GENERALITĂŢI PRIVIND CLASIFICAREA PLANTELOR LEGUMICOLE ŞI

IMPORTANŢA ÎN TEHNOLOGIA DE CULTIVARE

Această clasificare din punct de vedere ştiinţific influenţează

aspectele practice foarte importante în legumicultura ecologică .
Clasificarea botanică a plantelor legumicole
Este o clasificare ştiinţifică a plantelor legumicole, deoarece în
general speciile din aceeaşi familie botanică prezintă unele
caracteristici biologice comune, existând însă şi unele excepţii.
Cunoaşterea caracteristicilor botanice sub aspect morfologic şi
structural are implicaţii practice deosebite:
- are rol important în stabilirea asolamentului, rotaţiei, succesiunii
şi asocierii culturilor;
- habitusul plantelor participă la stabilirea schemelor şi distanţelor
de înfiinţare a culturilor, precum şi a unor lucrări de întreţinere
(susţinerea plantelor, lucrări în verde etc.);
- cunoaşterea modului de dezvoltare a sistemului radicular
determină aplicarea corectă a irigării, fertilizării şi a unor lucrări de
întreţinere la nivelul solului (praşile);
• cunoaşterea caracteristicilor frunzelor plantelor, în special a
suprafeţei limbului foliar(pubescentă sau glabră)
influenţează stabilirea metodei de udare, a regimului de
umiditate precum şi aplicarea corectă a tratamentelor
foliare (cu sau fără adeziv);
• - plantele legumicole din aceeaşi familie botanică au boli şi
dăunători comuni, aspect foarte important privind stabilirea
şi executarea unor secvenţe tehnologice;
• - structura florală intervine în tehnologia producerii de
seminţe;
• - prezenţa anumitor formaţiuni pe suprafaţa seminţelor de
plante legumicole (morcov, sfeclă, tomate etc.) necesită
efectuarea de lucrări speciale în vederea pregătirii acestora
pentru semănat;
• - plantele legumicole din aceeaşi familie botanică aparţin în
general aceleiaşi grupe din punct de vedere a cerinţelor faţă
de factorii de vegetaţie, existând însă şi excepţii.
 Clasificarea botanica a plantelor legumicole

Familia Solanaceae: Tomatele (Lycopersicon esculentum Mill.), ardeii

(Capsicum annuum L.), pătlăgelele vinete (Solanum melongena L.),
cartoful (Solanum tuberosum L), păpălăul (Physalis peruviana L. ;
Familia Alliaceae (Liliaceae): Ceapa comună (Allium cepa L.),
usturoiul (Allium sativum L.), prazul (Allium porrum L.), sparanghelul
(Asparagus officinalis L.). ;
Familia Brassicaceae (Cruciferae): Varza albă pentru căpăţână
(Brassica oleracea var. capitata, forma alba), varza roşie (B.
oleracea var. capitata, forma rubra), varza creaţă (B. oleracea
var.sabauda), varza de Bruxelles B. oleracea var. gemmifera), varza
de Pekin (B. pekinensis), varza de frunze (B. oleracea var.
acephala), conopida (B. oleracea var. botrytis subvar. cauliflora),
broccoli (B. oleracea var. botrytis subvar.cymosa), gulia (B. oleracea
var. gongylodes), ridichile de vară şi iarnă (Raphanus sativus
convar. niger), cresonul de gradină (Lepidium Sativus), hreanul
(Armoracia rusticana);
Familia Umbelliferae(Apiaceae): Morcovul (Daucus carota L.
ssp. sativa Hayek), pătrunjelul pentru rădăcină (Petroselinum
crispum convar. radicosum), pătrunjelul pentru frunze
(Petroselinum crispum convar. crispum), păstârnacul
(Pastinaca sativa L), mărarul (Anethum graveolens L.),
leuşteanul (Levisticum officinale Koch), ţelina (Apium
graveolens),), asmăţuiul (Anthiriscus cerefolium L), feniculul
de Florenţa (Foeniculum vulgare, ssp. dulce convar. Azoricum
Mill).
Familia Papilionaceae (Fabaceae): Fasolea de grădină
(Phaseolus vulgaris L), mazarea de gradină (Pisum sativum
L), bobul (Vicia faba L.) ;
Familia Cucurbitaceae :Castravetele (Cucumis sativus L.),
dovlecelul (Cucurbita pepo L.convar. giromontia), dovlecelul
patison (Cucurbita pepo Lvar. radiata), pepenele galben
(Cucumis melo L.), pepenele verde (Citrulus lanatus Thunb),
dovleacul comestibil (Cucurbita maxima), dovleacul pentru
plăcintă (Cucurbita moschata Duch). ;
Familia Chenopodiaceae :Sfecla roşie (Beta vulgaris var.canditiva L.),
spanacul (Spinacia oleracea L.), loboda (Atriplex hortense L.) ;
Familia Compositae : Salata (Lactuca sativa L.), andivele (Cichorium
intybus L.), cicoarea de gradină (Cichorium endivia L.), anghinarea
(Cynara scolymus L.), cardonul (Cynara cardunculus L.), scorţonera
(Scorzonera hispanica L.), tarhonul (Arthemisia dracunculus
L.).barba caprei (Tragopogon porrifolius L) ;
Familia Polygonaceae: Reventul (Rheum rhaponticum L.), măcrişul
(Rumex acetosa L.), ştevia (Rumex patientia L.) ;
Familia Malvaceae:Bamele (Hibiscus esculentus Moench) ;
Familia Labiatae :Cimbrul (Satureja hortensis L.), cimbrişorul (Thymus
vulgaris L.), busuiocul (Ocimum basilicum L.);
Familia Tetragoniaceae (Aizoaceae):Spanacul de Noua Zeelandă
(Tetragonia tetragonoides);
Familia Convolvulaceae : Batatul sau cartoful dulce (Ipomea batatas
L.)
Familia Gramineae: Porumbul zaharat (Zea mays L.convar.sacharata
Korn).
 Clasificarea plantelor legumicole după durata vieţii
Criteriul de clasificare se referă la ciclul ontogenetic al plantelor, adică durata
vieţii acestora, ce reprezintă intervalul de timp necesar pentru parcurgerea
succesivă a tuturor perioadelor şi fazelor de vegetaţie, de la perioada de
sămânţă a unei generaţii până la aceeaşi perioadă a generaţiei următoare
sau de la organul vegetativ până la formarea noului organ vegetativ destinat
înmulţirii, la speciile ce nu formează seminţe în condiţiile din ţara noastră.
Plantele legumicole se grupează în:
- anuale - cuprinzând speciile ce au un număr mic de elemente în seria
morfologică a lăstarului şi care parcurg creşterea vegetativă şi generativă
într-un singur an (Solanaceae, Cucurbitaceae, Papilionaceae, ridichile de
lună, salata, spanacul, conopida, loboda, mărarul, bamele, pătrunjelul
pentru frunze etc.);
- bienale - sunt speciile al căror ciclu de viaţă se desfăşoară pe parcursul a doi
ani. În primul an se formează organele vegetative în care se depozitează
substanţele hrănitoare de rezervă, organele comestibile, iar în al doilea an
se formează tulpinile florale, florile, fructele şi seminţele (organele
generative). Din această grupă fac parte: plantele din grupa verzei (fără
conopidă), rădăcinoasele (fără ridichea de lună), ceapa, prazul etc. Ceapa
este specie bienală (biologic) dar în cultură ceapa cultivată prin arpagic este
tratată ca plantă trienală.
- multienale (perene) - specii ce se comportă la începutul
vegetaţiei ca plante bienale, după care cresc şi fructifică
anual, timp de mai mulţi ani (4-15), în funcţie de specie şi
modul de dirijare a tehnologiilor. Iarna organele
vegetative aeriene pier, perpetuarea speciei se
realizează prin organele vegetative subterane în care s-
au depozitat substanţe de rezervă: bulbi, tuberculi,
rizomi, stoloni sau rădăcini (sparanghelul, reventul,
hreanul, anghinarea, cardonul, măcrişul, ştevia, tarhonul,
leuşteanul, ceapa de Egipt, ceapa de tuns, urzica etc.).
• Importanţa practică a grupării plantelor legumicole
după acest criteriu se manifestă în cazurile:
- stabilirii structuri asolamentelor legumicole;
- stabilirii graficelor de obţinere şi valorificare a producţiei
marfă şi a seminţelor;
- stabilirii unor verigi tehnologice specifice de cultivare şi
de producere a seminţelor.
În legumicultură se mai folosesc în mod curent
încă doi termeni, care trebuie bine definiţi:
• Perioada de vegetaţie - prin care se înţelege
intervalul de timp de la răsărirea plantelor şi
până la prima recoltare şi prezintă importanţă în
gruparea soiurilor şi hibrizilor: timpurii,
semitimpurii, semitârzii, târzii.
• Durata de vegetaţie - reprezintă intervalul de
timp cuprins între momentul răsăririi plantelor şi
până la încheierea vegetaţiei (recoltare).
Clasificarea plantelor legumicole după tehnologia de cultură
• Speciile legumicole cele mai cunoscte în cultura din ţara noastră,
sunt grupate într-o manieră care a devenit tradiţională şi bazată pe
asemănări privind partea comestibilă, particularităţile ecofiziologice
şi tehnologia de cultură
• Această clasificare se prezintă astfel:
1. Plante legumicole din grupa rădăcinoaselor : morcov, pătrunjel,
păstârnac, ţelină, ridichi, sfeclă roşie, scorţoneră, barba caprei,
drojbă, nap comestibil.
2. Plante legumicole din grupa verzei: varza albă, varza roşie, varza
creaţă, varza de Bruxelles, varza chinezească, varza de frunze,
gulia, conopida, broccoli.
3. Plante legumicole cultivate pentru bulbi: ceapa, usturoiul, prazul,
ceapa de iarnă, ceapa de tuns, ceapa de Egipt, ceapa eşalotă.
4. Plante legumicole din grupa verdeţurilor: salată, spanac, cicoare
de grădină, cicoare pentru forţat, lobodă, ridichi, mangold, spanac
de Noua Zeelandă, fenicol de Florenţa, creson.
5. Plante legumicole cultivate pentru păstăi, boabe verzi şi
seminţe: fasole de grădină, mazăre de grădină, bob de grădină,
bame, porumb zaharat.
6. Plante legumicole solanacee pentru fructe:
tomate, ardei, vinete, Physalis, cartof.
7. Plante legumicole Cucurbitaceae : castravete,
dovlecel, pepene galben, pepene verde, dovleac
de copt, dovlecel patison.
8. Plante legumicole condimentare: cimbru,
mărar, busuioc, cimbrişor, asmăţui, tarhon,
leuştean.
9. Plante legumicole perene: sparanghel, hrean,
revent, anghinare, măcriş, cardon, ştevie,
păpădie, urzică.
10. Ciupercile cultivate: ciuperca albă, buretele
vânăt, buretele crem, ciuperca paielor
• Clasificarea plantelor legumicole după
organele comestibile
Această clasificare grupează plantele legumicole
în funcţie de organele comestibile (legume)
pentru care se cultivă şi respectiv maturitatea de
recoltare şi consum a acestora .
În cadrul fiecărei grupe întâlnim specii de plante
cu durata de vegetaţie diferită şi din familii
botanice diferite.
Organele comestibile reprezintă scopul pentru care se
cultivă plantele legumicole, importanţă prezentând în
mod deosebit maturitatea de consum, pentru a stabili
momentul recoltării în funcţie de destinaţia pe care
acestea o vor avea.