Cultivarea verzei in camp liber.

Favorabil pentru cultura de varza sunt terenurile bine nivelate, cu

posibilitate de irigare, cu soluri mijlocii spre usoare la cultura timpurie si
mijlocii spre compacte la cultura de vara-toamna.

Cultura timpurie la varza.

Pregatirea solului incepe din toamna cu fertilizarea de gunoi de grajd

bine descompus (20-30 t/ha ), 300-400 kg superfosfat si 100-150 kg/ha
sare potasica, care se incorporeaza in sol cu aratura adanca la 28-30
cm.Primavara, aratura se grapeaza si se administreaza 100-150 kg/ha
azotat de amoniu.

Pentru combaterea buruenilor se erbicideaza la pregatirea patului

germinativ cu Dual Gold 960 EC 1,2 l/ha preemergent, impotriva
buruenilor monocotiledonate si dicotiledonate.Dupa aplicarea erbicidului
se trece la incorporarea in sol cu grapa cu discuri sau combinatorul.

Pentru producerea rasadului semanatul se face in ultima decada a

lunii ianuarie pana la inceputul lunii februarie, norma de samanta pentru
un hectar de cultura este de 400-600 g, (10-12 g samanta la m2).

Repicatul se face in ghivece sau cuburi nutritive de 5x5 cm cand

plantele au 1-2 frunze adevarate.Rasadurile se uda cu cantitati
moderate de apa, se aeriseste frecvent si se trateaza cu Dithane M-45 in
concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), pentru a preveni caderea
plantutelor si mana.

Rasadurile se calesc prin descoperirea completa in timpul zilei si in

noptile fara inghet, cu 2-3 saptamani inainte de plantare.

Rasadurile se planteaza in luna martie si inceputul lunii aprilie, cand

temperatura in sol are 8 grade Celsius si pentru 2-3 zile nu se prevad
ingheturi.Pe teren nemodelat se planteaza la distante de 50-60 cm intre
randuri si 30 cm intre plante pe rand, iar pe terenurile modelate la 70-
75/25 cm.

Dupa 3-4 zile de la plantare se trece la completarea golurilor, se fac

doua prasile mecanice si 1-2 prasile manual pe rand.Dupa 3-4
saptamani se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu si 80-100 kg/ha
sare potasica.In perioadele secetoase se fac 3-4 udari cu 300-400 m3
de apa la hectar.
 Bolile care pot aparea in timpul vegetatiei sunt: mana si hernia,
descrise la cultura de varza in sere.

Recoltarea se face manual prin taierea capatanilor, cand acestea

ajung la maturitate tehnica, calendaristic in ultima decada a luni mai.

Cultura de vara.
Pregatirea terenului incepe toamna cu administrarea de gunoi de
grajd 30-40 t/ha, 350-450 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sare
potasica iar primavara la pregatirea patului germinativ 250-300 kg/ha
Complex III.Pentru esalonarea productiei in tot timpul verii, se seamana
din prima decada a lunii martie si pana in prima decada a lunii aprilie.

Rasadurile se produc in rasadnite, solarii calde, sau pentru

semanaturile mai tarzii chiar si in solarii neaincalzite.Pentru un hectar de
cultura sunt necesare 300-350 g samanta.Varsta rasadului la plantare
trebuie sa fie de 40-45 zile.

Plantarea se realizeaza incepand din luna aprilie pana in prima

jumatate a lunii mai.Distantele de plantare sunt de 70-75/25-30
cm.Rasadul se mocirleste inainte de plantare.Pentru a asigura o
prindere cat mai buna a radacinilor plantarea se face pe timp innorat,
dupa o ploaie sau dupa ce terenul a fost irigat.

In timpul perioadei de vegetatie se aplica 2-3 prasile mecanice si 2

prasile manual pe rand.

Sunt necesare doua fertilizari faziale: prima la 3-4 saptamani de la

plantare cu 100 kg/ha azotat de amoniu, a doua la inceputul perioadei
de formare a capatanilor cu 100-150 kg/ha azotat de amoniu si 80-100
kg/ha sare potasica.

Producerea rasadurilor se realizeaza pe straturi, in aer liber, norma

de samanta utilizata este de 300-400 g pentru un hectar de
cultura.Semanatul se realizeaza manual, pe suprafete mici, la 8-10 cm
intre randuri, se asigura o desime de aproximativ 400 plante/m2 (3-4 g
samanta/m2).

Varsta rasadului la plantare trebuie sa fie de 35-40 zile.Plantarea are

loc la sfarsitul lunii mai pana la sfarsitul lunii iunie, in functie de perioada
de vegetatie a soiurilor utilizate si in functie de zona de
cultura.Rasadurile se mocilesc inainte de plantare,distanta fiind de 7-75
cmintre randuri si 30-35 cm intre plantepe rand.
 Lucrarile de intretinere si de ingrijire sunt aceleasi ca si la cultura de
vara.
Recoltarea se realizeaza in lunile octombrie-noiembrie, caderea
primelor brume determina grabirea maturitatii capatanilor.

Cultura de toamna.
Cultura de toamna urmeaza in acelasi an, dupa legume, verdeturi
cum ar fi: mazare cartofi timpurii.Pregatirea de baza a terenului se face
din toamna, inainte de a fi infiintate culturile de leguminoase.Se
fertilizeaza cu gunoi de grajd 30-40 t/ha, superfosfat 350-450 kg/ha si
sare potasica in cantitate de 150-200 kg/ha.Acestea se incorporeaza in
sol la 28-30 cm.

Dupa recoltarea culturii secundare, daca solul ramane tasat se face o

aratura superficiala cu grapa stelata pentru a asigura maruntirea solului.

Pentru a mentine terenul liber de burueni se pot utiliza erbicidele:

Dual Gold 960 EC in cantitate de 1,2 l/ha, preemergent impotriva
buruenilor monocotiledonate si dicotiledonate, Stomp 330 EC in cantitate
de 5 l/ha impotriva buruenilor monocotiledonate si partial
dicotiledonate.Acestea isi fac efectul numai daca se incorporeaza in sol
si in prezenta precipitatiilor.Iar postemergent se poate utiliza Leopard 5
EC in cantitate de 0,75 l/ha pentru burueni monocotiledonate anuale si
in cantitate de 1,5 l/ha la burueni monocotiledonate perene.Un alt erbicid
care se poate utiliza preemergent si postemergent este Sultan 50 SC in
cantitate de 1,5 l/ha impotriva buruenilor dicotiledonate (anuale si unele
perene) si impotriva buruenilor monocotiledonate.

Norma de samanta folosita este de 300-400 g pentru un hectar de

cultura, iar producerea rasadurilor se poate realiza in straturi reci.Pe
suprafete mici se seaman manual la 8-10 cm intre randuri,se asigura o
desime de 400 plante/m2 (3-4 g samanta pe m2).Pe suprafete mari
semanatul se realizeaza mecanizat in benzi de cate opt randuri.

Lucrarile de intretinere in perioada de producerea rasadurilor sunt:

udarea repetata, plivitul daca nu sau folosit erbicide, si tratamente
fitosanitare daca este necesar.

Plantarea rasadurilor are loc cand acestea au 35-40 de zile,

calendaristic pe la sfarsitul lunii mai si pana la sfarsitul lunii iunie, in
fuctie de perioada de vegetatie a soiurilor utilizate.Inaintea plantarii
rasadurile se fasoneaza si se mocirlesc.
 Distanta de plantare este de 70-75 cm intre randuri si 30-35 cm intre
plante pe rand.

Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca si la cultura de vara,

umplerea golurilor, tratamente fitosanitare daca sunt necesare.

Recoltarea se face in octombrie-noiembrie caderea primelor brume

determina grabirea maturarii capatanilor.

Descrierea si combaterea daunatorilor care pot

aparea la cultura de varza.
Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).

Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile

scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si
in sere. Este o specie migratoare.

Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se

hranesc prin sugerea sevei plantelor.Datorita acetui fapt frunzele se
necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii.Plantele atacate
sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.

Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-

inchis.Antenele sunt negre.Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte,
aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor.Femelele aripate au capul si
toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat.Pe partea dorsala
prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4
pete laterale.Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu
tarsele negre.Corniculele sunt brune, coada este aproape 2/3 din
lungimea cornicolelor.

Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu

insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2
l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa),
Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in
concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea la paduchele cenusiu (Brevicoryne

brassicae).

Femela are corpul ovoidal de culoare galbena-verzuie, corpul este

acoperit cu un strat cerifer dens de nuanta alba-cenusie, capul este brun
si are dungi brune transversale pe abdomen.Lungimea corpului unei
femele este de 1,8-2,3 mm.Masculul este aripat aproape ca nu se
deosebeste de femela aripata.Lungimea corpului este de 1,4 -1,8 mm.

Oul are culoare crem-deschisa, mai tirziu neagra, stralucitor, oval-

alungit cu o lungime de circa 0,5 mm.Oul ierneaza in tulpinile verzei si
ale plantelor crucifere din flora spontana.Poate avea pana la 16 generatii
pe an.Primavara devreme larvele ies din oua, dupa 10-14 zile dupa 4
naparliri larva se transforma in femela astfel reluandu-se ciclul.

Paduchele cenusiu este dotat cu un aparat bucal adaptat pentru

intepat si supt, formeaza colonii aglomerate pe meristeme, frunze,
tulpini, inflorescente, flori si silicule. Datorita acestui fapt, frunzele se
gofreaza si plantele se opresc din crestere.Daca atacul survine imediat
dupa plantare, varza si conopida nu mai formeaza capatana.

Combaterea chimica a paduchelui cenusiu se poate realiza prin

tratamente cu insecticide cum ar fi: Confidor Enegy in concentratie de
0,06 % (0,36 l/ha), Karate Zeon in concentratie de 0,015 % (0,08 l/ha),
Mospilan 20 SG In concentratie de 0,0125 % (0,075 kg/ha), Mavrik 2 F
in concentratie de 0,05 %, Actara 25 WG in concentratie de 0,02% (120
g/ha).

Descrierea si combaterea la buha verzei (Mamestra brassicae).

Buha verzei ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului si are

doua generatii pe an.Este un daunator polifag, ataca varza, conopida si
mustarul dar ataca si plantele medicinale.Larvele tinere rod epiderma si
parenchimul frunzelor sub forma de orificii neregulate.

Larvele mai batrane patrund in capatana verzei si rod galerii.Aici se

gasesc resturi de hrana, excremente, pe care apoi se instaleaza diferite
ciuperci si bacterii, ducand la putrezirea capatanilor de varza.

Prevenirea aparitiei buhei verzi se poate realiza prin: araturi de

toamna pentru introducerea sub brazda a formelor de intrarea la iernat,
prasile repetate pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana,
infiintarea timpurie a culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu insecticide

cum ar fi: Decis Mega 25 WG in concentratie de 0,2 % (2 ml in 10 l apa),
Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml in 6,6 l apa), Karate Zeon
in concentractie de 0,015 % (0,075 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie
de 0,0125 % (0,075 kg/ha).
Descrierea si combaterea la puricii de pamant (Phyllotreta sp.)

Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul

padurilor sub resturi vegetale, in sol.Puricii de pamant ataca conopida,
varza, gulia, ridichea, rapita si alte crucifere cultivate sau spontane.

Adultii rod frunzele si consuma epiderma superioara si parenchimul,

producand ciuruirea frunzelor, la inceput pe margine, apoi pe tot
limbul.Atacul larvelor nu prezinta importanta.

Prevenirea aparitiei puricilor de pamant se realizeaza prin:

strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa
combatere, rotatia culturilor, araturi de toamna pentru introducerea sub
brazda a formelor de intrarea la iernat, prasile repetate pentru
distrugerea plantelor gazda din flora spontana, infiintarea timpurie a
culturilor si folosirea de rasaduri viguroase.

Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu insecticide

cum ar fi: Actellic 50 EC in concentratie de 0,5-1,0l/ha, Karate Zeon 0,5
l/ha.

Descrierea si combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste).

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de

adult, hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite
de inghet,in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare
de letargie.

Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate

la jumatatea lunii iulie.Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a
doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale
plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a
doua jumatate a lunii octombrie depun oua, si asa se reia ciclul biologic.

Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de

umiditate, dureaza intre doua si patru saptamani.

Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei

raman nocturni.In conditii aride, limacsii secreta mult mucus,
ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare.

Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si

spontane, atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor
(subterane si supraterane).
 Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe
frunze sau alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii
secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a

limacsilor dupa ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum

ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe
suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.
Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata
solului sau se poate incorpora in sol.

Descrierea si combaterea la coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa).

Coropisnita s-a adaptat foarte bine, in cursul evolutiei sale ca specie,

la o viata subterana.Cu ajutorul picioarelor anterioare puternice,
asemanatoare unor lopeti, coropisnita sapa numeroase coridoare, aflate
imediat sub suprafata solului.

Coropisnita se hraneste cu material vegetal, radacini, insecte

taratoare mai mici si viermi (rame). Numai in perioada de imperechere,
coropisnita iese la suprafata, unde isi cauta un partener, cu care sa se
reproduca.

Are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau ca adult in

sol.Adultul este de 50-70 mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat,
terminat cu doi cerci, capul este rotunjit, pronot globulos.

Femela depune intre 400-600 de oua intr-un cuib la 30-40 cm

adancime in sol.Larva este asemanatoare cu adultii, la aparitie larvele
sunt de culoare alba. In sere si solarii coropisnita apare la inceputul lunii
martie, iar in camp pe parcursul lunii aprilie.

Coropisnita este un daunator polifag, atacand cerealele (graul, orzul,

porumbul), plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla, tutunul), puietii din
pepinere si mai ales culturile de legume (varza, conopida, ardeiul,
vinetele, tomatele).Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor.

Prezenta daunatorilor se recunoaste dupa galeriile practicate in

stratul superficial al solului, care se observa cu usurinta, precum si dupa
plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafata solului.
 Prevenirea aparitiei coropisnitei se poate realiza prin: efectuarea de
araturi adanci de toamna, pentru scoaterea la suprafata solului a
coropisnitelor intrate la iernat in vederea distrugerii lor prin ger,
efectuarea toamna pe terenurile puternic infestate de gropi capcana, cu
dimesiuni de 50x50x50cm, umplute cu gunoi activ de grajd, mediul
preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul
lunilor ianuarie-februarie,pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate
si transportarea lui in camp pe parcursul iernii,cernerea amestecului de
sol folosit la semanat care trebuie repicat printr-o sita deasa, pentru
retinerea si eliminarea coropisnitelor.

Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul substantelor

chimice cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha prin incoporare
la 2-3 cm in sol sau prin simpla imprastiere pe suprafata solului, Sintogril
Super in cantitatede 30 kg/ha se utilizeza tot prin incorporare sau
imprastierea pe suprafata solului.