Coacaza

Coacaza face parte din familia Saxifragaceae , subfamilia Ribesoideaea.Denumirea in engleza gooseberry. Sunt doua feluri de coacaze si anume coacaza neagra si cea rosie. Coacaza neagra se numeste Ribes nigrum , iar coacaza rosie Ribes Rubrum.
Coacaza rosie: Coacaza neagra:

Importanta: se cultiva pentru-fructele sale foarte valoroase din punct de vedere alimentar si terapeutic.Fructele se consuma pufin in stare proaspata, dar sunt foarte prelucrate sub forma de produse cum sunt: sucuri, siropuri, compoturi, marmelade, vinuri tonice. Din frunze, varfuri de lastari si fructe se prepara medicamente ceaiuri calmante recomandate in afecfiuni ale inimii, afectiuni hepatobiliare. Coacazul este o specie care creste prin pdurile de la munte, n locuri neaprat umede, mltinoase sau mcar umbroase, de-a lungul praielor rcoroase, crete coaczul negru, zis i cassis (ribes nigrum), unul dintre campionii aborigeni ai plantelor vitaminizante, ale crui fructe, negre ca pcura i globuloase, se

coc vara trziu, cnd muntele este nc viu. Se culeg frunzele n perioada de nflorire i coaczele coapte.Frunzele se folosesc pentru ceai. Frunzele au actiune diuretica, iar fructele aperitiv, digestiv, tonic, racoritor, laxativ, diuretic, astringent, depurativ, hemostatic. Elimina acidul uric n exces si purinele, hipotensor. Sinergismul dintre vitamina C si antocianozide le comunica proprietatea de a preveni accidentele vasculare si a marii acuitatea vizuala. Frunzele sunt antireumatismale renumite. Productie : In prezent productia mondiaia de coacaze este in medie de 5 tone anual. Tarile mari producatoare din Europa sunt: Polonia, Germania, Slovacia si Austria . In Romania, in urma ultimului recensamant s-au evidential 571 ha in cultura intercalata de coacaz negru si rosu. Compozitie chimica: fructele confin: 7-10 g% zahan g% substance proteice; 1,2 -3,6 g% acizi organici; saruri minerale, vitamina C (150 mg%), vitaminele B1, B2. Principalele soiuri de coacaze recomandate in cultura:
Soiul 1. Soiuri cu fructe negre Negre mari Record Costwald cross Mendip cross Bogatir Tinger 2. soiuri cu fructe rosii Margaritar Rosu timpuriu Janker van Tets Red Lake Fructul: Aspectul ciorchinelui Destinatia Epoca recoltarii sj productia (luna/decada) VI/2, 6-8 VI/1,5-6 VI/2, 6-10 VI/2-3, 6-10 VI/2, 8-10 VI/2, 8-10 VI/1, 10-12 VI/1, 10-12 VI/1, 14-16 VI/2-3, 15-16

mijlociu, laxcu 8-1 1 consum proaspat si bace industrial izare mijlociu, compact cu 7- consum proaspat si 8 bace industrializare scurfi, grupaji 7-21 bace consum proaspat si industrializare mijlocii 7-14 bace consum proaspat si industrializare consum proaspat si mijlociu 6-10 bace industrializare consum proaspat si mijlociu 8-10 bace industrializare mijlociu 9-16 bace consum proaspat si industrializare m ijlociu, compact 10-1 2 industrializare bace lung si rar cu 6 bace industrializare consum proaspat si lung cu 15-20 bace industrializare

Particularitati biologice :Coacazul este un arbust cu 15-25 tulpini de diferite marimi (4-7 ani) inalte de 1,0-1,5 m, cu sistem radicular superficial si bine ramificat. Tulpinile cresc viguros in primii ani dupa plan-tare, dupa care intensitatea cresterii se reduce treptat. Tulpinile traiesc 10-20 ani dar durata de viata rentabila este doar de 4-5 ani la coacazul rosu si de 3-4 ani la coacazul negru. Inflorescenfa este un racem cu 5-22 flori la coacazul rosu, respectiv cu 5-10 flori la coacazul negru. Influenta factorilor climatici asupra fructelor Temperatura. Coacazul creste si fructifica in zonele cu temperatura media anuala de 7,5-8,5C si temperatura medie a perioadei de vegetate de 17-18C. in timpul iernii rezista pana la -30...-32C. Primavara, porneste m vegetatie cand temperatura medie zilnica trece de 6C si infloreste la peste 12C. Umiditatea. Coacazul este iubitoare de umiditate din cauza care se cultiva in zone cu precipitatii medii anuale ce depasesc 75 si sunt cat mai uniform repartizate pe timpul anului. Coacazul este la sensibil si la excesul de apa atunci plantele se opresc complet din crestere , frunzele raman mici, in concluzie plantele se usuca. Lumina. Coacazul este o planta cu pretentii moderate fata de lumina suportand semiumbra, dar potentialul sau biologic se manifesta in numai in conditii de iluminare buna. Solul. Coacazul creste si fructifica bine pe soiuri fertile, cu textura argilo-nisipoasa, argilo-lutoasa, bogate in humus drenaj satisfacator. Influenta factorilor tehnologici asupra fructelor Fertilizarea de baza presupune administrarea a cca. 80-100 t/ha de grajd, 1000 kg/ha superfosfat si 500 kg/ha sare potasica. Se face dezinfectia solului cu insecticide si nematocide. Terenul se desfunda la 40-60 cm, se discuieste, se niveleaza, se picheteaza la distante de 2,8-3,0 m/1,0-1,2 m, revenind pe hectar 3000-3300 plante. Solul se intretine sub forma de ogor. Se aplica odata la 3 ani 60 t/ha gunoi de grajd, 600 superfosfat, 500 kg/ha sare potasica si an de an 300 kg/ha azotat de amoniu.

La coacaz se aplica taieri de formare si de fructificare.Irigarea se impune in zonele cu precipitatii sub 600 mm in norme de 300-500 m /ha inainte de inflorit, in timpul cresterii fructe dupa recoltare. Recoltarea fructelor se face cand bacele de la varful ciorchinelui au ajuns in faza de parga si se va incheia in 6-7 zile. Recoltarea se face manual cu rahis, pe timp racoros in ambalaje de 5-6 kg sau 0,5-1 kg in functie de conditiile de transport. Coacazul este o specie precoce (intra pe rod in anul II); da producjii de 2,5-5 t/ha in anul III, iar din anul IV poate produce 7-8 t/ha la coacazul negru si 10-15 t/ha la coacazul rosu. Plantarea Arbustul se planteaza cu 5-10 cm mai adanc decat a stat in pamant pana atunci. Se aleg apoi 4-5 dintre cele mai viguroase mladite care au intre ele o distanta suficienta, iar toate celelalte se taie pana la nivelul solului. Mladitele alese se scurteaza la jumatate din lungime; daca vreuna dintre mladite are o pozitie centrala, atunci aceasta se poate taia cu 2-3 muguri mai sus decat celelalte avand astfel rolul de lastar central - asta pentru ca si la arbusti se poate organiza o coroana piramidala mica.