Cultura dovleacului

Dovleacul
se
cultiva
pentru
fructele
sale
consummate in diferite faze
ale maturitatii tehnice avand o
valoare nutritiva superioara
castravetilor.
Fructele sunt consumate
sub diferite forme, preparate
culinare
simple
sau
combinate,
in
industria
conservelor,
industria
farmaceutica iar semintele
sunt
folosite
pentru
extragerea uleiului comestibil.
Dovleacul este o planta erbacee anuala,
are sistem radicular bine dezvoltat care
patrunde in sol pana la adancimea de 1,8 m si
are o capacitate mare de exploatare a
rezervelor de apa si hrana din sol.
Exista mai multe varietati de dovleac:
dovleac de vara cu pilele de culoare deschisa
si seminte mai moi (varietate care se
conserva putin timp) si varietati de iarna care
sunt mai seci si dulci, folosit in produsele de
cofetarie (durata de conservare este mai
lunga).
Semintele de dovleac germineaza in 14-16 zile la temperatura minima de 12-14
grade Celsius si in 6-7 zile la temperature optima de 20-25 grade Celsius
Dovleacul are cerinta foarte mare fata de lumina, pe terenurile umbrite sau
imburuenate productia poate scadea considerabil dar si cerintele fata de umiditatea
din sol sunt destul de ridicate, dovleacul avand un coeficient foarte mare de
transpiratie.Dar datorita sistemului radicular bine dezvoltat suporta bine perioadele
de seceta.

Cultivarea dovleacului in camp liber.

Soiurile
de
dovlecel
au
perioada scurta de vegetatie de
aceea se preteaza cultura in ogor
propriu (primavara) si de toamna.
Inaintea culturii in ogor se pot
infiinta din toamna culture de
ceapa verde, spanac, salata, iar
cultura de toamna urmeaza dupa
fasole, mazare, cartofi timpurii.

Cultura de dovlecel se infiinteaza prin semanat direct intre 15 aprilie-10 mai

pentru cea din ogor si 10 iunie-1 iulie pentru cea din toamna, in teren modelat sau
nemodelat.
Se seamana mecanizat la adancimea de 3-6 cm, norma de samanta utilizata fiind
de 4-6 kg seminte pe hectar.
Pe terenurile modelate infiintarea culturii se poate realiza dupa urmatoarea
schema (80+70) x 50 cm pentru soiurile cu vreji scurte,150 x 150 cm pentru soiurile
cu vreji lungi, se realizeaza o desime de 27 de mii de plante cu vreji scurte si 13 mii
de plante cu vreji lungi pe hectar.
Pe terenurile nemodelate se seamana manual in cuiburi cate 2-3 seminte, care
este acoperit cu un strat de pamant de 2-3 cm dupa schema 100 x 80 cm, se asigura
12,5 de mii de plante pe hectar.
Lucrarile de intretinere consta din raritul plantelor cand acestea au o frunza
adevarata lasandu-se 1-2 plante intr-un cuib, se fac 1-2 prasile manual si 2-3 prasile
mecanice, se efectueaza musuroitul la cuib, se dau 4-5 udari cu norme de 250-300
m3 de apa la hectar.
Cultura se fertilizeaza fazial, inainte de inceperea fructificarii cu 100-150 kg/ha
azotat de amoniu sau cu ingrasaminte organice lichide.

Recoltarea dovleceilor incepe dupa 60-75 de zile de la rasarire, in

luna iulie pentru cultura in ogor si dureaza pana la venirea brumelor
pentru cea de toamna.Recoltarea se realizeaza manual prin detasarea
fructelor cu o portiune de peduncul.
In functie de destinatie si cerinte se recolteaza fructele in floare
(cand corola nu a cazut) avand 6-10 cm lungime,sau la 12-15 zile de la inflorit si se
repeta la 3-4 zile.

Tehnologia culturii fortate si protejate a dovleacului.

Cultura in sere.
Serele se pregatesc dupa tehnologia clasica, in final realizandu-se o modelare cu
patru biloane pe travee.
Producerea rasadului se face in functie de infiintarea culturii si tinand seama de
varsta rasadurilor, care trebuie sa fie de 35-40 de zile.Semanatul se face in cuburi
nutritive cu latura de 8-10 cm, norma de samanta utilizata la un hectar de cultura
fiind de 2-2,5 kg.
Se planteaza patru randuri pe travee dupa schema [40+ 3(80)+ 40] x 70 cm,
realizandu-se desimea de 20-21 mii de plante pe hectar.
Lucrarile de ingrajire generala sunt asemanatoare celorlalte cucurbitacee.Se
asigura polenizarea florilor female si se indeparteaza fructele tarate.
Recoltarea se face esalonat pe masura ajungerii fructelor la dimensiunile cerute.
Cultura in solarii.
Pregatirea solului incepe din
toamna,
prin
strangerea
si
scoaterea resturilor vegetale ale
culturii anterioare si fertilizarea de
baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajd
semidescompus, 50-60 kg s.a. /ha
P2O5, 50-60 kg s.a. /ha K2O, ce
se incorporeaza in sol odata cu
afanarea adanca.In primavara se
completeaza fertilizarea cu 50-60
kg s.a. /ha azot.
Producerea rasadurilor se face prin semanat direct in cuburi nutritive, intre 20-25
februarie, norma de samanta uilizata utilizata pentru un hectar de cultura este de 22,5 kg.

Se planteaza intre 1-5 aprilie cand in sol se realizeaza o

temperatura de 12-15 grade Celsius.Se planteaza in 6 randuri pe
latimea solarului de 5,4 m, la distante medii de 90 cm intre randuri si 50
cm intre plante pe rand, astfel se realizeaza o desime de circa 22 de
mii de plante pe hectar.
Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca si la culturile in solarii, recoltarea poate
sa inceapa in 10-15 mai.

Descrierea si combaterea bolilor la cultura dovleacului.

Descrierea si combaterea manei dovleacului (Pseudoperonospora cubensis).
Plantele sunt atacate in toate fazele de dezvoltare, boala manifestandu-se pe
frunze prin aparitia unui numar foarte mare de pete, cu diametrul de 2-24 mm, de
regula colturoase, la inceput de culoare verde-galbuie, apoi galbene ca lamaia,
pentru ca dupa cateva zile sa devina brune deschis.In dreptul petelor, pe fata
interioara a frunzelor, se formeaza un puf cenusiu-violaceu, alcatuit din organele de
inmultire asexuata a ciuperci.
In conditiile favorabile dezvoltarii bolii sunt atacate aproape toate frunzele
plantelor, incepand cu cele bazale, pe fiecare frunza formandu-se peste 200 pete,
care pot sa conflueze si sa distruga astfel portiuni mari din limb.Frunzele puternic
atacate se brunifica, se usuca, devin sfaramicioase si cad.
Atacul se manifesta foarte rar pe fructe, acestea raman mici, nu mai ajung la
maturitate completa, fiind lipsite de aroma.Infectia apare in prezenta apei pe frunze,
la temperature de 16-22 grade Celsius.
In combaterea manei la castraveti se pot utiliza fungicide sistemice cat si cele de
contact.
Amintim cateva substante folosite in combaterea manei: Aliette 80 WG folosit in
concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha
(20 ml in 10-13 l apa pe 100-130 mp), Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 %
(1,5 kg/ha), Funguran OH 50 WP in concentratie de 0,3 % (30 g in 10 l apa), Merpan
80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5 kg/ha) (15 g in 10 l apa), Ortiva 250 SC in
concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha) (7,5 ml in 8,0 l apa), Polyram DF in concentratie
de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Previcur Enegy in concentratie de 0,25 % (2,5 l/ha) (15
ml in 6,0 l apa), Ridomil Gold MZ 68 WG in concentratie de 0,25 % (2,5 kg/ha) (25 g
in 8 l apa pe 100 mp), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2 kg/ha) (20 g in 10 l
apa), Zetanil Blu in concentratie de 0,3 % (3,0 kg/ha) (30 g in 8 l apa), Zeama
Bordeleza 0,75 % (50 g in 8-10 l apa).
Descrierea si combaterea fainarii la dovleac (Sphaerotheca fuliginea).

Atacul se manifesta numai pe frunze, pe ambele fete sub forma unor colonii albe,
prafoase de miceliu, care poate cuprinde tot limbul.Conidiile diseminate transmit
infectia in cultura, iar periteciile formate pe frunzele atacate (numai in camp) rezista
peste iarna si asa infectia se transmite de la un an la altul.La umiditatea aerului de
70 % si temperatura de 26-28 grade Celsius conditiile sunt optime pentru infectie.
Combaterea fainarii se realizeaza prin tratamente repetate cu fungicide cum ar fi:
Tilt 250 EC in concentratie de 0,015 % (4 ml in 26 l apa), Topas 100 EC in
concentratie de 0,025 %, Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l
apa), Kumulus DF in concentratie de 0,4 % (30 g in 7,5 l apa), Shavit F 72 WP in
concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa), Thiovit Jet 80 WG in
concentratie de 0,3-0,4 % (3,0-4,0 kg/ha), Manoxin M60 PU in concentratie de 0,4 %
(4,0 kg/ha).
Descrierea si combaterea antracnozei la dovleac (Colletotrichum lagenarium).
Boala este provocata de ciuperca Coletotrichum lagenarium si ataca fructele,
tulpina si frunzele. Pe frunze apar pete cafenii care se maresc, se impreuneaza si
frunza se sfisie. Pe fata inferioara apare un mucegai rosiatic.Fructele atacate
prezinta aceleasi simptome. In aceste pete se localizeaza bacterii care provoaca in
final putrezirea fructelor.
Transmiterea bolii se realizeaza prin samanta. Tratarea semintelor este singurul
mijloc de prevenire.Indepartartarea resturilor de plante si igiena culturala contribuie
de asemenea la prevenirea aparitiei ciuperci.
In combaterea chimica a antracnozei se pot utiliza urmatoarele substante:
Dithane M-45 in concentratie de 0,2 %, Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2
%,( 20 g in 10 l apa).
Patarea unghiulara a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. lachrymans.).
Produce pagube atat la dovlecei de sera cat si la dovlecei din camp, simptomele
fiind insa mai vizibile la cele de sera.
Primele simptome apar insa pe frunzele cotiledonate, sub forma unor pete mici,
cu aspect uleios la inceput, apoi brune.Pe frunzele adevarate atacul este prezent sub
forma de pete delimitate de nervure, din care cauza apar colturoase.Petele sunt
hidrozate cu exsudat pe vreme umeda.Frunzele se necrozeaza apar perforate din
cauza tesutului uscat al frunzei care se rupe.
Pe fructe petele sunt mici, hidrozate, usor denivelate. Bacteria se localizeaza in
tegument semintele fiind si ele infectate.
In sere poate sa apara si tipul de infectie sistemica, prin tulpina si petiol pana la
fruct.Aceste plante infectate sistemic, tesutul vascular este ingalbenit iar fructele se
inmoaie si pot prezenta exsudat bacterian pe suprafata.

Bacteria se transmite mai ales prin seminte infectate.Resturile vegetale

nedescompuse prezinta de asemenea o posibila sursa de infectie.Picaturile de apa
ajuta la diseminarea bacteriei in cultura.
Pagube importante pot aparea in culturile irigate si in conditii de precipitatii
frecvente in camp.Bacteria necesita temperature ridicate 25-28 grade Celsius,
temperatura minima fiind in jur de 0 grade, iar maxima de circa 35 grade Celsius.
Prevenirea si combaterea bacteriei se poate realize prin rotatia culturilor (cel putin
un an) si descompunerea cat mai buna a resturilor vegetale.
Combaterea chimica se realizeaza cu substante pe baza de cupru cum ar fi:
Zeama Bordeleza in concentratie de 0,75 % ( 50 g in 8 l apa), Champ 77 WG 30 g in
10 l apa, Manoxim C 50 PU in concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha), Funguran OH 50
WP in concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).

Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de

dovleac.
Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycus
urticae).
Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare
bruna. Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie.
Corpul are o forma elipsoidala la femela si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe
an.
Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un
continut aproape transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul
oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius
embrionulul se dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade
elsius dezvoltarea embrionului se relizeaza in doar in 2-3 zile.Din ouale fecundate
ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu continutul
celulelor plantei.
Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze
(mai ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in
jurul plantei sau a anumitor parti ale plantei.In cazul unei contaminari masive,
frunzele se inalbesc din cauza leziunilor multiple.Planta este in totalitate acoperita cu
o panza de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se
acumuleaza o masa de trupuri miscatoare.
Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii
colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia
unor pete de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un
atac puternic frunzele atacate se usuca si cad.

Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 %

in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml
in 13 l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10
WP in concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).
Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)
Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura. In
conditii de sera este imposibila distrugerea in totalitate a tripsilor.
Lungimea insectelor adulte este de 2-2,5 mm, iar grosimea corpului nu este mai
mare decat 1 mm. Adulti sunt de culoare mai inchisa neagra sau maro.Aparitia lor
se poate pune calendaristic in lunile martie-aprilie.Larvele sunt de culoare galbena
sau verzui, acest fapt le permite sa fie cu greu distinse pe suprafata frunzei si a
plantei.
Femela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor.O femela poate sa depuna
in jur de 100 de oua.Dupa 3-5 zile de dezvoltare embrionara apar larvele, care timp
de 8-10 zile de viata pe suprafata frunzei naparlesc de patru ori.Larvele patrund in
sol la adancimea de 15 cm, unde inca peste 4-5 zile se transforma in insect adulte
aripate.Dezvoltarea unei generatii dureaza 15-20 de zile.
Combaterea chimica a tripsului tutunului se se realizeaza prin tratamente cu
insecticide cum ar fi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0,04 % (4,0 kg/ha),, Laser
240 Sc in concentratie de 0,05 %, Confidor Energy in concentratie de 0,08 % (0,8
l/ha), Nuprid Al 200 SC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha), Actara 25 WG in
concentratie de 0,02% (0,2 kg/ha).
Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).
Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei
ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere.Este o specie
migratoare.
Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin
sugerea sevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc,
formand pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea
productiei.
Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis.Antenele sunt
negre. Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea
corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui
sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi
transversale si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis
cu tarsele negre. Corniculele sunt brune, coada este aproape 2/3 din lungimea
cornicolelor.

Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide

cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in
concentratie de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06%
(0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).