UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI REGELE MIHAI I AL ROMNIEI DIN TIMIOARA FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA MSURTORI

TERESTRE I CADASTRU

PROIECT
CULTURA DE FASOLE

Student Ioana Mihaela GURGU

Timioara 2014

CULTURA DE FASOLE
1. Generalitati

1.1.

Importanta culturii de fasole

Fasolea de gradina este cultivata pentru pastaile tinere, inainte de formarea semintelor, care se folosesc la pregatirea unor mancaruri si in industria conservelor. Continutul in elemente nutritive este mare, din aceasta cauza raspandirea acestei specii este pe deplin justificata. n ara noastr, fasolea a ajuns spre sfritul secolului al XVI-lea i nceputul secolului urmtor. Peste 500 milioane de oameni consum curent preparate din boabe de fasole, fapt datorat coninutului ridicat n proteine (23-25%) de foarte bun calitate i n glucide (48-55%). Fasolea se consum i sub form de psti verzi sau boabe verzi, fiind considerat o legum valoroas, fiind consumate n stare proaspt sau conservate. Fasolea are i importan medicinal, produsele avnd proprieti dietetice pentru bolile de ficat, ceaiurile din teci au folosin terapeutic. Fina de fasole n amestec cu fina de gru n proporie de 5-10 % se folosete la fabricarea pinii, iar n proporie de pn la 30% la fabricarea macaroanelor. Vrejii de fasole se folosesc n hrana oilor i a caprelor i n stare verde frunzele de fasole conin peste 10% acid citric. Unele specii de fasole se utilizeaz i ca nutre (Phaseolus retusus) sau ca ngrmnt verde (Phaseolus semierectus). Fasolea este o foarte bun premergtoare, cu precdere pentru cerealele de toamn, deoarece prsete terenul devreme i-l las mbogit n azot i curat de buruieni. Fasolea de grdadina este o planta anuala, erbacee, termofila. Se disting doua tipuri de convarietati: convarietatea nanus care reprezinta plante cu crestere determinate si convarietatea vulgaris cu plante a caror crestere este nedeterminata.

1.2.

Raspandire

Fasolea este cultivat n peste 90 de ri, avnd o mare rspndire pe glob. Suprafaa mondial cultivat cu fasole n ultimii ani a fost de peste 25 milioane hectare, iar producia medie mondial a oscilat ntre 660 kg/ha i 809 kg/ha.

Pe continente, cele mai mari suprafee se cultiv n Asia (11.393 mii ha), dup care urmeaz continentul american (7.734 mii ha), Africa (6.141 mii ha) i Europa (240 mii ha). rile cu cele mai mari suprafee cultivate cu fasole n anul 2009 sunt: India (6,0 milioane ha ), Brazilia (4,4 milioane ha), Mexic (1,2 milioane ha) i China (0,9 milioane ha). n Romnia, n perioada 1934-1938, fasolea s-a cultivat pe o suprafa de 49 mii ha n cultur pur i 917 mii ha n cultur intercalat prin porumb. Suprafeele cultivate cu fasole n cultur pur au crescut, ajungnd n perioada 1985-1989 la cca 170 mii ha , iar cele n cultur intercalat la cca 1400 mii ha .

1.3.

Compozitia chimica

Este, relativ, difereniat de la specie la specie. Proteinele seminelor de fasole sunt constituite din cca. 20% albumine, cca 65% globuline i cca 15% fracia solubil n alcalini. Fasolea este bogat n acizii aminici cu mare valoare biologic, care variaz ntre urmtoarele limite procentuale: triptofan 0,8-2,5, lizin 2,2-7,9, arginin 4,3-8,4, tirozin 1,9-2,9, histidin 2,2-3,2, cistin 1,2-2,1, metionin 1,8 etc. Coninutul de substane proteice este dependent att de factorii ereditari, ct i de cei pedoclimatici i tehnologici. Tabelul 1.2.1. Compoziia chimic n %din s,u. a principalelor specii de fasole

Specia Vulgaris Coccineus Lunatus Acutifolius

S. proteice 18,80-33,33 21,64-26,69 10,35-19,65 20,30-24,51

Extr. fr N 53,92-62,08 51,99-54,71 57,70-67,94 60,14-65,55

Grsimi 1,0-3,6 1,3-1,9 0,8-1,9 1,5-1,5

Celuloz 2,3-7,1 3,1-4,4 3,6-5,2 3,7-3,8

Cenu 3,1-4,8 3,3-4,2 3,6-4,2 4,0-4,6

1.4.

Cerinte de temperatura, umiditate, lumina si sol

Fasolea este o planta pretentioasa fata de caldura, temperatura minima de germinare a semintelor este de 15 grade Celsius, cand rasarirea are loc in 12-14 zile. Temperatura optima este de 20-27 grade Celsius, cand rasarirea are loc in 4-8 zile. In perioada de vegetatie temperatura optima este de 20-25 grade Celsius, temperatura minima de 10-12 grade Celsius, iar cea maxima de 30-35 grade Celsius. La valori de sub 10 grade Celsius cresterea inceteaza, iar la -0,5 grade plantele pier. Cerintele fata de lumina sunt moderate, solicitand o intensitate luminoasa ridicata pe toata perioada de vegetatie. Fasolea este o planta de zi scurta; in conditii de zi lunga au loc cresteri vegetative puternice in detrimental fructificarii. Pretentiile fata de umiditate sunt moderate, cu exceptia perioadei de inflorit si de legare a pastailor, cand umiditatea ridicata poate favoriza procesele de crestere si fructificare. Insuficienta apei in sol incetineste procesul de inflorire, in timp ce insuficienta umiditatii mai ridicate in aer

duce la avortarea unui numar mare de flori. Perioadele critice pentru apa sunt la germinarea semintelor, la inflorire si la legarea pastailor. Cultivarele de fasole urcatoare au cerinte mai ridicate fata de umiditate decat cele pitice. Cultura de fasole prefera solurile profunde bogate in humus, bine insorite, ferite de curenti reci, cu reactie neutral spre alcalina pH= 6,5-7,5. Solurile cele mai indicate pentru fasole sunt cele argilonisipoase sau nisipoargiloase, bogate n substan organic. Fasolea reuete i pe soluri uor acide, ns aciditatea pronunat reduce numrul nodozitilor. Nu d bune rezultate pe soluri grele, argiloase, cu ap n exces i pe solurile srace. Pe solurile uor srturate se pot cultiva numai unele specii de origine asiatic.

1.5.

Zone ecologice

Zonele de cultur cele mai favorabile pentru cultura fasolei se ntlnesc n luncile rurilor din vestul rii, n centrul Transilvaniei pe valea Mureului, vile celor dou Trnave i mare parte din nordul Moldovei. Zona favorabil ocup partea de es i regiunea colinar din vestul rii, Cmpia Transilvaniei i depresiunea Sibiului, n lungul Siretului i depresiunea Jijiei, precum i poriuni din Oltenia, pe valea Oltului i Jiului. Zona mai puin favorabil se afl n zona nisipurilor,lunca Clmuiului, jumtatea nordic a Dobrogei i n Podiul Brladului, caracterizate prin lipsa de precipitaii, mai ales n timpul nfloritului. Prin irigare ns i n zona nisipurilor se pot realiza recolte ridicate, n jur de 2.000 kg/ha.

1.6.

Fertilizarea culturii fasolei

Fasolea pastai reactioneaza bine la fertilizarile cu fosfor si potasiu. Pe solurile sarace este recomandat aplicarea ingrasamintelor cu azot in primele faze de vegetatie, la inflorit si in perioada legarii pastailor. Fasolea este o plant care pretinde soluri cu fertilitate ridicat. Pentru 1.000 kg boabe are nevoie de 40-92 kg azot, 14-39 kg fosfor i 23-70 kg potasiu. Fasolea extrage cea mai mare cantitate de substane nutritive din sol pn la formarea pstilor, interval care dureaz 50-60 zile de la rsrit pentru soiurile timpurii i 60-70 de zile la soiurile semitardive. Tabel 1.3.1. Ritmul de absorbie al elementelor nutritive n %

Fazele de vegetaie Pn la 3 frunze Pn la nceputul nfloritului

N 8 30

P2O5 K2O CaO Fazele de vegetaie 10 15 20 n cursul nfloritului 30 40 50 La folosirea pstilor

N P2O5 K2O CaO 50 70 75 50 75 95 90 100

Fasolea se aprovizioneaz cu azot n cea mai mare parte cu ajutorul microorganismelor simbiotice n proporie de 85 % i numai restul din sol. n zona cernoziomului din Cmpia Banato-Crian, prin fertilizare cu N50 a obinut o cretere a recoltei cu 204 kg/ha. Prin dublarea dozei la N100, sporul de recolt a fost de 34%. Aplicarea azotului la fasole trebuie fcut cu atenie, pentru a preveni efectuarea unor cheltuieli inutile, plantele putndu-i asigura 80 % din necesar prin intermediul bacteriei Rhizobium phaseoli. Tabelul 1.3.2. Dozele de azot la fasole n funcie de dezvoltarea nodozitilor Numrul de nodoziti >5 1-5 Lips Plante cu nodoziti >80 % >50% 0 N kg/ha 25-30 30-40 40-60

2. Tehnologia de cultura
Fasolea de gradina se cultiva in camp, in ogor propriu si succesiv si fortat, in sere si solarii.

2.1.

Cultura fasolei in camp

In ogor propriu se amplaseaza dupa legume fertilizate cu gunoi de grajd, ca ardei, tomate, telina, vinete. In succesiune cultura poate urma dupa salata, ceapa verde, varza timpurie, cartofi timpurii, spanac. Pregatirea terenului incepe din toamna cand se aplica 75 kg s.a./ha P2O5 si 75 kg s.a./ha K2O, se incorporeaza in sol prin efectuarea unei araturi adanci la 28-32 cm. Primavara odata cu pregatirea patului germinativ se aplica 35-50 kg s.a./ha azot. Pentru cultura succesiva se executa o aratura superciliala la 12-15 cm, apoi pregatirea patului germinativ se face ca si pentru cultura in ogor propriu. Erbicidarea culturii se efectueaza pentru combatera buruenilor la culturile efectuate atat pe suprafete mari cat si pe suprafete mici. Fasolea este o planta care lupta destul de slab cu buruienile, este sensibila la imburuienare, indeosebi la inceputul vegetatiei, dar este expusa si la imburuienarea tarzie. O strategie complexa de combatere integrata a buruienilor, se poate efectua prin asocierea masurilor preventive (rotatie, lucrarile solului) cu masurile de combatere. Se practica o musuroire usoara a randurilor cand plantele sunt in stadiul de 4-6 frunze.Prin musuroire se evita imburuienarea pe rand, contribuie la cresterea rezistentei de cadere si se evita formarea crustei. Prasitul se executa intre randuri dar foarte superficial.
5

Pe cale chimica combaterea buruenilor se efectueaza prin erbicidari folosind produse specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC se utilizeaza preemergent (in conditii de umiditate), ppi 34 cm (in conditii de seceta), se utilizeza 1,0-1,5 l/ha impotriva buruenilor monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate. Butoxone M 40 care se utilizeaza postemergent in cantitate de 2,5-3,0 l/ha impotriva buruenilor dicotiledonate, cand plantele din cultura au 2-3 frunze iar buruenile 1-2 frunze.Se aplica o singura erbicidare cu Butoxone M 40 pe cultura/sezon. Un alt erbicid care se poate utiliza este Leopard 5 EC.Acesta se utilizeaza postemergent impotriva buruenilor monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa, Digitaria, Sorgum din seminte), se utilizeaza in cantitate de 1,5 l / ha faza de 3-5 frunze a buruienilor. Samanta de fasole destinata semanatului trebuie sa posede o puritate fizica de minimum 98%, o facultate germinativa de minimum 75% si sa provina din culturi neinfestate cu boli. Semanatul se realizeaza cand in sol se ating temperaturi de 14-16 grade Celsius, in perioada 15-20 aprilie in zonele de campie si 20 aprilie-10 mai in zonele colinare. Pentru cultura succesiva, semanatul se face in perioada de 10 iunie- 1 iulie in zonele colinare si 10-20 iulie in zonele de campie. Cultivarele pitice se seamana in randuri la distante de 40 cm si la 4-5 cm distanta intre plante pe rand, iar cele urcatoare se seamana in cuiburi (2-3 semintela cuib), la 90 cm intre randurile de cuiburi si 40-50 cm intre cuiburi pe rand. La culturile de fasole pitice desimea ce se realizeaza este de 550-600 mii de plante/ha iar la culturile de fasole urcatoare desimea trebuie sa fie de 20-30 de mii de plante pe hectar. Adancimea de semanat este de 3-4 cm, cantitatea de samanta utilizata este de 100-140 kg/ha la cultivarele oloage si 60-80 kg/ha la cele urcatoare. Pentru asigurarea rasaririi uniforme, la culturile succesive se recomanda aplicarea unei udari cu o norma de apa de 300 m3 pe hectar. La fasolea urcatoare se face raritul plantelor pe rand, lasand la cuib cate 2-3 plante.Se aplica fertilizari la inceputul infloririi, se administreaza 25 kg s.a./ha N, 50 kg s.a./ha P2O5 si 30 kg s.a. K2O. In zonele secetoase se aplica 3-4 udari prin aspersiune, cu norme de 300-400 m3/ha, in perioada de inflorit-legatul pastailor udarile se recomanda a se efectua seara sau dimineata pentru a nu provoca arsuri plantelor. Cultivarele de fasole urcatoare necesita sustinerea plantelor. Pe suprafete mici acestea se aracesc, folosind araci de 2-2,5 m. Pe suprafete mari, plantele se paliseaza pe spalier inalt, format din araci distantati la 4-5 m si o sarma fixata la partea superioara a acestora. Recoltarea pentru consum curent se face manual, la 2-3 zile, pe masura ce se formeaza pastaile. Pentru industrializare, recoltarea se face mecanizat cu masina MF-3 sau FZB, dupa 45-65 de zile de la rasarit la cultivarele pitice si 75-85 de zile la cele urcatoare. Recoltarea mecanizata se efectueaza cand 70-80 % din pastaile de pe plante au ajuns la maturitatea tehnica.

Recoltarea se face dimineata sau seara, deoarece pastaile se deshidrateaza usor. Pastrarea pastailor pe o perioada de 12-14 zile se poate face la temperatura de 7-10 grade Celsius si o umiditate relativa a aerului de 85-90 %.

2.2.

Tehnologia culturii fortate

Se realizeaza prin culturi efectuate in sere si in adaposturi acoperite cu folie de polietilena. 2.2.1. Cultura fasolei de gradina in sere Se practica mai mult in serele inmultitor; dupa rasaduri, infiintarea culturii se face prin rasad sau prin semanat direct. Producerea rasadurilor se realizeaza prin semanatul direct in ghivece sau cuburi nutritive a doua seminte, la adancimea de 2 cm. Pentru producerea rasadului necesar plantarii a unui hectar de cultura este necesara cantitatea de 30-40 kg samanta. Pentru ciclul I semanatul se face in ultima decada a lunii ianuarie, iar pentru ciclul II in ultima decada a lunii august.Se mentine o temperatura de 22-24 grade Celsius in substrat, iar udarile aplicate dupa semanat se fac cu apa calduta de 20-22 grade Celsius. Dupa rasarire temperatura din sol si aer se mentine la 20-22 grade Celsius ziua si 16-17 grade Celsius noaptea, iar umiditatea relativa a aerului se mentine la 70-75 %. Varsta optima a rasadului la plantare este de 18-25 de zile. Plantarea se realizeaza manual prin plantarea a doua plante intr-un cuib.Rasadurile se planteaza cu bolurile de pamant in rigola, dupa care aceasta se completreaza cu pamant, fara sa se taseze.Dupa plantare se uda prin aspersiune pentru tasarea pamantului in jurul plantelor.Pe o travee se planteaza doua benzi, de cate doua randuri, dupa schema 40+30+180+30+40 cm, iar intre cuiburi pe rand se lasa 25 cm.Desimea realizata trebuie sa fie de 60 de mii de plante pe hectar. Prin semanat direct schema este aceeasi ca si la plantarea de rasaduri, folosindu-se 30-40 kg de samanta la hectar.Intervalul dintre benzi se poate cultiva cu ardei iute, plantat la distanta de 40 cm fata de randurile de fasolesi la 50 cm pe lungimea randului. Lucrarile de intretinere consta din: efectuarea de prasile manuale ori de cate ori este nevoie, palisarea plantelor la o saptamana de la plantare, carnitul plantelor cand au 50-60 de cm si la 100 -150 cm, mentinerea de 18-20 grade celsius in sol si in aer pentru favorizarea polenizarii normale a florilor si formarea pastailor, aplicarea de 2-3 udari zilnice prin aspersiune timp de 1-2 minute, combaterea bolilor si daunatorilor specifici. Recoltarea se face manual, la ciclul I dupa 60-70 de zile de la rasarit, iar la ciclul II dupa 50-60 zile.

2.2.2. Cultura fasolei pastai in solarii si tunele joase. Se practica in cicluri I si ciclul II, avand o tehnologie asemanatoare altor plante legumicole cultivate in aceste spatii. In ciclul I semanatul se face in perioada 1-5 aprilie cand temperatura solului la adancimea de 5 cm se mentine constanta la 10-12 grade Celsius, iar in ciclul II in perioada 10-25 iulie. In solar se folosesc soiuri de fasole urcatoare care asigura productii mari si esalonate pe o perioada mai lunga de timp, comparativ cu cele oloage. Infiintarea culturii se face prin plantare de rasad (in varsta de 25-30 de zile), sau prin semanat direct, in cuiburi, la distante de 70-80 cm intre randuri si 50 cm intre cuiburi pe rand, norma de samanta utilizata este de 25-30 kg pe hectar. In tunele joase, semanatul se realizeaza pe teren nemodelat folosind cultiva oloaga. Distanta intre randuri este de 60 cm, iar intre cuiburi pe rand de 40 cm. Perioada de semanat este intre 1-5 aprilie la ciclul I iar la ciclul II intre 10-25 iulie. Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare culturilor din camp, o atentie deosebita se acorda aerisirii solariilor. Recoltarea pastailor se realizeaza manual la maturitatea de consum a pastailor.

3. Descrierea si combaterea bolilor care pot aparea in cultura de fasole.

3.1. Mozaicul comun al fasolei (Marmor phaseoli)

Simptomele apar dupa 1-2 saptamani de la infectie, pe frunzele tinere, sub forma unor pete verzi-deschise, care alterneaza cu portiuni de culoare normala.Tesuturile dintre nervuri treptat se usuca, ramanand verzi doar unele benzi dealungul nervurilor.Limbul foliar deformat, devine asimetric se poate gofra.Plantele atacate infloresc slab, pastaile raman micisi deformate. Agentul patogen este un virus numit Marmor phaseoli care se transmite prin seminte, de la un an la altul.In cursul vegetatiei virusul este raspandit de catre afide. Prevenirea si combaterea aparitiei mozaicului comun se realizeaza prin: folosirea de soiuri reazistente, samanta libera de virusi, semintele se produc in culturi izolate de celelalte culturi, eliminand plantele virozate in 3 faze pe parcursul vegetatiei si se asigura combaterea chimica a afidelor.

3.2.

Mozaicul galben (Marmor manifestum)

Mozaicul galben se evidentiaza spre sfarsitul perioadei de vegetatie, se observa pete galbene mici in curs de extindere.Plantele atacate raman mai mici si ramifica abundent, pastaile raman mici cu seminte putine. Agentul patogen este un virus numit Marmor manifestum care este transmis de la alte leguminoase (trifoi, salcam) sau liliacee (gladiole, frezii), plante careconstituie rezervoare de virus.Afidele sunt cei care transmit virusul de la aceste plante la fasole. Prevenirea si combaterea se realizeaza prin igiena culturala si combaterea chimica a afidelor sunt masuri care reduc posibilitatea de infectie.

3.3. Combaterea arsurii (Xanthomonas phaseoli)

comune

fasolei.(Arsura

bacteriana)

Arsura comuna se manifesta pe toate organele aeriene, pe cotiledoane se observa pete mici, mai mult sau mai putin circulare, galbene-brune, adancite, cu exsudat la suprafatape vreme umeda.Apoi apar pe frunze, in luna iunie, inaintea infloritului, sub forma de pete colturoase, translucide, hidrozate, cu exsudat pe fata inferioara a limbului. Petele marite, pot usca suprafete mari ale limbului, care raman conturate cu o banda galbena.Pe tulpini petele sunt brune roscate iar pe pastai verde-inchis, apoi galbui, adesea conflueaza, avand o bordura rosie-caramizie, cu exsudat uscat, lucios.Boabele raman mici, zbarcite, cu pete galbene cu marginea difuza. Agentul patogen se numeste Xanthomonas phaseoli, care se transmite de la un an la altul prin samanta infectata.In timpul vegetatiei se transmite prin picaturile de apa purtate de vant raspandesc infectiile de la o planta la alta. Prevenirea si aparitiei arsurii comune se poate realiza prin: folosirea semintei neinfestate, obtinuta dupa fasole izolata la 500 m de alte culturi. Combaterea chimica se poare realiza pin tratamente cu produse pe baza de cupru cum ar fi: Zeama Bordeleza in concentratie de 0,8 %, Champ 77 WG in concentratie de 0,25%, Funguran OH-50 WP in concentratie de 0,25 % (30 g in 12 l apa).

3.4. Combaterea lindemuthianum)

antracnozei

la

fasole

(Colletotrichum

Simptomele atacului apar pe cotiledoane sub forma unor pete circulare, adancite, brunenegricioase.Atacul puternic pe hipocotil si radacini poate duce la distrugerea plantelor. Pe frunzele plantelor dezvoltate apar pete unghiulare, langa nervuri, brune-galbui, marginite de bordura bruna-roscata.La suprafata petelor, punctisoarele brune-negricioase reprezinta acervulii ciupercii, care contin conidiile.Frunza puternic atacata este necrozata in mare masura si apare zdrentuita.
9

Pastaile atacate prezinta simptomele caracteristice, petele rotunde, adancite mult in pulpa pataii atacate, cu bordura proeminenta, bruna-inchisa sau roscata. In centrul petelor apar lagarele de conidiofori cu conidii.Pe boabe petele sunt brune sau cafenii cu tegumentul incretit. Agentul patogen este o ciuperca numita Colletotrichum lindemuthianum care se transmite prin seminte.Semintele continand miceliul ciupercii transmit infectia pentru culturile din anii urmatori de asemenea si resturile de plante atacate pot transmite boala.Temperaturile intre 17-24 grade Celsius, precipitatiile si irigarea sunt favorabile pentru aparitia patogenului. Prevenirea aparitiei antracnozei se poate realiza prin rotatia culturii si utilizarea de samanta neinfectata sau tratata.In timpurile noastre este foarte rar ca o samanta cumparata sa nu fie tratata impotriva anumitor boli. Tratamentele in cursul perioadei de vegetatie limiteaza frecventa si intensitatea atacului, trecerea infectiilor pe pastai si boabe. Combaterea chimica se realizeaza prin tratatamente cu fungicide cum ar fi: Merpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (15 g in 10 l apa), Captan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (15 g in 10 l apa),Topsin M 70 in concentratie de 0,1 %(10 g in 10 l apa),Dithane M-45 in concentratie de 0,2% (20 g in 10 l apa).

3.5.

Rugina fasolei (Uromicetes appendiculatus)

Rugina fasolei este o boala frecvent intalnita la culturile de fasole, fiind raspandita in special pe fasolea cultivata in zonele umede. Rugina afecteaza toate organele aeriene ale plantei, dar predomina pe frunze. Atacul se observa primavara devreme cand pe frunze apar pete galbene, vizibile pe ambele fete ale frunzei.In dreptul petelor, pe fata superioara si inferioara a frunzelor, apar grupuri de fructificatii cu spori albi. Agentul patogen se numeste Uromicetes appendiculatus (Pers.) Link., acesta se raspandeste in timpul vegetatiei, iar peste iarna rezista sub forma de teleutospori. In lunile iunie-iulie pe frunze apar pete prafoase, de culoare brun-roscate.Mai tarziu, in luna august pe frunze apar puncte negre, prafoase care duc la uscarea rapida a frunzelor.Frunzele puternic atacate se rasucesc, se usuca si cad prematur, iar recolta de pastai sau boabe scade foarte mult.Infectiile sunt favorizate de temperaturi moderate de 16 -18 grade Celsius si de umiditate ridicata, de peste 95 %. Combaterea aparitiei ruginii se poate realiza prin: strangerea si distrugerea resturilor de plante, apoi se realizeaza aratura adanca, se va aplica asolamentul in asa fel incat fasolea sa revina pe acelasi teren dupa 2-3 ani.Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente,la noi in tara fasolea de arac este mai atacata decat fasolea oloaga, si fasolea cu pastai albe este mai atacata decat fasolea grasa, cu pastaile verzi. Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Polyram DF in concentratie de 0,3 % (20 g in 6,0 l apa), Zeama Bordeleza in concentratie de 0,75 % (50 g in 8-10 l apa).

10

3.6.

Combaterea fainarii la fasole (Erysiphe polygoni)

Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe fata superioara a frunzelor a unor pete de decolorate de culoare inchisa, care ulterior dezvolta o pasla fina, cenusiu albicioasa, prafoasa.Fainarea poate afecta toate partile aeriene ale plantei.Ulterior acestea se maresc, capata forme neregulate si acopera partial sau total suprafata frunzelor.In urma atacului frunzele se ingalbenesc si se usuca in totalitate. Factorii care duc aparitia fainarii sunt temperaturile cuprinse intre 18-21de grade Celsiu si umiditatea relativa a aerului de 65 %. Combaterea aparitiei fainarii la fasole se poate realiza prin: folosirea numai samante sanatoasa, la sfarsitul ciclului de cultura, resturile de plante se aduna si se ard, se recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica. Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Tilt 250 EC in concentratie de 0,02% (4 ml in 20 l apa), Topsin M 70 in concentratie de 0,1 % (10 g in 10 l apa), Topas 100 EC in concentratie de 0,025 %.

3.7.

Combaterea putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea)

Pe limbul frunzelor apar pete circulare, la inceput de culoare galbena, apoi bruna, zonate concentric. Pe pastai atacul se manifesta printr-un putregai umed care incepe, de regula, de la varful acestora.Cand atacul apare pe tulpini, acestea se ofilesc deasupra zonei afectate.La suprafata tesuturilor bolnave apare un puf cenusiu format din conidioforii si conidiile ciupercii. Combaterea pe cale chimica se poate realiza cu fungicide specifice cum ar fi: Teldor 500 SC in concentratie de 0,08% (0,8 l/ha), Rovral 500 Sc in concentratie de 0,1% (10 ml in 10 l apa).

3.8. Putregaiul alb al tulpinilor si pastailor de fasole (Sclerotinia sclerotiorum)

Pe tulpini apar pete neregulate, moi si umede, care se extind pe ramificatii si pe frunze.La suprafata tesuturilor afectate se dezvolta rapid miceliul ciupercii.Ulterior, acestea se usuca si devin albicioase. Pe pastai se formeaza, de asemenea, leziuni umede si moi care conflueaza si determina distrugerea acestora.La suprafata organelor acoperite de miceliu apar numerosi scleroti de forma neregulata, la inceput de culoare alb-cenusie, apoi neagra, de 1-10 mm. Combaterea chimica se realizeaza prin tratamente cu Teldor 500 SC in concentratie de 0,08% (0,8 l/ha).

11

4. Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de fasole

4.1. Combaterea gargaritei fasolei (Acanthoscelides obtectus)

Gargarita fasolei este cel mai important daunator al semintelor depozitate de fasole care duc la pierderi cantitative, calitative cat si a valorilor biologice ale boabelor (germinatie, dezvoltare, crestere). Atacul incepe in camp, unde adultii gargaritei depun ouale pe pastaile aproape coapte.Larvele vor patrunde in semintele incomplet dezvoltate de fasole, iar dezvoltarea daunatorului va continua in depozite sau magazii. Gargarita are 2,5-4 mm lungime, culoare galben-verzuie pana la maroniu, capatul partii posterioare este acoperit cu peri galben-rosii, picioarele au culoarea rosie-maronie, constitutia corpului este alungita si ovala, partea anterioara este, in comparatie cu cea posterioara, ceva mai ascutita, aripile nu acopera partea posterioara a corpului in intregime si prezinta dungi longitudinale si transversale de culoare inchisa. Larvele tinere poseda picioare bine dezvoltate si sunt lunguiete, in stadiile larvare mai avansate, ele ajung si pana la 4 mm lungime, au picioare inclinate spre partea din spate, iar corpul se ingusteaza treptat si este incovoiat. Femela face o crapatura in cusatura pastaii de fasole si depune in interiorul ei 50 -100 de oua, individual sau grupate.Larvele eclozate patrund tot mai mult in fasole. In boabele de fasole mari se pot dezvolta pana la 20 de larve.Durata evolutiei depinde de temperatura si este intre 4 saptamani (la 30 grade Celsius) si 3 luni (la 20 de grade Celsius). La temperaturi sub 12grade Celsius ciclul evolutiv se opreste. Transformarea in pupa are loc sub invelisul fasolii.Gargaritele tinere abia eclozate isi fac drum catre exterior printr-o gaura sapata dinainte, pe care ele o largesc.Gargaritele zboara foarte bine, iar la temperaturi de peste 21grade Celsius incep sa caute un loc de clocire potrivit. Gargaritele pot fi gasite pe diferite legume cu pastai, cum ar fi fasolea pe araci, soia, mazarea, nautul si mazarichea. Gargarita este un daunator tipic de provizii si materiale.Proviziile atacate prezinte urme clare de rosaturi.Alimentele sunt contaminate prin particule de excremente si produse ale naparlirii. Combaterea chimica a gargaritei in camp se poate realize prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Reldan 40 EC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa), Karate Zeon 0,015 % (2 ml in 13 l apa). Combaterea chimica in timpul depozitarii se poate realiza cu: Reldan 40 EC in doza de 12,5 ml/t, dilutia facandu-se in 0,7-1,2 l apa pentru 1000 kg boabe. Actellic 50 EC se utilizeaza in concentratie de 0,1 % (10 ml in 1 l apa pe 10 mp).

12

4.2. Combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycus urticae)

Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna.Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie.Corpul are o forma elipsoidala la femela si piriform la mascul.Are 5-6 generatii pe an. Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continut aproape transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc. La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade elsius dezvoltarea embrionului se relizeaza in doar in 2-3 zile. Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu continutul celulelor plantei. Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a anumitor parti ale plantei.In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza leziunilor multiple.Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare. Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic frunzele atacate se usuca si cad. Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13 l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP in concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).

4.3. Combaterea paporariorum)

la

musculita

alba

de

sera

(Trialeuroides

Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precum Alternaria sau Fusarium. Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Musculita alba de sera se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu,

13

dupa 10 zile.In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia. Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor scade. Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).

4.4.

Combaterea limaxului cenusiu (Agriolimax agreste)

Limaxul cenusiu ierneaza sub forma de ou si mai rar sub forma de adult, hiberneaza in gauri subterane si crapaturi din sol, care sunt ferite de inghet, in care isi incetinesc procesele metabolice, intrand intr-o stare de letargie. Melcisorii rezultati din eclozarea oualor de iarna, ajung la maturitate la jumatatea lunii iulie.Melcisorii generatiei a doua apar incepand cu a doua jumatate a lunii august, se hranesc cu organele vegetative ale plantelor, se matureaza treptat, devin adulti, se imperecheaza si in a doua jumatate a lunii octombrie depun oua, si asa se reia ciclul biologic. Evolutia embrionara depinde de temperatura si de gradul de umiditate, dureaza intre doua si patru saptamani. Melcii sunt activi ziua, daca au suficienta umiditate, daca nu, ei raman nocturni.In conditii aride, limacsii secreta mult mucus, ingrosandu-si masa viscerala si protejandu-se astfel de dezhidratare. Melcul este polifag, se hraneste cu specii de plante cultivate si spontane, atacul producandu-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane si supraterane). Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimtate gauri de forma neregulata pe frunze sau alte parti ale plantei.In zonele roase pot aparea infectii secundare, produse de ciuperci sau bacterii. Combaterea limaxilor se poate realiza prin strangerea manuala a limacsilor dupa ploaie sau in timpul noptii la lumina electrica. Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul moluscocidelor cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha, acesta se imprastie pe suprafata solului sau se poate incorporeaza la 2-3 cm adancime in sol.Optimol 4 G 15 kg/ha la fel ca si Mesurolul se imprastie la suprafata solului sau se poate incorpora in sol.

4.5.

Combaterea la coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa)

Coropisnita s-a adaptat foarte bine, in cursul evolutiei sale ca specie, la o viata subterana.Cu ajutorul picioarelor anterioare puternice, asemanatoare unor lopeti, coropisnita sapa numeroase coridoare, aflate imediat sub suprafata solului.Coropisnita se hraneste cu material vegetal, radacini, insecte taratoare mai mici si viermi (rame).

14

Numai in perioada de imperechere, coropisnita iese la suprafata, unde isi cauta un partener, cu care sa se reproduca. Are o generatie la doi ani si ierneaza ca larva sau ca adult in sol.Adultul este de 50-70mm lungime, cu corp robust, castaniu catifelat, terminat cu doi cerci, capul este rotunjit, pronot globulos. Femela depune intre 400-600 de oua intr-un cuib la 30-40 cm adancime in sol.Larva este asemanatoare cu adultii, la aparitie larvele sunt de culoare alba. In sere si solarii coropisnita apare la inceputul lunii martie, iar in camp pe parcursul lunii aprilie. Coropisnita este un daunator polifag, atacand cerealele (graul, orzul, porumbul), plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla, tutunul), puietii din pepinere si mai ales culturile de legume (varza, conopida, ardeiul, vinetele, tomatele, fasole). Adultii si larvele rod partile subterane ale plantelor.Prezenta daunatorilor se recunoaste dupa galeriile practicate in stratul superficial al solului, care se observa cu usurinta, precum si dupa plantele ofilite, retezate sau roase de la suprafata solului. Prevenirea aparitiei coropisnitei se poate realiza prin: efectuarea de araturi adanci de toamna, pentru scoaterea la suprafata solului a coropisnitelor intrate la iernat in vederea distrugerii lor prin ger, efectuarea toamna pe terenurile puternic infestate de gropi capcana, cu dimesiuni de 50x50x50cm, umplute cu gunoi activ de grajd, mediul preferat de coropisnite pentru iernare si desfacerea lor pe parcursul lunilor ianuarie-februarie, pastrarea gunoiului de grajd in locuri protejate si transportarea lui in camp pe parcursul iernii, cernerea amestecului de sol folosit la semanat care trebuie repicat printr-o sita deasa, pentru retinerea si eliminarea coropisnitelor. Combaterea chimica se poate realiza cu ajutorul substantelor chimice cum ar fi: Mesurol 2 RB in cantitate de 5,0 kg/ha prin incoporare la 2-3 cm in sol sau prin simpla imprastiere pe suprafata solului, Sintogril Super in cantitatede 30 kg/ha se utilizeza tot prin incorporare sau imprastierea pe suprafata solului.

15