FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

CONTROLUL STARII DE
IGIENA A AERULUI

La inceput, poluarea aerului a

fost asociata doar cu smogul,
funinginea si mirosul neplacut, insa
aceasta definitie nu a fost unanim
acceptata deoarece nu includea
efectul de sera si gazele care produc
rarefierea stratului de ozon.

Natura si structura
atmosferei
Atmosfera nu este
omogena, ea contine
mai multe straturi
suprapuse,
stratificarea facanduse pe inaltime din
punct de vedere al
compozitiei si al
temperaturii sale.

Straturile sunt:

Compozitia atmosferei

Atmosfera este formata dintr-un

amestec fizic de gaze elementare,
gaze rare si substante compuse.

Aspecte ale poluarii

aerului

Poluarea aerului prezinta

trei aspecte principale:
-sursele
-procesele de transport
- si transformare receptorii

Dintre poluantii atmosferici cei mai importanti

clasificati dupa natura lor chimica:
1.Compusi anorganici:

compusii carbonului (negrul de fum)

compusi ai sulfului
compusi ai azotului
compusi ai halogenilor (clorurile)
metale (plumb)
pulberi inactive chimic (silicati sau minerale
naturale)

2.Compusi organici:

hidrocarburi (saturate, nesaturate si

aromatice)
compusi oxigenati (alcooli, aldehide si
cetone)
compusi halogenati (freoni)

In functie de natura poluantului,

poluarea aerului poate fi
fizica, chimica si biologica.

Poluarea fizica se refera la

introducerea de energie fie ea
calorica, si genereaza poluare
termica, fie energie radianta
care determina poluarea cu
radiatii penetrante, sau
poluarea fonica.

Poluarea chimica se refera

la eliminarea in atmosfera a
unor substante straine care
pot fi naturale sau artificiale.

Poluarea biologica se refera

la contaminarea biologica cu
anumite microorganisme care
se regasesc in natura sub
diferite forme precum praf,
fum sau vapori de apa.

Metode de control a starii de

igiena a aerului
1.Politici de imbunatatire a starii de igiena
a aerului la nivel local:
definirea unor zone urbane in care sa fie
impuse restrictii asupra traficului rutier
incurajarea transportului local alternativ
prin imbunatatirea infrastructurii de
transport local, marirea flotei de
autobuze, cresterea numarului de benzi
rutiere destinate exclusiv transportului
in comun, construirea de piste pentru
biciclisti si de zone pietonale,
construirea de centuri si zone ocolitoare
pentru a devia aglomeratia urbana spre
zonele limitrofe.

2.Politici de imbunatatire a starii de igiena a aerului la

nivel national si european:
imbunatatirea mai degraba a infrastructurii feroviare
decat a celei rutiere
impunerea folosirii unor filtre imbunatatite pentru
particule la autovehicule
incurajarea, prin instrumente de taxare, a utilizarii
vehiculelor care respecta standarde EURO cat mai
ridicate
impunerea unor taxe de poluare aplicabile
transportului aerian la nivel de pasager
sanctionarea poluatorilor industriali si comerciali
reglementarea si sanctionarea mai stricta a arderii
deseurilor agricole
imbunatatirea infrastructurii de monitorizare a
calitatii aerului.

Concluzii
Ce putem face cu totii pentru o mai buna

calitate a aerului pe care il respiram si care

ne influenteaza santatea este sa utilizam
cat mai rar automobilele personale
inlocuindu-le fie cu mersul pe jos, fie cu
mersul pe bicicleta sau cu transportul in
comun pentru a evita aglomerarile urbane.
Sa inlocuim centralele sau soblele pe lemn
sau carbune cu centrale electrice sau pe
gaz, consumand cat mai putina energie. Sa
nu mai ardem deseuri, nici macar deseuri
agricole si nu in ultimul rand sa sustinem in
mod activ imbunatatirea legislatiei si
normelor de control al poluarii.