Sunteți pe pagina 1din 4

COACZUL ( Ribes nigrum L.

, Ribes rubrum L) Suprafaa de coacz cultivat n Romnia este de 2300 ha din care 1500 ha n cultur pur i 800 ha n cultur intercalat, cu o producie de 3290 (t). Zonele favorabile din punct de vedere al productivitii sunt dealurile din sudul rii, nord estul Moldovei, centrul i estul Transilvaniei (Arge, Maramure, Suceava, Prahova, Mure). Producia, n proporie de 80%, merge la export. Cerinele culturii Solul trebuie s aib coninutul mediu de humus, textura luto- argiloas si ph 5,57,5. Aria de rspndire este larg ntruct suport iarna pn la -32C. Sortimentul cuprinde soiurile: Negre mari, Record, Joseni 17, Tsema, Perla neagr, dar i soiuri de coacz alb - Mrgritar. Fondul de germoplasm se pstreaz la ICPP Piteti (114 soiuri coacze de negru, 30 soiuri de coacz alb i 3 specii de Ribe). Recoltarea se face manual sau prin vibrare, ncepnd cu sfritul lunii iunie la soiurile timpurii i se prelungete toat luna iulie la soiurile cu coacere mijlocie i trzie. nmulirea Obtinerea materialului saditor se face in pepinere autorizate, prin inmultire vegetativa si prin culturi de meristeme. Plantarea Distanele de plantare recomandate sunt de 0,8-1,2 m pe rnd si 2,5- 3 m ntre rnduri (3000-3300 plante/ha), fiind recomandata plantarea a 2-3 soiuri in parcela, pentru o polenizare completa. Forma de conducere a plantelor este tufa, care se formeaza in 2-3 ani de la plantare. Este posibila conducerea plantelor si cu trunchi de 20-40 cm, cu o coroana formata din 6-8 ramuri de schelet, care se sustin pe spalier si sarma instalata la 40 cm de la sol. Productiile sunt de 5-8 t/ha la coacaz negru si duble la coacaz rosu, iar durata unei plantatii atinge 12-14 ani. Fertilizarea se face atat la plantare cat si dupa intrarea pe rod, raportul N:P:K fiind de 2:1:3. Rezultate bune dau ingrasaminte foliare, sub forma de solutie, in concentratie de 0,6-1% Foliar 141, Cristalin 411. Irigarea se face numai in anii secetosi. Combaterea buruienilor se face prin prasile manuale si mecanice sau prin aplicare de erbicide (Simarg 25 in doza de 40-60 ml la 10 l apa pentru 100 m2, Roundup 1,2%). Bolile si daunatorii specifici ca antracnoza si fainarea se combat cu fungicide (Fundazol 0,1% ,Topaz 0.25), iar Paduchele din San Jose si sesia (sfredelitorul tulpinilor) prin stropiri cu Carbetox 0,5%, respectiv Decis 0,05%. Momentul optim pentru tratamentele chimice impotriva bolilor si daunatorilor la coacaz si agris sunt in functie de fenofaza, boala sau daunator si produsele pesticide recomandate. Se folosec produse precum Oleoecalux 1,5%, Polisulfura de bariu pentru paduchele de San JOSE, acarieni, oua de afide.

La umflarea mugurilor acarienii se combat cu Polisulfura de bariu 1,0% sau zeama sulfocalcica 28-310 Be 20%. Pentru combaterea antracnozei, fainarii frunzei, a sfredelitorului tulpinilor se folosesc fungicide ca: Topsin M.70, Metoben 70 0,1% Captadin iar acaricid Neuron 500 ec 0,1% + US 92%1.5%. Se aplica si insecticide ca: Zolone 35 EC, Sintox, Nurelle D 0,075%, Fastac EC 0,075%, Acetilic 50 0,2%. Pastrarea si valorificarea fructelor Dupa recoltat si sortat fructele se pot pastra inainte de prelucrare, la temperatura de 00 C timp de o saptamana, iar la perioade mai mari, fructele se congeleaza la -35 0 C, dupa care temperatura de pastrare se mentine la -18 0 C. Valorificarea se face sub forma de dulceata, jeleu, peltea, suc,vin,compot, lichior. Cercetarea referitoare la coacaz se realizeaza la ICPP Pitesti si la SCPP Cluj. Sortimentul la coacaz A.COACAZ NEGRU; Blakdown, Bogatir, CotswoCrooss, Joseni17Tenah, Tinker, Tsema .B.COACAZ ROSU; Abundent, Houghton Castle, Red Lake C.COACAZ ALB (auriu); Margaritar AGRIUL (Ribes grossularia L, Ribes uva-crispa L.) Zonele de productie cele mai propice sunt Cluj, Mures, Baia Mare, Salaj. Agrisul prefera zone mai racoroase cu temperaturi medii anuale de 8-8,5 0 C, cu precipitatii de 700 mm anual si pe soluri cu textura mijlocie cu reactie acida sau slab acida, Ph 4,8-5,2. Iarna rezista la-320 C. Este destul de intalnit in flora spontana atat in Europa cat si in Asia si America de Nord si Centrala. La noi este cunoscut indeosebi in ferme de productie sau statiuni de cercetare. Sortimentul este format din soiuri straine adaptate conditiilor din tara noastra cum sunt Careless, White Smith, Mauress precum si din soiuri create la noi cum ar fi Rezistent de Cluj, Zenit si Somes.Toate soiurile de agris sunt autofertile. Fondul de germoplasma cuprinde 14 soiuri create la Cluj si 30 de soiuri si selectii create la ICPP Pitesti. Recoltarea se face in iunie, la o singura interventie, atunci cand pulpa se inmoaie. Agrisul se multiplica prin butasi verzi iar altoirea se face cand se doreste obtinerea de arbusti cu trunchi de 25-50 cm. Ca portaltoi se foloseste specia de Ribes aureum. Plantatiile de agris se amplaseaza pe terenuri cu expozitie sudica, plantarea efectuandu-se toamna sau primavara, in gropi de 20-30 cm dispuse la distanta de 1-1,2 m pe rand si 2,5-3 m intre randuri .Tufele se dezvolta in 3-4 ani, iar taierile de fructificare constau in eliminarea tulpinilor imbatranite, productiile fiind de 4-6 kg/tufa, respectiv 12-15 t/ha. Se foloseste gunoiul de grajd - 30 t/ha dar si 40 -80 kg/ha N ,50-80 kg/ha P2O5 si 80-120 kg/ha K2O. Se utilizeaza erbicide ca Simazin (2-5 kg/ha si Roundup 1,5 l/ha). Bolile si daunatori sunt mai putini decit la alte culturi iar tratamentele se fac cu substante care sunt avizate de comunitatea europeana.

Valoarea alimentara este mare continand vitamina C 34 mg %, zahar total -10%, potasiu, calciu, magneziu, substante pectice. ZMEURUL(Rubus idaeus L.) Suprafata cultivata este de 800 ha, iar productia este de 1000 t, zonele de cultura cele mai favorabile fiind cele de campie si colinare, cu temperaturi medii anuale de 8-100 C si precipitatii peste 700 mm. (Arges, Prahova, Mures Cluj pe soluri cu textura mijlocie si Ph 5-6,5). Este larg raspandit in Europa, SUA, Rusia. Sortimentul cuprinde o serie de soiuri straine (Cayuga, Englezesc A1 s.a) dar si creatii originale autohtone cum ar fi Citria si Ruvi. Fondul de germoplasma este studiat la ICPP Pitesti - 67 de soiuri, Falticeni 52 de soiuri, Cluj 57 de soiuri. Recoltarea se face in periada a 3 iunie- 2 iulie si datorita coacerii esalonate a fructelor (drupe) se face in reprize, manual si in ambalaje mici casolete de 300500g. Inmultirea se face prin drajoni si prin culturi de meristeme in vitro. Drajonii se planteaza la distante de 0,5-0,7 m pe rand si 1,5-2,5 m intre randuri. Structura se conduce ca gard fructifer si in benzi si necesita montarea de spalier cu doua sarme. L asoiurile cu crestere erecta si talie redusa, tulpinile pot fi conduse si fara sistem de sustinere.Taierile de fructificare constau in rarirea drajonilor in momentul inceperii parguirii primelor fructe dar si in scurtarea tulpinilor fructifere la 80-120 cm, odata cu indepartarea celor doi ani in care au rodit (10-15 tulpini/ml) Zmeurul intra pe rod in anul al doilea dupa plantare si se obtin cca. 5-8 t/ha. Fertilizarea este necesara dupa intrarea pe rod si se face cu gunoi de grajd 50 t/ha, 200 kg/ha azotat, 400 kg/ha superfosfat si 300 kg sare potasica. Irigarea se face in zonele cu precipitatii reduse, in numar de 3-4 udari cu 300400 mc apa la o udare. Bolile si daunatorii cei mai importanti sunt: virusuri (patarea inelara a frunzelor), bacterioze (cancerul bacterian), ciuperci (Botrytis cinerea) si molia zmeurului. Combaterea se face prin tratamente de iarna (in repaus) si in perioada de vegetatie, cu insectofungicide, la avertizare, conform buletinelor emise de specialistii statiunilor de cercetare pomicole zonale. Datorita perisabilitatii fructelor acestea se congeleaza si se pastreaza la -180 C, dupa care se prelucreaza sub forma de sucuri, dulceturi, gemuri, zmeurata. Sortimentul la zmeur cuprinde soiurile: Citria, Cayuga, Newburg, Rubin bulgaresc, Ruvi, September, The Latham, Malling Exploit. MURUL (Rubus sp.) La mur, zonele mari producatoare sunt aceleasi ca la specia zmeur, fondul de germopasma existent la noi in tara cuprinzind 35 de soiuri autofertile la ICPP PITESTI Soiurile de mur au in totalitate provenienta Americana. Soiurile fara ghimpi au avut cele mai bune rezultate la noi in tara, si de aceea sunt recomandate si la inmultire: Thornfree, Smoothstem, Evergreen, Hull Thornless,Logan-berry, Black Satin. Dintre soiurile cu ghimpi recomandate sunt: Darrow, Wilson Early si Comanchee. Soiurile de mur sunt autofertile, iar materialul sditor se produce

prin culturi de esuturi. La nfiinarea plantaiilor de mur cu soiuri care au cretere erect, sistemul de conducere este tuf, iar distanele de plantare ntre rnduri sunt de 1,5-3,5 m ntre rnduri, iar pe rnd 1,0-1,5 m. La conducerea tulpinilor pe spalier disantele sunt de 2,5-3,5 m ntre rnduri i 1,0-1,2 m ntre plante pe rnd. Tierile de fructificare la murul fr ghimpi constau n ciupirea lstarilor la 80-100 cm si scurtarea creterilor laterale de pe tulpini la 20-40 cm (s rmn 5-6 ramuri fructifere). Fertilizarea este aceeai ca la specia smeur. Bolile i dunatorii care produc pagube sunt: rugina, putregaiul cenuiu al fructelor i molia. Bolile produse de ciuperci se combat prin 2-3 tratamente cu fungicide pe baz de cupru (zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%) sau produse de contactcat i sistemice ca: Nurelle D 0,07%, Ecalux 0,075%, Fastac 0,04%.