agro pat aki.ro http://www.agro pataki.

ro /pro duse/fito farmacie/descrierea_culturilo r/cultura_de_vinete/ro

Cultura de vinete

Cultura de vinete
De la vinete se consuma f ructele ajunse la maturitate f iind
f olosite la prepararea dif eritelor mancaruri cum ar f i: salate
ghiveci, vinete impanate, musaca sau in amestec cu alte legume
se f olosesc la prepararea conservelor.

Vinetele se pot cultiva in sparii protejate (sere si solarii) sau in

camp liber.

Cultivarea vinetelor in spatii protejate (sere).

Pregatirea terenului incepe toamna cu def risarea culturii
anterioare, indepartarea resturilor vegetale dupa care se
administreaza 50-80 t/ha gunoi de grajd bine descompus cu cel
putin 3 luni inainte de plantare.Se mai administreaza 200-400
kg/ha superf osf at concentrate, 200-400 kg/ha sulf at de
potasiu, 150-300 kg/ha sulf at de magneziu.

Producerea rasadurilor se f ace in sere inmultitor. Semanatul incepe in jur de 20 octombrie

si se esaloneaza in f unctie de data stabilita pentru plantare.Norma de samanta este de
0,6-0,7 kg/ha de cultura.

Repicatul se f ace in cuburi nutritive de 10x10x10 cm sau ghivece din material plastic cu
dimensiunea de 10-22 cm. Rasadurile sunt bune de plantat cand 80 % au f ormat primul
boboc la 70-80 de zile.

Plantele au o crestere viguroasa si sunt pretentioase la

lumina, de aceea se planteaza in randuri de 3 pe travee,
dispuse la 0,5-1,10-0,5 m, pe rand la 0,45 m, densitatea
de plante pe hectar este de 21de mii.

Lucrarile de ingrijire consta in umplerea golurilor, prasitul

pe rand si pe intervalul dintre randuri.

Irigarea la inceput se f ace des cu norme de apa mai

redusa, dupa care odata cu cresterea plantelor normele
de udare cresc. O medota des f olosita este udarea prin
picucare. Temperatura apei de udat nu trebuie sa scada
sub 20-22 grade Celsius, iar umiditatea relativa a aerului trebuie mentinuta intre 60-80%.

In timpul perioadei de vegetatie pot aparea dif erite boli si daunatori care sunt combatute
prin tratamente f itosanitare.Acestea pot f i preventive sau curative.

Aceste boli si daunatori pot aparea atat in camp cat si in spatii protejate.

Amintim cateva boli care pot sa apara la cultura de vinete.

Putrezirea umeda a f ructelor (mana) (Phytophtora parasitica).

Siptomele apar pe f ructele apropiate de sol, apar pete brune netede, cu zone concentrice. Fructele atacate
se inmoaie si cad.

Prevenirea aparitiei bolii se realizeaza prin rotatia culturii, igiena culturala, si tratamente f itosanitare cu
f ungicide cum ar f i: Dithane M-45 in concentratie de 0,2 %(2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa).

Of ilirea (vert icilioza) (Vert icilium dahlia).

Verticillium este o boala vasculara (trachemicoza ) f recventa in culturile din sere si solarii af ectand si
plantele ornamentale.La toate plantele atacate, in sectiune prin tulpini in petioli f runzele si pedunculul
f ructelor se observa o culoare brun-deschisa a vaselor conducatoare unde este instalat miceliul ciupercii,
care optureaza deschiderea vaselor, provocand astf el of ilirea.

Frunzele au zone mari de ingalbenire care cuprind mezof ilul iar nervurile raman verzi. Frunzele se of ilesc se
rasucesc si cad.

In combaterea verticiliozei se utilizeaza Topsin 70 WDG in concentratie de 0,05-0,10% (0,5 l/planta) (10 g in
10 l apa pe 100 mp), Topsin 500 SC in cantitate de 100 ml in 140 l apa.Acestea se utilizeaza dupa o
saptamana de la plantare si la primele semene de boala.

Fusarioza la vinet e (Fusarium oxysporum).

Apare in sere si solarii, dar poate sa apara si in camp in anii cu precipitatii abundente.

Combaterea f usariozei se realizeaza cu f ungicide specif ice, daca nu sunt luate masuri in timp util cultura
poate f i af ectata in 40-50 %.

Plantele atacate se of ilesc (vestejesc) treptat.Of ilirea apare in momentul cand plantele inf loresc sau
f ructif ica. Fructele atacate raman mici, se coc devreme, iar semintele din interiorul f ructelor sunt brune sau
galbene.

Daca of ilirea apare brusc (la temeraturi ridicate) plantele pier rapid, se usuca. Vasele lemnoase din interiorul
tulpinii se brunif ica.

Aparitia bolii este f avorizata de temperaturi ridicate 27-28°C, umiditatea mare a solului si un pH de 5-5,6
(usor acid).La aparitia bolii mai contribuie si eventualele leziuni (vatamari) ale plantei ce apar f ie in timpul
repicatului f ie datorita diversilor daunatori din sol (nematozi, coropisnite etc.).

Pentru a preveni aparitia bolii se incearca cultivarea plantelor rezistente la f usarium, se respecta rotatia
culturilor, se dezinf ecteaza solul in prealabil, plantele of ilite complect (care nu isi mai revin seara) se inlatura
din cultura, resturile vegetale se distrug.

Combaterea f usariozei pe cale chimica se poate realiza prin tratamente cu f ungicide cum ar f i: Topsin 500
SC in cantitate de 100 ml in 140 l apa sau Topsin M 70 in concentratie de 0,05-0,1 % (10 g in 10-20 l apa).

Cultivarea vinetelor in camp liber.

Pentru cultura vinetelor bune premergatoare sunt: mazarea f asolea,
cucurbitaceele, radacinoasele etc.

Pregatirea terenului incepe toamna cu administrarea a 40-50 tone gunoi

de grajd, 300 kg superf osf at si 150 kg/ha sare potasica.Se f ace o
aratura adanca la 30-32 cm.

Primavara terenul se f ertilizeaza cu 100 kg/ha azotat de amoniu si se

poate erbicida preemergent cu Dual Gold 960 EC in cantitate de 1,2 l/ha
sau cu Stomp 330 EC in cantitate de 5l/ha.Dual Gold 960 EC are ef ect
asupra buruenilor monocotiledonate (anuale din seminte) si buruieni
dicotiledonate.Stomp 330 EC are ef ect asupra buruenilor monocotiledonate si partial
dicotiledonate.Atat Dual Gold cat si Stomp sunt produse care se incorporeaza in sol.

Terenul se modeleaza in straturi inaltate cu latimea de coronament de 104 cm.

Cultura de vinete se poate realiza numai prin rasad. Rasadurile se produc in sere
inmultitor, solarii incalzite sau rasadnite calde. Pentru a produce necesarul de plante la un
hectar trebuie sa avem in jur de 150-200 m2 de rasadnite sau inmultitoare.

Norma de samanta necesara la un hectar este de 0,8-1,0 kg, semanatul se realizeaza in

intervalul 25 f ebruarie si 5 martie.

Semanatul se f ace in ladite sau strat nutritiv, in randuri la 5 cm, pe rand la 1-2 cm, la
adancimea de 1,5-2,0 cm.Repicatul se f ace in cuburi nutritive cu latura de 5 sau 7 cm.

Plantarea are loc numai cand temperatura solului, pe adancimea de 10-15 cm, este de
minimum 14 grade Celsius, intre 5 si 15 mai in zonele din sudul tarii.

Pe terenul modelat se planteaza 2 randuri la 80 cm, iar pe rand la 40-45 cm, densitatea
de plante pe hectar este de 30 de mii de plante. Plantarea se realizeaza manual.

Se aplica 2-3 f ertilizari f aziale cu ingrasaminte f oliare, prima f ertilizare se realizeaza la 15-
20 zile de la plantare, a doua f ertilizare la 10-15 zile dupa prima.

Si in camp pot aparea dif erite boli cum ar f i: putrezirea umeda a f ructelor, of ilirea
(verticilioza), f usarioza. Acestea sunt combatute cu ajutorul f ungicidelor amintite la bolile
vinetelor in spatii protejate.

Recoltarea f ructelor se f ace la maturitate de consum, cand au culoarea specif ica soiului si
sunt elastice la apasare.

Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de vinete.

Descrierea si combat erea Gandacului de Colorado.

Adult are corpul de 9-12 mm lungime si un colorit galben-portocaliu, dezvoltand doua pana la trei generatii
pe an. Cele doua elitre (prima pereche de aripi, cele tari) prezinta cate cinci dungi longitudinale negre,
f iecare. Ierneaza in stadiul de adult in sol, la 10-90 cm adancime. Dupa perioada de hibernare, ies din
pamant la sf arsitul lunii martie. Dupa o hranire intensa, specif ica indivizilor ajunsi la maturitate sexuala, are
loc copulatia si ponta.

Femela depune ouale in grupuri de 20-80 de bucati, asezate pe partea inf erioara a f runzelor plantelor
gazda, unde sunt suf icient de f erite de ploaie si razele soarelui. In total o f emela depune din mai pana in
august pana la 800 de oua.

Lungimea oualor este de 1,2 mm, dupa aproximativ 10 zile ouale eclozeaza, larvele aparute au o culoare
rosu stralucitor si au niste pete negre pe corp.Larva se dezvolta intre 15 si 30 de zile.
Larvele parasesc plantele, patrund in sol si se transf orma in pupe. In acest stadiu vor petrece intre 12 si 20
de zile urmand sa devina adultii din prima generatie.

Prima generatie se dezvolta in maxim 35 de zile, adultii aparand in a doua jumatate a lunii iunie.

Datorita aparitiei esalonate a adultilor, generatiile se suprapun.

Combaterea chimica a gandacului de Colorado se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar f i: Actara
25 WG in concentratie de 0,06 kg/ha (1,5 g in 20 l apa), Calypso 480 SC in concentratie de 0,08 l/ha (10 ml in
50 l apa), Decis Mega 50 EW in cantitate de 2 ml la 6,5 l apa, Karate Z eon in concentratie de 0,02 % (2 ml in
10 litri apa), Laser 240 SC in concentratie de 0,1 l/ha (20 ml in 50 l apa), Mospilan 20 SG in cantitate de 0,1
kg/ha.

Descrierea si combat erea musculit ei albe de sera (Trialeurodes vaporariorum).

Acest daunator poate sa apara pe tot parcursul anului, iar in camp numai pe timp calduros.Insecta nu
ierneaza, dezvoltand 10-12 generatii pe an, in sera, si 1-2 generatii in conditii de camp.

Adultii si larvele ataca prin intepare si sugerea f runzelor si uneori a lastarilor. La o inf estare puternica
pagubele se datoreaza debilitarii si chiar uscarii f runzelor si lastarilor.

Culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa. Aripile sunt
albe si cand sunt deschise au o anvergura de pana la 5 mm.

Femela depune primele oua (la doar cateva zile de la aparitie) pe partea inf erioara a f runzelor, grupate
inelar. O f emela depune pana la 100- 500 de oua. Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura
constanta de 20-23 grade Celsius.

Din oua apar larvele galbui ovale, cu ochii rosii, care se transf orma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de
pupariu insecta traieste 12 zile, dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.

Combaterea musculitei de sera se poate realiza cu insecticide, prin stopiri cu substante cum ar f i: Actara 25
WG in concentratie de 0,02 % , Conf idor Energy in concentratie de 0,13 % ( 1,3 L/ha), Nuprid Al 200 Sc in
concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha) (4 ml in 6 l apa), Decis Mega 50 EW in concentratie de 0,025% (0,25
l/ha).

Descrierea si combat erea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tet ranycus urt icae).

Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna. Femela este la inceput
de culoare galbena roz si in f inal devine portocalie.Corpul are o f orma elipsoidala la f emela si pirif orm la
mascul.Are 5-6 generatii pe an.

Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale. Acarienii colonizeaza partea
inf erioara a f runzelor, f runzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culorare galbui care
corespund intepaturilor f acute de paianjen. La un atac puternic f runzele atacate se usuca si cad.

Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar f i: Vertimec 1,8 % EC in concentratie de 0,1

% (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13 l/apa), Omite 570 EW in concentratie de
0,1 % (10 ml in 10 l/apa), Nissorun 10 WP in concentratie de 0,04 % (5,0 g in 12 l/apa).
Descrierea si combat erea acarianului lat (Polyphagot arsonemus lat us).

Acarianul lat traieste mai ales in spatii protejate, atacand culturile de tomate, vinete, ardei, precum si cele de
plante ornamentale (gerbera, begonia, crizanteme, etc.) Sunt pajanjeni f oarte mici care nu se vad cu ochiul
liber doar cu ajutorul unei lupe sau cu microscopul.

Se inmulteste tot timpul anului, in conditii optime prezinta 18-20 generatii pe an.

Simptomul caracteristic al atacului este depigmentarea, brunif icarea si suberif icarea tesuturilor, este mai
evidenta la f ructe si f runze.

Adultii si larvele ataca prin intepare si sugere, colonizand dif erite organe ale plantelor (lastari, boboci f lorali,
f ructe) si indeosebi f runzele. In urma atacului plantele raman mici, pipernicite si, cu timpul, se usuca.

Combaterea chimica a acarianului lat se realizeaza prin tratamente cu acaricide cum ar f i: Omite 570 EW in
concentratie de 0,1 %, Vertimec 1,8 % EC in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha).