporar a ntregii cantiti
de ap
3. Trebuiesc integrate si in acelasi timp selectat mediul ambiant cel mai apropiat (ap,
sedimente/suspensii, biota).
4. Variabilele: tipul probelor, frecvena i localizarea prelevrilor, trebuie alese cu grij
innd cont de obiective.
5. Terenul, echipamentul analitic i facilitile de laborator trebuie selectate n relaie cu
obiectivele i nu vice versa.
6. Trebuie stabilit o schem de prelucrare a datelor complet i operaional.
7. Monitoringul calitii mediului acvatic trebuie cuplat cu un monitoring hidrologic adecvat.
8. Calitatea analitic a datelor obtinute in laborator, trebuie verificat de obicei prin control
intern i extern.
9. Datele puse la dispozitia factorilor de decizie, nu trebuie sa reprezinte doar o list de
variabile i concentraiile lor, acestea trebuie sa fie interpretate i evaluate de experi, cu
recomandrile de rigoare pentru aciunea managerial.
10. Datele prelucrate si validate vor fi introduse intr-o banca de date specifica, care va sta
la baza elaborarii starii si a prognozelor cantitative si calitative a resurselor de apa.
Programul trebuie evaluat periodic, n special dac situaia general sau orice alt
influen asupra mediului este schimbat, fie luate n mod natural fie msurate n arealul
considerat.
In Romnia, activitatea de gospodrire a apelor se desfoar i se bazeaz pe
cunoaterea tiinific, complex, sub aspect cantitativ i calitativ a resurselor de ap. Aceasta
implic o activitate unitar i permanent, de supraveghere, observaii i msurtori asupra
fenomenelor cantitative si calitative a resurselor de ap, inclusiv de prognozare a evoluiei lor
naturale, ca i a evoluiei lor sub efectele antropice, precum i prin cercetri multidisciplinare.
n conformitate cu prevederile legii, Administratia Nationala "Apele Romane" are
responsibilitatea s creeze si sa menin n stare de funciune sistemul de monitorizare sub
aspect cantitativ i calitativ al resurselor de ap, care furnizeaza informatiile necesare pentru
luarea deciziilor operative in domeniul gospodaririi apelor si pentru prevenirea si combaterea
poluarilor accidentale. O caracterizare succinta a sistemului de monitoring, arata urmatoarele:
Monitoringul apelor sub aspect cantitativ a fost ini iat n Romnia nc din
1925 i a fost realizat initial de oficiile locale pentru ap. In prezent, Administratia Nationala
"Apele Romane" prin directiile sale bazinale monitorizeaz resursele de apa sub aspect

13
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

cantitativ si in acest sens foloseste, exploateaza si intretine reteaua nationala de hidrologie si


de hidrogeologie, realizand observatii si masuratori asupra starii si evolutiei acestora, in:

930 de statii hidrometrice pe rauri si canale;


338 de statii hidrometrice la folosintele selectate cu masuratori sistematice;
225 de statii hidrometrice la folosintele selectate cu masuratori expeditionare;
748 de statii hidrometrice la sectiuni satelit;
417 de statii hidrometrice la izvoare;
131 de statii hidrometrice pe lacuri;
1654 de statii hidrogeologice la foraje;
64 de statii evaporimetrice de lacuri si de sol;
24 de lacuri de acumulare la care se efectueaza batimetria;
7 statii hidrometrice de coasta si una de larg;
7 sectiuni de masuratori hidrometrice marine in campanii expeditionare.
Monitorizarea calitii resurselor de apa n Romnia a fost iniiat n 1954, dar a
nceput n mod sistematic la mijlocul anilor 70, cnd au fost elaborate primele aspecte
metodologice specifice acestui domeniu.
Monitoringul Naional a Calitatii Apelor din Romania cuprinde 6 subsisteme, din care 5 se
refera la sursele naturale: ape curgatoare de suprafata; lacuri naturale si de acumulare; ape
marine litorale; ape tranzitorii, ape subterane freatice, iar ultimul la sursele de poluare: ape uzate.
Din punct de vedere al mediilor investigate se pot mentiona: apa, sedimente/suspensii si
biota.
Functionarea Monitoringului Calitatii Apelor se bazeaza pe o structura informatica de tip
piramidal, alcatuita din patru nivele :
- Nivelul 3 obtinerea informatiilor primare in stare latenta , respectiv recoltarea
probelor de apa. Corespunde retelei de sectiuni de supraveghere ;
- Nivelul 2 producerea informatiilor primare (sub forma valorica). Este constituit de
ansamblul laboratoarelor de calitate ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor, ca
subunitati ale Directiilor de Ape ale A.N. Apele Romane ;
- Nivelul 1 prelucrarea datelor analitice primare in scopul obtinerii datelor de
sinteza, necesare evaluarii calitatii apelor. Corespunde Directiilor de Ape ale A.N.
Apele Romane , care coordoneaza activitatea de gospodarire a apelor, pe unul
sau mai multe bazine hidrografice ;
- Nivelul 0 integrarea informatiilor partiale, pentru cunoasterea la nivel national a
stadiului calitatii apelor si emiterea deciziilor care se impun. Corespunde cu
autoritatea nationala de gospodarire a apelor, A.N. Apele Romane si Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Circulatia informatiilor se desfasoara de la baza (nivelul 3) catre varf (nivelul 0), iar in sens
invers, de la varf catre baza, se transmit de regula, instructiuni si decizii.
Interpretarea rezultatelor analizelor i evaluarea calitii apei s-a realizat pe baza STAS
4706/1966 care a fost inlocuit prin Normativul de calitate a apei pe cinci clase de calitate
aprobat prin Ordinul nr. 1146/2002 si apoi prin Ordinul nr. 161/2005 al ministrului mediului si
gospodaririi apelor, care se aplica experimental.
Monitorizarea implementrii planurilor de amenajare a bazinelor
hidrografice, este efectuata de catre Direciile Apelor bazinale, care utilizeaza n acest
scop:
Sistemul de avize/acorduri i autorizaii
Controlul conformrii cu toate condiiile stipulate n avize/acorduri i autorizaii.
n conformitate cu Legea Apelor, toate activitile sociale i economice, inclusiv structurile
hidrotehnice, cele de protecia mediului i de planificarea teritoriului trebuie s se coreleze cu

14
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

prevederile shemei cadru de amenajare i gospodrire a bazinelor hidrografice, acest lucru


fiind posibil a fi realizat prin utilizarea sistemului de avize de gospodrirea apelor.
Direciile Apelor au responsabilitatea controlului conformrii cu toate condiiile impuse
prin avize i autorizaii i s raporteze la Administratia Nationala "Apele Romane" rezultatele
controlului.
Transparena, participarea i responsabilitatea public
Implementarea Directivelor Uniunii Europene n domeniul apelor, necesit o
revedere a impactului activitilor umane asupra mediului i o evaluare economic a utilizrii
apei si cere s aiba loc consultaii publice cu toate prile interesate - alte autoriti publice ale
administraiei publice centrale, autoritile publice judeene i locale, companii de ap i
canalizare, utilizatorii de ap industrial, fermieri, pescari i ali utilizatori ai cursurilor de ap,
publicul, NGO de mediu.
Dei legislaia Uniunii Europene n domeniul apei este foarte precis n ceea ce privete
obiectivele sale, de exemplu atingerea unei concentraii minime a efluentului dintr-o staie de
epurare, nu este prescriptiv n ceea ce privete msurile pentru atingerea acestor obiective.
Consultaiile cu toate prile relevante poate, n acest context, s conduc la obinerea efectiv
a unui beneficiu i la identificarea celor mai bune combinaii de msuri n proporii adecvate.
In Romania, in conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si
completarile ulterioare, cu excepia cazurilor speciale precum secete, inundaii sau alte astfel
de situaii, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile are dreptul s ia msuri privind protecia
resurselor de ap de suprafa i subterane, ca i pentru asigurarea alimentrii cu ap, msuri
care pot afecta interesele altor utilizatori, ale riveranilor sau ale publicului, numai dup
consultarea acestor persoane.
In scopul realizrii acestor consultaii, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile i
Administratia Nationala "Apele Romane" sau Directiile sale bazinale, trebuie s publice, ntr-un
ziar local, un anun privind msurile necesar a fi luate la utilizatorii de ap, la riverani sau la
orice alt persoan posibil a fi afectat. Textul privind msurile propuse, precum i orice alte
documente care s susin msurile propuse, vor fi puse la dispoziia publicului pentru o
anumit perioad de timp menionat n anun.
Comentariile scrise, observaiile sau sugestiile asupra msurilor propuse vor fi inute la
dispoziia celor interesai timp de 45 de zile de la data publicrii anunului. n cazuri speciale,
sau n cazul unor msuri controversate, n termen de 60 de zile de la publicarea anunului se
vor organiza dezbateri publice.
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile i Administratia Nationala "Apele Romane"
dup caz, trebuie s primeasc toate observaiile i propunerile nainte de a lua o decizie
final. Textul deciziei finale va fi adus la cunotina publicului.
Comitetele de bazin - gospodrirea apelor se bazeaz pe principiul solidaritii umane i
interesului comun, prin colaborare i cooperare strns, la toate nivelurile administra-iei
publice, a utilizatorilor de ap, a reprezentanilor colectivitilor locale i a populaiei. In acest
sens, la nivelul fiecrei Direcii a Apelor bazinale a fost creat un Comitet de Bazin, care este
compus din cte 15 reprezentani, dup cum urmeaz:
a) doi reprezentani ai autoritatii publice centrale cu atributii in domeniul gospodaririi
apelor, dintre care unul selectat din cadrul ageniilor de protecia mediului din bazinul respectiv;
b)
un reprezentant al Ministerului Sntii, selectat de acesta din cadrul
inspectoratelor judeene de poliie sanitar i medicin preventiv din bazinul hidrografic
respectiv;
c) doi primari de municipii i un primar de ora sau comun, alei de primarii
localitilor din bazinul hidrografic respectiv;
d) un reprezentant selectat de organizaiile non-guvernamentale cu sediul n bazinul
hidrografic respectiv;

15
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, nominalizat de Departamentul pentru


Administraie Public Local;
f) un preedinte de consiliul judeean ales de preedinii consiliilor judeene din bazinul
hidrografic respectiv;
g) trei reprezentani ai utilizatorilor de ap din bazinul hidrografic respectiv;
h) doi reprezentani ai Administratiei Nationale Apele Romne
i) un reprezentant al Oficiului pentru Protecia Consumatorilor.
Fiecare Comitet de bazin colaboreaz cu Administratia Nationala Apele Romne la aplicarea
strategiei i politicii naionale de gospodrirea apelor.
Femeia punct focal al dezvoltrii
Experiena de pn acum a dezvoltrii societii umane a demonstrat c femeia joac
un rol fundamental n asigurarea i meninerea serviciilor de baz. Femeia este cheia sntii
familiei i a dezvoltrii sntoase a acesteia i are sarcina naterii celor care s asigure
dezvoltarea peste ani. Femeia este cea care sufer n primul rnd din cauza lipsei de ap i a
condiiilor igienice i de aceea reprezint baza dezvoltrii strategiilor la nivelul propriei locuine
i al comunitii.
In Romnia, orice politic de dezvoltare sau proiect care nu are asigurat implicarea
femeilor la toate nivelele poate conine erori sau poate avea numai un succes parial.
Contribuia femeilor trebuie s se extind, rolul lor nefiind restrictiv numai la serviciile de baz
menionate mai sus. Femeia trebuie s-i asume un rol crescut n toate sferele i nivelele din
sectorul apei, n particular n serviciile publice.
In dezvoltarea participarii totale si efective a femeilor la toate nivelele de luare a
deciziilor, atentia trebuie acordata modului in care diferite societati incredinteaza roluri si functii
speciale, sociale, economice si culturale barbatilor si femeilor.
Obligaii de raportare
Reprezinta un instrument pentru asigurarea conformarii, dar ofera in acelasi timp si o
imagine generala asupra starii mediului acvatic. Aceste informatii sunt utile in elaborarea
politicii si pot sprijini un schimb util de informatii si experienta, in special cu privire la raportarile
in legatura cu implementarea Directivei Cadru a Apei.
In Romania, se elaboreaza anual sinteze si rapoarte privind gospodarirea cantitativa si
calitativa a apelor, atat la nivelul fiecarui bazin hidrografic, cat si la nivelul intregii tari, astfel:
Sinteza de Protectia Calitatii Apei, Anuare hidrologice, Anuarul de Gospodarire a Apelor,
Balanta Apei etc., care se pun la dispozitia publicului. Incepand cu anul 2007 Romania trebuie
sa raporteze periodic asupra stadiului de implementare a prevederilor Directivelor U.E. in
domeniul apei.

CAPITOLUL III
DIRECTIVE ALE UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL APEI,
LEGISLATIE CARE IMPLICA UN NOU CONCEPT DE MONITORING
INTEGRAT AL APELOR SI RESPECTIV AL ACTIVITATII DE
REGLEMENTARE
Legislatia Uniunii Europene in domeniu apei
Uniunea Europeana foloseste patru tipuri de directive pentru controlul
poluarii mediului acvatic :

16
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Directive pentru calitatea apei, care stabilesc norme pentru protectia modurilor
specifice de utilizare a apei si a mediului acvatic;
Directive referitoare la substante periculoase, care stabilesc modul de supraveghere
a utilizarii substantelor periculoase;
Directive pentru sectorul industrial, care stabilesc modalitatile de control al activitatii
sectoarelor industriale;
Directive pentru produse, care stabilesc modul de supraveghere a producerii
substantelor periculoase si controlul ulterior al modului de evacuare a acestor
substante in ape.
In continuare sunt prezentate detalii ale acestor tipuri diferite de directive.

Directive pentru calitatea apei


Directiva
Directiva privind apele de
suprafata pentru utilizare
ca apa potabila (potabilizare)
(75/440/CEE)

Directiva pentru
supravegherea apelor de
suprafata (79/869/CEE)

Obiective
-sa asigure tratarea
corespunzatoare a apei de
suprafata captata in scopul
alimentarii cu apa potabila
si in consecinta sa asigure
calitatea apei potabile;
-sa imbunatateasca
calitatea apelor de
suprafata destinate
captarii pentru alimentari cu
apa potabila.
(Nu este o directiva de
calitate a apei). Defineste
necesitatea monitorizarii
pentru Directiva 76/440/CEE

Directiva privind apele de


Imbaiere (76/166/CEE)

Sa protejeze sanatatea
umana si a mediului prin
controlul asupra calitatii
apelor dulci si marine
folosite pentru imbaiere

Directiva privind apele in


care traiesc pesti
(76/166/CEE)

Sa protejeze apele dulci in


care traiesc pesti.

Rezumat
-defineste 3 clase (A1,A2,A3) de
ape de suprafata pentru prelevare
in functie de calitatile lor fizice,
chimice si microbiologice.
-defineste modul de tratare a
acestora pentru fiecare clasa:
clasa A1 necesita tratare fizica de
baza, A2 tratare fizica si chimica,
iar A3 tratare intensiva fizica si
chimica.
Recomanda tehnici analitice pentru
diferiti parametri de calitate a
apelor de suprafata(Anexa I la
Directiva) si stabileste frecventa
monitorizarii (Anexa II la Directiva);
Perioadele mai dese de monitorizare vor fi stabilite pentru surse de
apa mai sarace calitativ si pentru
cele care deservesc zone cu
populatie mai mare.
Stabileste norme esentiale si/sau
optionale chimice, fizice si
microbiologice legate de sanatate
si peisagistica.
Stabileste frecventa pentru
colectarea probelor de apa si
tehnici de prelevare a probelor se
de analiza a lor.
Delimiteaza apele dulci care
necesita protectie in vederea
indeplinirii calitatilor necesare
dezvoltarii speciilor de pesti
existente.
Stabileste norme obligatorii si
indrumari pentru diferiti parametri
fizici si chimici si face referire la

17
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

frecventa perioadelor de prelevare


a probelor si metodele de
supraveghere a apelor.
Directiva privind apele in
care traiesc crustacee
(79/923/CEE)
Directiva referitoare la
calitatea apei potabile
destinate consumului uman
(80/778/CEE)

Sa protejeze apele destinate


crescatoriilor de crustacee si
sa amelioreze calitatea
crustaceelor destinate
consumului alimentar.
Sa protejeze calitatea apei
destinate consumului uman
si, in consecinta, sa
protejeze sanatatea umana.

Stabileste norme pentru ape salcii


si de coasta in vederea asigurarii
conditiilor adecvate cresterii
crustaceelor.
Contine norme si/sau indrumari
pentru 62 de indicatori, impartiti in
6 categorii : organoleptici, fizicochimici, substante interzise in
cantitati excesive, toxice,
microbiologice si concentratia
minima necesara pentru apele
dulci destinate consumului uman.
Deasemenea stabileste frecventa
perioadelor de monitorizare.

Directive pentru substante periculoase


Directiva
Obiective
Rezumat
Directiva
Controlul poluarii Stabileste doua liste de substante:
pentru
mediului acvatic 1.Lista I, substante deosebit de periculoase din cauza
substante
in urma evacuarii toxicitatii, persistentei si modului de bioacumulare, care
periculoase
anumitor
trebuie eliminate pentru evitarea poluarii.Se definesc doua
(76/464/CEE)
substante
metode de control: valori limita pentru emisii si standarde de
periculoase
calitate a mediului. Ambele tipuri de norme sunt stabilite la
nivelul Comunitatii, dar pot fi, functie de necesitati, alese de
fiecare tara.
2. Lista II, substante mai putin periculoase dar care
deterioreaza mediul acvatic si al carui grad de poluare trebuie
redus. Statele trebuie sa-si stabileasca norme de calitate a
mediului la nivel national.
Directive fiice care se refera la anumite substante periculoase
Directiva
Directiva privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru
evacuarile de cadmiu(83/5113/CEE)
Directiva privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru
evacuarile de mercur din procesele de electroliza cloralcalina(82/176/CEE)
Directiva privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru
evacuarile de mercur, altele decit cele provenite din procesele
de electroliza clor-alcalina(84/156/CEE)
Directiva privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru
evacuarile de hexaclorciclohexan(lindan) (84/491/CEE)
Directiva privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru
evacuarile de anumite substante periculoase cuprinse in Lista I
a Anexei la Directiva 76/464/CEE (86/280/CEE) (pentaclorfenol,

Data intrarii in vigoare


01/01/1989
01/07/1986
01/07/1989
01/10/1988
01/01/1991

18
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

DDT, tetraclorura de carbon)


Directiva care amendeaza Anexa II la Directiva 86/280/CEE
privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile
de anumite substante periculoase cuprinse in Lista I a Anexei la
01/01/1990
Directiva 76/464/CEE (88/347/CEE) ( cloroform,
hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena)
Directiva care amendeaza Anexa II la Directiva 86/280/CEE
privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile
01/01/1993 si
de anumite substante periculoase cuprinse in Lista I a Anexei la
01/01/1995
Directiva 76/464/CEE (90/415/CEE) ( 1,2-dicloretan,
tricloretilena, percloretilena, triclorbenzen)
Directiva
Obiective
Rezumat
Directiva privind protectia
Sa controleze poluarea
Pretinde tarilor sa previna
apelor subterane impotriva
pinzei freatice produse de
patrunderea in pinza freatica a
poluarii produsa de anumite anumite substante
substantelor din Lista I si sa
substante periculoase
periculoase
limiteze patrunderea substabtelor
(80/68/CEE)
din Lista II, astfel incit sa poata fi
prevenita poluarea provocata a
acesteia.
(Nota: listele sunt similare dar nu
identice, cu cele ale substantelor
periculoase din Directive).

Directive pentru sectorul industrial


Directiva
Directiva privind deseurile
provenite din industria
producatoare de dioxid de
titaniu (78/176/CEE)
Directiva privind epurarea
apelor uzate orasenesti
(91/271/CEE)

Directiva privind protectia


apelor impotriva poluarii cu
nitrati proveniti din
agricultura (91/676/CEE)

Obiective
Rezumat
Sa controleze emisiile in
Se refera la apele de suprafata, la
mediu de substante specifice limitele de evacuare a deseurilor
acestei industrii
solide, a acizilor puternici, tratarea
deseurilor si a acizilor slabi.
Sa controleze emisiile
Solicita tuturor comunitatilor care
specifice in mediu in urma
depasesc un anumit numar de
unor activitati urbane
locuitori, sa defineasca pe cap de
locuitor echivalent (p.e) incarcatura
organica biodegradabila care
contine 60 g/zi CBO5 si sa
infiinteze sisteme corespunzatoare
de colectare, tratare si evacuare a
apelor uzate orasenesti care sa
faca fata cantitatii de ape uzate
produse de respectiva comunitate.
Specifica cerinta minima pentru
tratarea apelor evacuate in ape
dulci si marine, pentru evitarea unor
situatii dificile, a inrautatirii calitatii
mediului si a efectelor asupra
prelevarilor de apa in scop potabil
Sa protejeze apele dulci,
Solicita tarilor sa identifice apele (in
marine si de coasta
prezent sau in viitor) afectate de
impotriva poluarii cu nitrati
poluarea cu nitrati, apele de
proveniti din surse difuze.
suprafata, indeosebi cele pentru
prelevarea apei in scop potabil,
care contin > 50 mg/l azot; ape

19
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Directiva care amendeaza


Directiva privind epurarea
apelor uzate orasenesti
91/271/CEE (98/15/CEE)
Directiva 96/61/CE privind
prevenirea si controlul
integrat al poluarii

Sa clarifice interpretarile
Directivei originale
Sa abordeze integrat
masurile necesare in
vederea prevenirii, reducerii
si controlului poluarii

subterane care contin > 50 mg/l


azot; si anumite corpuri de ape
dulci si marine care sunt sau pot fi
afectate de eutrofizare. Tarile pot
identifica suprafetele pe care se
revarsa aceste ape ca zone critice,
pentru care trebuie elaborate
programe de actiune pentru
controlul periodicitatii si cantitatii de
ingrasaminte chimice si naturale
care trebuie aplicate.
Defineste ca valori anuale
concentratiile de fosfor si azot care
pot fi deversate in zone supuse
eutrofizarii
Nominalizeaza instalatiile care intra
sub incidenta acesteia, stabileste
procedurile necesare pentru
emiterea autorizatiei integrate de
mediu

CAPITOLUL IV
BAZELE REGLEMENTARII FOLOSINTELOR DE APA PRIN AVIZE SI
AUTORIZATII DE GOSPODARIRE A APELOR

Resursa de ap - Resursele globale


Resursele de ap ocup un loc important ntre celelalte resurse naturale, apa fiind cea
mai larg rspndit resurs de pe glob. n diferite cantiti, ea poate fi gsit pretutindeni i
joac un rol important n viaa omului i echilibrul mediului ambiant. Importan deosebit o au
resursele de ap dulce, deoarece toate activitile umane i nsi viaa sunt dependente de
ap, aceasta neputnd fi substituit de ctre alte resurse.
Estimarea resurselor de ap ale pmntului se dovedete a fi o problem complicat
deoarece apa este o resurs dinamic, ea aflndu-se ntr-o permanent micare, trecnd uor
de la starea lichid la cea solid sau gazoas i viceversa. Apa ce formeaz hidrosfera poate fi
doar estimat, ea neputnd fi masurat datorit imposibilitii tehnicii actuale. Exist totusi o
estimare a apei n stare liber din hidrosfer, ce exist n stare lichid, solid sau gazoas n
atmosfer, la suprafaa pmntului sau n nveliurile interne ale acestuia pn la 2000 m n
adncime. Dup ultimele estimri, hidrosfera conine o cantitate de cca. 1386 milioane km 3 de
ap, din care apa srat reprezint 97,5%, iar apa dulce doar 2,5%.
Distribuia spaial a resurselor de ap globale pe continente arat faptul c, cele mai
mici valori ale resursei n km3 /an sunt caracteristice Europei (2990 km 3 /an), Australiei i
Oceaniei (2400 km3 /an), iar cele mai mari sunt caracteristice Asiei i Americii de Sud (13500
km3 /an i respectiv 12000 km3 /an). Pentru diferii ani, valorile resurselor de ap pot varia pn
la 15 25% mai mult sau mai puin fa de valorile medii, astfel nct aceste valori absolute nu
pot s reflecte distribuia apei n diferite areale sau n raport cu mrimea populaiei.
Pe teritoriul Comunitii Europene cantitile de ap provenite din surse interne
sunt evaluate la 1190 km3 /an, valoare echivalent cu 3200 m3 /om/an, situaie care pare
s indice faptul c, rile europene dein cantiti suficiente de ap. Problema apare din

20
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

faptul c, resursele de ap nu sunt distribuite uniform pe suprafaa continentului, exist


puternice dezechilibre n aceast repartiie, cantitatea de precipitaii variind puternic, de la 3000
mm n vestul Norvegiei, pn la 50 mm n sudul i centrul Spaniei.

Resursele de ap ale Romaniei


stocului Suprafaa rii este drenat de o retea hidrografica cu debit permanent, care se
individualizeaza in mai mult de 4000 de rauri care au suprafata de receptie mai mare de 10 km2
cuprins n bazinul Dunarii i cursuri de ap mai mici apartinind bazinului Marii Negre. Din totalul
lungimii de 3.190,3 km ce formeaza frontiera de stat, 1.865,7 km reprezint frontiera pe ape,
1.036,7 km frontiera terestra i 287,9 km frontiera pe mare. Pe teritoriul Romniei, Dunarea are o
lungime de 1075 km, debund n Marea Neagr prin trei brae: Chilia, Sulina i Sfntul
Gheorghe, care formeaz Delta Dunrii, una din cele mai importante zone umede cu o mare
diversitate de flora i faun, declarat Rezervaie a biosferei.
Resursele de ap ale Romniei sunt relativ sarace fiind constituite din apele de suprafata ruri interioare, lacuri artificiale i naturale, fluviul Dunarea - i apele subterane. Facand o
caracterizare generala a bazinelor hidrografice, rezulta ca in Romania exista urmatoarele categorii
de ape:
rauri permanente 55.535 km ce reprezinta 70% din totalul cursurilor de apa;
rauri nepermanente 23.370 Km ce reprezinta 30% din totalul cursurilor de apa;
lacuri naturale 117 buc. care au o suprafata mai mare de 0,5 Km 2 , dintre care
52% sunt in Delta Dunarii;
acumulari 252 buc. - care au o suprafata mai mare de 0,5 Km2 ;
ape tranzitorii 174 Km;
ape costiere 116 Km.
Resursele de apa ale Romaniei sunt caracterizate de:
variabilitatea mare in spatiu, din care se evidentiaza ponderea mare a zonei
montane in formarea scurgerii 50% din totalul resurselor se formeaza pe 17% din
suprafata tarii;
variabilitatea foarte mare in timpul anului, astfel incat primavara inceputul verii au
loc viituri importante urmate de secete prelungite;
regimul pronuntat torential, indeosebi pentru bazine hidrografice mici; raportul
dintre debitele minime si debitele maxime fiind de 1/1000 1/2000;
variabilitatea pronuntata a regimului hidrologic de la un an la altul; in Romania au
fost inregistrate cinci perioade secetoase (1894-1905, 1918-1920, 1942-1953,
1982-2001, 2007) patru perioade ploioase (1881 -1893, 1931 -1941, 1969 -1981,
2002 -2005) si doua perioade normale (1906 1917, 1954 -1968).
Din punct de vedere cantitativ, resursele de ap sunt urmatoarele:
miliarde m3/an mediu
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Utilizabile
Categorii de surse/resurse
----------------------------------------------------------------------Teoretic
Tehnic
In actualul
(potential)
regim de amenajare
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Rauri interioare i lacuri
42
25
14
Fluviul Dunarea
85x)
30
10
Ape subterane
9,6**)
6
3
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------TOTAL:
136,6
61
27
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

21
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

*) Jumatate din stocul la intrarea n tara


**
) Ape freatice 4,7 m3/an si ape de adancime 4,9 m3/an
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Resursele de ap ale Mrii Negre, dei deosebit de importante, nu pot fi luate deocamdat
n considerare datorit dificultilor tehnice i economice de desalinare a apei de mare.
Raurile i lacurile interioare, reprezinta un potenial teoretic de circa 42 miliarde m 3 ntr-un
an mediu (cu un debit multianual de 1300 m 3/s), din care, n regim natural de scurgere sunt
utilizabili numai 5 miliarde m3 ap i n actualul regim de exploatare,
14 miliarde m3/an. Raportat numai la rurile interioare resursa specific este de 1840 m3/locuitor i
an, o valoare relativ redus comparativ cu resursele altor ri europene, care plaseaz Romnia
pe locul 13 n Europa.
Deoarece numai 12% din resursele poteniale pot fi utilizate n regim natural de scurgere, au
fost construite peste 1300 de lacuri de acumulare pentru distribuia n timp a volumelor de ap. De
asemenea au fost dezvoltate peste 2000 de Km de derivaii interbazinale pentru realocarea
resurselor de ap n concordanta cu cerinele locale. n anul 2005, acumulrile existente, n
general cu scopuri multiple (exceptnd iazurile piscicole), permiteau stocarea unui volum de cca.
14 mld. m3, din care 8,01 mld. m3 volum util.
Lund n considerare lacurile de acumulare existente i cele prevzute, ntr-un an secetos,
din rurile interioare, nu se poate utiliza dect 25 mld. m 3, ceea ce reprezinta limita maxim ce nu
mai poate fi crescut fr o serie de reutilizri succesive a apelor uzate evacuate prin sistemele de
canalizare-epurare ale localitilor i industriilor, ca i prin intensificarea recirculrii apelor uzate
industriale i imbuntirea proceselor tehnologice de producie.
Aceste resurse tehnic utilizabile, nu pot fi folosite fr realizarea unor importante
investiii n lucrri de amenajare complex a bazinelor hidrografice i n instalaii de
epurare, deoarece:
- cea mai important resurs de ap, fluviul Dunrea, nu poate fi folosit dect n
mic msur, datorit poziiei sale excentrice, la limita sudic a teritoriului;
- rurile interioare sunt dispuse neuniform pe teritoriu, rmnnd spaii importante
cu resurse insuficiente, prezentnd n acelai timp variaii importante de debite n timp i
spaiu;
- poluarea semnificativ a apelor unor ruri interioare, ceea ce face dificil i uneori
chiar prohibitiv utilizarea acestora.
Din resursele teoretice ale Dunrii, Romniei i revin 85 miliarde m 3/an, dar posibilitile
de folosire a acestora n regim natural sunt limitate datorit caracterului de navigabilitate al
fluviului. Astfel, doar circa 30 miliarde m3/an contribuie la formarea de ap ce poate fi tehnic
Tisa
2%

Alte bazineClmuiBuzu, ClmuiOlt, Mostitea)


16%

Some
5%

Criuri
3%

Mure
9%

Prut
5%

Area Banat
4%

Siret
14%
Jiu
15%

Ialomia
3%
Arge
12%

Olt
12%

22
Vedea
0%dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Reglementarea folosintelor de apa in contextul

Distributia resurselor
apelor
de suprafata
Uniunii Europene
in domeniu
intre raurile interioare, in Romania, in 2001

utilizabil pentru consumatori; 98% din teritoriul Romniei (232.193 Km2) este situat n bazinul
hidrografic al fluviului Dunrea. Pe teritoriul Romniei fluviul Dunrea msoar 1700 km, din
care pe 220 km formeaz grania dintre Romnia i fosta Yugoslavie, pe 480 km grania ntre
Romnia i Bulgaria, pe 0,3 km ntre Romnia i Republica Moldova, i pe 133,8 km ntre
Romnia i Ucraina. Fluviul este regularizat pe cea mai parte parte din lungimea sa, parcurge
teritoriul Romaniei pe 37,7% din lungimea sa si este colectorul si emisarul catre Marea Neagra
a tuturor evacuarilor din tarile riverane din amonte, afectand calitatea apelor Deltei Dunarii, dar
si zona costiera a Marii Negre.
Delta Dunrii, locul unde fluviul Dunrea se vars n Marea Neagr, este un sistem
ecologic unic n Romnia cu o valoare ecologic inestimabil, care a fost declarat zon
protejat i inclus n lista Patrimoniului Natural Universal.
Romnia are 194 lacuri naturale ce totalizeaz o suprafa de 132.730 ha i un volum
de ap de 2.265 milioane m3. Din punct de vedere al gospodririi apelor, acestea sunt de
importan local deoarece numai 400 millioane m3 reprezint ap proaspt. Un numr de lacuri
naturale sunt utilizate n scopuri terapeutice i au o reputaie internaional, precum lacurile
Techirghiol i Amara.
Repartitia stricta a resurselor de apa subterana pe bazinele si spatiile hidrografice
conventionale ale cursurilor de apa de suprafata dupa care se face administrarea resurselor de
apa subterana este practic foarte greu de realizat, bazinele apelor subterane necoincizand cu
cele ale apelor de suprafata. Totusi o impartire a resurselor de apa subterana pe bazine
hidrografice se prezinta in tabelul de mai jos.

Nr.
crt

DIRECTIA
APELOR

6359

Debit
exploatat
2004
(l/s)
436,7

Resurse
disponibile 2005
(l/s)
5922,3

ACVIFERE DE
ADANCIME(50mad)
Resurse
Debit
Resurse
de bilant exploa- disponibi(l/s)
tat 2004
le 2005
(l/s)
(l/s)
4025,8
732,9
3292,9

9992,4
12364,1
22120,2
16220,7
21710,6
30525,5

1184
497,3
255,7
1082,6
2409,4
1651,4

8808,4
1866,8
21864,5
15138,1
19301,2
28874,7

6253,2
8954,6
13284,6
18902
23038,8
24105,7

416,3
695,4
1136,3
754,2
1371,3
1543,7

5836,9
8259,2
12148,3
18147,8
21667,5
22562

9222,8

975,3

8247,5

21107,2

2064

18043,2
18021
1529,2
11246,1

ACVIFERE FREATICE (50mad)


Resurse de
bilant
(l/s)

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

SOMESTISA
CRISURI
MURES
BANAT
JIU
OLT
ARGESVEDEA
BUZAUIALOMITA
SIRET
PRUT
DOBROGE
A-LITORAL
TOTAL

16854,5
963,7
3551

5172,5
254,4
271,1

11682
709,3
3279,9

18349
1661,7
15049,1

328,5
132,5
3803

149884,5

14190,4

135694,1

154731,7

12977,6

1407544,1

In concluzie, transformand debitele mentionate in volume rezulta ca resursele de


ape subterane, resurse de bilant exploatabile totalizeaza 9,6 miliarde mc/an din care 4,7

23
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

miliarde mc/an ape freatice si 4,9 miliarde mc/an resurse de adancime, din care peste 3
miliarde m3 poate fi exploatata si utilizat n actualele condiii tehnico-economice.
Alaturi de monitoringul cantitativ, monitoringul calitativ este determinant in
realizarea unei gestiuni performante a resurselor de apa.
-

Principalele sectiuni de control pentru monitorizarea calitatii raurilor in Romania


Densitatea spaial a reelei de monitoring pentru apele de suprafa este de o seciune
de control la fiecare 745 km 2, i este n concordan cu prevederile Reelei Europene
EUROWATERNET.
Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic a calitii globale a apei, n
fiecare seciune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator n parte,
valorile cu asigurare de 90%, respectiv 10% n cazul oxigenului dizolvat, sau valorile medii,
iar acestea au fost comparate cu valorile limit ale claselor de calitate prevzute de
normativul cu cinci clase de calitate, rezultnd astfel ncadrarea ntr-una din cele cinci clase
de calitate. Indicatorii cuprini n normativul cu 5 clase au fost mprii n 5 grupe
principale:

grupa regim de oxigen ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn, CCO-Cr ;


grupa nutrieni ce cuprinde: amoniu, azotii, azotai, azot total, ortofosfai, fosfor
total, clorofila a ;
grupa ioni generali, salinitate ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu,
magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfai;
grupa metale ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu,
mercur, nichel au fost ncadrate la grupa de substane prioritare;
grupa micropoluani organici i anorganici ce cuprinde: fenoli, detergeni, AOX,
hidrocarburi petroliere. Alte substane precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT,
atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan, etc. au fost ncadrate
la grupa substanelor prioritare.

24
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

n cursul anului 2006, calitatea global a apelor curgtoare de suprafa, evaluat n


funcie de situaia celor 842 seciuni de supraveghere, a fost distribuit astfel: clasa I 31.4
%; clasa a II-a 46.1 %; clasa a III-a 15.8 %; clasa IV a - 3.7 %; clasa a V-a 3.1 %.
Din lungimea total a rurilor monitorizate n anul 2006 de 27056 de km:
- 8051 km (29.8 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate;
- 12565 km ( 46.4 %) n clasa a II-a;
- 4465 km (16.5 %) n clasa a III-a;
- 1388 km (5.1 %) n clasa a IV-a i
- 587 km (2.2 %) n clasa V-a.
Raportat la totalul cursurilor de ap codificate de 78.905 km, nelund n consideraie
poluarea datorit fondului natural i considernd c lungimea cursurilor de ap nemonitorizat
are ap de calitatea III, rezult c 0.7% se ncadreaz n clasa V, 1.8 % n clasa a IV-a, 5.7%
n clasa a III-a i 91.8 % se ncadreaz n clasa III-a.
Din punct de vedere saprobiologic, analiza globala a celor 27.361 km lungime de ruri,
monitorizata in 932 de sectiuni a evidentiat urmatoarele:
- 7.782 km (28,4 %) s-au incadrat in clasa I-a de calitate, stare ecologica foarte buna;
- 12.469 km (45,6 %) s-au incadrat in clasa a II a de calitate, stare ecologica buna;
- 5.284 km (19,3 %) in clasa a III - a de calitate,stare ecologica moderata;
- 1.404 km ( 5,2 % ) in clasa a IV - a de calitate, stare ecologica slaba;
- 422 km (1,5 %) in clasa a V - a de calitate, stare ecologica proasta.
Calitatea principalelor lacuri din Romnia in raport cu gradul de troficitate,
evidentiaza urmatoarele:
- din punct de vedere al nutrientilor (azotul mineral total si fosforul total): din 102
lacuri monitorizate, 4 lacuri (3,9%) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 1 lac
(1.0%) categoriei oligotrofe, 1 lac (1,0%) categoriei oligo-mezotrofe, 13 (12,7%)
categoriei mezotrofe, 14 (13,7%) categoriei mezo-eutrofe, 35 (34,4 %) categoriei
eutrofe, 16 (15,7%) categoriei eutrof-hipertrof si 18 (17,6%) categoriei hipertrofe.
- din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice: din 102 de lacuri monitorizate, 15
lacuri (14,7%) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 33 lacuri (32,4%) au
corespuns categoriei oligotrofe, 17 lacuri (16,7%) categoriei mezotrofe, 8 lacuri
(7,8%) categoriei mezo-eutrofe, 12 lacuri (11,8%) categoriei eutrofe, 4 lacuri
(3,9%) categoriei eutrof-hipertrof si 13 (12,7%) categoriei hipertrofe.
Calitatea principalelor lacuri din Romnia in raport cu chimismul apei, conduce la
urmatoarele concluzii:

din totalul de 102 lacuri, 48 de lacuri (47,1 %) s-au incadrat in clasa I-a de
calitate, 34 (33,3 %) in clasa aII-a, 18 (17,6 %) in clasa aIII-a, 2 (2,0%) in clasa a
IV-a.
n tabele s-au folosit urmtoarele notaii: UO ultraoligotrof; O - oligotrof; M mezotrof;
E - eutrof; H hipertrof.
Starea calitii apei fluviului Dunrea, s-a apreciat pe baza prelucrrii informaiilor
furnizate n 28 seciuni de control, amplasate pe Dunre, ct i pe braele Tulcea, Chilia, Sulina
i Sf. Gheorghe. Din punct de vedere al evolutiei calitatii, n raport cu categoriile de calitate
normate, rezultatele urmaririi calitatii apelor din bazin releva urmatoarea situatie: fata de
lungimea totala investigata de 1075 km, 599 de km (55.7 %) s-au ncadrat n clasa a I-a si 476
km (44.3 %) s-au ncadrat n clasa II.
In anul 2006 analiza saprobiologica a fluviului Dunarea pe teritoriul romanesc a fost
urmarita pe o lungime totala de 1581 km in 47 sectiuni de monitoring, incluzand 1075 km in
24 sectiuni de monitorig.

25
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Analiza saprobiologica a fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele: din cei 1075 km


monitorizati teritoriul romanesc, 829m (77 %) s-au incadrat in clasa a II a de calitate - starea
ecologica buna si 242 km (22,5 %) s-au incadrat in clasa a III a de calitate - starea ecologica
moderata si 4 km (0,4 %) s-au incadrat in calasa a IV a de calitate stare ecologica slaba.
Din totalul de 1075 km al Fluviului Dunarea pe teritoriul romanesc, 246 km reprezinta
zone critice, care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice.
De-a lungul timpului, regimul natural al apelor subterane a suferit o serie de modificari
cantitative si calitative, care sunt datorate atat folosirii lor ca sursa de alimentare cu apa pentru
populatie, executarii unor lucrari hidrotehnice si hidroameliorative cat si factorilor poluatori
(naturali si antropogeni). Se constata o situatie critica a calitatii acviferului freatic din
numeroase zone ale tarii. Desi in ultimii ani intensitatea impactului antropic a scazut (reducerea
volumului productiei industriale si a zootehniei a dus la scaderea cantitatilor de substante
poluante evacuate in receptorii naturali) si au inceput sa se puna in practica masuri de epurare
a apelor uzate, totusi calitatea apelor subterane ramase inca necorespunzatoare datorita
ritmului lent de autoepurare a acestora.
In anul 2006 au fost monitorizate un numar de 1947 foraje, din care 1664 sunt foraje
care fac parte din reteaua hidrogeologica nationala si 283 sunt foraje de urmarire a poluarii
amplasate in jurul marilor centre industriale.
Din analiza datelor prelucrate in urma monitorizarii parametrilor fizico-chimici la forajele
situate in stratul freatic, cele mai multe depasiri s-au inregistrat la indicatorii: substante
organice, azotati, amoniu, duritate totala, fier.
Majoritatea hidrostructurilor au suferit in timp procese de contaminare a apei cu azotati.
In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu azotati, depasiri ale concentratiei
admise la acest indicator s-au inregistrat in 184 foraje, ceea ce reprezinta 9,5% din totalul
forajelor monitorizate. Poluarea se resimte insa diferentiat, existnd zone in care in acvifer sunt
concentratii ce se situeaza cu mult peste limita de 50 mg/l (Legea 458/2002) admisa pentru
acest indicator, distribuite in majoritatea bazinelor hidrografice.
In anul 2006 cele mai mari concentratii de azotati s-au inregistrat : in Spatiul Hidrografic
Banat la Comlosu Mare (536.5 mg/l), Otelec Pustinis (478.1 mg/l), Otelec Pustinis F7 (215.0
mg/l), in b.h. Olt in zona Izbiceni Pleasov (186.3 mg/l), Coteanca (443.0 mg/l) si Gherghesti
(704.8 mg/l), in b.h. Ialomita Buzau in zona Luciu Giurgeni (530.0 mg/l), in b.h. Barlad in zona
Dragalina (peste 300 mg/l) la toate forajele.
Acvifere puternic contaminate cu azotati sunt concentrate si in jurul principalelor zone
industriale S.C. AZOMURES Tg. Mures, S.C. FIBREX Savinesti, S.C. AZOCHIM Roznov.
Acviferele astfel contaminate sunt de tip insular.
In ceea ce priveste contaminarea apelor subterane freatice cu fosfati, 78 de foraje
(4.0%) au concentratii ce depasesc limita admisa. Ele sunt situate in special in b.h.Somes,
Mures, Spatiul hidrografic Banat si in B.h. Prut.
O alta cauza a calitatii nesatisfacatoare a apelor subterane o constituie contaminarea
intensa a acviferelor, situate la nivelul intregii tari, cu substante organice si amoniu.
In 543 din forajele analizate (30.0%) s-au inregistrat depasiri la indicatorul substante
organice si in 437 de foraje (22.4%) s-au constatat depasiri la indicatorul amoniu.
Factorii poluatori majori care afecteaza calitatea apei subterane se pot grupa in
urmatoarele categorii: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale,
produse chimice utilizate in agricultura, produse menajere si produse rezultate din
zootehnie, metale grele.
Exemplu:
- poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici ai acviferului freatic din conul
aluvionar Prahova-Teleajen - se datoreaza rafinariilor Petrobrazi, Astra si Lukoil Ploiesti
precum si conductelor de transport produse petroliere (degradari, spargeri, etc.);
- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor in
agricultura (azotati si compusi azotici, fosfati, pesticide, etc.) - se regaseste fie in zona

26
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

marilor producatori de astfel de substante (AZOMURES, ARCHIM - Arad, DOLJCHIM Craiova, OLTCHIM - Rm. Vlcea, AGROFERTIL - Roznov, etc.) fie in zonele agrigole, unde se
produce si fenomenul de concentrare (poluare suplimentara) datorita administrarii incorecte a
acestor fertilizatori. Poluarea difuza a acviferelor freatice produsa in acest fel a afectat in
special puturile individuale din zonele rurale dar si multe captari de ape subterane. La nivelul
anului 2006 se constata totusi o diminuare a ionilor respectivi ca urmare a reducerii chimizarii
agriculturii;
- poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare in zonele din jurul
marilor platforme industriale (Victoria Fagaras, Codlea, Tohanu Vechi, Zarnasti, Bod,
Isalnita, Craiova, etc.);
- poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnica
(substante organice, compusi azotici, bacterii, etc.) - apare in apele subterane din zona
marilor aglomerari urbane (Pitesti, Oradea, Bucuresti, Cluj, Suceava, etc) si in zona marilor
complexe zootehnice ( Palota, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Marului, Babeni, etc).
- poluarea cu metale grele are 2 cauze principale:
* de natura antropica - zone cu concentratii mari in metale grele (plumb, cupru,
zinc, cadmiu, etc) situate in apropierea exploatarilor miniere, a uzinelor de preparare minereuri
sau a haldelor de steril (Baia Mare, Copsa Mica, Medias, Tarnaveni, Ramnicu Valcea,
Pitesti, etc.);
* datorita fondului natural care prezinta concentratii ridicate de ionii de fier si
mangan - zone intalnite in Podisul Moldovei (b.h. Siret) si Depresiunea Getica (b.h. Olt si
b.h. Jiu).

Planificare si implementarea legislatiei in domeniu


Planificare i politici
Interdependena dintre diferitele utilizri ale apei i calitatea acesteia, ca i ntre diferitele
domenii de activitate interesate ntr-o bun gospodrire, fac din gospodrirea raional a apelor o
activitate complex care trebuie s rspund cerinelor dezvoltrii socio-economice. Activitatea de
gospodrire a apelor n Romnia a nceput prin luarea n considerare a urmtoarelor aspecte:
Resursele de ap ale Romniei sunt relativ srace i neuniform distribuite n
timp i spaiu.
98% din teritoriul Romniei aparine bazinului fluviului Dunrea
2% din teritoriul Romniei aparine bazinului hidrografic al Mrii Negre
Romnia mparte bazinele cursurilor de ap transfrontier cu alte ri vecine,
fiind considerat ar amonte sau aval fa de acestea.
Ciclul hidrologic este caracterizat n general de 7 ani secetoi urmai de 7 ani
cu viituri
Dezvoltarea socio-economic a rii in diferite perioade si in special dup al
doilea rzboi mondial.
Romnia a trebuit s gseasc soluii la toate problemele legate de ap
(secet, inundaii, conflicte de interese ntre diveri utilizatori, realocarea
resurselor de ap n timp i spaiu), inclusiv celor privind apele transfrontier.
Plecnd de la necesitatea integrrii tuturor lucrrilor hidrotehnice ntr-o concepie unitar,
au fost dezvoltate planuri complexe de amenajare care au continuat cu scheme cadru de
amenajare complex a bazinelor hidrografice ce au fost reactualizate periodic, pn n 1995.
Programul naional pe termen lung pentru dezvoltarea bazinelor hidrografice n Romnia, aprobat
prin Legea nr.1/1976, a constituit cadrul necesar pentru corelarea lucrrilor de gospodrire a
apelor cu utilizarea potenialului hidroenergetic i de navigaie, protecia calitii apelor, aprarea
mpotriva inundaiilor prin atenuarea n lacuri de acumulare a viiturilor, lucrri de ndiguire,
calibrare i regularizare a albiilor, controlul eroziunii solului i amenajarea zonelor forestiere. Toate
activitile au fost dezvoltate la nivelului fiecrei autoritati bazinale i pe baza schemelor cadru de
amenajare.

27
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Din cauza descreterii economice nregistrate dupa anul 1990, mai ales n sectorul
agricol, multe din lucrrile de gospodrirea apelor (mai ales lacuri de acumulare), nu sunt
utilizate la ntreaga lor capacitate, aceasta implicnd muli bani pentru ntreinerea i
exploatarea lor. n acelai timp, n multe zone exist o poluare istoric a resurselor de ap
cauzat de activitile desfurate n trecut sau ca urmare a unor poluri accidentale cauzate
de scurgerile provenite din zone contaminate sau datorita spargerilor de conducte petroliere
sau a furturilor de produse petroliere, care poate fi observat mai ales n cazul apelor
subterane (poluare cu produs petrolier, nitrai, pesticide etc). Deoarece activitatea de
gospodrirea apelor a fost afectat de colapsul economic, a fost necesar s se elaboreze o
nou strategie i s se actualizeze vechile programe, planuri i scheme de gospodrire a
apelor. In anul 1995 a fost elaborat o nou strategie pentru gospodrirea apelor, care a fost
inclus n strategia Guvernului pentru dezvoltarea durabil a rii.
Obiectivul general al Strategiei n domeniul apelor din anul 1995, revizuita in diverse
perioade, este valabil i astzi si, urmareste utilizarea raional a resurselor de ap
pentru beneficiul generaiilor prezente i viitoare, iar prioritile politicii n domeniul
apelor pot fi definite astfel:
Drepturi egale privind accesul la resursele de ap;
Reducerea ritmului de cretere a consumului de ap la nivelul tuturor ramurilor
economiei naionale prin aplicarea celor mai bune tehnologii disponibile;
Asigurarea alimentrii cu ap pentru populaie i salubritatea public;
Economisirea i utilizarea raional prin folosirea intensiv a apei n cadrul
utilizrilor pentru a reduce cerina de ap potabil de la surs i consumul de ap
fr posibilitatea reutilizrii;
Protecia i gospodrirea resurselor de ap astfel nct s se evite epuizarea i
poluarea acestora, avnd n vedere alimentarea cu ap potabil, asigurarea
produciei de bunuri alimentare i conservarea ecosistemelor;
Exploatarea eficient a facilitilor existente;
Prevenirea n mod eficient a dezastrelor, precum seceta, inundaiile i polurile
accidentale;
mbuntirea legislaiei i a managementului in domeniu;
Implicarea publicului n gospodrirea resurselor de ap.
Pentru implementarea politicii n domeniul apelor, au fost luate n considerare
principiile general valabile, mentionate si anterior :
a) Considerarea bazinului hidrografic al unui ru, din punct de vedere al
gospodririi apelor ca o entitate fizic natural;
b) Gospodrirea apelor sub aspect cantitativ i calitativ trebuie realizat
integrat, pe baza unor soluii eficiente;
c) Gospodrirea apelor se bazeaz pe principiul solidaritii umane i
interesului comun, prin colaborare i cooperare strns la toate nivelurile
administraiei publice, a utilizatorilor de ap, a reprezentanilor
colectivitilor locale i a populaiei, pentru realizarea maximului de profit
social.
d) Aplicarea principiului poluatorul pltete
e) Apa nu este un bun economic ca oricare altul, ci o motenire preioas ce
trebuie protejat i tratat ca atare.
Un alt obiectiv principal este mbuntirea epurrii apelor uzate, obiectiv aflat n
strns legtur cu obligaiile ce revin Romniei ca urmare a semnarii Conveniei pentru
protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea (Sofia in 1994).
Analiza statistic a situaiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor
supravegherii efectuate n anul 2006, a relevat urmtoarele aspecte:

28
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Fata de un volum total evacuat de 3586.126 milioane m 3/an, 1891.622 milioane


m /an, deci 52.7 %, constitue ape uzate care trebuie epurate.
Din volumul total de ape uzate necesitnd epurare si anume, 1891.622 milioane
m3/an, 382.506 milioane m3/an, respectiv circa 20.2 %, au fost suficient (corespunzator)
epurate. In rest 1694.504 milioane m3/an, adica circa 34.9 %, reprezinta ape uzate neepurate si
848.482 milioane m3/ an, circa 44.9 %, ape uzate insuficient epurate. Prin urmare n anul 2006,
cca. 79.8 % din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns n
receptorii naturali, in special ruri, neepurate sau insuficient epurate.
Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati din economia nationala cel
mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele conventional curate, a fost evacuat de unitati din
domeniile: Energie electrica si termica: 1845.575 milioane m3/an - peste 51 % din total;
Gospodarie comunala: 1328.189 milioane m3/an - peste 37 %; Prelucrari chimice: 198.682
milioane m3 - cca. 6%, Industrie metalurgica si constructii de masini: 124.807 milioane
m3/an, cca. 2%.
Din punct de vedere al apelor uzate necesitnd epurare, cele mai mari volume au
fost evacuate n cadrul activitatilor: Gospodarie comunala: 1326.917 milioane m3/an - peste
70 %; Energie electrica si termica 202.161 milioane m3/an - peste 10 %; Prelucrari chimice:
185.682 milioane m3 - cca 10 %, Industrie metalurgica si constructii de masini: 53.008
milioane m3/an, peste 2%.
Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitati din domeniile:
Gospodarie comunala: 484.528 milioane m3/an - cca. 73% si Energie electrica si termica
125.712 milioane m3/an cca 19%. Cu o contributie mult mai redusa, se inscrie unitatile din
cadrul activitatii Prelucrari chimice: 35.619 milioane m3/an - circa 5%.
Referitor la apele uzate insuficient epurate, activitatile cu cea mai mare pondere se
ordoneaza astfel: Gospodarie comunala: 591.355 milioane m3/an - circa 69%; Prelucrari
chimice: 98.816 milioane m3/an cca. 11 %; Energie electrica si termica 75.931 milioane
m3/an cca 9 % Industrie extractiva: 36.430 milioane m3/an - peste 4 %, Industria
alimentara: 10.977 milioane m3/an - peste 1 %.
Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde n afara de debitul
efluent i de ncarcarea cu substane poluante.
Sub acest aspect, se evideniaz urmtoarea repartizare, pe activitai economice:
din punct de vedere al ncrcrii cu substane organice, suspensii, sruri minerale i
ioni de amoniu: 1. Gospodaria comunala; 2. Energie electrica si termica (suspensii,
substante organice); 3. Prelucrari chimice (sruri minerale); 4. Industria extractiv
(suspensii);
relativ la poluarea cu micropoluani: cianuri, fenoli, detergeni:
1. Gospodrie comunal; 2. Prelucrri chimice; 3. Energie electrica si termica; 4.
Industria extractiv;
relativ la incarcare cu metale grele: 1. Gospodarie comunala;
2. Prelucrari chimice.; 3. Industria extractiva.
n concluzie, cota parte cea mai mare din potenialul de poluare aparine unitilor din
domeniile gospodriei comunale, industriei chimice, extractiva, dup care urmeaz agenii
economici din industriile energie electrica si termica, metalurgic etc.
Fata de numarul total de 1035 de statii si instalatii de epurare si stocare investigate in
anul 2006, 274 de statii, reprezentnd 26.5 %, au functionat corespunzator, iar restul de 761
statii, adica 73.5%, necorespunzator.
Programul de Aciune pentru Mediu adoptat pentru bazinul fluviului Dunrea pentru
perioada ianuarie 2001-decembrie 2005, a identificat ca prioritar implementarea a 10 puncte
fierbini constituite din staii de epurare a apelor uzate (din care una pentru municipiul
Bucureti), 7 puncte fierbini pentru controlul evacurilor de ape uzate industriale, 3 puncte
fierbini privind poluarea din agricultur i un numr de alte puncte fierbini legate de poteniale
poluri accidentale produse de depozitele de deeuri.
3

29
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Planul Strategic de aciune pentru fluviul Dunrea, elaborat n anul 1994 n cadrul
Conveniei, conine de asemenea prevederi pentru protecia Deltei Dunrii i a Mrii Negre
mpotriva polurii cu nutrieni i substane periculoase, cu accentuarea problemelor
transfrontier. Dup o perioad n care s-a insistat pe privatizarea n domeniul apelor,
Programul Guvernelor care s-au succedat incepand din anul 2001 a pus accentul mai
ales pe aspectele sociale ale gospodririi apelor, precum protecia mpotriva inundaiilor
i alimentarea cu ap, ca i pe aspectele ecologice. Acesta include urmtoarele
prioriti:
a) Asigurarea sursei de apa pentru alimentarea cu ap potabil pentru
populaie i a salubritii publice;
b) mbuntirea calitii apelor de suprafa i subterane
c) Restaurarea ecologic a strii cursurilor de ap;
d) Prevenirea i controlul viiturilor, a secetei i a altor fenomene
hidrometeorologice periculoase
e) Participarea publicului la luarea deciziilor - Constituirea comitetelor
de bazin

Utilizarea apei
Pentru a obtine informatii concrete si corecte referitoare la resursele de apa viitoare si la
disponibilul de apa prezent nu este suficient sa se detina date privind volumul de apa si
variatiile naturale ale debitelor raurilor si respectiv a stratelor acvifere. Este necesar sa se ia in
calcul modificarile datorate activitatilor umane, intre cauze fiind cele care se refera direct la apa
preluata din rauri pentru alimentarea cu apa a populatiei, industriei, agriculturii si pisciculturii.
Alimentarea cu apa a populatiei se refera la cantitatea de apa utilizata de populatie in sate,
orase, instutii publice si private, precum si apa necesara industriei racordate la retelele de
distributie a apei pentru populatie. Volumul de apa prelevat depinde de marimea populatiei
localitatii respective si de serviciile si utilitatile oferite, ca de exemplu de extinderea retelei de
canalizare.
Alimentarea cu apa a industriei - apa este folosita in principal pentru racire, transport si
spalare, ca solvent si in multe cazuri intra in compozitia unor produse finite. Producerea de
energie electrica si termica in centrale, se numara printre folosintele principale deoarece
aceasta necesita o cantitate mare de apa pentru racirea ansamblurilor de lucru. Volumele de
apa prelevate sunt diferite pentru ramurile industriale diferite, depinzand de tehnologiile de
lucru adoptate.
Alimentarea cu apa pentru agricultura, inclusiv piscicultura
Apa se foloseste in principal pentru irigatii, alimentari cu apa in zootehnie si pentru alimentarea
amenajarilor piscicole. Irigarea pamanturilor se practica de mii de ani datorita nevoii de a mari
cantitatea de hrana necesara populatiei, dar expansiunea terenurilor irigate a avut evolutia cea
mai dinamica abia in secolul XX.

Gestiunea apei. Alocarea resurselor de ap. Obiective i principii de baz


Alocarea resurselor de ap n situaii hidrologice normale - Balana apei
Criteriul de baza in reglementarea alocarii resurselor de apa, trebuie sa fie acela
general acceptat de satisfacere coordonata a cerintelor utilizatorilor in conformitate cu
importanta lor social economica. Criteriul de alocare are un dublu aspect si anume al necesitatii
sociale si al optimului economic.
In regim natural de curgere, rezolvarea corecta de catre autoritatile de gospodarire a
apelor, in calitate de administratori ai domeniului apelor, a problemei sub raportul criteriului
tehnico - economic, trebuie sa realizeze urmatoarele obiective de baza:
Satisfacerea cerintelor reglementate ale folosintelor, cu minimum de
cheltuieli, in conditiile regimului aleator de curgere a resursei;
Stabilirea momentului optim din punct de vedere economic al trecerii de la
regimul natural de curgere la regimul amenajat.

30
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

In regim amenajat, rezolvarea corecta a problemei alocarii resurselor de apa


trebuie sa urmareasca satisfacerea cerintelor cu minim de cheltuieli de investitii si exploatare,
in lucrari de gospodarirea apelor.
In solutionarea problemei trebuie sa se tina seama de o serie de principii de
baza, dintre care subliniez urmatoarele:
- stabilirea de catre utilizatori a cerintelor de apa, este o problema de optimizare
economica in cadrul valorilor reglementate prin autorizatia de gospodarire a
apelor, in timp ce stabilirea necesarului de apa este o problema de normare
(necesarul specific de apa depinde de ramura industriala, tipul de produs si cea mai
buna tehnologie disponibila BAT)
- in cadrul solutiei optime de alocare a resurselor de apa, administratorul acestora
trebuie sa puna de acord interesele contradictorii ale utilizatorilor;
- fundamentarea gradului de asigurare a folosintelor trebuie facuta si pe considerente
economice, factorul asigurare care reprezinta probabilitatea de asigurare a cerintei
trebuie sa nu fie considerat ca o valoare prestabilita, ci ca un rezultat care sa se
obtina dintr-un calcul de optimizare care sa se bazeze si pe valoarea economica a
apei; rezolvarea problemelor de alocare trebuie sa tina seama atat de aspectele
cantitative cat si de cele calitative, cu referire la bilantul cantitativ si respectiv
calitativ al resurselor de apa in cadrul bazinului hidrografic;
- metoda de alocare optima a resurselor de apa trebuie sa asigure tratarea unitara a
problemelor de folosire a apelor in regim natural si amenajat;
- metoda de alocare a resurselor de apa la utilizatori trebuie sa permita o rezolvare
corelata cu problema platii contributiilor specifice de gospodarire a apelor, in
conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile
ulterioare, adica de prevederile Metodologiei de calcul a contributiilor, aprobata
prin Ordinul nr. 798/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor .
In situatii hidrologice normale, asigurarea concordantei dintre necesarul si resursele de
apa intr-o perioada determinata in vederea valorificarii depline a potentialelor resurselor de apa
si a asigurarii cerintelor de apa ale folosintelor, corelat cu prevederile actelor de reglementare
in domeniu, se face prin balanta apei. Caracterul stimulativ al volumelor de apa alocate
depinde printre altele si de cunoasterea la nivelul utizatorului a posibilitatilor privind folosirea
rationala a resurselor de apa. Volumul necesarului de apa se determina anual, atunci cand se
intocmeste programul utilizatorului, dupa relatia,
Vip = nip x qip
unde p reflecta valorile programate.
In functionarea efectiva a utilizatorului, relatia devine:
Vne = nie x qie
unde e reflecta valorile realizate efectiv.
Regimul realizat efectiv de catre utilizatorul resurselor de apa nu este direct comparabil
cu cel programat sau reglementat, datorita in unele cazuri regimului aleator al resurselor de
apa si a cerintei de apa (spre exemplu in cazul utilizarii apei pentru irigatii). Datele de balanta
apei constituie elementele primare in vederea incheierii de catre autoritatilor bazinale in calitate
de administratori ai domeniului si utilizatorii de apa in calitate de beneficiari, a abonamentelor
de utilizare a resurselor de apa.

Alocarea resurselor de ap n situaii hidrologice deficitare


In situatii de regim hidrologic deficitar aparute in activitatea practica de gospodarire a
apelor de suprafata, functie de conditiile concrete de scurgere a apei, autoritatea de
gospodarire a apelor in calitate de administrator al domeniului apelor, reglementeaza un regim
restrictional in asigurarea apei la sursele de alimentare cu apa a utilizatorilor. Pentru asemenea
situatii, autoritatile bazinale de gospodarire a apelor elaboreaza Planurile de restrictii si folosire
a apei in situatii hidrologice deficitare, care au ca obiectiv principal urmatoarele:

31
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

stabilirea modalitatilor tehnice si organizatorice pentru urmarirea conditiilor concrete


de satisfacere a cerintelor de apa ale folosintelor si pentru sesizarea situatiilor cand
sursa de apa de suprafata nu mai permite satisfacerea integrala a cerintei;
- stabilirea principiilor si criteriilor cele mai adecvate pe baza carora sa se aplice
restrictii in cazurile cand debitele surselor de apa devin insuficiente in raport cu
cerintele folosintelor de apa.
Principalele etape in programarea resurselor de apa in perioadele deficitare sunt:
- stabilirea folosintelor de apa si a caracteristicilor acestora;
- stabilirea retelei de posturi hidrometrice pentru caracterizarea regimului de curgere;
- alegerea sectiunilor de control si de limitare a sectoarelor de rau controlate de
acestea;
- stabilirea fazelor caracteristice de aplicare a prevederilor programului in functie de
debitele si nivelele apei in sursa si anume; faza normala, cand debitul sursei (q s )
este mai mare decat debitul de atentie (qat ); faza de control preliminar sau de
atentie, cand debitul sursei (qs ) este mai mic decat debitul de atentie (q at ) si mai
mare decat debitul de alarma (qal ); faza de control sever sau de alarma, cand
debitul sursei (qs ) este mai mic decat debitul de alarma (q al ); faza de restrictii, cand
debitul sursei (qs ) este mai mic decat debitul necesar (qn );
- stabilirea propunerilor preliminare de introducere a restrictiilor;
- stabilirea fluxului informational operativ in perioadele deficitare.
-

Evoluia cerinei i a prelevrilor de ap n Romnia


Evolutia cerintei de apa pana in anul 1989
Cerinta de apa pentru populatie - in comparatie cu resursele de apa relativ limitate, cerinta de
apa a crescut continuu, de la 1,4 miliarde metri cubi in anul 1950 la circa 20,4 miliarde metri cubi
in anul 1989, din care 11% reprezenta apa potabila pentru populatie si domeniul public, 44%
pentru industrie (cele din interiorul localitatilor sau de pe platforme industriale) si 45% pentru
irigatii, zootehnie si piscicultura. Industriile conectate la reteaua de apa potabila variaza de la un
judet la altul in limite cuprinse intre 18% si 60 % din totalul industriilor din judetul respectiv.
Cerinta de apa pentru industrii, inclusiv apa de racire pentru termocentrale, a fost de 8,6
mld.m3/an. Gradul de recirculare al apei in procesele tehnologice a fost foarte redus, de circa 11%16%, desi pot fi realizate grade de recirculare de 78%, respectiv 87%, luind in considerare
echipamentele ce sunt instalate. In fapt, instalatiile de recirculare nu au functionat la intreaga
capacitate in acelasi timp cu obirctivele de baza.
Cerinta de apa pentru irigatii a fost de circa 9 mld.m3. In cele mai multe cazuri s-au utilizat
canale de aductiune neimpermeabilizate precum si tehnologii de irigare ineficiente, astfel ca o
mare cantitate din apa distribuita s-a infiltrat in sol, adaugindu-se la apa pierduta prin canalele
neimpermeabilizate.

32
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Prognoza dezvoltarii cerintei de apa


Se apreciaza ca in viitorul apropiat cerinta de apa pentru populatie va fi relativ constanta si
nu se va pune problema maririi sensibile a solicitarilor de apa, cit problema retehnologizarii si
modernizarii sistemelor de alimentare cu apa si evitarea risipei acesteia. In conditiile noi ale
economiei de piata, este posibila reducerea activitatii unor industrii cu solicitari importante de apa,
ca urmare a dezvoltarii puternice a unitatilor economice mici si mijlocii. Pentru eventualele
dezvoltari ale industriei, necesitatile de apa pot fi acoperite prin disponibilizari fata de volumele
prelevate in prezent, datorita unei politici industriale de retehnologizare si modernizare, inclusiv in
domeniul consumurilor de apa. Astfel aceste consumuri vor ramane practic la nivelul actual, sau
vor avea chiar tendinta de diminuare pentru industria propriu-zisa, cresterea fiind mai ales datorita
punerii in functiune a Unitatii 2 a Centralei atomo-electrice de la Cernavoda.
In conditiile actionarii legii fondului funciar este de asteptat o dezvoltare redusa a
amenajarilor pentru irigatii si piscicultura, in special in sisteme mici cu asigurarea apei din surse
locale. Eventualele consumuri suplimentare ce vor apare pentru irigatii, pot fi compensate prin
urmatorii factori:
- reducerea functionarii unora din sistemele de irigatii existente, cel putin in prima
etapa;
- reducerea pierderilor in sistemele de irigatii in functiune, prin impermeabilizarea retelei
de aductiune si distributie a apei, in conditiile in care costul apei va creste simtitor;
- reconsiderarea normelor de irigatii actuale, pe baze realiste concrete, adaptate
zonelor specifice si anului climatic si hidrologic respectiv.

33
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Se va continua amenajarea de pepiniere piscicole si dezvoltarea cresterii pestelui in apele


interioare, simultan cu dezvoltarea lucrarilor pentru piscicultura in Delta Dunarii si realizarea de
iazuri
pe
vaile
locale
mici
si
in
excavatiile
pentru
balastiere.

Politica gospodaririi apelor in Romania in noile conditii socio-economice.


Odata cu cresterea nivelului cerintelor de apa si a interventiei accentuate a omului asupra
proceselor hidrologice, apa a devenit "un bun cu valoare economica si sociala", gospodarirea
apelor devenind astfel, in adevaratul sens al cuvintului, o necesitate; cerintele de apa si
satisfacerea acestor cerinte fiind interconditionate pe baza criteriilor conservarii si folosirii rationale
a apei, eficientei economice si echitatii sociale.
O politica nationala eficienta pentru utilizarea rationala a resurselor de apa, in beneficiul
generatiilor prezente si viitoare, trebuie sa ia in considerare urmatoarele aspecte:
- reducerea ritmului de crestere a consumului de apa la nivelul tuturor ramurilor economiei
nationale;
-economisirea si utilizarea rationala prin folosirea intensiva a apei pentru a reduce cerinta
de apa, cerinta de apa potabila de la sursa si consumul de apa fara posibilitatea reutilizarii;
-protectia resurselor de apa impotriva poluarii si epuizarii;
-exploatarea si intretinerea eficienta a dezvoltarilor existente;
-legislatie si dezvoltare institutionala;
-participarea publicului.

Obiective prioritare ale gospodririi apelor


lucrarile realizate pe ape sau in legatura cu acestea si aplicarea stimulentelor
Obiectivele generale ale strategiei de gospodarire a apelor trebuie sa fie utilizarea rationala
a resursele de apa si protectia lor impotriva epuizarii si poluarii, asociata cu o dezvoltare
durabila. Dintre obiectivele prioritare ale acestei strategii pot fi mentionate urmatoarele:

34
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

- elaborarea periodica a programelor nationale pe termen scurt si mediu pentru


conservarea ecosistemelor acvatice si resurselor de apa, urmarind ca acestea sa fie realizate in
mod adecvat;
- folosirea rationala a resurselor de apa si protectia lor impotriva epuizarii si degradarii.
- alimentarea cu apa potabila si canalizarea cu luarea in considerare a amenajarii
teritoriului;
- conservarea calitatii resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice;
- gospodarirea apelor avand in vedere productia agricola si o dezvoltare rurala durabila;
- protectia calitatii si folosirea rationala a Marii Negre si fluviului Dunarea;
- prevenirea si controlul impotriva efectelor daunatoare ale apei;
- utilizarea potentialului hidroenergetic;
-imbunatatirea politicii sistemului de contributii, penalitati si bonificatii aplicate in domeniul
gospodaririi cantitative si calitative a apelor;
- dezvoltarea cercetarii stiintifice in domeniul hidrologiei, meteorologiei si gospodaririi
apelor;
-completarea si reactualizarea permanenta a cadrului legislativ si institutional in domeniul
gospodaririi apelor, in acord cu noile prioritati ale economiei de piata in Romania;
-intarirea colaborarii si cooperarii internationale;
-dezvoltarea unui sistem educational echilibrat care sa permita fiecarui cetatean sa-si
constientizeze pozitia fata de resursa de apa, accesul fiecarui factor de decizie la baza stiintifica
specifica si instruirea specialistilor in domeniul hidrologiei, meteorologiei si gospodaririi apelor.
Luind in considerare cei peste 50 de ani de experienta in domeniul gospodaririi
apei, activitatile de aplicare a acestei strategii sunt bazate pe schemele directoare de
amenajare si management al apelor pe bazine hidrografice si programele de masuri si
lucrari complexe de dezvoltare, elaborate in conformitate cu schimbarile socio-economice
ale societatii romanesti. In acelasi timp, activitatea ce implica reglementarea prin avize si
autorizatii de gospodarire a apelor pentru economice, este unul din principalii factori-

cheie in realizarea obiectivelor politicii si strategiei de gospodarire a apelor.

CAPITOLUL V
REGLEMENTAREA FOLOSINTELOR DE APA PRIN AVIZE
AUTORIZATII DE GOSPODARIRE A APELOR. PROCEDURI
METODOLOGII PENTRU EMITEREA AVIZULUI SI A AUTORIZATIEI

SI
SI

Baza legala pentru emiterea avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor.


In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile
ulterioare, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile elaboreaza strategia si politica nationala in
domeniul gospodaririi apelor, stabileste regimul de folosire a resurselor de apa, indiferent de
forma de proprietate, organizeaza si desfasoara pe bazine hidrografice activitatea de
gospodarire a apelor si asigura coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor legale in acest
domeniu. In cuprinsul ei, aceasta nominalizeaza Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile ca
organ central care face regulile si raspunde de elaborarea reglementarilor in domeniul
gospodaririi apelor normative, metodologii, proceduri, standarde.

35
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Aplicarea strategiei si politicii nationale in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a


apelor precum si gestionarea resurselor de apa de suprafata si subterane reprezinta
principalele obiecte de activitate ale administratorului resursei de apa, respectiv Administratia
Nationala Apele Romane stabilite prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 107/2002
modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 73/2005, aprobata prin
Legea nr. 400/2005.
Instrumentele de baza folosite pentru indeplinirea acestora o reprezinta aplicarea
reglementarilor elaborate de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile prin emiterea de
catre administratorul resursei de apa a avizului si respectiv autorizatiei de
gospodarire a apelor. Avizul si respectiv autorizatia de gospodarire a apelor se emite
respectand principiul bazinal de gospodarire a apelor.
Avizul de gospodarire a apelor reprezinta actul care conditioneaza din punct de
vedere tehnic si juridic finantarea si/sau executia obiectivelor noi de investitie ce urmeaza a fi
construite pe ape sau care au legatura cu apele de suprafata sau subterane, inclusiv
constructiile si instalatiile ce se executa pe litoralul romanesc al Marii Negre, faleza si plaja
marii si pe fundul apelor maritime interioare si marii teritoriale, dezvoltarea, modernizarea sau
retehnologizarea unor procese tehnologice sau a unor instalatii existente ale utilizatorilor de
apa.
Prin avizul de gospodarire a apelor se realizeaza politica de dezvoltare si de
alocare a resursei de apa in functie de rezultatele bilantului cantitativ si respectiv
calitativ al acesteia intr-un bazin hidrografic si respectiv se poate nominaliza receptorul
apelor evacuate si incarcarea cu poluanti in functie de obiectivele de calitate stabilite
pentru acest bazin hidrografic.
Autorizatia de gospodarire a apelor reprezinta actul care conditioneaza din punct de
vedere tehnic si juridic functionarea sau exploatarea obiectivelor noi, construite pe ape sau
care au legatura cu apele de suprafata, subterane, cu zona costiera, faleza, litoralul si plaja
marii, cu apele maritime interioare, marea teritoriala, zona economica exclusiva si platoul
continental, precum si functionarea si exploatarea in continuare a celor existente. Acest act
reprezinta instrumentul de baza pentru realizarea unei gestiuni corecte a resurselor de
apa.
Pentru a serie de activitati si lucrari mici nominalizate prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu
modificarile ulterioare, investitorii au obligatia sa notifice autoritatii de gospodarire a apelor
competente, inceperea executiei lucrarilor si respectiv punerea in functiune a acestora.
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste
obligativitatea executiei lucrarilor in baza avizului de gospodarire a apelor precum si faptul ca
punerea in functiune a acestor lucrari trebuie sa se faca in baza autorizatiei de gospodarire a
apelor.
Pentru completarea cadrului legislativ, ministrul apelor si protectiei mediului a aprobat
anterior:

Procedura si competentele de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor,


aprobata prin Ordinul M.A.P.M. nr.1141/2002 (M.Of. 21/16.01.2003);
Procedura de modificare si de retrage a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor
aprobata prin Ordinul M.A.P.M. nr.1241/2003 (M.Of. 104/19.02.2003);
Procedura de notificare, aprobata prin Ordinul M.A.P.P.M. nr.811/1999 (M.Of. 572
bis/24.11.1999);
Normativul de continut al documentatiilor tehnice supuse avizarii si autorizarii aprobat prin
Ordinul M.A.P.P.M. nr.277/1997 (M.Of.100 bis/26.05.1997);

36
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Normele metodologice privind avizul de amplasament, aprobate prin Ordinul M.A.P.P.M.


nr.279/1997 (M.Of.100 bis/26.05.1997);
Procedura privind permisul de traversare a lucrarilor de gospodarire a apelor cu rol de
aparare impotriva inundatiilor, aprobata prin Ordinul M.A.P.P.M. nr.782/1999 (M.Of. 572
bis/24.11.1999);
Norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, aprobate prin H.G.
nr. 188/2002 (M Of. 187/20.03.2002) modificata si completata cu H.G. nr.352/2005 (M
Of. 398/11.05.2005);
Programul privind eliminarea treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante
prioritar periculoase in mediul acvatic, aprobat prin H.G. nr.351/2005 (M Of.
428/20.05.2005);
Procedurile nominalizate mai sus au prevazut si o serie de facilitati care le alinieau oarecum cu
normele Uniunii Europene, astfel:
descentralizarea actului de emitere a avizelor si a autorizatiilor pana la nivelul
Sistemelor de Gospodarire a Apelor organizate la nivelul fiecarui judet;
organizarea la nivelul Sistemului de Gospodarire a Apelor a activitatii de urmarire a
incadrarii folosintelor de apa in prevederile avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a
apelor si implicit a arhivei tehnice;
introducerea conceptului de zona sensibila.
Legea Apelor nr.107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare si respectiv Procedura
de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor aprobata prin Ordinul
nr.1141/2002 al ministrului, nominalizeaza lucrarile pentru care este necesara solicitarea si
obtinerea avizului si respectiv a autorizatiei, astfel:

baraje, acumulari permanente sau nepermanente, derivatii de debite;


alimentari cu apa potabila, industriala si pentru irigatii, amenajari piscicole, centrale
hidroelectrice, folosinte hidromecanice, amenajari pentru navigatie, plutarit si flotaj, poduri
plutitoare, amanajari balneare, turistice sau pentru agrement;
lucrari de canalizare si evacuare de ape uzate, statii si instalatii de prelucrare a calitatii
apelor, injectii de ape in subteran;
indiguiri, aparari si consolidari de maluri si albii, rectificari si reprofilari de albii, lucrari de
dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, corectii de torenti, desecari si asanari;
poduri, conducte, linii electrice, amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale si
namolurilor, cariere;
depozite de deseuri menajere si reziduuri industriale; plantari si defrisari de vegetatie
lemnoasa;
lucrari si constructii ce se executa pe malul marii, fundul apelor maritime interioare si al
marii teritoriale, platoul continental sau lucrari de apararea tarmului;
lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje, instalatii hidrometrice, etc;
planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal si de detaliu;
lucrari de inchidere a minelor/carierelor si de reconstructie ecologica a zonelor afectate;
zone naturale protejate.
De asemenea, sunt nominalizate lucrarile pentru care este necesara notificarea de
incepere a executiei si respectiv de punere in functiune si anume:

lucrari de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a


unor instalatii existente daca prin realizarea acestora nu se modifica parametrii cantitativi si
calitativi finali ai folosintei de apa, inscrisi in autorizatie;
instalatii cu caracter provizoriu, pe durata de executie a investitiei, daca debitul prelevat nu
depaseste 10 l/s, iar apele uzate evacuate nu influenteaza calitatea emisarului;

37
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

lucrari noi de captare a apei, daca debitul prelevat nu depaseste 2 l/s, iar apele uzate
evacuate nu influenteaza calitatea emisarului;
protectia sanitara a surselor de apa;
lucrari de amenajare a plajelor turistice, de agrement nautic, tobogane acvatice, publicitate;
lucrari de cultura si refacere a padurilor si de combatere a eroziunii solului, lucrari de
regularizare a scurgerii pe versanti si corectari de torenti pe suprafete mai mici de 10 kmp,
si altele.
Avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor se emit conform competentelor stabilite prin
procedura, de catre Administratia Nationala Apele Romane, Directiile Apelor bazinale
sau de catre Sistemele de Gospodarire a Apelor, pe a caror raza de activitate este
amplasata investitia sau folosinta de apa, in baza solicitarii utilizatorului si a documentatiei de
fundamentare, in functie de complexitatea investitiei si respectiv a folosintei de apa. Solicitantul
avizului sau a autorizatiei de gospodarire a apelor completeaza cererea de solicitare si o
inainteaza dupa caz Sistemului de Gospodarire a Apelor, Directiei Apelor bazinala sau
Administratiei Nationale Apele Romane, impreuna cu documentatia de fundamentare, in
functie de competentele stabilite. Documentatia de fundamentare a avizului si respectiv a
autorizatiei de gospodarire a apelor trebuia sa fie elaborata de unitati publice sau private
certificate conform Ordinului M.M.G.A. nr.589/2005 si respectiv sa corespunda Normativului
de continut aprobat prin Ordinul M.A.P.P.M. nr.277/1997 (M.Of.100 bis/26.05.1997);
Solicitantul avizului de gospodarire a apelor isi asuma responsabilitatea exactitatii
datelor si informatiilor cuprinse in formularul de solicitare, iar elaboratorul isi asuma
responsabilitatea exactitatii datelor din documentatia de fundamentare si trebuie sa
demonstreze, dupa caz urmatoarele:
a) evidenta acceptelor, avizelor si a autorizatiilor sau a altor acte obtinute anterior
pentru investitie;
b) solutiile si masurile adoptate pentru asigurarea gospodaririi durabile a resurselor de
apa;
c) masurile intreprinse si propuse pentru minimizarea impactelor adverse datorate
lucrarilor supuse avizarii;
d) solutiile si actiunile adoptate pentru asigurarea debitului minim in albiile cursului de
apa, pentru protectia ecosistemelor acvatice;
e) calculul rezervei minerale supuse evaluarii, fara includerea volumului rezervat
pilierilor de siguranta.
Solicitantul autorizatiei de gospodarire a apelor isi asuma responsabilitatea exactitatii
datelor cuprinse in formularul de solicitare, iar elaboratorul isi asuma responsabilitatea datelor
cuprinse in documentatia tehnica de fundamentare aferenta acestuia si trebuie sa demonstreze
urmatoarele:
a) posibilitatea conformarii cu cerintele legale;
b) finalizarea lucrarilor si respectarea prevederilor avizului de gospodarire a apelor la
realizarea investitiei;
c) masurile intreprinse si propuse pentru minimizarea impactelor adverse datorate
lucrarilor supuse autorizarii;
d) asigurarea debitului minim in albiile cursurilor de apa pentru protectia ecosistemelor
acvatice;
e) masurile si lucrarile existente pentru asigurarea gospodaririi durabile a resurselor de
apa.
Daca la verificarea in teren se constata lipsa aparaturii pentru masurarea debitelor si
volumelor de apa prelevate si respectiv evacuate, sau neconformitati in ceea ce priveste
protectia calitatii resurselor de apa, utilizatorul are obligatia intocmirii unui program de
etapizare in scopul conformarii cu cerintele legale.

38
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Avizul de gospodarire a apelor se emite in cel mult 30 de zile calendaristice de la data


primirii documentatiei sau a ultimei completari solicitate, iar autorizatia de gospodarire a apelor
in termen de 45 de zile calendaristice de la data depunerii cererii de autorizare , respectiv in
termen de 20 de zile de la data receptiei preliminare.
Autorizaia poate avea o valabilitate de maxim 5 ani, trebuie revizuit periodic si poate fi
reinnoita cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate, in baza unei
solicitari insotita de o copie dupa autorizatia respectiva, de documentatia tehnica de
fundamentare a autorizatiei completata dupa caz precum si de un raport privind modul de
realizare a prevederilor programului de etapizare, dupa caz.

Evaluarea gradului de suportabilitate din punct de vedere cantitativ i


calitativ, ntr-un bazin hidrografic
Ape de suprafata. Bilantul cantitativ resurs cerin
In cunoasterea starii resurselor de apa, efectuarea calculelor de bilant dupa criteriul
cantitativ reprezinta o etapa importanta pentru evidentierea gradului de dezvoltare a
utilizatorilor de apa in raport cu potentialul dat de reteaua hidrografica cu specificul acesteia, in
regim natural sau amenajat. Acesta presupune inventarierea si compararea intr-un cadru
metodologic consacrat, a datelor si a informatiilor caracteristice, statistice sau curente, rezultate
din tronsoanele de rau si sectiunile de control reprezentative, atat in ceea ce priveste cerinta de
apa a utilizatorilor cat si disponibilitatile de apa potrivit gradului de amenajare existent la nivel
bazinal.
Amplasarea sectiunilor de bilant se coreleaza de regula cu sectiunile cuprinse in
Sistemul de monitoring calitativ al resurselor de apa si are la baza urmatoarele criterii:
- la capatul aval al fiecarui curs de apa principal;
- pe fiecare afluent mai important, amonte de confluenta cu raul principal si de
confluentele cu afluenti de ordinul 2;
- in amplasamentul acumularilor si a derivatiilor existente;
- in aval de captarea pentru o folosinta sau un grup de folosinte importante;
- in dreptul statiilor hidrometrice.
Bilantul de gospodarire a apelor sub aspect cantitativ are la baza compararea resurselor
de apa cu cerintele de apa, in acest scop utilizandu-se metoda de bilant cumulativ. Pentru
fiecare sectiune de calcul stabilita, se compara resursa de apa cu debitul total necesar de
calcul in sectiune (reprezentand consumurile de apa ale folosintelor din amonte, cerintele de
apa din sectiunea considerata si debitul minim necesar in albie pentru scurgerea salubra).
Resursele de apa se considera in situatii caracteristice, astfel incat sa permita definirea
conditiilor de satisfacere a cerintelor de apa ale folosintelor la un grad de asigurare
corespunzator actelor de reglementare:
- debitele medii zilnice minime pe perioada de vara cu asigurarea de 95%;
- debitele medii zilnice minime anuale cu asigurarea de 95%;
- debitele medii lunare minime anuale cu asigurarea de 95%;
- debitele medii lunare minime pe perioada de vara cu asigurarea de 80%;
- debitele medii lunare pe perioada de vara din anul calendaristic ales in ipoteza de
stoc minim cu asigurarea de 80%;
- debite medii lunare corespunzatoare unui an calendaristic ales in ipoteza de stoc
minim anual cu asigurarea de 95%.
In calculele de bilant, amenajarile de gospodarire a apelor se considera prin
elementele lor caracteristice: capacitate utila, volum de apa acumulat in lac la inceputul anului.

Ape de suprafata. Bilanul calitativ al ncrcrilor de poluani bilanul de


materiale

39
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Bilanul de materiale este expresia Legii conservrii masei i se definete prin relaia de
conservare:
(materiale intrate) (materiale iesite) = (materiale generate) ( materiale consumate)
Considerat ca fiind cel mai important concept utilizat n ingineria mediului, bilanul de
materiale este redat cel mai adesea sub forma sa diferenial:
(masa acumulat) = (masa intrat) (masa ieit)
Pentru deducerea ecuaiei difereniale, legea conservrii masei se aplic pentru un
element de volum de form cubic prin feele cruia fluidul este n curgere. Elementul de
volum, cu volumul dV=dx*dy*dz, cu laturile dx, dy, dz i suprafeele laterale dx*dy, dx*dz i dy*dz,
se consider staionar n fluidul n curgere dup direciile x,y i z .
Se analizeaz cazul curgerii izoter-me a
unui fluid monocomponent, compresibil
z
n condiii nestaionare.
Pentru exprimarea fluxului masic
B
y
de material se utilizeaz viteza de mas
A
(parametru indepen-dent de tipul
fluidului), dat de relaia:
W=*v,
[kg/(m2*s)]
A (x,y,z)
x
unde:

W: viteza de mas;
B (x+x, y+y, z+z)

: densitatea;
dV=dx*dy*dz

v: viteza.
Analiznd curgerea dup direcia
x, cantitatea intrat respectiv ieit prin
suprafeele elementului de volum, normate la aceast direcie, n intervalul de timp dt, se obin
cu relaiile:
intrat:
(*vx) x*dy*dz*dt
ieit:
(*vx) x+x*dy*dz*dt = [+(/x) *dx]*[vx+(vx/x) *dx]*dy*dz*dt=
= [(*vx)+*(vx/x)*dx+vx*(/x)*dx+(/x)*
2
*(vx/x)*dx ]*dy*dz*dt
Prin neglijarea termenului care include produsul derivatelor pariale, cantitatea
acumulat n elementul de volum se obine prin diferena dintre cei doi termeni:
dmx = -[vx*(/x)+*(vx/x)]*dx*dy*dz*dt
n mod asemntor se obin i termenii corespunztori direciilor y i z:
dmy = -[vy*(/y)+*(vy/y)]*dx*dy*dz*dt
dmz = -[vz*(/z)+*(vz/z)]*dx*dy*dz*dt
Cantitatea total acumulat pe toate cele trei direcii, se obine prin nsumarea celor trei
termeni:
dma = dmx+ dmy+ dmz =
= [vx*(/x)+ vy*(/y)+ vz*(/z)+*( vx/x+vy/y+vz/z)]*dV*dt
Aceast cantitate acumulat n intervalul de timp dt, se poate obine i cu relaia:
dma = (/t)*dV*dt
Egalnd cele dou relaii i schimbnd poziia primului termen din parantez, se obine
ecuaia general a bilanului de materiale:
(/t)+ vx*(/x)+ vy*(/y)+ vz*(/z) = -*(vx/x+vy/y+vz/z)

40
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Utiliznd notaiile vectoriale aceast ecuaie se mai poate scrie:


D/Dt = -*div(v) sau D/Dt = -div(*v)
n care D/Dt este derivata substanial a densitii care descrie variaia acesteia n timp i
spaiu, iar div(v) i div(*v) divergena mrimilor respective.
Ecuaia general a bilanului de materiale se poate simplifica pentru curgerea
bidirecional sau unidirecional prin pstrarea numai a termenilor corespunztori sau pentru
regim staionar cnd derivata substanial devine egal cu zero.
n cazul bilanului global de materiale, pe baza expresiei difereniale a bilanului se
obine urmtoarea ecuaie care d masa acumulat ntr-un contur oarecare de exemplu ntrun element de conduct cu suprafaa seciunilor de curgere A1 pentru intrare i A2 pentru ieire:
dma/dt = (*v*A)1-(*v*A)2
care pentru regim staionar, cnd masa acumulat este zero, devine:
(*v*A)1-(*v*A)2 = 0
Pentru fluide incompresibile sau cnd variaia densitii este neglijabil, se obine:
(v*A)1-(v*A)2 = 0
Aplicaii ale ecuaiei de bilan de materiale
Bilanul de materiale se utilizeaz n scopul determinrii debitelor de materiale ntr-un
flux dat. Rezultatele acestuia pot fi utilizate pentru:
stabilirea tipului i dimensionarea utilajelor necesare ntr-un proces tehnologic;
analiza economic a proceselor prin calculul randamentelor, a indicilor de consum;
stabilirea unor cantiti, debite sau compoziii n locuri greu accesibile pentru
msurtori sau analize directe, etc.
n vederea stabilirii ecuaiei de bilan de materiale este necesar realizarea urmtorilor
pai:
stabilitea Elementului de volum sau a Volumului de control. n acest scop trebuie
trasate limitele de contur n jurul sistemului pe care dorim s l analizm. Toate fluxurile
care traverseaz aceste limite reprezint intri sau ieiri din sistem.
stabilirea Substanelor care vor fi luate n considerare n bilan. n acest scop trebuie
identificat tipul materialului utilizat n cadrul bilanului (ex.: substan chimic, ap etc).

Qacumulat
Qintrat

Qieit

Qgenerat

Qconsumat
Qa

umu

at

=
Qin
trat

Qieit + Qgenerat - Qconsumat

Studii hidrogeologice i expertize pentru reglementarea resursei de apa


subterana
Oportunitatea si corectitudinea solutiilor de captare propuse si datele privind resursa de
apa subterana sunt prezentate in studiile de hidrogeologie elaborate de unitati certificate de
catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. In functie de marimea debitelor de apa captate,
studiile se expertizeaza de catre Institutul National de Hidrologie si de Gospodarire a Apelor

41
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

sau de catre Directiile apelor bazinale. Studiul preliminar si respectiv referatul de expertiza fac
parte obligatoriu din documentatia de
fundamentare pentru obtinerea actului de reglementare in domeniul gospodaririi apelor. Studiul
prelimar contine urmatoarele elemente:
debitul necesar si scopul folosintei de apa;
date topografice privind incadrarea in zona si amplasamentul obiectivului ce urmeaza a
fi alimentat cu apa;
date morfologice si geologice asupra zonei care face obiectul captarii de ape
subterane materializate prin harti, sectiuni, localizari ale obiectivelor de interes
administrativ, social, cultural si datele de exploatare existente;
date hidrogeologice asupra zonei care face obiectul captarii de ape subterane, care
trebuie sa cuprinda dupa caz:
denumirea hidrostructurii ce urmeaza a fi captat;
limitele structurii hidrogeologice care constituie obiectivul captarii;
gradul de fisurare si carstificare in cazul sistemelor acvifere carstice;
valorile parametrilor hidrogeologici ai acviferului de interes (gradienti hidraulici, directii
si viteze de deplasare a apei etc);
eventualele legaturi hidraulice dintre stratul acvifer freatic si cursurile de apa
permanente sau temporare din zona;
formatiunile, inclusiv acvifere din acoperisul sau culcusul sistemului acvifer care
urmeaza a fi captat;
date hidrologice si hidrochimice ale forajelor de exploatare din zona, materializate prin
coloane, sectiuni hidrogeologice si tabele;
sursele de poluare potentiale sau dovedite din zona de interes si masurile care
trebuiesc adoptate;
programul de executie al lucrarilor de captare preconizate, cu referire la: sistemul de
sapare si la diametrele de sapa functie de adancimea finala preconizata; stratele ce
urmeaza a fi captate; izolarea stratelor superioare celor captate; tipul de filtru si
material filtranr introdus; debitele de exploatare preconizate a se obtine dupa executia
captarii.

CAPITOLUL VI
DIRECTIVE EUROPENE DIN DOMENIUL APEI, TRANSPUSE IN
LEGISLATIA NATIONALA. CERINTE PENTRU IMPLEMENTARE
IN ACORD CU EXIGENTELE UNIUNII EUROPENE
O conditie de baza a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana a reprezentat-o
transpunerea cu prioritate, pana la aderare a acquis-ului de mediu in legislatia interna si
respectiv implementarea sa. Prioritatea a fost acordata in primul rand, legislatiei cadru si
masurilor referitoare la conventiile internationale la care Comunitatea este parte. In acest sens,
au fost aprobate planuri specifice de implementare a directivelor, care contin calendare si etape,
inclusiv strategii de finantare si planuri pentru securizarea investitiilor publice si private in
infrastructura si tehnologie. La recomandarea Uniunii Europene, a fost infiintata o institutie
publica, cu caracter operativ, denumita Administratia Nationala Apele Romane cu atributii pentru
aplicarea si controlul aplicarii acquis-ului in domeniul gospodaririi apelor.

Directive transpuse in legislatia nationala


Nr.
Crt

Denumire directiv

Transpunere
legislaia
romneasc

Perioa
da de
tranzi
ie n

Data limit
a
implementrii

42
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

ani
1.

Directiva 75/440/CEE privind calitatea apelor de


suprafa destinate prelevrii de ap potabil, Decizia
77/795/EEC privind procedura comun pentru schimbul
de informaii asupra calitii apelor dulci de suprafa (*)

HG 567/2006,
HG 662/2005
pentru
modificarea
HG 100/2002

2.

Directiva 76/160/CEE privind calitatea apei de mbiere

HG 459/2002

310

Directiva 76/464/CEE privind descrcarea substanelor


periculoase (**) i 7 directive fiice
- D. 82/176 i D. 84/156 mercur;
- D. 83/513 cadmiu i D. 84/491 HCH;
- D. 86/280 tetraclorur de carbon, DDT, PCP
- D. 88/347 drinuri, HCB, HCBD, cloroform
- D. 90/415 EDC, TRI, PER, TCB

HG 783/2006
pentru
modificarea
HG 351/2005

11.

Directiva 80/68/CEE asupra proteciei apei subterane


mpotriva polurii cauzate de anumite substane
periculoase (*)

HG 783/2006
pentru
modificarea
HG 351/2005

12.

Directiva 78/659/CEE asupra calitii apelor dulci ce


necesit protecie sau mbuntire pentru a susine
viaa petilor (*)

HG 563 pentru
modificarea
HG 202/2002

HG 201/2002

HG 662/2005, HG
567/2006 pentru
modificarea
HG 100/2002
HG 964/2000

1.01.2007

1.01.2007

12

31.12.2018

31.12.2016

22.12.2015

13.
14.

Directiva 79/923/CEE asupra calitii apelor pentru


molute (*)
Directiva 79/869/CEE privind metodele de prelevare i
analiz a apelor de suprafa destinate producerii apei
potabile

15.

Directiva 91/676/CEE privind protecia apelor mpotriva


polurii cu nitrai provenii din surse agricole

16.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate


urbane i Decizia 93/481/CEE

17.
18.

HG 352 pentru
modificarea
HG 188/2002
Directivele 98/83/CEE i 80/923/CEE privind calitatea Legea
311/2004
apei destinate consumului uman
pentru modificarea
Legea 458/2002
Directiva Cadru privind apa 2000/60/CEE
Legea 310/2004 si
Legea
112/2006
pentru modificarea
Legii 107/1996
*) Prevederile acestor directive sunt incluse n Directiva Cadru 2000/60
**) Standardele de calitate a apei sunt incluse n Directiva Cadru 2000/60

1.01.2007

1.01.2007

1.01.2010

1.01.2007

1.01.2007

1.01.2007

Acte normative subsecvente adoptate pentru transpunerea acestor


Directive in legislatia romaneasca

43
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Ordinul comun al Ministrului apelor si protectiei mediului si al Ministrului Sanatatii si


Familiei nr.1406/2002, respectiv nr. 191/2002 pentru aprobarea Metodologiei de
evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatate umana, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 213/2003.
Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 501/2003 pentru
aprobarea Regulamentului de elaborare a inventarului initial al surselor de poluare
pentru mediul acvatic, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei 591/2003
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.35/2003 pentru aprobarea Metodelor
de masurare si analiza a substantelor periculoase din ape, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei 305/2003.
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 370/2003 pentru aprobarea listei
cuprinzand laboratoarele de referinta notificate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei
nr. 756/2003).
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 52/2003.
HG nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru pentru evaluarea impactului asupra
mediului (EIA) si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei
proceduri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 686/2002.
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1144/2002 privind stabilirea
Registrului privind poluantii emisi in mediu de activitatile aflate sub incidenta
prevederilor OUG nr. 34/2002, aprobata prin Legea nr. 645/2002, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 35/2003.
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1440/2003 pentru aprobarea Ghidului
National pentru realizarea Registrului privind poluantii emisi, publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 177/2003.
Ordinul Ministrul Apelor si Protectiei Mediului nr. 37/2003 pentru aprobarea Ghidului
privind cele mai bune tehnici disponibile pentru industria de celuloza si hartie, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 247/2003.
Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 566/2003 pentru
aprobarea Ghidul de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile in industria
producatoare de var si ciment, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 689/2003.
Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 818/pentru aprobarea
procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, 2003 publicat in Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 800/2003.
Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 36/2004 de aprobare a
Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiilor integrate
de mediu, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 43/2004.
Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 169/2004 de aprobare
prin metoda confirmarii directe a Documentelor de referinta privind cele mai bune
tehnici disponibile (BREF) aprobate de Uniunea Europeana (pentru 9 documente de
referinta: clor-alcali, metalurgia neferoasa, producerea fontei si otelului, industria sticlei,
tabacirea blanurilor si pieilor, industria textila, industria alimentara si a laptelui, sisteme
industriale de racire, monitorizare), publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
206/2004.
Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 44/2004 pentru
aprobarea Regulamentului pentru realizarea monitoringului calitatii apelor pentru
substante prioritare/prioritar periculoase, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.
154/2004.
HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru
planuri si programe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 707/2004.

44
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea


zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei
nr. 800/2005.
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1012/2005 pentru aprobarea
Procedurii privind mecanismul de acces la informatiile de interes public privind
gospodarirea apelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 978/2005.
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale nr. 1182/1270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici
agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 15/2006 pentru aprobarea Procedurii
de suspendare temporara a autorizatiei de gospodarire a apelor si a Procedurii de
modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor, publicat
in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 108/2006.
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 661/2006 pentru aprobarea
Normativului de continut al documentatiilor tehnice de avizare si de autorizare a
folosintelor de apa, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 658/2006.
Ordinul comun al Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Ministrului
Economiei si Comertului, Ministrului Sanatatii pentru aprobarea Comitetului de actiune,
a regulamentului de organizare si functionare si a atributiilor acestuia, precum si a
grupului de sprijin tehnic 2003 nepublicat in Monitorul Oficial, deoarece are caracter
intern;
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 479/2006 pentru aprobarea
metodologiei si chestionarelor de raportare a datelor din domeniul apelor, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei nr. 619/2006;
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 31/2006 privind aprobarea
Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al
apelor din Romania (SMIAR), publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 234/2006;
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 662/2006 pentru aprobarea
procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a
apelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 661/2006.
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea
Normativului de clasificare a calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii
ecologice a corpurilor de apa, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 511/2006.
Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.49/2004 privind aprobarea
normelor tehnice pentru protectia mediului si in special a solurilor, atunci cand se
folosesc namoluri de la statii de epurare in agricultura, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 66/27.01.2004.
HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei
proceduri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 802/2006.

Cerinte ale Directivei 76/464/CEE si ale Directivelor fiice


Directiva 76/464/CEE prevede urmatoarele cerinte-cadru, semnificative in contextul
legislatiei din Romania si a aplicarii acesteia:
Stabilirea, prin intermediul autorizatiei de gospodarire a apelor, a cantitatilor evacuate in
apa, in ceea ce priveste substantele periculoase din Lista I (Art.3 al Directivei). Valorile
limita de emisie (VLE) stabilite in autorizatie sunt formulate in concentratie maxima
autorizata in evacuare. Derogarile sunt posibile, dupa cum specifica Art.6.
Registrul surselor de evacuare pentru substantele din Lista I (Art.11).
Programele nationale pentru reducerea emisiilor de substante din Lista II (Art.7).

45
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Directivele fiice: (82/176/CEE; 83/513/CEE; 84/156/CEE; 84/491/CEE si 86/280/CEE)


furnizeaza detalii suplimentare pentru substantele din cadrul Listei I; in prezent, Lista I include
doua substante din grupa metalelor grele mercur si cadmiu ca si 12 substante organice sau
grupe de astfel de substante (1) HCH; (2) CHCl2; (3) DDT; (4) PCP; (5) aldrin, dieldrin, endrin
si isodrin (tratate ca suma de substante); (6) HCB; (7) HCBD; (8) cloroform CHCl3; (9) EDC;
(10) TRI; (11) PER; (12) TCB (suma a trei izomeri).
Cadrul transpunerii legislative
Directiva a fost transpusa initial in legislatia romaneasca prin HG nr. 118/2002 pentru
aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor
subterane cauzata de evacuarea de substante periculoase si apoi prin HG 783/2006 pentru
modificarea si completarea anexei la HG nr. 351/2005, privind aprobarea Programului de
eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, care
contine prevederi privind:
oprirea poluarii cu substante prioritar periculoase din Lista I;
reducerea poluarii, pentru incadrarea in limitele stabilite pentru substantele din lista II;
realizarea automonitoringului de catre folosintele care descarca in resursele de apa
substante periculoase, precum si monitoringul de control efectuat de catre autoritatea
de gospodarire a apelor competenta.
Strategia reducerii poluarii cu substante periculoase
Au fost dezvoltate urmatoarele 5 directii strategice de reducere a poluarii, fiecare
referitoare la un grup diferit de substante:
I. Reducerea metalelor grele in evacuari, cu urmatoarele etape:
Eliminarea treptata a cauzelor care conduc la evacuarea de ape uzate cu continut de
mercur;
Asigurarea modernizarii in totalitate a sistemelor de preluare a apei si de canalizare la
folosintele de apa din industrie, care continua sa foloseasca metale grele, inclusiv
separarea curgerii in canalizare;
Realizarea modernizarii sistemelor de canalizare si a statiilor de epurare si respectiv
preepurarea apelor uzate evacuate de folosintele de apa din industrie, unde s-au
inregistrat depasiri ale concentratiilor de metale grele in ape uzate evacuate in receptorii
naturali sau in reteaua de canalizare, sau care au fost aproape de valorile limita, la:
mercur si cadmiu, definite in lista I din directivele fiice si zinc, cupru, nichel, crom, fier,
argint, mangan, cobalt, plumb, aluminiu si arsen, definite in lista II.
II. Reducerea cantitatilor de agenti pentru protectia plantelor (pesticide) in evacuari
Substantele din Lista I din clasa compusilor organo-halogenati - DDT, drinuri (aldrin,
dieldrin, endrin, isodrin) au fost interzise in producere, utilizare, comercializare din anul 1995 si,
respectiv, din 1972. S-a realizat implementarea privind eliminarea poluarii din surse
punctiforme si in consecinta la data aderarii, valorile limita de emisie a acestor substante sunt
conforme cu cerintele Directivei.
Depozitarea DDT se va realiza in conformitate cu reglementarile privind regimul deseurilor
periculoase. Pesticidele de tip DDT, identificate in cantitate de 6641 kg si inventariate in 250
locuri amplasate pe teritoriul tarii prin proiectul Enabling activities to facilitate early action in
the implementation of Stockholm Convention on Persistent Organic Pollutants (POPs) in
Romania, au fost luate in considerare la inventarierea surselor difuze de poluare, conform
prevederilor HG nr. 783/2006
III. Reducerea cantitatii de solventi clorurati evacuati in apele uzate, care includ urmatoarele
substante: Tetraclorura de carbon, Cloroform, Clorura de etilen, Tricloretilena si Percloretilen.
In Romania, toate aceste substante sunt produse sau sunt utilizate ca produsi
intermediari de diferite unitati industriale. Productia de tetraclorura de carbon este interzisa, iar
reducerea tricloretilenei s-a facut treptat pana in 2007 ca rezultat al introducerii solventilor pe

46
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

baza de de hidrocarburi, mai putin periculosi. a obtinut o perioada de tranzitie pana la finele
anului 2009. Directia strategica urmata in procesul eliminarii sau reducerii evacuarilor de
solventi clorurati (tetraclorura de carbon, clorura de etilen, tricloretilena si percloretilena)
prevede interzicerea completa a prezentei acestora in apele uzate evacuate in retelele de
canalizare (cu intrare in vigoare din 2002, odata cu adoptarea HG nr.188/2002).
IV. Reducerea agentilor de impregnare a lemnului, evacuati in apele uzate, cu referire la
pentaclorfenol (PCP), utilizat in Romania pentru ignifugarea si tratarea lemnului din constructiile
de lemn, in ciuda unui domeniu mai larg de aplicatii, ca de exemplu in izolatii electrice si
izolarea lemnului cu destinatii generale. Pana la data aderarii, valorile limita de emisie pentru
descarcarea acestei substante trebuiau sa se conformeze cu cerintele Directivei.
PCP-ul era prezent in fabricatie ca subprodus la una din unitatile industriale (S.C. Chimcomplex
Borzesti S.A.), in cursul producerii de 2,4-D (agent de protectia plantelor). Strategia adoptata
prevede eliminarea in totalitate a evacuarilor de PCP in canalizare, conform prevederilor HG nr.
188/2002.
V. Reducerea evacuarilor de subprodusi cu clor in canalizare care se refera la:
Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena, Triclorbenzen si 1,2 Diclor - etan.
Hexaclorbenzenul este prezent ca subprodus la unitati industriale, in productia de alte
substante care contin clor.
Hexaclorbutadiena nu este fabricata ca produs finit, dar poate aparea ca subprodus in
procesele de post-clorurare si in producerea de tricloretilena. Triclorbenzenul este un
subprodus obisnuit obtinut in procesul de producere al mono - si diclorbenzenului. In mod
curent, aceasta substanta nu mai este folosita ca materie prima sau ca produs finit in
activitatea economica.
Principala directie strategica care sa conduca la reducerea evacuarii de subprodusi cu clor in
canalizare este asigurata in legislatia romaneasca prin HG 783/2006 care interzice total
prezenta acestora in canalizare si monitorizarea evacuarilor indirecte in ape de suprafata.
VI. Reducerea evacuarilor de substante din Lista II.
Substantele din Lista II, care inseamna de fapt totalitatea substantelor chimice, care
sunt inventariate anual la folosintele de apa de tip industrial precum si in apele uzate evacuate,
fiind stabilita relevanta lor la nivel bazinal si respectiv national. Aceste substante sunt
monitorizate in apele uzate si in resursele de apa la nivelul fiecarui bazin hidrografic. La nivelul
intregii tari, in luna ianuarie 2007, au fost identificate un numar de 806 folosinte de apa care
evacueaza substante din Lista II, fiind elaborate si programele de reducere a poluarii, care se
actualizeaza anual pe baza rezultatelor monitorizarii. La nivelul fiecarui bazin hidrografic a fost
realizata monitorizarea sistematica a substantelor din lista II, iar rezultatele au fost furnizate
Comisiei Europene in prima jumatate a anului 2006.
Perioada de tranzitie
Prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, a fost negociata si aprobata o
perioada de tranzitie pana la 31 Decembrie 2009, pentru o parte din substantele periculoase
din Lista I, cuprinse in directivele fiice, si anume :
Pentru cinci substante : Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena, 1, 2 diclor-etan,
Tricloretilena, Triclorbenzen, pentru -- 21 de unitati industriale din industria chimica
(anorganica, organica, cauciuc, petrochimie, celuloza si hartie);
Pentru doua substante : cadmiu, mercur, pentru 27 de unitati industriale;
Pentru o substanta : lindan, pentru 3 unitati industriale .
Solicitarea si negocierea perioadei de tranzitie s-a facut din urmatoarele considerente:
- posibilitatea scazuta a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si a structurii administrative
suport Administratia Nationala Apele Romane, de a dezvolta, actualiza si mentine

47
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

functionala baza de date pentru substantele periculoase poluante, ca unealta pentru evaluarea
si reevaluarea autorizatiilor de gospodarire a apelor emise pentru functionarea folosintelor de
apa pe baza unor tehnologii noi (BAT uri) sau pentru cele existente;
- realizarea programelor de reducere a poluarii pe baza abordarii combinate;
- coroborarea cerintelor tehnice si financiare ale Directivei 76/464/CEE cu cerintele altor
directive, in vederea eliminarii unor costuri generate de investitiile inutile.
- identificarea si implementarea de tehnici mai radicale si mai costisitoare in procesul de
productie (BAT uri) acolo unde ele reprezinta cele mai bune optiuni de siguranta pentru mediu;
- lichidarea stocurilor de substante periculoase din agricultura si deseurile industriale existente
in depozitele vechi;
- eliminarea solventilor clorurati din industria farmaceutica si reducerea prezentei lor in alte
activitati;
- micsorarea impactului social creat de inchiderea unor unitati industriale sau de reducere a
personalului angajat concomitent cu cresterea automatizarii in noile tehnologii adoptate;
- dezvoltarea unei alternative pentru oportunitati de ocupare a fortei de munca in situatiile in
care unitatile industriale sunt confruntate cu restucturarea sau inchiderea.
O analiza a situatiei actuale in legatura cu substantele periculoase pentru care Uniunea
Europeana a aprobat perioade de tranzitie, arata urmatoarele:
Cadmiu programul national de monitorizare contine monitorizarea sistematica a apelor uzate
evacuate. Pentru eliminarea totala din apele uzate evacuate, folosintele de apa au intocmit
programe de masuri care prevad eliminarea treptata a poluantului. Pentru cadmiu, se constata
ca valorile obtinute la monitorizarea sistematica a apelor uzate evacuate, la 15% din unitatile
potential evacuatoare de cadmiu, nu depasesc limitele admise la evacuare datorita
tehnologiilor de epurare existente, afirmatie care nu poate fi sustinuta si pentru celelalte 85%
de unitati industriale. Monitorizarea evacuarilor, realizata in anul 2006 la toate folosintele de
apa a caror functionare este reglementata prin autorizatia de gospodarirea apelor a evidentiat
conformarea cu VLE stabilite la nivel national.
Mercurul - nu este monitorizat sistematic in apele uzate evacuate din cauza lipsei de dotare cu
aparatura corespunzatoare a utilizatorilor de apa precum si a laboratoarelor de calitate a
Administratiei Nationale Apele Romane. Monitorizarea realizata pana in anul 2006 nu a
evidentiat depasiri ale VLE cu aceasta substanta. In procesul actual de revizuire a autorizatiei
de gospodarire a apelor la unitatile industriale, sunt incluse prevederi referitoare la
monitorizarea sistematica obligatorie a mercurului de catre titularul autorizatiei. Aceste
prevederi se aplica la toate unitatile industriale potential evacuatoare de mercur prin apele
uzate, conform ghidurilor de surse de emisii ale UE, preluate in procedura interna de emitere a
autorizatiei de gospodarire a apelor. Prevederile planurilor intocmite de catre utilizatorii
industriali identificati ca urmare a screeningului efectuat la nivelul fiecarui bazin hidrografic,
pentru eliminarea totala a poluarii cu mercur din surse punctiforme se vor realiza in
conformitate cu obligatiile asumate de catre acestia.
Lindanul - este inca utilizat in agricultura, este produs intr-un singur loc (S.C. OLTCHIM S.A.Rm Valcea) si conditionat in doua locuri (S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti, SINTEZA
Oradea). Agricultura se confrunta cu probleme (prezenta daunatorilor specifici solului
Romaniei) care impun inca utilizarea lindanului. De aceea, a fost solicitata pentru Lindan o
perioada de tranzitie de 3 ani pentru cele trei unitati industriale mentionate, adica pana la 31
decembrie 2009.
Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena, 1,2 dicloretan, Tricloretilena, Triclorbenzen in
prezent, aceste substante nu sunt monitorizate sistematic in apele uzate evacuate si nici in
resursele de apa, din cauza lipsei de dotare cu aparatura de laborator corespunzatoare a
laboratoarelor de calitate ale Administratiei Nationale Apele Romane. Automonitoringul
realizat de utilizatorii de apa industriali a evidentiat depasiri ale VLE la unitati industriale din
sectoarele: industria de constructii de masini si utilaje, industria de mobila, industria chimica
organica de producere a solventilor, maselor plastice, vopsele si lacuri, industria celulozei si
hartiei, industria petrochimica. Din cauza caracterului volatil al acestor substante, este impusa

48
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

in prezent in cadrul revizuirii autorizatiei de gospodarire a apelor, monitorizarea calitativa si


cantitativa periodica a apelor uzate evacuate. Planurile pentru eliminarea poluarii cu benzen si
solventi organici clorurati din surse punctiforme se vor realiza in conformitate cu obligatiile
asumate de catre utilizatorii de apa respectivi, identificati la nivelul fiecarui bazin hidrografic.

Cerinte ale Directivei 91/271/CCE


Directiva 91/271/CEE stabileste o serie de cerinte referitoare la sistemele de colectare,
epurarea si evacuare a apelor uzate din aglomerarile umane, precum si a celor biodegradabile
provenite de la anumite sectoare din industria agroalimentara.
Romania in calitate de stat membru a Uniunii Europene trebuie sa asigure ca apele uzate
provenite de la aglomerarile umane cu mai mult de 2000 l.e. sunt colectate si epurate inainte
de evacuare in resursele de apa, conform standardelor si termenelor limita specifice. In ceea
ce privesc obiectivele de epurare, trebuie mentionat faptul ca, epurarea secundara (treapta
biologica) este o regula generala pentru aglomerarile mai mici de 10.000 l.e. cu indepartarea
suplimentara a nutrientilor in zonele desemnate sensibile (treapta de epurare tertiara) si pentru
aglomerarile mai mari de 10 000 l.e.; de mentionat este faptul ca, pentru anumite zone marine,
treapta de epurarea primara poate fi suficienta.

Directive ale Uniunii Europene avand legaturi directe cu Directiva 91/271/CEE si


legaturi cu alte sectoare
Doua directive ale UE sunt legate direct de Directiva 91/271/CEE privind epurarea
apelor uzate orasenesti prin faptul ca au scopuri similare, si anume:
Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din
surse agricole si Directiva 76/464/CEE si cele 7 directive fiice privind poluarea cauzata de
anumite substante periculoase descarcate in mediul acvatic al Comunitatii.
Este de asemenea, de mentionat faptul ca, Directiva 91/271/CEE privind epurarea
apelor uzate orasenesti sustine alte patru directive in care sunt prevazute conditii privind
calitatea apelor de suprafata:
Directiva nr. 76/160/CEE privind calitatea apelor de imbaiere, transpusa prin HG 459/2002
privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru
imbaiere;
Directiva nr. 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman, transpusa prin Legea
458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea 311/2004;
Directiva nr. 75/440/CEE privind calitatea apelor de suprafata destinate prelevarii de apa
potabila, transpusa prin HG 100/2002 pentru aprobarea Normelor privind metodele de
masurare, prelevare a probelor si frecventa de analiza a apelor de suprafata destinata
potabilizarii;
Directiva nr. 78/659/CEE privind calitatea apelor dulci care necesita protectie sau imbunatatire
in scopul sustinerii vietii piscicole, transpusa prin HG 202/2002 pentru aprobarea .
Cadrul transpunerii legislative
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti a fost transpusa in
legislatia romaneasca in totalitate, initial prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. In anul 2005, avand in vedere
asezarea geografica a Romaniei in cadrul bazinului hidrografic al Dunarii si al Marii Negre si
luand in considerare necesitatea protejarii mediului in aceste zone, prevederile HG 188/2002
au fost modificate si completate prin HG 352/2005, iar intreg teritoriul Romaniei a fost declarat
zona sensibila. Aceasta decizie stabileste obligatia ca toate aglomerarile umane cu un numar
mai mare de 10.000 de l.e. sa asigure infrastructura necesara in domeniul epurarii apelor
uzate, care sa permita epurarea avansata a apelor uzate urbane.
HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul
acvatic a apelor uzate, modificata si completata prin HG 352/2005, cuprinde:

49
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Anexa 1 NTPA 011 Norme tehnice privind colectarea si evacuarea apelor uzate urbane prin
care se transpun cerintele directivei;
Anexa 1 la normele tehnice NTPA 011 Planul de actiune privind colectarea, epurarea si
evacuarea apelor uzate urbane se refera la actiuni, termene si responsabilitati pentru
activitatile de colectare, epurare si evacuare a apelor uzate urbane si la epurarea si evacuarea
direct in receptorii naturali a apelor uzate biodegradabile provenite din anumite sectoare
agroindustriale;
- Planul de aciune privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate
oreneti, prezentat n anexa la normele tehnice NTPA 011/2002 privind
colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti, care face parte
integrant din HG nr. 188/2002, prevede termene pentru fiecare dintre activitatile
de implementare.
Anexa 2 NTPA 002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare;
Anexa 3 NTPA 001 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor
uzate industriale si urbane la evacuarea in receptorii naturali.
Ca urmare a implementarii Directivei 91/271/CEE a rezultat ca fiind necesara transpunerea
altor trei directive care controleaza depozitarea si gospodarirea namolurilor produse in statiile
de epurare:
Directiva nr. 86/278/CEE privind protectia mediului si, in particular a solului, atunci cand
namolurile rezultate din procesele de epurare a apelor uzate sunt utilizate in agricultura;
Directiva nr. 99/31/CEE privind depozitarea deseurilor;
Directiva nr. 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse
agricole.
Au fost de asemenea transpuse directivele strans legate de prevederile Directivei
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate, astfel:
- Directiva nr. 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse
agricole a fost transpusa prin HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de Actiune pentru
protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati proveniti din surse agricole;
- Directiva nr. 76/464/CEE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase
descarcate in mediul acvatic al Comunitatii a fost transpusa prin HG nr. 118/2002 privind
aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor
subterane, cauzate de evacuarea unor substante periculoase ;
- Directiva nr. 78/659/CEE privind calitatea apelor dulci care necesita protectie sau imbunatatire
in scopul sustinerii vietii piscicole a fost transpusa prin HG nr. 202/2002 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in
scopul sustinerii vietii piscicole ;
- Directiva nr. 76/160/CEE privind calitatea apelor de imbaiere este transpusa prin HG nr.
459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate
pentru imbaiere ;
- Directiva nr. 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman a fost transpusa prin
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/2004 ;
- Directiva 75/440/CEE privind calitatea apelor de suprafata folosita pentru alimentarea cu apa
a fost transpusa prin HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor privind metodele de
masurare, prelevare a probelor si frecventa de analiza a apelor de suprafata destinata
potabilizarii si, de asemenea, prin Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr.377/2001
pentru aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata ;
- Directiva 99/31/CEE privind depozitarea deseurilor a fost transpusa prin HG nr.162/2002
privind depozitarea deseurilor ce a fost modificata prin HG 349/2005.
Principalele cerinte ale Directivei 91/271/CEE

50
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Desemnarea intregului teritoriu al Romaniei ca zona sensibila, acest aspect


presupunand ca toate aglomerarile umane cu mai mult de 10.000 l.e. sa fie prevazute
cu statii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv cu treapta tertiara.
Asigurarea ca toate aglomerarile mai mari de 2.000 l.e. sunt prevazute cu sisteme de
colectare a apei uzate orasenesti.
Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale
aglomerarilor cu mai mult de 2.000 e.l, sunt subiectul unei epurari secundare sau
echivalente inainte de descarcare.
Asigurarea ca apele uzate orasenesti care intra in sistemele de colectare ale
aglomerarilor cu mai mult de 10.000 l.e., sunt supuse unei epurari mai stringente
inainte de descarcare, iar apa descarcata satisface standardele de emisii relevante
pentru azot si fosfor.
Asigurarea ca apele uzate orasenesti colectate din aglomerarile cu mai mult de 2.000
l.e. si descarcate in cursuri de apa curgatoare si cele provenite din aglomerari cu mai
putin de 10,000 l.e. care descarca in apele costiere, sunt epurate corespunzator inainte
de descarcare.
Asigurarea ca, atunci cand apele din jurisdictia unui Stat Membru sunt afectate de
evacuari de ape uzate din alt Stat Membru, Statul afectat notifica celuilalt stat si
Comisiei faptele relevante.
Asigurarea ca statiile de epurare a apelor uzate orasenesti sunt proiectate, construite,
exploatate si intretinute pentru a asigura performante suficiente in conditii climatice
normale.
Asigurarea ca descarcarile de ape uzate industriale care intra in sistemele de colectare
si in statiile de epurare orasenesti si depozitarea namolului rezultat din statiile epurare
a apei uzate orasenesti, sunt supuse unor reglementari prealabile (acord de racordare)
si/sau unor autorizari specifice de catre autoritatea de gospodarire a apelor
competenta.
Asigurarea ca apele uzate industriale biodegradabile care nu intra in statiile de epurare
a apelor uzate orasenesti, respecta conditiile de descarcare stabilite in reglementarile
prealabile si/sau autorizari specifice emise de catre autoritatea de gospodarire apelor.
Asigurarea monitorizarii apelor uzate descarcate, a monitorizarii apelor receptoare
relevante si a monitorizarii procedurilor de depozitare a namolului provenit din epurarea
apei uzate orasenesti
Cerinte orizontale:
Determinarea responsabilitatilor.
Raportarea - asigurarea ca la fiecare doi ani autoritatile implicate vor publica
rapoarte referitoare la situatia apelor uzate orasenesti si la namolul rezultat din
statiile de epurare aflate in aria lor de competenta.
Conformarea - stabilirea unui program de implementare a acestei directive.
Romania va pune in aplicare legile, reglementarile si prevederile administrative
necesare conformarii cu cerintele Directivei.

Planul pentru indeplinirea cerintelor Directivei si stadiul realizarii acestuia


1. Decizia declararii intregului teritoriu al Romaniei ca zona sensibila prin adoptarea HG
352/2005, care modifica si completeaza prevederile HG 188/2002. In consecinta, articolul 5
alin. (2) stabileste obligativitatea ca, apele uzate orasenesti din retelele de canalizare trebuie
supuse unei epurari mai severe, daca sunt descarcate in zone sensibile si daca provin de la
aglomerari mai mari de 10.000 l.e.
2. Asigurarea ca toate aglomerarile vor fi dotate cu sisteme de colectare a apelor uzate
orasenesti, respectiv aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e. pana cel mai tarziu la 31

51
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

decembrie 2000 si aglomerarile intre 2.000 si 10.000 l.e. pana cel mai tarziu la 31
decembrie 2005.
In prima etapa, au fost identificate datele relevante necesare - aglomerari umane, clasificarea
acestora in functie de calculul locuitorilor echivalenti (cu mai mult de 2.000 l.e.), situatia dotarii
acestor aglomerari cu sisteme de colectare, conditiile de realizare a sistemelor de colectare.
Din totalul celor 2609 aglomerari umane luate in consideratie, au fost identificate, in
conformitate cu prevederile Directivei, 320 aglomerari umane care detin retele de canalizare si
340 aglomerari umane care detin statii de epurare a apelor uzate. A fost definitivata Lista cu
aglomerarile umane mai mari de 2000 l.e. la nivelul fiecarui judet, infrastructura existenta,
precum si cea necesara pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de canalizare si a statiilor
de epurare, inclusiv costurile de implementare si termenele de conformare cu prevederile
Directivei. In vederea evaluarii situatiei existente si prevederii investitiilor necesare pentru viitor,
in domeniul colectarii si epurarii apelor uzate orasenesti, autoritatile administratiei locale,
impreuna cu autoritatile bazinale de gospodarirea apelor au alcatuit planuri locale de actiune.
Investitiile necesare pentru realizarea sistemelor de canalizare si statiilor de epurare au fost
alese pe baza criteriilor cost/beneficiu, in concordanta cu prevederile directivei. In acest sens,
prin Planurile de Urbanism, oraselor de marime mare sau medie li s-au asociat una sau mai
multe comune din imediata vecinatate, care au format o aglomerare si care urmeaza sa fie
dotata cu un sistem de epurare comun. Conditiile geografice si administrative, cat si
dispersarea populatiei in unele comune au permis de multe ori insa realizarea aglomerarii
numai prin unirea mai multor sate si din aceasta cauza numarul aglomerarilor a ajuns la peste
2000 de bucati. Aceasta masura a presupus elaborarea si aprobarea Planului de Urbanism
General pentru toate aglomerarile umane, cu mai mult de 2000 l.e., precum si a Planului de
Amenajare a Teritoriului pentru toate judetele Romaniei.
3. Asigurarea ca apele uzate urbane care intra in sistemele de colectare ale aglomerarilor
sunt supuse unei epurari secundare sau unei epurari echivalente inainte de descarcare,
respectiv pentru aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e. pana cel mai tarziu la 31
decembrie 2000 si pentru aglomerarile cu 2.000 - 10.000 l.e., pana cel mai tarziu la 31
decembrie 2005.
Au fost identificate datele relevante necesare pentru aglomerarile cu mai mult de 2.000 l.e.,
situatia dotarii acestor aglomerari cu statii de epurare, caracteristicile statiilor de epurare
existente si performantele de epurare si a fost elaborat un Program de actiune pentru
reabilitarea, modernizarea si constructia statiilor de epurare a apelor uzate in aceste aglomerari
precum si strategia financiara pentru realizarea acesteia.
4. Asigurarea ca apele uzate urbane care intra in sistemele de colectare ale aglomerarilor
cu mai mult de 10.000 l.e. sunt supuse unei epurari stringente inainte de a fi descarcate,
iar descarcarile satisfac normativele relevante de emisie pentru azot si fosfor
Au fost identificate datele relevante necesare pentru aglomerarile cu mai mult de 10000 l.e.,
caracteristicile statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti, performantele de epurare - si a
fost elaborat un Program de actiune pentru pentru reabilitarea, modernizarea si constructia
statiilor de epurare a apelor uzate in aceste aglomerari si o strategie financiara pentru
implementarea programului. Incepand cu anul 2003 au fost emise si revizuite periodic
autorizatiile de gospodarire a apelor pentru descarcarile de ape uzate orasenesti de la aceste
aglomerari.
5). Asigurarea ca acele ape uzate urbane care intra in sistemele de colectare ale
aglomerarilor cu mai putin de 2.000 l.e. sunt supuse, inainte de a fi descarcate, unei
epurari adecvate pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2005
Au fost identificate si colectate datele relevante necesare pentru aglomerari cu mai putin de
2000 l.e., situatia colectarii si epurarii apelor uzate si a fost elaborat un Program de actiune
pentru epurarea apelor uzate din aceste localitati. Au fost identificate de asemenea si
instrumentele de sustinere a implementarii acestui program.

52
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

6) Asigurarea ca, atunci cand apele aflate in jurisdictia unui Stat Membru sunt afectate
de descarcarile de ape uzate provenite de la un alt Stat Membru, Statul Membru afectat
notifica celuilalt stat si Comisiei asupra faptelor relevante.
Romania are incheiate cu statele vecine Ungaria, Ukraina, Bulgaria si Serbia Acorduri
bilaterale si respectiv Protocol de colaborare in domeniul gospodaririi apelor, in cadrul carora
are elaborate regulamente specifice, printre care si Regulamentul de prevenire si de combatere
a poluarilor accidentale cu efecte transfrontaliere. Acest Regulament stabileste proceduri
pentru observare, informare si cooperare, pentru monitorizarea fenomenului de poluare, pentru
prelevarea de probe si testare, evaluarea de risc si pentru luarea de masuri si desfasurarea de
actiuni pentru a limita efectele poluarii.
La nivel national a fost reglementat si organizat Sistemul de Alarmare in caz de Poluari
Accidentale a Apelor din Romania (SAPA ROM), care constituie cadrul de actiuni pentru
prevenirea, avertizarea si controlul situatiilor de poluari accidentale a apelor, precum si
subsistemul de alarmare in caz de poluari accidentale pe Dunare care se integreaza in
Sistemul Transnational AEWS Danube , aprobat prin Ordinul nr. 223/2006 al ministrului
mediului si gospodaririi apelor. De mentionat este faptul ca, SAPA ROM nu afecteaza in nici
un fel alte intelegeri bi-si multilaterale pe aceasta problema. La elaborarea SAPA ROM s-au
avut in vedere urmatoarele :
- Decizia nr. 57/1992 emisa la nivelul conducerii Regiei Autonome Apele Romane
privind activitatea in caz de poluari accidentale ;
- Ordinul nr. 110/1994 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului privind
Regulamentul si Programul reactualizat de analize, atributii si obligatii ce revin
unitatilor si laboratoarelor de calitate a apei in cadrul Declaratiei de la Bucuresti
privind supravegherea si protectia calitatii apelor fluviului Dunarea;
- Ordinul nr. 84/1995 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului privind
organizarea Centrului International Principal de Alarmare in caz de poluari
accidentale pe Dunare (CIPA ROM).
SAPA ROM este conceput ca un sistem cu structura piramidala, pe trei nivele, fluxurile si
informatiile fiind diferentiate in esenta, in functie de provenienta poluarii accidentala sau
transfrontiera. Pentru situatiile specifice poluarilor accidentale de provenienta si/sau cu efect
transfrontiera, SAPA ROM este prevazut la nivelul superior Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor cu Centrul International Principal de Avertizare (CIPA ROM) cu atributii
specifice in cadrul retelei transnationale (PIAC AEWS) de avertizare. SAPA ROM cuprinde
si subsistemul de alarmare in caz de poluari transafrontiera care se integreaza in sistemul
transnational AEWS Danube).
Romania are elaborate pe fiecare bazin hidrografic, Planuri de prevenire si de
combatere a poluarilor accidentale, in care sunt identificati eventualii poluatori cu posibile
efecte transfrontiere si masurile la sursa, pentru protectia resurselor de apa care pot fi afectate.
7) Asigurarea ca statiile de epurare a apelor uzate urbane sunt proiectate, construite,
exploatate si intretinute pentru a asigura o performanta suficienta in conditii climatice
locale normale si ca sistemele de colectare satisfac cerintele stabilite de Directiva.
Aceste actiuni, presupun din partea autoritatilor de gospodarire a apelor o activitate continua
pentru emiterea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor precum si pentru
reactualizarea celor existente, pentru realizarea si exploatarea sistemelor de colectare si a
statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti, cu respectarea prevederilor HG 188/2002
modificata si completata prin HG 352/2005.
8. Asigurarea ca, descarcarile apelor uzate industriale in sistemele de colectare si in
statiile de epurare a apelor uzate orasenesti, descarcarile din statiile de epurare a apelor
uzate orasenesti si depozitarea namolurilor din statiile de epurare a apelor uzate
orasenesti sunt supuse reglementarii anterioare si/sau autorizarilor specifice de catre
autoritatea de gospodarire a apelor competenta.
Romania a prevazut prin legislatie, obligativitatea ca in mod gradual, descarcarile apelor uzate
ale utilizatorilor de apa industriali in sistemele de colectare si in statiile de epurare a apelor

53
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

uzate orasenesti, descarcarile apelor uzate industriale biodegradabile si depozitarea


namolurilor provenite din statiile de epurare a apelor orasenesti uzate, sa fie supuse
reglementarii prin autorizatie de gospodarire a apelor de catre autoritatea de gospodarire a
apelor competenta. In acest sens, prin HG 188/2002, modificata si completata prin HG
352/2005 NTPA 001 si NTPA 002, au fost stabilite valorile limita de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si urbane evacuate in receptorii naturali si respectiv indicatorii de
calitate ai apelor uzate evacuate in retelele de canalizare ale localitatilor.
La modernizarea sau dupa caz la constructia unei statii de epurare noi pentru o aglomerare
umana, prin avizul de gospodarire a apelor s-au stabilit indicatorii de calitate ai apelor uzate,
relevanti pentru apele uzate urbane, nominalizati in principal in Normativul NTPA 011, precum
si obligatia utilizatorilor de apa de tip industrial de a-si epura la sursa de poluare, apele uzate in
limitele impuse de NTPA 001 pentru indicatorii de calitate specifici industriei respective,
nominalizati in Anexa nr. 1B a Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de
Monitoring al Apelor din Romania (SMIAR), aprobat prin Ordinul nr. 31/2006 al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor.
Functionarea statiilor de epurare existente ale utilizatorilor de apa de tip industrial care
descarca intr-o retea de canalizare urbana, a fost reglementata prin autorizatia de gospodarire
a apelor emisa de catre autoritatea de gospodarire a apelor competenta, cu anexa Program de
etapizare care cuprinde lucrarile si masurile necesare pentru incadrarea parametrilor de calitate
la evacuare, in limitele impuse de NTPA 001 si respectiv NTPA 002, pentru indicatorii specifici
industriei respective, nominalizati in Anexa nr. 1B a Manualului pentru modernizarea si
dezvoltarea Sistemului de Monitoring al Apelor din Romania (SMIAR). Autorizatiile de
gospodarire a apelor s-au emis in toate cazurile cu valabilitate de un an, fiind reinnoite la
expirarea duratei de valabilitate numai dupa o analiza pertinenta privind respectarea
prevederilor programului de etapizare anexa la autorizatie.
Prin HG 188/2002, modificata si completata prin HG 352/2005, au fost stabilite modalitatile de
realizare de catre utilizatorii de apa a automonitoringului apelor uzate evacuate in receptori.
Administratia Nationala Apele Romane prin Programul de monitorizare a resurselor de apa,
monitorizeaza anual in cadrul subsistemului ape uzate evacuarea apelor uzate in receptorii
naturali, cu o frecventa stabilita in functie de importanta folosintei de apa, iar autoritatea de
gospodarie comunala monitorizeaza evacuarile apelor uzate in reteaua de canalizare a
aglomerarilor umane, vis--vis de prevederile acordului de racordare.
9. Asigurarea ca apele uzate industriale biodegradabile din unitatile care apartin
sectoarelor industriale specificate, care nu intra in statiile de epurare a apelor uzate
orasenesti, inainte de descarcarea lor in receptorii naturali, respecta conditiile stabilite
in reglementarile prealabile si/sau autorizatiile de gospodarire a apelor emise de catre
autoritatea competenta in domeniu.
Au fost nominalizate 31 de unitati agroindustriale care evacueaza direct in receptorii naturali,
care trebuie sa se conformeze pana la data aderarii, prevederilor in domeniu si respectiv
autorizatiei de gospodarire a apelor, conform legislatiei in vigoare. Prin autorizatia de
gospodaria apelor s-au impus limitele de descarcare in receptorul natural, luandu-se in
considerare natura apelor uzate deversate. Pentru unitatile care nu s-au incadrat in prevederile
Directivei 91/271/CEE, au fost negociate si aprobate Programe de etapizare care fac parte
integranta din autorizatia de gospodarirea apelor, care cuprind masuri si lucrari necesare
pentru conformare si termene de realizare a acestora.
10. Asigurarea monitorizarii apelor uzate epurate evacuate in receptori si a procedeelor
de depozitare a namolurilor provenite din statiile de epurare a apelor orasenesti uzate.
Autoritatile de gospodarire a apelor monitorizeaza prin laboratoarele proprii de calitate a apei:
- respectarea limitelor parametrilor de calitate reglementati prin autorizatia de
gospodarire a apelor privind apele uzate evacuate din statiile de epurare a
apelor orasenesti pentru a verifica conformarea cu acestea ;
- cantitatile si compozitia namolului din statiile de epurare a apelor uzate si modul
de depozitare a acestuia ;

54
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

- efectul descarcarilor de apa uzata asupra calitatii apelor receptorului natural.


In acest sens, au fost parcurse urmatoarele etape obligatorii :
- Analiza situatiei existente a monitoringului resurselor de apa;
- Punerea de acord a sistemului national de supraveghere a calitatii resurselor de
apa in conformitate cu cerintele Directivei;
- Elaborarea unei Metodologii pentru colectarea, validarea si evaluarea datelor
monitorizate;
- Monitorizarea periodica in conformitate cu cerintele sistemului de monitoring.
11. Cerinte orizontale. Determinarea competentelor
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este principalul responsabil pentru implementarea
Directivei Consiliului 91/271/CEE, in mod special pentru stabilirea normelor si obiectivelor de
calitate a apelor; reglementarea evacuarii apelor uzate provenite de la aglomerari umane sau
de la industria agro-alimentara asimilata, conform normativelor NTPA 001/2002 si NTPA
002/2002; stabilirea monitoringului apelor de suprafata, a receptorilor naturali in care se
evacueaza apele uzate orasenesti sau industriale; controlul conformarii la prevederile legislatiei
in vigoare si raportarea catre Comisia Europeana.
Ministerul Internelor si Reformei Administrative are resposabilitatea elaborarii Programului
de actiune pentru reabilitarea, modernizarea si constructia sistemelor de colectare si a statiilor
de epurare a apelor uzate orasenesti in aglomerarile cu peste 2.000 l.e.
Ministerul Transporturilor este responsabil pentru promovarea standardelor si reglementarilor
tehnice privind proiectarea, constructia si exploatarea sistemelor de colectare si a statiilor de
epurare a apelor uzate orasenesti.
Administratia Publica Locala are responsabilitatea pentru implementarea programului de
reabilitare, modernizare si constructie a statiilor de epurare in aglomerarile umane relevante si
implementarea programului de actiune in aglomerarile umane cu mai putin de 2000 l.e., in ceea
ce priveste realizarea sistemelor de canalizare si epurarea apelor uzate orasenesti
12. Raportarea si conformarea
Romania a negociat cu Uniunea Europeana in cadrul Tratatului de Aderare, un program de
implementare a Directivei si va furniza periodic Comisiei Europene informatiile necesare despre
implementarea acestui program.

Principiile si strategia implementarii prevederilor Directivei 91/271/CEE

Emiterea autorizatiei de gospodarire a apelor de catre autoritatea de gospodarire a


apelor competenta, pentru toate evacuarile de ape uzate orasenesti si industriale din
anumite sectoare agroalimentare mentionate in HG 188/2002, modificata si completata
prin HG 352/2005, precum si pentru toate evacuarile de ape uzate industriale in
sistemele orasenesti de canalizare, care trebuie sa indeplineasca conditiile specifice
acestora. Aceste autorizatii trebuie sa fie periodic revizuite, adaptate la intervale
regulate de timp conditiilor specifice si puse de acord cu prevederile legale.
Asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate pentru toate aglomerarile cu peste
2000 l.e.
Asigurarea ca pentru toate aceste aglomerari se prevad statii de epurare a apelor
uzate, la un nivel de epurare specific.
Pentru conformare la cele de mai sus, stabilirea termenelor limita in conformitate cu
Angajamentele negociate si aprobate de Uniunea Europeana, prevazute in Tratatul de
Aderare.

Situatia actuala din Romania


Colectarea si epurarea apelor uzate din aglomerarile umane. Situatia la data
negocierii
In Romania existau 2609 aglomerari mai mari de 2000 l.e., prezentate in tabelul de mai jos.
55
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

2.000-10.000 l.e.
10.000-150.000 l.e.
> 150.000 l.e.
Total

Aglomerari
umane

Total locuitori
echivalenti

2346
241
22
2609

10.192.131
7.012.655
9.562.512
26.767.398

Procente(%)
din totalul populatiei
echivalente
39
27
34
100

Din totalul de 2609 aglomerari umane, identificate 320 aglomerari aveau sisteme de
canalizare, iar 340 aglomerari umane aveau statii de epurare. Impartirea aglomerarilor umane pe
fiecare tip de retea de canalizare si impartirea aglomerarilor pe tipuri de statii de epurare ape
uzate sunt prezentate in tabelele de mai jos.
Sistem canalizare Sistem canalizare in Sistem canalizare
in sistem divizor
sistem unitar
in sistem mixt
211
St. de epurare cu
treapta mecanica
112

11
St. de epurare cu
treapte mecanobiologice
212

88

Sistem canalizare Total aglomerari


in sistem
umane cu sisteme
combinat
de canalizare
10
320

St. de epurare cu
St. de
Total st. de eputrepte mecano- epurare cu trepte rare(in aglomerari
biologice-chimice mecano- chimice
umane)
10
6
340

Situatia la finele anului 2005


La finele anului 2005, pe teritoriul Romaniei erau un numar de 319 municipii si orase,
2.552 comune, iar populatia Romaniei a totalizat, conform datelor obtinute in acelasi an,
21.070.88o locuitori, din care in mediul urban 52,7 % si 47,3 %. in mediul rural. Sunt racordati
la retelele de alimentare cu apa potabila un numar de 12.776.317 locuitori, reprezentand o rata
de racordare de 60,63%. Alimentarea cu apa este asigurata in 315 municipii si orase si 1620 de
comune. La finele anului 2005, capacitatea totala a instalatiilor de prelucrare a apei potabile a
fost de 13.127,9 mii mc/zi, iar in municipii si orase a fost de 9.789,0 mii mc/zi. Volumul de apa
potabila distribuita consumatorilor din toata tara, a fost de 1.088.698 mii mc, din care pentru uz
casnic 628.287 mii mc, reprezentand 115,8 litri/locuitor.
Situatia infrastructurii pentru colectarea si epurarea apei uzate in Romania la inceputul anului
2006, releva faptul ca 693 localitati (306 municipii si orase si 387 sate) au sisteme de colectare
publice. Lungimea totala a retelei de canalizare a fost la finele anului 2005 de cca. 19.956 Km,
din care cca. 16.970 Km in municipii si orase.
Prin statiile de epurare a apei uzate existente, sunt tratate doar 77% din debitul de ape uzate
evacuate in sistemele orasenesti de colectare. In anul 2005, volumul total de apa uzata
evacuat in receptorii era de 4.034,0 milioane m3/an.
In ceea ce priveste accesibilitatea serviciilor de colectare si epurare a apelor uzate, este de
remarcat ca, in Romania, din 21.070.880 de locuitori, un numar de 9.197.394 de locuitori au
acces la serviciile de canalizare, reprezentand o rata de 43,65%, iar la statiile de epurare un
numar de 8.261.664 locuitori reprezentand o rata de 39,30%.
Gospodarirea namolurilor provenite din statiile de epurare ale aglomerarilor umane
In prezent, in Romania, namolurile provenite din procesele tehnologice de tratare care
au loc statiile de epurare, sunt in majoritatea situatiilor transportate si stocate in depozitele de
deseuri menajere orasenesti.
Cantitatea de namol evacuata din statiile de epurare orasenesti, estimata in anul 2005 a fost de
cca. 171.086 t/an, cu urmatoarea distributie la nivelul bazinelor hidrografice.
Numar statii de Cantitatea de namol evacuata (kg s.u.) /zi)
Nr Bazin hidrografic
Primar
Secundar
Total
epurare

56
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Arges - Vedea
Banat
Crisuri
Dunare
Ialomita -Buzau
Jiu
Dobrogea - Litoral
Mures
Olt
Prut
Siret
Somes-Tisa
TOTAL(kg s.u./zi)
TOTAL (t/an)

31
14
25
12
43
14
13
45
41
26
46
30
340

13979,86

13194,53

9407,44
5741,53
21088,69
7397,31
3560,12
21608,43
26397,24
19580,48
22191,12
21909,46
186056,22

15717,63
2897,64
14450.95
25604,82
6282,57
27175,29
42308,67
34396,08
38484,81
37990,17
283945,44

19462,65
32657,18
25125,07
8639,17
35539.64
45423,49
9842,69
48783,72
68705,91
53976,56
60675,93
59899,63
468731,64
171086

Epurarea apelor uzate din industria agroalimentara, care intra sub incidenta Directivei
91/271/CEE
In Romania au fost identificate 31 unitati agroalimentare care descarca direct in apele
de suprafata si au o incarcare organica echivalenta mai mare de 4000 .l.e.. Dintre acestea, 5
unitati nu au statii de epurare si evacueaza direct in apele de suprafata, iar 26 unitati
agroindustriale au statii de epurare cu treapta mecanica, sau mecano-biologica. Din totalul
unitatilor agro-alimentare existente, care se incadreaza in prevederile art. 13 din Directiva
91/271/CEE, doar trei au statii de epurare care se conformeaza cu prevederile Directivei.
Unitatile apartinand industriei agroalimentare care deverseaza direct in emisar si care in
prezent nu se conformeaza cu prevederile Directivei sunt autorizate din punctul de vedere al
gospodaririi apelor. Autorizatia de gospodarirea apelor, contine ca parte integranta un program
de etapizare privind lucrarile de dotare, extindere si modernizare, in care sunt, de asemenea,
prevazute termenele pana la care unitatile se vor conforma. Aceste termene nu depasesc
data aderarii. In cazul neconformarii, autoritatea de gospodarirea apelor aplica sanctiuni,
iar daca problema persista, acestor unitati li se retrage autorizatia de gospodarire a
apelor si vor fi obligate
sa-si inceteze activitatea si sa se inchida.

Implementarea prevederilor Directivei 91/271/CEE. Perioade de tranzitie


Colectarea si epurarea apelor uzate din aglomerarile umane
Motivatiile solicitarii si negocierii unei perioade de tranzitie pentru conformarea cu
prevederile acestei Directive au fost in principal, urmatoarele:
- Situatia existenta a infrastructurii din domeniul colectarii si epurarii apelor uzate
orasenesti, in special in mediul rural, care necesita un mare volum de lucrari
edilitare;
- Costurile foarte mari impuse de implementarea prevederilor acestei directive, luand
in considerare angajamentul Romaniei de a se conforma privind epurarea apelor
uzate orasenesti pentru toate aglomerarile mai mari de 2000 l.e., pana la data de
31 decembrie 2018;
- Capacitatea limitata a Romaniei de a asigura finantarea acestor lucrari, ceea ce va
face imposibila realizarea acestora intr-un termen scurt.
- Realizarea in timp scurt a lucrarilor de colectare si epurare a apelor uzate orasenesti
va conduce la o crestere foarte mare a tarifelor de colectare si epurare a apelor
uzate, ceea ce va face ca cea mai mare parte a populatiei sa nu isi poata permite sa
plateasca astfel de servicii.
- Implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate orasenesti, avand in vedere
dezvoltarea durabila, va impune costuri de operare a instalatiilor existente, alaturi de

57
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

cele legate de modernizare si extindere si, de asemenea, plata pentru serviciile de


apa.
- Implementarea Directivei intr-o perioada scurta de timp ar conduce la o crestere
brusca a pretului serviciului de apa, care ar putea genera un refuz al populatiei la
plata serviciilor de apa.
Avand la baza motivatiile de mai sus, Romania a negociat si obtinut urmatoarele
perioade de tranzitie pentru implementarea prevederilor Directivei 91/271/CEE:
Pentru colectarea apelor uzate ;
Pana la 31 decembrie 2015, pentru 263 de aglomerari cu mai mult de 10.000
l.e., reprezentand 61,9% din incarcarea biodegradabila totala ;
Pana la 31 decembrie 2018, pentru 2346 de aglomerari cu mai putin de 10.000
l.e., reprezentand 38,1% din incarcarea biodegradabila totala.
Sistemele de colectare necesare vor fi realizate esalonat, astfel incat sa asigure
serviciul:
- pentru 60,8% din totalul populatiei echivalente, pana la sfarsitul anului 2010;
- pentru 69,1% din totalul populatiei echivalente, pana la sfarsitul anului 2013;
- pentru 80,2% din totalul populatiei echivalente, pana la sfarsitul anului 2015;
- pentru 100% din totalul populatiei echivalente, pana la sfarsitul anului 2018.
Pentru epurarea apelor uzate:
Pana la 31 decembrie 2015, pentru 263 de aglomerari cu mai mult de 10.000 l.e.,
reprezentand 61,9% din incarcarea biodegradabila totala ;
Pana la 31 decembrie 2018, pentru 2346 de aglomerari cu mai putin de 10.000
l.e., reprezentand 38,1% din incarcarea biodegradabila totala.
Statiile de epurare a apelor uzate vor fi realizate esalonat, astfel ca sa asigure serviciul
de:
- epurare pentru 50,5% din totalul populatiei echivalente, pana la sfarsitul anului
2010 ;
- epurare pentru 60,6% din totalul populatiei echivalente, pana la sfarsitul anului
2013 ;
- epurare pentru 76,7% din totalul populatiei echivalente, pana la sfarsitul anului
2015 ;
- epurare pentru 100% din totalul populatiei echivalente, pana la sfarsitul anului 2018.

Cerinte ale Directivei 96/61/CEE


Obiectivul Directivei 96/61/CEE este realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si
controlul poluarii provenita de la activitatile specificate in Anexa I a Directivei
Scopul sistemului integrat este implementarea de masuri de prevenire sau de reducere a
emisiilor in atmosfera, apa si sol, inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor, pentru
activitatile mentionate in Anexa I a Directivei 96/61/CEE pentru atingerea unui inalt nivel de
protectie a mediului ca un intreg.
Cerintele specifice privind abordarea integrata, in conformitate cu prevederile Directivei
96/61/CEE, sunt transpuse in totalitate prin O.U.G. nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluarii, care are ca scop abordarea integrata a masurilor necesare in
vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii, precum si stabilirea cadrului legal de emitere
a acordurilor/autorizatiilor integrate de mediu pentru activitatile industriale nominalizate, cu
respectarea legislatiei in vigoare si a obligatiilor din conventiile internationale din acest
domeniu, la care Romania este Parte.

Cerinte specifice pentru implementare prevederilor Directivei 96/61/CEE


1. Masuri pentru prevenirea poluarii, utilizarea eficienta a energiei si minimizarea cantitatii de
deseuri produse in vederea respectarii prevederilor art. 3 al Directivei 96/61/CEE;

58
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

2. Stabilirea de valori limita de emisie si parametrii tehnici pe baza BAT (art. 9,18, Anexa I,
II si III din Directiva 96/61/CEE)
3. Masuri speciale referitoare la protectia calitatii aerului, apei si solului (art. 8 al Directivei
96/61/CEE);
4. Monitorizarea si raportarea de date in conformitate cu Registrul Emisiilor de Poluanti (art.
9 al Directivei 96/61/CEE);
5. Masuri pentru reducerea poluarii in context transfrontier (art. 9, 17 ale Directivei
96/61/CEE);
6. Masuri suplimentare pentru a acoperi cerintele speciale referitoare la atingerea
standardelor de calitate a mediului (art. 10 al Directivei 96/61/CEE);
7. Elaborarea procedurilor pentru emiterea acordului/autorizatiei integrate de mediu in
conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CEE, aceasta stabilind in mod obligatoriu in prima
faza si emiterea avizului/autorizatiei de gospodarire a apelor:
pentru instalatiile noi inainte de constructie (art.4 al Directivei 96/61/CEE);
pentru instalatiile existente (autorizatia integrata de mediu trebuie sa contina
masuri pentru alte conditii de operare decat cele normale si derogari temporare
in anumite circumstante (art. 5 si 9 [6] ale Directivei 96/61/CEE);
pentru instalatiile noi in sensul Directivei, puse in functiune dupa 30.10.1999;
pentru reconsiderarea si reactualizarea conditiilor din autorizatia integrata de
mediu, pentru modificari substantiale ale instalatiilor (art. 12 al Directivei
96/61/CEE).
In cazul in care cerintele sistemului de prevenire, reducere si control integrat
prevazute de autorizatia integrata de mediu, nu sunt indeplinite in termen, se
prevede refuzul acordarii acesteia si se va dispune suspendarea activitatii pana
la indeplinirea cerintelor (art. 6,8,9 ale Directivei 96/61/CEE);
8. Elaborarea de programe de control si inspectie, comune cu operatorul in vederea
verificarii conformarii cu conditiile impuse prin autorizatia integrata de mediu (art. 14 al
Directivei 96/61/CEE);
9. Introducerea sistemului de schimb de informatii privind dezvoltarea celor mai bune
tehnici disponibile (art. 11 al Directivei 96/61/CEE);
10. Publicarea informatiilor in concordanta cu cerintele Directivei 96/61/CEE;
11. Realizarea sistemului de cooperare transfrontiera in situatia in care activitatile pot avea
impact major negativ asupra calitatii mediului dintr-o tara membra a Uniunii Europeane (art. 17
al Directivei 96/61/CEE);
12. Asigurarea conformarii cu prevederile Directivelor listate in Anexa II a Directivei
96/61/CEE;
13. Asigurarea accesului la informatiile privind datele de monitorizare si emisie, precum si
participarea publicului la decizia de mediu (art. 15 al Directivei 96/61/CEE);
14. Inventarierea instalatiilor/activitatilor aflate sub incidenta prevederilor Directivei si a
emisiilor provenite de la acestea.
15. Intocmirea rapoartelor privind implementarea, nivelul conformarii precum si a
rapoartelor pentru Registrul poluantilor emisi, in conformitate cu Decizia 2000/479/CEE
EPER.

Actiuni derulate in vederea implementarii. Inventarul activitatilor/instalatiilor care


intra sub incidenta prevederilor Directivei 96/61/CEE
In cursul anului 2002 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a realizat in Romania
primul inventar al instalatiilor aflate sub incidenta Directivei 96/61/CEE, iar in anul 2003
reactualizarea acestuia. Inventarul a fost reactualizat, luand in considerare interpretarea
corecta a notiunii de instalatie asa cum este definita in Art. 2 al Directivei 96/61/CEE si in
OUG nr. 34/2002 aprobata prin Legea nr. 645/2002.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

59
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Industria
Energetica
1
185

Productia si
prelucrarea
metalelor
2
79

Industria
Industria
mineralelor chimica
3
57

4
65

Gestiunea
Alte
deseurilor activitati
5
128

6
202

Total
instalatii
7
716

Din punct de vedere al gospodaririi apelor, corespunzator celor 716 activitati/instalatii


inventariate initial de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, au fost inventariate de
catre Administratia Nationala Apele Romane, un numar de 629 folosinte de apa care intra sub
incidenta Directivei 96/61/CEE si in O.U.G. nr. 34/2002 aprobata prin Legea nr. 645/2002.
Dintre acestea, 195 de instalatii respectiv 174 de folosinte au solicitat perioada de tranzitie.
Actiunile de realizare a obiectivelor pentru implementarea prevederilor Directivei au in vedere:
Realizarea/reactualizarea anuala sau ori de cate ori este necesar, a inventarelor
folosintelor de apa la nivel bazinal si respectiv la nivel national;
Realizarea controlului conformarii activitatilor pentru care au fost emise autorizatiile de
gospodarire a apelor si respectiv a autorizatiilor integrate de mediu;
Asigurarea serviciilor laboratorului de calitate a apei la nivel bazinal si respectiv
regional pentru controlul emisiilor;
Asigurarea accesului publicului la informatie si la luarea deciziilor.

Cerinte ale Directivei Cadru 2000/60/EC in domeniul apei


A intrat in vigoare pe 22 Decembrie 2000, fiind publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene si este prima Directiva Europeana ce asigura dezvoltarea durabila - armonizarea
dezvoltarii sistemului socio-economic cu capacitatea de suport a mediului acvatic si
stabileste o noua strategie si politica in domeniul gospodaririi apelor la nivel european,
plecand de la faptul ca, Apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o mostenire
care trebuie pastrata, protejata si tratata ca atare .
Scop:
- atingerea starii bune a tuturor corpurilor de apa in regim natural din Europa pana in 2015;
- conservarea starii bune si foarte bune a corpurilor de apa, acolo unde deja acestea
exista;
atingerea potentialului ecologic bun pentru corpurile de apa puternic modificate si
artificiale;
- conformarea cu obiectivele de mediu stabilite de celelalte directive in domeniul apei pentru
ariile protejate;
Obiective:
- prevenirea deteriorarii, protectia si mbunatatirea strii ecosistemelor acvatice, avnduse n vedere cerinele de apa ale acestora, permanentele interaciuni ntre ecosistemele
acvatice i ecosistemele terestre adiacente si zonele umede;
- promovarea folosirii durabile a apei bazat pe protecia pe termen lung a resurselor de ap;
- intensificarea protectiei si mbunatatirii starii mediului acvatic prin msuri specifice de
reducere progresiv a emisiilor i pierderilor de substane prioritare i de nchidere total
sau etapizat a emisiilor i pierderilor de substane prioritare periculoase n ap;
- prevenirea poluarii apelor subterane si reducerea progresiva a poluarii acestora;
- reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase inundaii i
secete;
Concepte noi, instituite de Directiva Cadru a Apei 2000/60/EEC caracterizate ca fiind
deosebit de revolutionare:

60
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

gospodarirea apelor in Europa se va realiza la nivel bazinal ;

gospodarire integrata apa de suprafata - ape subterane - zone umede si alte tipuri de
ecosistemele dependente de ecosistemele acvatice;
stabilirea obiectivului comun de stare buna, ce trebuie atins dupa implementarea
masurilor cuprinse in Planul de gospodarire a apelor;
caracterizarea starii apelor in 5 categorii de calitate functie de elementele biologice, avand
in vedere ca aceste elemente integreaza si reflecta sinergic toate tipurile de impact si
conditiile de mediu pe o perioada mai lunga de timp. In aceasta situatie, elementele fizicochimice si hidromorfologice sunt elemente ajutatoare pentru caracterizarea starii apelor;
definirea starii de referinta pentru apele de suprafata;

definirea categoriei de corpuri de apa puternic modificate si corpuri de apa artificiale;

recuperarea costurilor pentru serviciile de apa;

participarea publicului la elaborarea Planului de Management al Apelor.

Pentru uniformizarea reglementarilor in domeniu, Directiva Cadru introduce asa cum am


aratat mai sus conceptul privind starea apelor, care sta la baza uniformizarii reglementarilor
din domeniu in vederea intercompararii starii de calitate a apelor intre Statele Membre ale
Uniunii. Starea apelor de suprafata este determinata atat de starea ecologica a apelor care
exprima calitatea structurii si functiilor ecosistemelor acvatice, cat si de starea chimica a apelor
care se refera la calitatea apei din punct de vedere chimic.
Foarte important de mentionat este faptul ca, Directiva Cadru a Apei prevede un sistem de
clasificare a starii apelor de suprafata in cinci categorii de calitate :
Calitate foarte buna valorile elementelor biologice se caracterizeaza prin valori
asociate acelora din zonele nealterate, de referinta, sau cu alterari antropice
nesemnificative;
Calitate buna valorile elementelor biologice prezinta abateri minore fata de starea
naturala;
Calitate moderata valorile elementelor biologice se abat moderat de la valorile de
referinta associate apelor de suprafata si indica o alterare moderata a starii apelor ce
rezulta din activitatea umana;
Calitate satisfacatoare exista alterari majore ale elementelor biologice de calitate
pentru apele de suprafata, comunitatile relevante difera substantial fata de cele asociate
conditiilor naturale;
Nesatisfacatoare alterari severe ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru
apele de suprafata, un numar mai mare de comunitati biologice relevante sunt absente
fata de cele prezentate in conditii naturale
Starea apelor subterane se refera atat la starea cantitativa cat si la starea chimica a
acestora. Starea cantitativa a apelor subterane se clasifica in buna si satisfacatoare, functie
de regimul nivelului apei.
Starea buna a apelor subterane este definita astfel:
Nivelul apei in corpul de apa subterana indica faptul ca resursa disponibila de apa nu
se epuizeaza la un debit mediu anual captat pe lunga durata;
Nivelul apelor subterane nu este supus modificarilor antropice care ar putea conduce
la: nerealizarea obiectivelor de mediu pentru apele de suprafata asociate; orice
diminuare semnificativa a resurselor de apa; orice deteriorare semnificativa a
ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana; modificari ale
directiei de curgere, care rezulta din schimbarile de nivel.

61
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Starea chimica buna a apelor subterane este definita de valori ale concentratiilor
poluantilor astfel incat:
Nu apar efecte ale patrunderilor saline sau ale altor patrunderi;

Nu se depasesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislatiei in


vigoare;
Nu au ca rezultat neindeplinirea obiectivelor de mediu, pentru apele de suprafata
asociate, nu exista o diminuare semnificativa a calitatii ecologice sau chimice a acestor
corpuri de apa si nici o deteriorare/perturbare semnificativa a ecosistemelor terestre
care depind direct de corpurile de apa subterana.
Principiu = compararea valorilor parametrilor monitorizati in sectiunea respectiva cu
valorile parametrilor din sectiunea de referinta;
Planul de Management al Bazinului Hidrografic, cuprinde:
1.Caracteristicile districtului (bazinului ) hidrografic
2.Identificarea i evaluarea impactului activitii umane
3.Identificarea i cartarea zonelor protejate
4.Monitorizare
5.Obiectivele de mediu
6.Analiza economic
7.Programul general de msuri
8. Programe speciale : sub-bazine, ecosistemele acvatice, etc
9.Informarea si consultarea publicului
10.Autoritatea competent
11.Modul de obinere a informaiilor puncte de contact

62
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

63
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii Europene in domeniu

Implicatii ale implementarii Directivei Cadru a Apei, in Romania

Din punct de vedere legislativ a fost necesara:

modificarea si completarea Legii Apelor 107/1996, prin Legea


310/2004 si Legea 112/2006 si a altor reglementari specifice din domeniu;
Din punct de vedere organizatoric :
- crearea Consiliului Interministerial al Apelor format din reprezentanti ai ministerelor
si autoritatilor publice centrale competente si a Administratiei Nationale Apele Romane,
avand urmatoarele atributii:
elaboreaza Planul de actiuni pentru implementarea Directivei
Cadru in Romania si urmareste realizarea acestuia;
asigura colaborarea intre unitatile implicate in procesul de
implementare a Directivei Cadru a Apei si faciliteaza schimbul de informatii;
tine legatura cu Comitetul Directorilor de Apa a Comisiei Europene
si Grupa de experti de gospodarirea apelor a ICPDR pentru implementarea unitara a
Directivei Cadru la nivelul bazinului Dunarii si coordonarea implementarii la nivelul
Uniunii Europene;
raporteaza modul de implementare a Directivei Cadru a Apei la
Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea - ICPDR si la Comisia Uniunii
Europene;
coordoneaza pentru bazinele hidrografice tranfrontaliere
activitatile si masurile din Planul de Gospodarire a Apelor pe Bazin Hidrografic care
intra sub incidenta prevederilor Conventiilor hidrotehnice incheiate intre Romania si tarile
vecine;
avizeaza Planul de Management al Apelor in Romania care
prezinta o sinteza a Planurilor de Management al Apelor elaborate pe fiecare bazin
hidrografic;
supune spre aprobare Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si
Guvernului Romaniei Planul de Management al Apelor din Romania;
asigura prin reprezentantii ministerelor si ai autoritatilor centrale
competente implementarea unitara a prevederilor Planului de Management al Apelor
din Romania.
- reorganizarea Companiei Nationale Apele Romane in institutie publica Administratia Nationala Apele Romane O.U.G. nr. 73/2005 privind infiintarea
Administratiei Nationale Apele Romane, aprobata prin Legea 400/2005, in baza art. 3(2)
(Statele Membre trebuie sa asigure organizarea administrativa adecvata, inclusiv sa identifice
autoritatea competenta care implementeaza Directiva in fiecare bazin hidrografic din teritoriul
sau national) avand urmatoarele atributii:
elaboreaza Planurile Bazinale de Management al Apelor si pe baza
acestora a Planului de Management al Apelor in Romania;
supune spre avizare Comitetului de Bazin Planul de Management al
Apelor;
implementeaza celelalte directive ale Uniunii Europene in domeniul
apelor;
transmite rapoarte referitoare la implementarea Directivei Cadru catre
MAPM, care vor fi transmise Consiliului Interministerial al Apelor;
emite folosintelor de apa avize de gospodarire a apelor pentru
conformare, cu respectarea masurilor si a lucrarilor prevazute in Planul Bazinal de
Management al Apelor si respectiv autorizatii de gospodarire a apelor pentru
functionare;

64
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

dezvolta activitatea de monitorizare a resurselor de apa in


conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei, pentru verificarea modalitatilor
de implementare a masurilor de protectia calitatii apelor prevazute prin Planul de
Management al Apelor;
orientarea activitatii Administratiei Nationale Apele Romane pentru
crearea conditiilor de implementare a prevederilor Directivei Cadru a Apei, astfel:
Din punct de vedere organizatoric:
-

colective interdisciplinare de implementare a Directivei Cadru a Apei


la nivelul Administratiei Nationale Apele Romane si Directiilor de Apa bazinale, formate
din 4-5 specialisti (Ordinul Ministrului MAPM 913/2001);
Din punct de vedere stiintific:
reorientarea planului de activitate al institutiilor de specialitate pentru
a realiza cercetari care sa fundamenteze aplicarea Directivei Cadru a Apei;
adaptarea sistemului national de monitorizare al apelor la cerintele
Directivei;
Din punct de vedere tehnic, dotarea cu :
soft-uri specializate ARC-INFO si tehnica de calcul corespunzatoare ;

aparatura de observatii, masuratori si prelevari probe precum si aparatura pentru


laboratoare in vederea realizarii analizelor pentru parametrii suplimentari prevazuti de
Directiva Cadru a Apei;

CAPITOLUL VII
REGLEMENTAREA FOLOSINTELOR DE APA CU RESPECTAREA
EXIGENTELOR UNIUNII EUROPENE
Reglementari specifice, puse de acord cu legislatia europeana
In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificarile si completarile
ulterioare, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a elaborat strategia i politica naional n
domeniul gospodririi apelor, stabilind regimul de folosire a resurselor de ap, indiferent de forma
de proprietate. Pentru punerea de acord cu prevederile Directivei Cadru a Apei si a celorlalte
Directive ale Uniunii Europene, a fost necesara revizuirea si respectiv completarea:
Procedurii de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor aprobata prin
Ordinul ministrului nr. 1141/2002 si aprobarea prin Ordinul Ministrului nr.
662/2006, a unei noi Proceduri de emitere a avizelor si a autorizatiilor de gospodarire
a apelor.
Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare a avizului si a
autorizatiei de gospodarire a apelor aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 277/1997 si
aprobarea prin Ordinul Ministrului nr. 661/2006 a unui nou Normativ;
Procedurii de suspendare temporara a autorizatiei de gospodarire a apelor si Procedura
de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor
aprobata prin Ordinul Ministrului nr. 1241/2002 si aprobarea prin Ordinul Ministrului nr.
15/2006 a unui noi Proceduri;
Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al
apelor din Romania (SMIAR) aprobat prin Ordinul Ministrului mediului si gospodaririi
apelor nr. 31/2006;
Normativului de clasificare a calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii
ecologice a corpurilor de apa aprobat prin Ordinul Ministrului mediului si gospodaririi
apelor nr. 161/2006;
O.U.G. nr. 107/2002 privind infiintarea A.N. Apele Romane.

65
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Noutatile aduse de aceste acte normative sunt consistente si tin seama de implementarea in
legislatia caracteristica domeniului apelor, a prevederilor Directivelor UE.
Potrivit acestor norme, avizul/autorizatia de gospodarire a apelor trebuie sa asigure si:
conformarea cu prevederile angajamentelor de aderare la Uniunea europeana
cuprinse in Tratatul de aderare a Romaniei la UE ratificat prin Legea nr. 157/2005.
(Art. 11, alin. 1, lit. h);
conformarea cu prevederile OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii aprobata prin Legea nr. 84/2006 referitoare la managementul
si calitatea apelor (Art. 11, alin. 1, lit. i);
Administratia Nationala Apele Romane, institutie publica de interes national, este
nominalizata prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare precum si
prin O.U.G. nr. 107/2002 aprobata prin Legea nr. 400/2005 privind infiintarea A.N. Apele
Romane ca administrator al domeniului apelor si implicit al resurselor de apa. Principala
prghie in administrarea resurselor de apa o reprezinta avizul si autorizatia de
gospodarire a apelor - acte juridice emise de catre Administratia Nationala Apele Romane
prin Departamentul Managementul Resurselor de Apa, la nivel central si prin Directiile sale
bazinale, pe fiecare bazin hidrografic prin compartimentele sale de specialitate si implica
raspunderea administratorului de resursa pentru alocarea resursei de apa cat si pentru primirea
apelor uzate in emisarii naturali.

Avizul si autorizatia de gospodarire a apelor permise ale administratorului de resursa


In scopul gospodririi raionale a resurselor de ap i proteciei acestora mpotriva epuizrii
i polurii, n interdependenta cu principiile gospodririi apelor i asigurrii unei dezvoltri durabile,
Legea apelor nr.107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, introduce obligaia utilizatorului
de ap de a solicita i obine la prima faza de proiectare, a avizului de gospodrire a apelor ce
reglementeaz att regimul lucrrilor ce se construiesc pe ape sau au legtur cu apele, ct i
activitile social-economice, cu efecte potenial negative asupra componentei hidraulice a
mediului. Punerea n funciune sau exploatarea acestor lucrri se face numai n baza autorizaiei
de gospodrire a apelor.
Emiterea avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor implica din partea
administratorului de resursa:
cunoasterea in amanunt a resursei de apa in bazinul hidrografic respectiv si
implicit elaborarea bilantului cantitativ si a bilantului de incarcare cu poluanti a resursei;
monitorizarea emisarului natural, atat din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ;
controlul evacuarilor de apa uzata a folosintei, pentru verificarea modului de
incadrare in valorile parametrilor de calitate autorizati;
o dotare corespunzatoare cu aparatura de laborator, cu tehnica de calcul precum
si existenta unui personal de specialitate, foarte bine pregatit pentru parcurgerea
procedurilor de avizare/autorizare a folosintelor de apa;
actiuni specifice la folosinta de apa in vederea verificarii modului de respectare
a amplasamentului, a prevederilor legislatiei in domeniu privind angajamentele negociate
cu U.E., a conditiilor din aviz sau din autorizatia de gospodarire a apelor.
Pentru finantarea si respectiv pentru promovarea lucrarilor, in situatii de urgenta care
necesita actiuni imediate, procedura stabileste posibilitatea emiterii avizului de gospodarire a
apelor pentru situatii exceptionale situatie care fluidizeaza si usureaza procedurile de obtinere a
fondurilor externe.
In ceea ce priveste autorizatia de gospodarire a apelor, normele stabilesc faptul ca, prin
aceasta se obtin si drepturi de evacuare, dupa utilizare in conditiile prevazute de lege, dupa caz,
cu respectarea programului de eliminare treptata a evacuarilor si pierderilor de substante prioritar
periculoase in receptorii naturali cursuri de apa, Marea Neagra conform prevederilor HG nr.
351/2005 cu modificarile si completarile ulterioare (Art. 35 lit. b)). Autorizatia de gospodarire a
apelor se solicita si pentru:

66
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

instalatii aflate sub incidenta OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2005, de catre titularul/operatorul acestora, pe baza
unei documentatii tehnice de fundamentare intocmita de catre unitati publice sau private
certificate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor conform prevederilor legale(Art.
40);
instalatii care intra sub incidenta OUG nr. 152/2005 si care se alimenteaza cu apa de la alt
consumator si evacueaza apa uzata preepurata/epurata in reteaua de canalizare urbana;
(Art. 41, alin. (1));
Pentru aceste situatii, autorizatia de gospodarire a apelor se emite cu respectarea legislatiei
privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si a masurilor necesare pentru conformarea cu
aceasta. (Art. 41, alin. (2)). Pentru corpurile de apa care nu au atins starea buna sau potentialul
ecologic bun in perioada prevazuta in schema directoare, potrivit art. 55 alin. (6) din Legea apelor
nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, se impune reactualizarea prevederilor
autorizatiilor de gospodarire a apelor (Art. 53, alin. (1)).
Autorizatia de gospodarire a apelor este coroborata cu autorizatia integrata de mediu, astfel:
Pentru folosintele care intra sub incidenta OUG nr. 152/2005, perioada de valabilitate se
stabileste egala cu cea a autorizatiei integata de mediu;
Pentru folosintele de apa care evacueaza ape uzate epurate pentru familiile si grupele de
substante periculoase cuprinse in Lista I, conform HG 351/2005 alin. (2) si art. 6 din
Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar
periculoase, valabilitatea autorizatiei este de 4 ani.
Autorizatiile de gospodarire a apelor, pot fi revizuite, in urmatoarele conditii:
La aparitia unor modificari tehnologice;
La restrangerea activitatii
La finalizarea unei masuri cuprinse in programul de etapizare
In cazul unor situatii care pot influenta valoarea emisiilor din apa

Reguli necesar a fi aplicate la avizarea/autorizarea lucrrilor


construite pe ape sau n legtur cu apele.
Pentru procedura de emitere a avizului de gospodrire a apelor
Procedurile de reglementare ale lucrarilor construite pe ape sau in legatura cu apele,
stabilesc cadrul legal in care solicitantul si autoritatea de gospodarirea apelor, trebuie sa
actioneze la emiterea avizelor si respectiv la eliberarea autorizatiilor. Conform, procedurii de
reglementare, "avizul se emite numai daca documentatia tehnica trateaza in mod
corespunzator problemele inscrise in normativul de continut si face dovada conformarii cu
cerintele legale privind gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor".Pentru o tratare unitara a
procedurii de reglementare, se defineasc cateva reguli general aplicabile, care sa stabileasca
modalitatea de analiza a diverselor situatii care se intalnesc in practica avizarii folosintelor de
apa, astfel:
1. Ca urmare a primirii solicitarii si a documentatiei tehnice de fundamentare, se
procedeaza in continuare la analiza asupra sursei de apa pe care, sau in legatura cu
care se realizeaza obiectivul de investitii, pentru a avea certitudinea ca:
locatia obiectivului de investitii este in afara zonei inundabile, iar solicitantul prezinta
documente din care rezulta ca este proprietarul/concesionarul amplasamentului;
din punct de vedere cantitativ, exista resursa disponibila de apa la asigurarea de
calcul corespunzatoare tipului de folosinta si, in acest sens, se vor analiza studiile
hidrologice/hidrogeologice cuprinse in documentatia de fundamentare, intocmite de
unitati publice sau private, abilitate de autoritatea publica centrala din domeniul
apelor ;
din punct de vedere calitativ, incarcarea cu substante poluante a receptorului natural,
calculata la debitul mediu lunar minim anual cu probabilitatea de 95%, permite
descarcarea apelor uzate epurate, in contextul evacuarii de ape uzate de la folosintele
existente si programate, pentru care s-au emis anterior acte de reglementare;

67
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

emisiile sa nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativa a mediului din


afara limitelor amplasamentului; scurgerile de ape pluviale de pe amplasament sunt
deversate printr-un bazin de decantare, iar debitul de apa deversat este controlat;
din punct de vedere calitativ, nivelul valorilor substantelor poluante ale apelor uzate
epurate, evacuate in receptorul natural, se incadreaza in valorile limita admisibile ale
"Normativului privind stabilirea valorilor limita de incarcare cu poluanti a apelor uzate
evacuate in resursele de apa - NTPA-001" si nu va incalca nici o cerinta legislativa
romaneasca in domeniul gospodaririi apelor;
zonele de depozitare ale deseurilor, a combustibililor lichizi sunt impermeabilizate si
respectiv captarile de apa din subteran au instituite perimetre de protectie in
conformitate cu prevederile H.G. 930/2005, astfel incat resursa de apa subterana sa fie
protejata pentru a se preveni contaminarea la suprafata;
obiectivul de investitii se incadreaza in schema de amenajare a bazinului hidrografic;
tehnologiile de productie folosite indeplinesc conditiile prevazute in BAT-urile specifice
acestui tip de folosinta;
amplasamentul obiectivului se afla/nu se afla intr-o zona protejata.
Nu in ultimul rand trebuiesc verificate avizele si acordurile prezentate in conformitate cu
procedura stabilita. In situatia in care cele mentionate mai sus, sunt indeplinite, folosinta de apa
se poate reglementa prin aviz de gospodarirea apelor, valorile maxime ale concentratiilor
indicatorilor de calitate la interfata cu receptorul natural, fiind definitivate in baza prevederilor
normativului "NTPA-001", a normativelor de calitate in vigoare, luand in considerare si rezerva
de capacitate a receptorului natural de a prelua cantitati suplimentare de poluanti fara
inrautatirea categoriei de calitate in acea sectiune si respectiv tinand seama de obiectivele de
calitate ale receptorului natural. Avizul de gospodarire a apelor se emite folosind dupa caz una
din machetele din anexa, pe tipuri de folosinte de apa.
Pentru cazul in care din punct de vedere calitativ, incarcarea cu substante poluante a
receptorului natural, calculata la debitul mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%,
caracterizeaza apele acestuia in afara categoriilor de calitate conform Normativului de
clasificare a calitatii apelor pe cinci clase de calitate, folosinta se poate reglementa prin aviz de
gospodarire a apelor. Valorile limita ale substantelor poluante ale apelor receptorului natural
se vor stabili pentru clasa a II a de calitate din Normativ (clasa de referinta), si respectiv
efluentul la valori mai mici decat cele cuprinse in normativul "NTPA 001", pe baza incarcarii cu
poluanti, deja existenta in resursa de apa, in amonte de punctul de evacuare a apelor uzate
si tinandu-se seama si de utilizatorii din aval precum si de capacitatea de autoepurare a
receptorului natural.
2. Pentru lucrari de retehnologizare/reabilitare ale instalatiilor de productie sau a altor
instalatii existente ale utilizatorilor de apa, daca prin aceasta se modifica parametrii
cantitativi si calitativi de capat, analiza din punct de vedere al gospodaririi apelor, trebuie sa
aiba in vedere tot ansamblul folosintei, situatie in care se va solicita o documentatie tehnica de
fundamentare corespunzatoare. Pentru aceste situatii, avizul de gospodarire a apelor, va
reglementa ansamblul folosintei, stabilind ca, din punct de vedere calitativ, valorile
concentratiilor substantelor poluante continute in apele uzate epurate evacuate in receptorul
natural, sa se incadreze cel mult in valorile limita ale normativului "NTPA-001".
Atunci cand lucrarile se prevad a se realiza etapizat, avizul de gospodarire a apelor va
cuprinde fiecare etapa in parte si indicatorii de calitate prevazuti pentru acea etapa. Stabilirea
pentru etapa finala a valorilor concentratiilor substantelor poluante ale apelor uzate epurate
evacuate in receptorul natural, se face cu respectarea prevederilor normativului "NTPA-001".
Pentru lucrari de retehnologizare ale statiilor/instalatiilor de epurare ale apelor uzate, la
capacitatile existente, daca prin acestea se modifica parametrii cantitativi si calitativi de capat,
avizul de gospodarirea apelor, va avea in vedere ca, valorile concentratiilor substantelor
poluante ale apelor uzate epurate, evacuate in receptorul natural, sa se incadreze cel mult in
valorile limita admisibile ale normativului "NTPA-001.
3. Pentru lucrari de retehnologizare ale instalatiilor de productie existente, sau dupa
caz ale instalatiilor de epurare, daca prin realizarea acestora se modifica parametrii de capat si
daca lucrarile se executa fara oprirea procesului tehnologic, prevederile avizului trebuie sa
faca obligatoriu referire si la perioada de provizorat, de functionare a obiectivului pana la
-

68
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

finalizarea si punerea in functiune a noilor lucrari, pe baza schemelor si modalitatilor de


functionare generate de diversele situatii de lucru, precum si parametrii cantitativi si calitativi de
interfata cu sursa si respectiv cu receptorul, caracteristici acestei perioade. In mod deosebit,
acolo unde tehnologia o cere, se vor evidentia perioadele cand parti din acestea sunt scoase
din functiune temporar - se va stabili un regim special.
4. Solutiile propuse prin documentatiile tehnice de fundamentare elaborate in vederea
obtinerii avizului de gospodarirea apelor trebuie sa ofere siguranta necesara si sa respecte
normativele tehnice impuse de interesele protectiei mediului, al amplasamentelor
analizate, a folosintelor existente sau a unor folosinte programate a fi executate (prevazute
prin schema directoare de amenajare a b.h.), care ar putea fi influentate direct sau indirect de
lucrarile supuse avizarii.
Pentru cazurile in care prin solutiile adoptate, se face referire la tehnologii noi de epurare a
apelor uzate, solicitantul avizului poate prezenta si actul de omologare din partea unei unitati
publice sau private, abilitate de cei in drept, care sa fie in masura sa asigure girul stiintific
asupra solutiei propuse.
5. Respectarea prevederilor legale privind asigurarea debitmetriei la captari si la
evacuari, cu mijloace de masurare reglementate.

Pentru procedura de eliberare a autorizatiei de gospodarire a apelor


Asa cum prevede procedura, "autorizatia de gospodarire a apelor se elibereaza in baza
constatarii tehnice in teren daca sunt respectate prevederile legale privind gospodarirea apelor,
pentru punerea in functiune/exploatare a lucrarilor si exactitatea datelor cuprinse in cererea de
autorizare si in documentatia anexata acesteia".
Indiferent de cea ce se constata la teren, in mod obligatoriu trebuie sa se aiba in vedere
si urmatoarele:
In cazul unei folosinte existente care, din diverse motive nu a mai fost autorizata din
punct de vedere al gospodaririi apelor - prevederile avizului de gospodarire a apelor,
cu parametrii cantitativi si calitativi specifici.
In cazul unei folosinte existente careia ia mai fost eliberata autorizatia de gospodarire a
apelor - prevederile autorizatiei de gospodarirea apelor, cu parametrii cantitativi si
calitativi specifici, precum si prevederile legislatiei specifice in vigoare.
In cazul unei folosinte care nu a fost reglementata prin aviz sau autorizatie de
gospodarirea apelor, fiind realizata cu incalcarea legislatiei, inclusiv cazul folosintelor
de tip zootehnic care nu au respectat prevederile avizului, trebuie sa se verifice daca:
o cerinta de apa a folosintei este stabilita corect, calculata cu norme de consum
de apa aprobate de normative in vigoare;
o in sectiunea de amplasare a captarii, este asigurata resursa de apa disponibila
la asigurarea de calcul corespunzatoare tipului de folosinta;
o daca marimea debitelor restituite precum si limitele indicatorilor fizico - chimici si
eventual bacteriologici ai apei evacuate sunt determinati in mod corect si
corespunzator cerintelor de protectie a calitatii apelor;
o parametrii calitativi ai receptorului natural (incarcarea in poluanti) intr-o sectiune
amplasata imediat amonte, permit descarcarea in acesta a debitului de apa
uzata epurata;
o rezultatele analizelor de laborator asupra calitatii apelor uzate epurate evacuate
in receptorul (ii) natural(i) se incadreaza in limitele admisibile ale Normativului
"NTPA 001" (parametrii cantitativi si calitativi determinanti);
o daca instalatiile existente de captare, aductiune, distributie si evacuare a apei,
rezervoarele de compensare, instalatiile de recirculare, statiile de epurare etc.
au capacitatea necesara;
o daca prin modul de functionare al folosintei in regim nominal de exploatare, nu se
produc efecte daunatoare ale apelor si nu se aduc prejudicii riveranilor sau altor
beneficiari de folosinta prin:
evacuarea nedirijata a apelor, care poate produce inmlastinirea sau
degradarea de orice fel a terenurilor sau lucrarilor;

69
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

ridicarea periculoasa a nivelului panzei freatice;


provocarea unui remuu daunator lucrarilor de aparare din amonte;
provocarea de eroziuni de mal sau depuneri, daunatoare scurgerii
apelor sau stabilitatii lucrarilor;
o amplasamentul folosintei este/nu este in zona inundabila a albiei majore; dupa
caz se va verifica daca au fost luate masurile adecvate de evitare a pericolului de
inundare si de asigurare a curgerii apelor in bune conditiuni fara a aduce
prejudicii riveranilor;
o dotarea folosintei cu dispozitive de masurare a debitelor si a volumelor de apa
captate si evacuate.
Parcurgerea procedurii de autorizare impune in final, atat stabilirea indicatorilor de calitate la
evacuare, conform tipului de industrie, cat si stabilirea limitelor valorilor indicatorilor de calitate
pentru a fi inscrisi in actul de reglementare si in acest sens, la folosintele cu impact deosebit
asupra receptorilor naturali, acestia se vor stabili in asa fel incat:
sa se respecte prevederile avizului de gospodarire a apelor care a reglementat
promovarea si executia obiectivului, sau in autorizatia de gospodarire a apelor a carei
valabilitate a expirat;
sa se reduca corespunzator limitele valorilor indicatorilor de calitate, la care analizele de
laborator efectuate, pun in evidenta imbunatatiri calitative fata de cele avizate sau
dupa caz autorizate anterior;
prin valorile impuse, sa se imbunatateasca calitatea apei receptorului natural, vis a vis
de posibilitatile reale ale beneficiarului privind eficienta statiilor de epurare pe care le are
in administrare.
Pentru situatia in care se impune reglementarea tuturor poluantilor care se regasesc in
apele uzate evacuate, specifici "tipului de folosinta", suplimentar fata de cei inscrisi in aviz sau
respectiv in autorizatia de gospodarire a apelor a carui termen a expirat, se procedeaza la
nominalizarea si inscrierea acestora in noul act de reglementare in conformitate cu prevederile
legislatiei in vigoare.
La stabilirea valorilor limita ale acestor poluanti, se vor respecta prevederile normativului
"NTPA 001" si dupa caz a altor normative in vigoare, avand in vedere incarcarea reala cu
substante poluante a resursei de apa.
Pentru substantele poluante, pentru care nu sunt prevazute limite maxime admisibile in
normativele in vigoare, acestea se stabilesc prin studii de specialitate, in conformitate cu
prevederile "NTPA 001".
Prin autorizatia de gospodarirea apelor se va stabili obligatia beneficiarului autorizatiei,
de a transmite periodic, in scris autoritatii teritoriale de gospodarirea apelor stadiul realizarii
prevederilor programului de etapizare anexa la actul de reglementare.
La expirarea prevederilor unei autorizatii, eliberata cu program de etapizare in anexa,
atunci cand se solicita reinnoirea acesteia, autoritatea competenta de gospodarirea apelor care
a eliberat autorizatia, va proceda la reinnoire numai daca se constata ca:
prevederile programului de etapizare, sunt realizate integral, situatie in care
autorizatia va avea aceeasi parametrii de capat, sau parametrii mai mici, in functie de
caz;
prevederile programului de etapizare, sunt realizate partial, beneficiarul dovedind cu
acte justificative ca nu se face vinovat de nerealizarea acestuia.
In acest caz se poate negocia un alt program de etapizare, cu referire la situatia din
momentul respectiv, care va include obligatoriu prevederile programului de etapizare anterior,
care nu au putut fi realizate.
Nu se poate proceda la reinnoirea autorizatiei de gospodarirea apelor, atunci cand
prevederile programului de etapizare, nu au fost realizate, sau au fost realizate partial, din vina
exclusiva a beneficiarului.
Autorizatia de gospodarire a apelor se elibereaza de catre autoritatea de gospodarire a
apelor competenta, folosind macheta corespunzatoare tipului de folosinta respectiv.

70
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Pentru procedura de negociere a Programului de etapizare


Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 3, alin. 3,
prevede ca "utilizatorii de apa care la data intrarii in vigoare a prezentei nu sunt dotati cu statii
sau instalatii de epurare ori instalatiile existente necesita completari, extinderi, retehnologizari
sau optimizari functionale, sunt obligati sa realizeze si sa puna in functiune statii si instalatii de
epurare corespunzatoare, pe baza unui program etapizat intocmit in raport cu marimea
impactului evacuarii asupra resurselor de apa"
Din acest punct de vedere, autoritatea competenta care reglementeaza din punct de
vedere al gospodaririi apelor o folosinta de apa, se poate confrunta cu cateva situatii, si anume:
- Situatia unor folosinte care solicita eliberarea autorizatiei de gospodarire a
apelor, dar la care, pentru incadrarea in parametrii de capat prevazuti prin Normativul NTPA
001, sunt necesare lucrari si masuri derulate in special pe termen scurt si mediu., care se
afla in promovare si executie.
Folosinta se va reglementa prin autorizatie, pe perioada limitata, la valori ale indicatorilor de
capat din actele de reglementare existente NTPA 002. Utilizatorul va prezenta in
completarea documentatiei tehnice de fundamentare, un program de etapizare care va
cuprinde toate lucrarile si masurile necesare, cu termene de finalizare si responsabilitati
concrete, esalonate in timp pentru incadrarea in parametrii de capat reglementati. Pentru
fol,osintele de apa care intra sub incidenta Directivei 96/61/CEE, perioada de derulare a
masurilor si a lucrarilor prevazute prin program nu trebuie sa depaseasca data de 30 octombrie
2007, decat in situatia in care folosinta de apa a obtinut o perioada de tranzitie pentru
conformarea cu prevederile legale.
Prevederile programului de etapizare vor fi monitorizate de autoritatea de gospodarirea
apelor in competenta careia intra eliberarea autorizatiei. Pentru cele care intra in competenta
Administratiei Nationale Apele Romane, monitorizarea va fi efectuata de Directia Apelor pe a
carui bazin hidrografic este amplasat obiectivul.
- Situatia unor folosinte care solicita eliberarea autorizatiei de gospodarire a
apelor, se incadreaza in parametrii de capat prevazuti prin Normativul NTPA 001, dar care nu
au montata aparatura de masurare a debitelor si volumelor de apa captate si evacuate si care
nu monitorizeaza parametrii de capat, de calitate reglementati.
Folosinta se va reglementa prin autorizatie de gospodarire a apelor pe perioada limitata.
Utilizatorul va prezenta in completarea documentatiei de fundamentare, un program de
etapizare care va cuprinde toate lucrarile si masurile necesare, cu termene de finalizare si
responsabilitati concrete, esalonate in timp pentru finalizarea si punerea in functiune a
mijloacelor de masurare a debitelor si volumelor de apa prelevate/evacuate si de monitorizare
a calitatii apelor evacuate. Prevederile programului de etapizare vor fi monitorizate de
autoritatea de gospodarirea apelor in competenta careia intra eliberarea autorizatiei. Pentru
cele care intra in competenta Administratiei Nationale Apele Romane, monitorizarea va fi
efectuata de Directia Apelor pe a carui bazin hidrografic este amplasat obiectivul.
- Situatia unor folosinte care indeplinesc conditiile de autorizare din punct de
vedere al capacitatilor de captare, aductiune, tratare, inmagazinare, distributie si canalizare
avizate din punct de vedere al gospodaririi apelor, dar care nu dispun de capacitati de epurare
a apelor uzate. Aceasta va fi reglementata prin autorizare pe o perioada limitata a lucrarilor de
folosirea apelor, daca sunt indeplinite conditiile de capat in legatura cu resursa de apa. Pentru
categoria de lucrari privind protectia calitatii apelor, utilizatorul va intocmi un program de
etapizare conform prevederilor legii, care va fi negociat, avizat de catre Directia Apelor
bazinala si aprobat de Administratia Nationala Apele Romane. In aceasta categorie mai pot
intra si folosintele care au si capacitati de epurare care necesita completari, extinderi,
retehnologizari sau optimizari functionale cu modificarea parametrilor de capat si care nu
indeplinesc conditii de autorizare.
Programul de etapizare intocmit de utilizator, nu se accepta neconditionat de
autoritatea de gospodarirea apelor, ci in baza unei analize de fond, prin negociere, de
comun acord cu solicitantul si va cuprinde acolo unde este cazul si valori ale parametrilor de capat pentru fiecare etapa, iar la finalizarea tuturor lucrarilor, valorile
indicatorilor de capat vor fi in conformitate cu prevederile "NTPA 001". Autoritatea de
gospodarirea apelor analizeaza prevederile programului si, dupa caz il avizeaza, sau

71
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

negociaza cu utilizatorul introducerea unor alte lucrari sau masuri, inclusiv termenele de
realizare. In cazul neacceptarii lui, utilizatorul are obligatia intocmirii unui alt program de
etapizare in concordanta cu interesele autoritatii de gospodarirea apelor privind politica de
gospodarirea apelor in bazinul hidrografic respectiv.
- Dupa aprobarea programului de etapizare, autoritatea de gospodarire a
apelor competenta, conform procedurilor in vigoare, va elibera autorizatia de gospodarirea
apelor pe o perioada limitata, luand in consideratie dupa caz:
* parametrii de capat reglementati la promovarea si executia lucrarilor;
* parametrii de capat stabiliti in functie de interesul ecologic al zonei stabiliti in
conformitate cu prevederile legale in domeniu.
La realizarea si punerea in functiune a lucrarilor cuprinse in programul de etapizare,
autoritatea de gospodarire a apelor, va elibera o noua autorizatie cu parametrii de capat in
concordanta cu prevederile normativului "NTPA-001", cu necesitatile cantitative ale folosintei,
precum si cu interesul ecologic al zonei.
- Termenele cuprinse in programul de etapizare nu pot depasi perioada de
tranzitie obtinuta in cazul folosintelor de apa care intra sub incidenta Directivei 96/61/CEE
- In cadrul actiunilor de analiza efectuate la folosinta de apa se va analiza
obligatoriu stadiul indeplinirii prevederilor programului de etapizare. In situatia in care se
constata ca beneficiarul nu a manifestat interes pentru conformarea cu cerintele legale,
emitentul autorizatiei, sau cel care constata, va aplica sanctiuni conform prevederilor Legii
Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

Reglementarea prin avize si autorizatii a folosintelor de apa care intra


sub incidenta Directivei 76/464/CEE. Programe de reducere a poluarii
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, dupa consultarea cu unitatile industriale
vizate, Ministerul Economiei si Comertului si Asociatiile si Organizatiile Patronale, a aprobat un
Plan de implementare pentru programele de reducere a poluarii. Implementarea, inceputa in
2003 prin introducerea de conditii corespunzatoare de evacuare in noile autorizatii emise si
revizuirea autorizatiilor de gospodarire a apelor existente a evoluat coroborat cu perioadele de
tranzitie aprobate, astfel:
1. Pentru substantele toxice, persistente, bioacumulabile din lista I, programele de
reducere a poluarii vor fi finalizate pana la 31 Decembrie 2009 si vor fi implementate de catre
unitatile industriale. Programele de reducere a poluarii sunt evaluate financiar pentru fiecare
unitate industriala, stabilindu-se, in general, solutii la capat de linie (la statiile de epurare).
2. Pentru metalele din lista II de tip zinc, cupru, nichel, crom, plumb planurile de masuri
pentru reducerea poluarii contin program de monitorizare a evacuarilor si a resurselor de apa,
programe de retehnologizare treptate si programe de reducere a poluarii (finalizate in 2006), cu
perioade de implementare de maxim 5 ani de la data elaborarii si vizeaza in general
retehnologizari la capatul traseelor, respectiv la statia de epurare.
3. Identificarea tuturor substantelor din Lista II se face anual, pe baza prevederilor O.M.
nr. 501/2003, dupa finalizarea inventarului prezentei posibile a tuturor substantelor periculoase
la evacuare la unitati industriale al caror profil de activitate se regaseste in anexa 3 a O.M. nr.
501/2003. Relevanta substantelor din lista II se stabileste pe baza frecventei si acoperii spatiale
a aparitiei in apele evacuate, a posibilitatii de bioconcentrare in biocenoza, a caracteristicilor de
toxicologie acvatica si terestra. Pe baza acestui inventar, la nivelul fiecarui bazin hidrografic, s-a
realizat monitoringul calitativ al tuturor substantelor din lista II, relevante si nerelevante, precum
si monitoringul cantitativ al substantelor relevante din lista II, pe baza carora managerii unitatilor
industriale in cauza realizeaza si trimit la Directiile Apelor bazinale, programele de reducere a
poluarii.
Programele de reducere a poluarii constituie in mod obligatoriu o parte a conditiilor de
acordare a autorizatiilor de gospodarirea apelor, iar prevederile acestora se inscriu ca lucrari si
masuri obligatorii in Programele de Etapizare, anexe la autorizatia de gospodarire a apelor.
Autorizatia de gospodarirea apelor ia in consideratie tehnologiile BAT si este
inclusa in autorizatia integrata de mediu. Obiectivele de calitate ale apelor de suprafata
sunt luate in considerare la emiterea noilor autorizatii de gospodarire a apelor si, in

72
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

functie de starea de calitate a resurselor de apa din bazinul hidrografic, se aplica conditii
locale mai severe (ex. emisii nule), conform prevederilor Normativului NTPA 001 din
HG 352/2005 si Normativului de clasificare a calitatii apelor aprobat prin Ordinul nr.
161/2006.
Realizarea programelor de reducere a poluarii se desfasoara in 2 etape :
Etapa de emitere de catre Administratia Nationala Apele Romane a autorizatiei de
gospodarirea apelor, prin procedura stabilita, utilizand reglementarile nationale existente,
aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 662/2006 si respectiv prin Ordinul Ministrului
nr.15/2006. Procedura de emitere a autorizatiilor de gospodarire a apelor se deruleaza
si este extinsa si cu prevederile pentru substantele periculoase relevante pentru fiecare
utilizator de apa de tip industrial. Aceasta etapa, contine aspecte referitoare la
autorizarea, inregistrarea, monitoringul si controlul, realizarea si intretinerea bazei de
date si a registrului national al surselor de poluare industriala, masuri de reducere a
poluarii.
Etapa de realizare a masurilor si a lucrarilor de investitii prevazute in Programele de
Etapizare, anexa la autorizatia de gospodarirea apelor, de catre titularul autorizatiei de
gospodarire a apelor .
La finele lunii august 2007, au fost inventariate un numar de 823 de folosinte care
evacueaza substante din Lista I si respectiv din Lista II, din care autorizate din punct de vedere
al gospodaririi apelor, de catre Administratia Nationala Apele Romane, un numar de 666 de
folosinte.
In procedura de reglementare prin autorizatia de gospodarire a apelor, a folosintei de apa,
se utilizeaza abordarea VLE pentru controlul surselor de poluare si evaluarea poluarii cu
substante periculoase la nivel bazinal si respectiv national din urmatoarele considerente :
1. Abordarea valorii limita de emisie este necesara in cadrul activitatii curente de
autorizare a fiecarei folosinte de apa, folosinta care este supusa monitorizarii si
automonitorizarii, si care sta la baza elaborarii programelor de reducere a
poluarii.
2. Verificarea conformarii cu obiectivele de calitate ale receptorului ce se realizeaza
numai dupa efectuarea monitoringului de supraveghere al apelor de suprafata cu
substante periculoase, obiectiv finalizat in prezent, doar partial datorita lipsei
aparaturii de laborator pentru determinarea unor substante periculoase/prioritar
periculoase.
3. Normativul de clasificare a calitatii apelor aprobat prin Ordinul Ministrului nr.
161/2006 se aplica experimental. Acesta urmeaza sa fie modificat si completat
cu Metodologiile de clasificare a calitatii apelor de suprafata folosind indexul la
pesti, macronevertebrate, fitoplancton, microfitobentos, macroflora in
conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60/CEE.
Evacuarile de ape uzate de la folosinte, sunt urmarite prin sistemul de automonitoring
organizat la nivelul utilizatorului si sunt controlate folosind abordarea combinata in autorizatie
stabilindu-se indicatorii de calitate si frecventele de realizare a analizelor de laborator.
Autorizatiile de gospodarirea apelor emise de catre structurile Administratiei Nationale Apele
Romane, in functie de competentele acordate, trebuie sa respecte prevederile Procedurii
aprobata prin Ordinul Ministrului nr. 662/2006.
Procedura stabileste faptul ca, Programele de reducere a cantitatilor de substante
periculoase evacuate sunt elaborate de unitatile industriale si agreate de Administratia
Nationala Apele Romane. Acestea contin etape de realizare a lucrarilor de modernizare,
extindere, imbunatatire a statiilor de epurare/pre-epurare sau a altor facilitati industriale, iar
prevederile acestora sunt preluate in Programul de Etapizare, anexa la autorizatia de
gospodarire a apelor. Programele contin date tehnice, financiare, termene limita de executie,
responsabilitati si rezultatele punerii lor in aplicare in ceea ce priveste estimarea gradului de
reducere a poluarii. In prezent, exista aproximativ 2200 de programe pentru unitati industriale
care evacueaza ape uzate industriale cu substante din lista I si II in cursuri de apa si in retele de
canalizare.
Aceste programe se stabilesc sau dupa caz se revizuiesc pentru unitati industriale
evacuatoare, pe baza corelarii dintre limitele de emisie existente si obiectivele de calitate

73
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

stabilite la nivel national sau bazinal, dupa ce inventarul acestor unitati si monitorizarea
apelor uzate evacuate de acestea evidentieaza necesitatea introducerii unui asemenea
program de reducere a poluarii.

Reglementarea prin avize si autorizatii a sistemelor de alimentare cu apa si


de evacuare a apelor uzate a aglomerarilor umane si a unor folosinte de tip
agroalimentar care evacueaza in receptorii naturali, care intra sub incidenta
Directivei 91/271/CEE, conform cerintelor U.E.
HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG 352/2005 Anexa la Normativul
Tehnic, art. 9 Autorizarea - a transpus prevederile Art. 11 al Directivei privind evacuarea
apelor uzate industriale in sistemele de colectare si in statiile de epurare orasenesti, care fac
obiectul avizului/autorizatiei de gospodarirea apelor.
Prin legislatia specifica, respectiv in cuprinsul HG 188/2002, modificata si completata
prin HG 352/2005 au fost stabilite conditiile de evacuare a apelor uzate din statiile de epurare a
apelor uzate urbane, dupa cum urmeaza :

Parametri de
Concentratie
calitate
(mg/l)
Consum biochimic 25 mg/l O2
de oxigen (CBO5 la
20 C) fara
nitrificare2

Procentul minim Metode de determinare de referinta


de reducere1 (%)
70 90
Proba omogena, nefiltrata, nedecantata.
40 in conditiile art. Oxigenul dizolvat se determina inainte si dupa
7 alin. (2) din anexa 5 zile de incubatie, la 20 1 in conditii de
intuneric complet. Se
Adauga un inhibitor de nitrificare

Consum chimic de 125 mg/l O2


oxigen (CCO)
Materii in
35 mg/l3
suspensie (SS)
35 in conditiile
art. 7 (2) din
anexa (peste
10.000 l.e.)

75

Proba omogena, nefiltrata, nedecantata.Se


utilizeaza metoda cu dicromat de potasiu.
3
90
Filtrarea probei reprezentative pe o membrana
de filtru de 0,45 m. Uscare la 105 C si
90 in conditiile art. cantarire.
7(2) din anexa
Centrifugarea probei reprezentative (cel putin
(peste 10.000 e. l.) 5 minute cu o acceleratie medie de 2800 3200 g), uscarea la 105 C si cantarirea.

60 in conditiile
art. 7(2) din
70 in conditiile art.
anexa
7(2) din anexa
(2000 - 10000 (2000 - 10000 l.e.)
l.e.)

1
1

Reducerea in raport cu incarcarea influentului


Parametrul poate fi inlocuitde un alt parametru : COT (Carbon Organic Total) sau (Consum Total de Oxigen)
TOD daca se poate stabili o relatie intre CBO5 si parametrul inlocuitor
3
Aceasta parametru este optional
2

In zonele sensibile, supuse eutrofizarii, evacuarile din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele :

2
3

74
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

In functie de conditiile locale se vor aplica unul sau ambii indicatori. Se aplica valorile pentru
concentratie sau procentele de reducere
Parametrii
de calitate

Concentratie

Fosfor total

2 mg/l
(10.000 100.000
p.e.)
1 mg/l
(peste 100.000 p.e.)

Azot total4

15 mg/l N
(10.000 100.000
p.e.)
10 mg/l N
(mai mari de
100.000 p.e.)

Procentul
minim de
reducere1
80 %

70%-80%

Metode de determinare de referinta

Spectrofotometrie prin absorbtie


moleculara

Spectrofotometrie prin absorbtie moleculara

Pentru implementarea Directivei 91/271/CEE, transpusa in HG 188/2002 modificata si


completata prin HG 352/2005 in Romania, a fost necesar a se realiza in faza preliminara
urmatoarele :
Identificarea aglomerarilor umane care au mai mult de 2000 l.e. si a celor mai mari de
10.000 l.e. care necesita realizarea de sisteme noi sau extinderea sistemelor existente
de colectare a apelor uzate.
Identificarea aglomerarilor umane cu mai mult de 2.000 l.e. sau/si a celor cu mai mult de
10.000 l.e., care necesita imbunatatirea epurarii apelor uzate;
identificarea infrastructurii (retelele de canalizare si statiile de epurare) si evaluarea
necesarului pentru imbunatatatirea acestora;
evaluarea sistemului de monitorizare existent si a sistemului de inspectie.
stabilirea programelor de realizare a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare
conform Planului de actiune pentru colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate
oreneti in care sunt prevazute termene pentru fiecare din activitatile de
implementare;
pregatirea planurilor de investitii si asigurarea unui sistem de recuperare a costurilor.
continuarea construirii unor noi statii de epurare a apelor uzate orasenesti in
aglomerarile umane;
modernizarea statiilor de epurare existente, a apelor uzate orasenesti;
modernizarea statiilor de epurare a apelor uzate din industria agroalimentara;
reabilitarea sistemelor de canalizare existente;
construirea si/sau extinderea sistemelor de canalizare urbana.
Parcurgerea acestor etape a fost posibila in conditiile in care la nivelul fiecarui judet s-au
elaborat si aprobat Planul de Amenajare a Teritoriului, care stabileste printre altele, sursele
de asigurare cu apa a aglomerarilor umane, capacitatile de epurare, sistemele de aparare
impotriva inundatiilor, depozitele de deseuri, iar la nivelul fiecarei localitati a fost elaborat si
aprobat Planul de Urbanism General. Din punct de vedere al gospodaririi apelor, procedura de
4

Alt posibilitate: media zilnic nu trebuie s depeasc 20 mg/l N. Aceast cerin se refer la o temperatur a
apei de cel putin 12oC pe timpul funcionrii reactorului biologic al staiei de epurare. Condiia privind temperatura
ar putea fi nlocuit printr-un timp limitat de funcionare, inndu-se cont de condiiile climatice regionale.

75
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

aprobare a impus din partea autoritatii de gospodarire a apelor competente, emiterea avizului
de gospodarire a apelor.
Anterior, pana in anul 2005, in Romania s-au realizat o serie de actiuni obligatorii pentru
implementarea Directivei 91/271/CEE, conditionate si de implementarea prevederilor HG
188/2002 in vigoare in acea perioada, din care se mentioneaza:
- Identificarea apelor de suprafata (lacuri sau sectoare de cursuri de apa) afectate de
concentratii mari de azot;
- elaborarea unei Metodologii pentru identificarea zonelor sensibile ;
- Identificarea in fiecare bazin hidrografic a zonelor sensibile;
- Situatia canalizarii si epurarii apelor uzate in localitatile cu peste 2000 l.e. din Romania;
- Evaluarea lucrarilor necesare pentru implementarea directivei.
Pentru evacurile de ape uzate provenite de la aglomerri umane cu mai mult de 2.000 l.e. i
evacurile de ape uzate industriale provenite din sectoarele agroindustriale enumerate n
tabelul nr. 4 din anexa nr. 1 (Normativul tehnic NTPA-011) la HG nr. 188/2002 modificata si
completata prin HG 352/2005, avizele/autorizaiile pentru evacuarea apelor uzate din staiile de
epurare a apelor uzate trebuie s cuprind condiiile de satisfacere a cerinelor din anexele nr. 1
i 3, respectiv normativele NTPA-011 i NTPA-001.
Din acest punct de vedere, avizul de gospodarire a apelor pentru
retehnologizarea/marirea capacitatii de colectare/epurare sau realizarea unei retele de
canalizare/noi statii de epurare oraseneasca trebuie sa prevada in mod obligatoriu,
numarul de locuitori echivalenti racordati la reteaua de colectare/statia de epurare, precum si
alte elemente specifice, astfel:
emisarul natural si respectiv receptorul natural;
incadrarea in sistemul de colectare existent, sau dupa caz in intravilanul localitatii
respective;
parametrii de capat la prelevare si respectiv la evacuare, specifici apelor uzate urbane
CBO5 , CCO-Cr, MTS, N total , Ptotal , detergenti, substante extractibile;
parametrii de capat la evacuarea apelor uzate de la industriile racordate la reteaua de
canalizare urbana, specifici tipului de industrie, de regula, nominalizati in anexa nr. 1 B a
Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring al Apelor din
Romania (SMIAR), aprobat prin Ordinul nr. 31/2006 al Ministrului mediului si gospodaririi
apelor ;
valorile parametrilor de capat care vor fi corelate cu valorile stabilite prin NTPA 011,
respectiv NTPA 001 din HG 188/2002 modificata si completata prin HG 352/2005,
functie de incarcarea cu poluanti a receptorului natural si necesitatile de incadrare a
calitatii apelor receptorului in valorile caracteristice clasei de referinta (clasa a II a de
calitate);
limite mai stricte la evacuare in receptorii naturali, in cazul in care calitatea receptorilor o
cere;
epurarea apelor uzate de la industriile racordate la reteaua de canalizare, la sursa de
poluare, astfel incat valorile parametrilor de calitate specifici sa se incadreze in limitele
stabilite in NTPA 001;
modul de depozitare sau de utilizare a namolurilor din statiile de epurare a apelor uzate
orasenesti, care trebuie s reduc la minimum efectele negative asupra mediului;
un sistem de automonitoring a parametrilor cantitativi si calitativi de capat (la prelevare si
respectiv la evacuare);
un sistem de automonitoring privind influenta asupra apelor subterane din zona;
alte elemente specifice, pentru realizarea prevederilor Angajamentului negociat cu
Uniunea Europeana.
Autorizatia de gospodarire a apelor pentru situatia in care folosinta de apa este
conforma, trebuie sa cuprinda :
elementele de baza caracteristice unei folosinte de apa consumatoare, puse de acord
cu prevederile avizului de gospodarire a apelor care a reglementat realizarea si punerea
in functiune a obiectivului si cu prevederile NTPA 001 ;

76
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

termenul de valabilitate in concordanta cu prevederile Procedurii de emitere a avizului si


a autorizatiei de gospodarire a apelor, aprobata prin OM nr. 662/2006.
Pentru situatia in care folosinta de apa nu este conforma, autorizatia de gospodarire a
apelor trebuie sa cuprinda :
elementele de baza caracteristice unei folosinte de apa consumatoare, pusa de acord
cu prevederile NTPA 002 in ceea ce priveste parametrii de capat la evacuare (valorile
autorizate ale parametrilor de calitate sunt corelate obligatoriu cu valorile medii
masurate intr-o perioada anterioara) ;
program de etapizare cu masuri si lucrari necesare pentru conformarea cu prevederile
legislatiei in domeniul gospodaririi apelor si cu Angajamentele negociate cu UE, sursele
de finantare, termene de realizare si responsabilitati;
termenul de valabilitate, limitat la maxim un an de la data emiterii.
Reinnoirea autorizatiei de gospodarire a apelor la expirarea termenului de valabilitate, se
face la solicitarea titularului, conform procedurii aprobate, dar numai dupa o analiza la teren si
numai in situatia :
realizarii prevederilor programului de etapizare ;
prezentare dovezilor ca nerealizarile unor prevederi ale programului de etapizare nu pot
fi puse in sarcina sa ;
respectarii conditiilor impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor.

Reglementarea prin avize si autorizatii de gospodarire a apelor a


folosintelor de apa de tip industrial care intra sub incidenta Directivei
96/61/CEE, conform cerintelor U.E..
Autorizarea Integrata
Autorizarea integrata a functionarii instalatiilor care desfasoara activitati prevazute in
Anexa I a Directivei 96/61/CEE se realizeaza in conformitate cu prevederile OUG nr. 34/2002,
aprobata prin Legea nr. 645/2002, a prevederilor O.M. nr. 818/2003 si O.M. nr. 36/2004.
Aplicarea sistemul de autorizare integrata, bazat pe procedura de emitere a autorizatiei
integrate de mediu si a Ghidului tehnic general are in vedere datele limita de conformare
specificate de Directiva 96/61/CEE preluate in legislatia nationala in vigoare.
Termenele de conformare cu cerintele specificate de directiva, in functie de categoria
instalatiilor (existente sau noi), dupa data punerii in functiune sunt inscrise in schema de mai
jos:
Folosintele de apa care au instalatii in care se desfasoara activitati aflate sub incidenta
Directivei 96/61/CEE, pana la data aderarii au aplicat toate masurile necesare conformarii cu
prevederile acesteia (in conformitate cu recomandarile BREF, art. 11 al Directivei 96/61/CEE).
Exceptie au facut numai acele folosinte de apa care au obtinut in urma negocierii, perioada de
tranzitie pentru unele activitati de baza. Pentru acestea durata aplicarii masurilor de conformare
este in concordanta cu termenul negociat.
Instalatiile noi si cele cu modificari substantiale, in sensul Directivei au/vor functiona in
concordanta cu prevederile IPPC cel mai tarziu la data aderarii sau la punerea in functiune,
daca aceasta are loc dupa data aderarii. Folosintele de apa a caror instalatii in care se
desfasoara activitati IPPC, care nu respecta conditiile prevazute de autorizatia de gospodarire a
apelor/autorizatia integrata de mediu, isi vor suspenda activitatea pana la conformare.
Termenele de conformare cu cerintele specificate de directiva, in functie de categoria
instalatiilor (existente sau noi), dupa data punerii in functiune sunt inscrise in schema de mai
jos:
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Instalatii existente
Instalatii noi
Directiva 96/61/CE
Puse in functiune inainte
Puse in functiune dupa
de 30.10.1999
30.10.1999
Termen de conformare :
Termen de conformare:
30.10.2007
data punerii in functiune

77
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Instalatii existente
Puse in functiune inainte
de 30.10.1999
Termen de conformare:
30.10.2007 sau, dupa caz, la
cel stabilit in urma negocierii
cu UE

Instalatii existente conf. Legii


Legea 645/2002
645/2002, dar noi conf.
Directiva 96/61/CE
Puse in functiune intre
Puse in functiune dupa
30.10.1999 si 03.04.2002
03.04.2002
Termen de conformare:
Termen de conformare:
31.12.2006
data punerii in
functiune

Valori limita de emisie. Cerinte BREF


La aplicarea practica a procedurii de emitere a autorizatiei de gospodarire a apelor
pentru o folosinta care intra sub incidenta IPPC si pentru care autoritatea de mediu emite
autorizatia integrata de mediu, valorile limita de emisie se stabilesc, in general, pe baza
urmatoarelor elemente:
recomandarile specificate in Documentele de referita privind cele mai bune tehnici
disponibile;
prevederile legislatiei nationale in vigoare in domeniul gospodaririi apelor;
caracteristicile tehnice ale instalatiei;
evaluari ale calitatii apei receptorului considerat;
amplasarea geografica si conditiile locale de mediu;
dezvoltarea/extinderea altor activitati industriale in zona.
Numai in conditii deosebite, impuse de calitatea apei receptorului in zona amplasamentului
considerat se vor stabili, dupa caz, valori limita de emisie mai scazute decat cele recomandate
in HG 352/2002 NTPA 001 si 351/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu
cele recomandate de BREF sau corespunzatoare uneia dintre tehnicile cele mai performante
recomandate.
Aplicarea procedurii de emitere a acordului/autorizatie integrate de mediu pentru
activitatile/instalatiile specificate in Anexa 1 a OUG nr. 34/2002.
Pana la termenul limita prevazut de Directiva 96/61/CE, toate folosintele de apa a caror
instalatii sunt sub incidenta acesteia, vor fi supuse procedurii de autorizare din punct de
vedere al apelor, in vederea emiterii autorizatiei integrate de mediu.
Aplicarea procedurii de emitere a avizului de gospodarire a apelor in vederea emiterii acordului
integrat de mediu se realizeaza in conformitate cu Procedura si competentele de emitere a
avizului si a autorizatiei aprobata prin OM nr. 662/2006 al Ministrului mediului si gospodaririi
apelor si respectiv a prevederilor OM nr. 860/2002, in urmatoarele situatii:

modificari substantiale;
extinderi ale instalatiei;

pentru proiecte de instalatii noi.


Aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei de gospodarire a apelor in vederea emiterii
autorizatiei integrate de mediu, se realizeaza in conformitate cu Procedura si competentele de
emitere a avizului si a autorizatiei aprobata prin OM nr. 662/2006 al Ministrului mediului si
gospodaririi apelor precum si cu cerintele art. 5 si 9 [6] al Directivei 96/61/CEE, transpuse prin
OM nr. 818/2003, pentru toate activitatile/instalatiile listate in Anexa I, in urmatoarele situatii:
toate instalatiile existente;
la punerea in functiune a instalatiilor pentru care au fost emise avize de
gospodarire a apelor si respectiv acorduri integrate de mediu;
schimbare a titularului de activitate (proprietar);
modificari substantiale ale instalatiilor existente (in conditiile specificate de
Directiva 96/61/CEE);
la expirarea autorizatiei existente.

78
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Modul de emitere a autorizatiei de gospodarire a apelor in vederea emiterii autorizatiei


integrate de mediu si Normativul de continut al documentatiei de fundamentare sunt specificate
in Procedura si competentele de emitere a avizului si a autorizatiei aprobata prin OM nr.
662/2006 si respectiv in Normativul de continut aprobat prin OM nr. 661/2006 al Ministrului
mediului si gospodaririi apelor si respectiv in OM nr. 818/2003 si OM nr. 36/2004.
Principalele puncte care trebuie sa fie incluse in autorizatia de gospodarire a apelor, conform
Directivei 96/61/CEE (art. 3, 9, 10 ) sunt:
descrierea amplasamentului ;
prezentarea activitatilor/instalatiilor si incadrarea conform Anexei I ;
date privind numarul de ore de functionare a instalatiei ;
sistemul de management de gospodarire a apelor ;
utilizarea resursei de apa;
emisii in receptori (prin ape uzate tehnologice si menajere, ape de racire si din
precipitatii) si valorile limita de emisie;
protectia calitatii apelor subterane.
punctele de prelevare a probelor necesare monitorizarii emisiilor;
indicatorii de calitate, metodele de analiza, unitatea de masura (conform Anexei III a
Directivei 96/61/CEE);
frecventa masuratorilor si sistemul de raportare;
program de functionare in caz de avarii, oprire momentana sau definitiva, dupa caz;
plan de urgenta in caz de poluare accidentala;
masuri privind refacerea amplasamentului;
derogari temporare, (dar nu mai mult decat perioada de tranzitie), privind valorile limita de
emisie, daca exista si a masurilor cuprinse in Programul de etapizare.
Valabilitatea autorizatiei de gospodarire a apelor este egala cu perioada de valabilitate a
autorizatiei integrate de mediu.
Din totalul de 666 de folosinte de apa inventariate la finele lunii septembrie 2007 si care
inglobeaza activitati/instalatii care intra sub incidenta IPPC, sunt autorizate din punct de vedere
al gospodaririi apelor un numar de 620 de folosinte, 26 folosinte sunt in procedura de autorizare
sau de reinnoire a autorizatiei, iar 20 de folosinte sunt incerte (in lichidare judiciara, conservare,
desfiintate etc) sau nu au depus documentatia de fundamentare.

Gestiunea documentelor avize si autorizatii


Reglementarea folosintelor de apa presupune si o informatizare a activitatii specifice prin
programul Document Management (DM), care este o aplicatie client-server si care permite
gestionarea informatiei nestructurate dintr-o companie. DM este procesul de gestionare al
documentelor purtatoare de informatii dintr-o organizatie. Bibliotecile virtuale, tehnologia
avansata de cautare a informatiei fac posibila regasirea rapida a documentelor si utilizarea lor in
mod facil. Integritatea documentelor este asigurata de mecanisme de securitate si versionare.
DM poate fi aplicat:
- documentelor fizice (paper-documents)
- documentelor in format electronic
Rezultatele imediat observate sunt marirea productivitatii, scurtarea timpilor de
procesare si acces imbunatatit in lucrul cu documente.
Instrumentul de lucru este documentul. Acesta este unitatea de gestiune de baza care
contine informatia prpriu-zisa. Documentul poate fi in format electronic, fizic sau mixt.
Intr-o biblioteca un document este suma informatiilor structurate despre el, mentinute in
baza de date si suma fisierelor fizice care il compun. Documentele sunt stocate in baza de date.
Biblioteca este unitatea administrativa de baza a unui sistem de management de
documente (DMS). Aceasta contine documente si poate fi extinsa pe medii optice de stocare.
Este obligatoriu, la o asemenea biblioteca, sa poata fi extinsa automat, sa poata fi importata
sau exportata in alte biblioteci si asigure mecanisme automate de urmarire a documentelor.
Etapele introducerii unui document in biblioteca sunt urmatoarele :
- scanarea documentului
- crearea unui nou document (Import, New document)

79
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

- completarea profilului documentului cu informatii


- securizarea documentului
- importul documentului in sistem.
Caracteristicile obligatorii ale unui sistem DM sunt urmatoarele :
- biblioteca (inlocuieste sistemul de fisiere)
- document ID (identifica in mod unic documentul)
- integrarea aplicatiilor (integrarea cu producatorii de documente)
- gestiunea securitatii accesului la documente
- gestiunea ciclului de viata a documentelor
-gestiunea versiunilor unui document (editii)
-Check-In/Check-Out (imprumut/restituire)
- afilierea la standarde (interoperabilitate)
- indexare Full-text
- cautare dupa criterii:
-termeni lingvistici
-proximitate lingvistica
-proprietati ale documentelor
Beneficiile utilizarii programul DM sunt utilizarea eficienta a informatiei din organizatie,
regasirea in cateva secunde a informatiei cautate si securitatea informatiei pe nivele de acces.
Programul DM a fost implementat si in Administratia Nationala Apele Romane la nivel
national, in cadrul Sediului Central si in cadrul Directiilor de Ape.
Structura sistemului de management de documente la nivel Administratiei Nationale
Apele Romane este urmatoarul :

ANAR

DA 1

DA 2

DA 3

DA 11

Accesibilitatea DM la nivel A.N.Apele Romane :

80
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

CAPITOLUL VIII
MONITORIZAREA CANTITATIVA SI CALITATIVA A RESURSELOR DE
APA. CERINTA ORGANISMELOR EUROPENE PENTRU IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR DIRECTIVEI CADRU A APEI SI A CELORLALTE
DIRECTIVE EUROPENE IN DOMENIUL APEI. MODERNIZAREA SI
DEZVOLTAREA SISTEMULUI NATIONAL DE MONITORING INTEGRAT
AL APELOR
Cerintele modernizarii si dezvoltarii Sistemului National de Monitoring al Apelor sunt
urmatoarele:
Implementarea corespunzatoare a Directivei Cadru a Apei si a celorlalte Directive
Europene in domeniul apei;
Asa cum am prezentat anterior, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana necesita
implementarea a 18 Directive si 2 Decizii in domeniul apei. Acestea prevad o noua strategie de
monitorizare si evaluare apelor de suprafata si subterane, ce au la baza un nou concept de
monitoring integrat al apelor ce presupune o tripla integrare:
a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape
costiere, ape subterane si efluenti;
a mediilor de investigare : apa, sedimente/materii in suspensie si biota;

81
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

a elementelor/componentelor monitorizate:biologice, hidromorfologice si fizicochimice


Implementarea conventiilor internationale si a conventiilor bilaterale cu tarile vecine
la care Romania este parte, respectiv;
Conventia Internationala pentru protectia Fluviului Dunarea (1994);
Conventia pentru protectia Marii Negre impotriva poluarii (1992) ;
Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor
internationale (1992) ;
Conventiile bilaterale la care Romania este parte;
Cerintele organismelor europene ;
Agentia Europeana de Mediu are ca atributie importanta controlul realizarii obiectivelor
politicii de mediu, in general, si de apa in special, stabilite de Parlamentul si Consiliul
Europei pentru Statele Membre.
In acest scop Agentia solicita Statelor Membre definirea unei retele de monitorizare
pentru caracterizarea anuala a resurselor de apa, pe baza anumitor criterii, retea care va
face parte din reteua europeana EUROWATERNET.

Implicatiile modernizarii si dezvoltarii Sistemului de Monitoring


Integrat al Apelor
Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor este o activitate
complexa, care are implicatii multiple reprezentate de:
Cresterea numarului subsistemelor de monitorizare din cadrul sistemului national de
monitorizare a apelor, fata de cel creat anterior, prin includerea unor noi subsisteme si
redefinirea subsistemelor existente in conformitate cu prevederile Directivei Cadru, precum si a
celorlalte Directive Europene in domeniul apei.
Sistemul de monitorizare*, prevazut de Directiva Cadru si de celelalte Directive
Europene este reprezentat de 6 subsisteme, si anume :
Subsistemul rauri ;
Subsistemul lacuri;
Subsistemul ape tranzitorii ;
Subsistemul ape costiere ;
Subsistemul ape subterane ;
Subsistemul ape uzate.
Definirea unor noi tipuri de monitoring
In conformitate cu prevederile Directivei Cadru, sistemul national de monitorizare a apelor
va cuprinde trei tipuri de monitoring, respectiv :
Monitoringul de supraveghere ;
Monitoringul operational ;
Monitoringul de investigare.
Monitoringul de supraveghere** are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul
fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizand informatii pentru: validarea procedurii de
evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea
tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor
antropice.
Monitoringul operational** trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, fie
pe baza evaluarii impactului conform Anexei II din Directiva Cadru, fie pe baza monitoringului de
supraveghere, sunt identificate ca avand riscul sa nu indeplineasca obiectivele de mediu.

82
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii ecosistemelor acvatice ce prezinta


riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea
unor astfel de ecosisteme acvatice, schimbari datorita aplicarii programului de masuri.
Monitoringul de investigare** trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor depasirilor
limitelor prevazute in normativele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi
apelor, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de
mediu (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de
apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit), precum si pentru
stabilirea impactului poluarilor accidentale.
Definirea si extinderea mediilor de investigare
Pana in prezent monitoringul calitatii apei s-a bazat in principal pe evaluarea calitatii apei
din punct de vedere fizico-chimic. Procedurile de prelevare, metodele analitice si procedurile de
control ale calitatii apei din punct de vedere chimic au fost comparate, evaluate si armonizate
(de exemplu in tarile dunarene), insa in privinta monitorizarii si evaluarii starii ecologice a
apelor, experienta existenta pe plan national, la nivelul bazinului Dunarii, ca si pe plan
european, nu a fost suficient dezvoltata, necesitand noi abordari si extinderi.
In conformitate cu prevederile Directivei Cadru si a celorlalte directive din domeniul apei
sunt identificate urmatoarele medii de investigare , fiind necesara extinderea cu precadere a
abordarii mediului biotic si cel al sedimentelor :
Apa

Sedimente/materii in suspensie
Biota
Monitorizarea unor noi componente si a unor noi parametrii;
Principalele orientari si cerinte pentru monitorizarea unor noi componente si unor noi
parametri in conformitate cu prevederile Directivei Cadru au la baza considerarea, de aceasta
data, a relatiei efect cauza, conform careia componentele biologice sunt principalele
elemente in evaluarea strii apelor, elementele chimice i hidromorfologice fiind considerate
ca elemente care vin n sprijinul celor biologice.
In acest sens Directiva Cadru (Anexa V.1.1.1) prevede monitorizarea unor noi elemente
biologice, reprezentate de macrofite, fitobentos si fauna piscicola, elemente neabordate in
cadrul sistemului de monitorizare a apelor, precum si a unei
multitudini de parametrii pentru care noi proceduri de analiza/investigare si evaluare sunt
necesare.
Existenta unui personal de specialitate bine pregatit din punct de vedere profesional,
implicat in aplicarea prevederilor complexe ale Directivelor Europene si in special a Directivei
Cadru a Apei;
Dotarea cu aparatura de observatii, masuratori si prelevari probe, precum si aparatura de
laborator in vederea realizarii analizelor mediilor, componentelor si parametrilor suplimentari
prevazuti de Directiva Cadru si celelalte Directive Europene.
Procesul de monitorizare este in strinsa legatura cu procesul de evaluare a calitatii apelor,
fiind considerate procese in secventa si avand drept scop cunoasterea si caracterizarea starii
apelor de suprafata si subterane.

Etapele de dcezvoltare si modernizare ale sistemului national de monitoring


integrat al apelor
Modernizarea si dezvoltarea sistemului national de monitorizare a apelor este un proces
dinamic, cu evolutie in spirala, unele activitati avand un caracter iterativ, presupunand
parcurgerea unor etape distincte (tabelul 1), si anume :
Etapa I-a : 2002-2004

83
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Dupa identificarea preliminara a corpurilor de apa, s-a realizat caracterizarea acestora,


luandu-se in considerare, atat datele furnizate de programele existente de monitoring, cat si
presiunile exercitate asupra corpurilor de apa. Aceste aspecte au fost necesare pentru
realizarea evaluarii preliminare de risc referitoare la indeplinirea obiectivelor de mediu
asociate corpurilor de apa. Evaluarea prelimara de risc a necesitat finalizarea pana in
decembrie 2004, deci cu doi ani inainte ca programele de monitoring sa devina operationale.
Evaluarea de risc a avut un rol esential in proiectarea programelor de monitoring de
supraveghere si operationale.
Identificarea preliminara a corpurilor de apa a presupus si :
definirea preliminara a conditiilor de referinta si respectiv stabilirea sectiunilor
de referinta (decembrie 2003);
stabilirea retelei de intercalibrare pentru sectiunile de referinta si pentru
limitele claselor de calitate (decembrie 2004) ;
Monitorizarea corpurilor de apa inceput imediat dupa definirea preliminara a corpurilor de
apa, respectiv perioada 2003-2004, oferind informatii relevante pentru proiectarea viitoarelor
programe si retele de monitorizare.
Etapa a II-a : 2004-2006
In aceasta etapa s-a realizat proiectarea retelelor si a programelor de monitoring de
supraveghere si operationale, astfel incat acesta a devinit operational in anul 2006.
Etapa a III-a : dupa 2006
In aceasta etapa programele de monitoring proiectate in cadrul etapei anterioare
devin operationale. Investigarea corpurilor de apa definite preliminar, in cadrul primei etape, cu
ajutorul sistemului de monitorizare realizat, a condus la redefinirea corpurilor de apa si
caracterizarea acestora, pe baza datelor furnizate de noile programe de monitorizare,
precum si pe baza identificarii unor noi presiuni exercitate asupra corpurilor de apa.
Aceste activitati conduc la validarea evaluarii de risc referitoare la indeplinirea
obiectivelor de mediu asociate corpurilor de apa, implicand in unele cazuri reproiectarea retelor
si readaptarea programelor de monitoring. Procesul se repeta functie de starea si modificarile
survenite corpului de apa. De asemenea, pe baza datelor furnizate de programele de
monitoring se realizeaza anual clasificarea starii corpurilor de apa, iar hartile referitoare la
starea corpurilor de apa sunt publicate in planurile de gospodarire elaborate la nivel de bazin
hidrografic si respectiv in Sinteza de Protectie a Calitatii Apelor. Dinamica procesului de
monitoring este ilustrata si de urmatorul paradox : monitorizarea unui parametru
caracteristic al mediului acvatic necesita cunoasterea apriorii a variatiei sale in timp si
spatiu, variatie care poate fi cunoscuta numai prin observatii si masuratori. In consecinta
sistemul de monitorizare a apelor nu este static, acesta are o evolutie sub forma unei
spirale.
Monitoringul de supraveghere se realizeaza anual, avand in vedere faptul ca,
Administratia Nationala Apele Romane elaboreaza in fiecare an Sinteza de Protectia Calitatii
resurselor de apa pe fiecare bazin hidrografic precum si la nivelul intregii tari, pentru toate
sectiunile de monitorizare, precum si pentru toate elementele de calitate biologice,
hidromorfologice si elementele fizico-chimice generale.Pentru acele corpuri de apa care nu
ating obiectivele de calitate propuse si care sunt investigate prin monitoringul de supraveghere
se initiaza programe de monitorizare operationala, respectiv investigativa. In cadrul acestor
tipuri de monitoring sunt selectate acele elemente de calitate si parametrii asociati care au
relevanta fata de tipul de presiune exercitata conform Ghidului metodologic elaborat de Working
Group 2.7. Monitoring.
De asemenea, monitoringul operational se realizeaza pentru toate corpurile de apa in
care folosinte de apa descarca substante prioritare. In cazul existentei normativelor de
calitate/obiectivelor de calitate pentru substantele prioritare, stabilirea sectiunilor de
monitorizare se face in conformitate cu prevederile acestora. In cazul existentei unor similaritati
ale corpurilor de apa din punct de vedere a caracteristicilor si a presiunilor antropice la care
sunt supuse, se poate realiza gruparea acestora in vederea monitorizarii.

84
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

Ierarhizarea activitatii laboratoarelor de calitate a apei


Activitatea de modernizare si dezvoltare a sistemului de monitorizare a calitatii apelor
implica investigarea tuturor mediilor, monitorizarea unor noi elemente si a unor noi parametrii de
calitate (in special elementele biologice si substantele prioritare/prioritar periculoase), existenta
unui personal de laborator bine pregatit, precum si dotarea corespunzatoare a laboratoarelor de
analize cu echipamente performante. Toate analizele de calitate a apelor pentru toate
subsistemele de monitoring: rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, ape
uzate si toate mediile de investigare: apa, sedimente, biota se realizeaza de laboratoarele
Administratiei Nationale Apele Romane.
Avand in vedere numarul mare de analize ce vor trebui efectuate, frecventa si
complexitatea acestora, a fost necesara ierarhizarea activitatii laboratoarelor Administratiei
Nationale Apele Romane astfel:
Laboratoarele locale reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodarire a
Apelor care analizeaza:
Elemente fizico-chimice generale ale apei parametrii fizico-chimici: regimul termic
temperatura apei, conditii de oxigenare oxigen dizolvat, saturatia in oxigen,
salinitate conductivitate, reziduu filtrabil, starea acidifierii - pH, alcalinitate,
nutrienti: fosfor total, orto-fosfati, azot total, azotati, azotiti si amoniu, transparenta
adancimea Secchi, turbiditate, materii in suspensie, culoare, incarcare organica CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5, si alti parametrii si poluanti specifici, precum: cloruri,
sulfati, substante extractibile, fenoli, cianuri, detergenti, floruri, sulfuri;
Elemente biologice ale apei: fitoplancton (inclusiv determinari de clorofila a),
macrofite;
Elemente chimice si biologice ale sedimentelor: nutrienti azot total, fosfor total,
macrozoobentos si fitobentos;
Parametrii bacteriologici: numarul probabil de coliformi totali, coliformi fecali,
streptococi. Determinarea indicatorului bacteriologic salmonella, prevazut in
Directiva 75/440/EEC se va efectua de catre laboratoarele Directiilor de Sanatate
Publica Judetene la solicitarea Directiilor de Apa, avand in vedere dotarea specifica
a laboratoarelor.
Directiile de Apa au nominalizat anumite laboratoare ale SGA (in special cele
situate in zone unde exista industrie extractiva si de prelucrare a metalelor grele si respectiv cu
industrie petroliera) care vor face si analize de metale grele si respectiv produse petroliere.
Laboratoarele bazinale reprezentate de laboratoarele din cadrul sediilor Directiilor de
Apa care realizeaza aceleasi tipuri de analize pentru ape si sedimente, ca si laboratoarele
locale pentru sectiunile localizate in judetul unde se afla sediul Directiei de Apa, si in plus:
ihtiofauna, metale grele, produse petroliere si alti poluanti specifici, functie de presiunile
existente, precum si celelalte analize referitoare la sedimente care nu se fac de catre
laboratoarele locale.
Laboratoarele regionale care executa, in plus, analize de substante prioritare si
substante prioritare periculoase din apa si sedimente. Functie de spatiu, dotare si personalul
existent au fost nominalizate urmatoarele laboratoare regionale: Cluj, Rm. Valcea, Bucuresti si
Bacau.

85
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

86
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

CAPITOLUL IX
CONCLUZII
Prezenta lucrare isi propune sa demonstreze rolul reglementarii folosintelor de apa in
contextul gospodaririi durabile a resurselor de apa, bazata pe o politica si respectiv o
strategie in concordanta cu conditiile socio - economice actuale ale Romaniei si cu
politica europeana in domeniu, dominata de implementarea in legislatia nationala a
prevederilor Directivei Cadru a Apei 60/2000/CEE si a celorlalte Directive Europene in
domeniul apei. Reglementarea in domeniul apei a stat intotdeauna la baza guvernarii
apei, a dreptului de proprietate, la formarea grupurilor de utilizatori de-a lungul timpului
si a impulsionat sistemele politice, sociale, economice si administrative care s-au aflat in
functiune, atat pentru a dezvolta si gospodari eficient resursele de apa, cat si pentru
asigurarea serviciilor in domeniul apei la diferite nivele.
Una din sarcinile guvernarii apei a fost crearea unui cadru institutional si administrativ
capabil sa elaboreze atat politica si strategia domeniului apelor, cat si implementarea
eficienta a acestora, combinand in acest scop angajamentul guvernului si al diferitelor
grupuri din societatea civila, in special la nivel local/comunitar, precum si al diferitelor
grupuri din sectorul privat.
Lucrarea isi propune sa prezinte toate implicatiile pe care le presupune reglementarea in domeniul gospodaririi apelor, :
Un cadru institutional adecvat, cu respectarea principiului bazinal.
O buna cunoastere a resurselor de apa, atat din punct de vedere cantitativ cat
si calitativ.
Stabilirea obiectivelor de calitate pentru atingerea unei bune stari a apelor
de suprafata si subterane.
Cunosterea cerintelor de apa ale utilizatorilor, precum si evacuarile de ape
uzate de la acestia.
Planificarea lucrarilor construite pe ape sau in legatura cu apele, pe baza
schemelor de amenajare .

87
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

O legislatie adecvata, adaptata permanent la conditiile socio economice din


Romania si la cerintele Uniunii Europene, atat din punct de vedere cantitativ
cat si calitativ.
Monitorizarea resurselor de apa, in toate subsistemele si in toate mediile de
investigare definite de Directiva Cadru a Apei 60/2000/CEE, in vederea
urmaririi modului de asigurarea, folosire si protectiei calitatii resurselor de
apa.

Reglementarea presupune din partea administratorului de resursa, emiterea


respectiv eliberarea avizului/autorizatiei de gospodarire a apelor, care practic reprezinta
permisul administratorului resurselor de apa pentru promovarea si executia lucrarilor
amplasate pe ape sau in legatura cu apelor si respectiv pentru functionarea acestora,
acte juridice care asigura din punct de vedere tehnic baza de plecare pentru sustinerea
financiara a activitatii de gospodarire a apelor.
Pentru asigurarea cadrului legislativ, autoritatea publica, centrala in domeniul apelor
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este responsabila cu elaborarea
reglementarilor in domeniu - proceduri, normative si metodologii - si punerea de acord a
acestora, cu cerintele Uniunii Europene.
Lucrarea este structurata in opt capitole, care trateaza evolutiv problematica reglementarii
in domeniul gospodaririi apelor, legislatia si directivele Uniunii Europene transpuse in
legislatia nationala, cerintele de implementare a acestora in acord cu exigentele Uniunii
Europene.
*
*
Prezenta lucrare prezinta activitatea de reglementare a folosintelor de apa,
exclusiv autorizarea functionarii in conditii de siguranta a lucrarilor hidrotehnice care
intra sub incidenta Ordonantei de Urgenta nr. 244/2000 aprobata prin Legea
nr. 466/2001. Pana in anul 1989, aceasta s-a axat in principal pe
reglementarea prin aviz de gospodarire a apelor a lucrarilor construite pe
ape si/sau in legatura cu apele, iar in perioada de dupa 1990 pe
reglementarea prin aviz si respectiv a functionarii folosintelor de apa prin
autorizatia de gospodarire a apelor. Atat cadrul institutional cat si
legislatia in domeniu, au evoluat pe parcursul timpului, indiferent de
sistemul politic existent, de asa natura incat pot afirma ca, in permanenta
activitatea de gospodarire a apelor din Romania a respectat principiile de
baza, fapt care a plasat tara noastra intre tarile europene cele mai
avansate din acest punct de vedere.
*
*
*
Proiectele actelor legislative in legatura cu cadrul intitutional, legislativ,
normativele, metodologiile privind reglementarea folosintelor de apa sunt si rezultatul
participarii mele si respectiv colaborarii cu diversi specialisti autohtoni sau straini, in
domeniul gospodaririi apelor, la elaborarea acestora. In continuare sunt mentionate
contributiile pe care le-am avut in problematica reglementarii folosintelor de apa.
1. O.U.G. nr. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale Apele Romane,
modificata si completata prin O.U.G. nr. 73/2005, aprobata prin Legea nr. 400/2005
participare la elaborarea acestei ordonante, discutii si negocierea cu ministerele
care au contrasemnat aceasta ordonanta. S-a reusit astfel sa se creeze un cadru
institutional capabil sa asigure capacitatea statului de a aloca, controla si proteja
resursa de apa, printr-o institutie publica, organizata in teritoriu in 11 Directii de
Ape bazinale, avand fiecare personalitate juridica.
2. Hotarare privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei
Nationale Apele Romane participare la elaborarea acestei hotarari impreuna
cu un colectiv de specialisti din cadrul A.N. Apele Romane.
3. Legea Apelor nr. 107/1996 participare in cadrul colectivului desemnat, in
diversele etape la elaborarea proiectului acestei legi organice, moderna, care se
bazeaza pe principiile general valabile ce asigura o gospodarire integrata a apelor,

88
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

descentralizeaza formele de guvernare a apei, promoveaza gradul de participare


la luarea deciziilor a societatii civile.
4. Statutul Comitetului de bazin pilot, organizat la nivelul Directiei Apelor Siret, care
a stat la baza infiintarii Comitetelor de bazin la nivelul fiecarui bazin hidrografic
elaborarea acestuia in cadrul proiectului Creation dun Comite de Bazin pour une
gestion concertee des ressources en eau finantat de Office International de
L,eau din Franta si Apele Romane.
5. Legea 310/2004 de modificare si de completare a Legii Apelor nr. 107/1996, care
preia in principal in legislatia romaneasca prevederile Directivei Cadru a Apei
2000/60/CEE, stabileste un mecanism economic viabil pentru sustinerea activitatii
administratorului resursei de apa, obligativitatea elaborarii Schemelor directoare
si de management pe bazine hidrografice, precum si coroborarea deciziilor in
domeniul gospodaririi apelor pe plan national cu cele din plan internationalparticipare la elaborarea acesteia, in cadrul unui colectiv de specialisti.
6. Normativul de clasificare a calitatii apelor de suprafata pe cinci clase de calitate,
in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, aprobat prin Ordinul nr.
161/2005 al ministrului apelor si protectiei mediului participare la elaborarea
acestuia, in cadrul colectivului desemnat din A.N. Apele Romane.
7. Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru stabilirea zonelor sensibile pe fiecare
bazin hidrografic precum si limitele de evacuare a apelor uzate epurate, in
receptorii naturali, precum si in canalizare (NTPA 011, NTPA 001, NTPA 002) participare la elaborarea acesteia, impreuna cu specialisti din cadrul ICIM Buc. si
Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, in cadrul unui training efectuat cu un
expert de la Uniunea Europeana.
8. Hotararea Guvernului nr. 352/2005, care modifica si completeaza prevederile H.G.
188/2002 si stabileste intreg teritoriul Romaniei ca zona sensibila participare
la elaborarea acesteia, impreuna cu specialisti din A.N. Apele Romane si
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor - participare la elaborarea acesteia,
impreuna cu specialisti din cadrul MMGA..
9. Sistemul de monitoring a calitatii apelor din Romania extinderea si
restructurarea acestuia in conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei
2000/60/CEE. Manualul pentru Modernizarea si dezvoltarea Sistemului de
Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR), aprobat prin Ordinul nr.
31/2006 al ministrului apelor si protectiei mediului participare la elaborarea
acestuia in cadrul unui colectiv, impreuna cu specialisti din cadrul A.N. Apele
Romane si Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.
10. Procedura si competentele de emitere a avizului si a autorizatiei de gospodarire a
apelor, aprobate in decursul timpului prin: Ordinul nr. 721/1996, 148/1997 al
ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului, Ordinul nr. 1141/2002 al
ministrului apelor si protectiei mediului, Ordinul nr. 662/2006 al ministrului
mediului si gospodaririi apelor (pusa de acord cu prevederile Directivelor Uniunii
Europene) - participare la elaborarea procedurii, impreuna cu un colectiv de
specialisti.
11. Procedura de modificare si de retragere a avizelor si a autorizatiilor de
gospodarire a apelor, aprobata prin Ordinul nr. 1241 al ministrului apelor si
protectiei mediului participare la elaborarea acesteia.
12. Normativul de continut al documentatiilor tehnice supuse avizarii si autorizarii,
aprobat in decursul timpului prin: Ordinul nr. 720/1996 si 277/1997 al ministrului
apelor, padurilor si protectiei mediului; Ordinul nr. 661/2006 al ministrului
mediului si gospodaririi apelor (completat si pus de acord cu prevederile
Directivelor Uniunii Europene) participare la elaborarea acestuia impreuna cu un
colectiv de specialisti.
13. Procedura de notificare, aprobata prin Ordinul nr. 280/1997si 811/1999 al
ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului participare la elaborarea
acesteia impreuna cu un colectiv de specialisti.

89
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

14. Normele metodologice privind avizul de amplasament, aprobate prin Ordinul nr.
279/1997 al ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului participare la
elaborarea acestora impreuna cu un colectiv de specialisti.
15. Procedura privind permisul de traversare a lucrarilor de gospodarire a apelor cu
rol de aparare impotriva inundatiilor, aprobata prin Ordinul nr. 782/1999 al
ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului participare la elaborarea
acesteia impreuna cu un colectiv de specialisti.
16. Machetele cadru ale avizului si respectiv a autorizatiei de gospodarire a apelor, pe
tipuri de folosinte, aprobate prin Decizia Directorului General al A.N. Apele
Romane- participare la elaborarea acestora.
17. Hotararea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica - participare
la elaborarea acesteia impreuna cu un colectiv de specialisti..
18. Procedura de suspendare temporara a autorizatiei de gospodarire a apelor si
Procedura de modificare si de retragere a avizelor si a autorizatiilor de
gospodarire a apelor, aprobate prin Ordinul nr. 15/2006 al ministrului mediului si
gospodaririi apelor - participare la elaborarea acesteia impreuna cu un colectiv de
specialisti.
*
*
*
O contributie importanta am avut-o la indeplinirea in diversele etape a cerintelor
Directivelor Uniunii Europene in domeniul apelor:
o Pentru implementarea prevederilor Directivei 76/464/CEE: coordonarea elaborarii
planurilor de masuri pentru oprirea poluarii cu substante prioritare din Lista I;
reducerea poluarii, pentru incadrarea in limitele stabilite pentru substantele din
lista II; realizarea monitoringului de control la evacuare in receptorii naturali;
o Pentru implementarea prevederilor Directivei 91/271/CEE: participarea la
elaborarea impreuna cu un colectiv de la ICIM Buc. a metodologiei pentru
desemnarea zonelor sensibile pe bazine hidrografice pentru implementare a H.G.
188/2002; asigurarea ca toate aglomerarile vor fi dotate cu sisteme de colectare a
apelor uzate orasenesti si respectiv vor fi dotate cu sisteme de epurare a apelor
uzate; asigurarea ca apele uzate aflate in jurisdictia tarilor vecine pot fi afectate de
apele uzate provenite de pe teritoriul Romaniei prin elaborarea impreuna cu un
colectiv de specialisti a Regulamentului de prevenire si de combatere a poluarilor
accidentale cu efecte transfrontaliere, incheiat cu Ungaria, Ukraina si Bulgaria;
asigurarea ca apele uzate industriale biodegradabile din unitati care apartin
sectoarelor industriale specificate, care nu intra in statiile de epurare a apelor
uzate orasenesti, inainte de descarcarea lor in receptorii naturali, respecta
conditiile stabilite in autorizatiile de gospodarire a apelor coordonarea
activitatilor de monitorizare a apelor uzate epurate evacuate in receptorii naturali.
o Pentru implementarea prevederilor Directivei 96/61/CEE: coordonarea activitatilor
privind nominalizarea folosintelor de apa aflate sub incidenta acestei directive,
emiterea autorizatiilor de gospodarire a apelor, organizarea laboratoarelor
regionale de calitate a apelor si asigurarea partiala a serviciilor acestora.
o Pentru implementarea prevederilor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE:
reglementarea folosintelor de apa prin avize si a autorizatii pe principiul valorii
limita maxime la evacuare (VLM) care tine seama de gradul de incarcare cu
poluanti a receptorului natural; organizarea sistemului national de monitoring
conform cerintelor Directivei Cadru; organizarea, dotarea cu aparatura si
acreditarea RENAR
a laboratoarelor de calitate a apei pentru realizarea
prevederilor Manualelor de Operare a sistemului de monitoring pe bazine
hidrografice; dotarea retelei de observatii si masuratori hidrologice si
hidrogeologice cu aparatura, softuri specializate pentru monitorizarea
parametrilor de calitate morfologici ai cursurilor de apa, lacurilor si respectiv a
resursei de apa subterana.

90
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

91
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor
Uniunii Europene in domeniu

DATE DE
INTRARE

Variabile
meteorologice
- Precipitatii
- Stratul de zapada
- Evapotranspiratia
- Temperatura aer
- Viteza vntului

Variabile
hidrologice
- Niveluri si debite
- Umiditate sol
- Debite solide
- Nivel ape
subterane
- Concentratii
poluanti

Caracteristici
bazin hidrografic
- Pante teren
- Tip vegetatie
- Tip sol
- Permeabilitate si
transmisivitate

Caracteristicile
retelei
hidrografice
- Sectiuni
- Rugozitate
- Granulometrie
sedimente
- Flora si fauna
acvatica

Caracteristicile
interventiei
umane
- Dimensiunile si
parametrii
constructiilor
hidrotehnice
- Concentratii
polutanti

MODELE
Modul hidrodinamic
Modul transport sedimente

BAZA DE DATE
ANALIZE / CALCULE

Modul poluare chimica


Modul poluare radioactiva
Modul poluare termica
Modul biologic

REZULTATE

Prognoza elementelor
caracteristice ale regimului
hidrologic
- niveluri
- viteze
- debite lichide si solide
- umiditatea solului
- concentratii polutanti

Exploatarea optima a
sistemelor de gospodarirea
apelor
- Debite necesare folosintelor de
apa
- Manevre uvraje hidrotehnice

Impactul interventiei umane


asupra mediului acvatic
- Modificari morfologice
- Modificarea regimului
debitelor
- Modificarea calitatii apei
- Modificarea florei si faunei
acvatice

Sistem integrat de modelare a mediului acvatic (SIMMA)

92
Reglementarea folosintelor de apa in contextul dezvoltarii durabile cu respectarea exigentelor Uniunii Europene in domeniu