Sunteți pe pagina 1din 5

MODULUL 15

DEPOZITAREA SI VALORIFICAREA
PRODUCTIEI VEGETALE

A.Conditionarea produselor agricole: sortarea produselor agricole,


uscarea si ambalarea produselor,si utilizarea masinilor si instalatiilor specifice.
Prin conditionarea semintelor trebuie inteleasa totalitatea lucrarilor prin care
semintele rezultate de la treierat sunt aduse la conditii sau indici de calitate prevazuti in
standardele de stat.
Conditionarea semintelor presupune lucrari prin care se asigura un procent de
umiditate cat mai redus, o puritate cat mai ridicata, capacitate de germinatie superioara
etc.
Curatirea semintelor. Are ca scop realizarea puritatii tehnice prevazuta in
standardele de stat si obtinerea pentru semanat,din masa de seminte, a fractiunii cu
boabe mai mari si mai grele.
In functie de indicii de calitate care trebuie atinsi se mareste si gradul de
rigurozitate asupra procesului de curatire. Astfel, conditiile sunt mai severe pentru
obtinerea unor categorii de seminte (prebaza si baza) si mai putin pretentioase pentru
prelucrare.
In generale ,din masa de seminte destinate insamantarilor trebuie eliminate toate
impuritatile, indiferent de natural lor, precum si semintele marunte, sistave, zdrobite sau
al caror continut a fost partial consumat de insecte,atacat de boli,cele patate sau cu
culoare anormala.
In functie de destinatia semintelor se stabilesc si utilajele pentru curatire, precum
si etapele curatirii.Pentru semintele destinate consumului sau furajarii animalelor, in
foarte dese cazuri se poate folosi un singur organ separator.
Pentru semintele destinate insamantarilor sau unor scopuri speciale se folosesc
mai multe organe separatoare, in ordinea care asigura in cele mai bune conditii calitatea
dorita, cea mai mare productivitate si cea mai usoara exploatare (curenti de aer, sitele,
alveolele, si gravitatorul) iar masina se numeste selector,de exemplu: MTS 4.
In procesul de curatire a semintelor se pot distinge etapele:curatirea prealabila,
curatirea de baza, curatirea suplimentara sau speciala si sortarea.
a. Sortarea. Operatiunea de sortare se poate face separate sau concomitant cu
curatirea de baza sau suplimentara. Semintele sortate (uniformeca marime) se
insamanteaza cu mare precizie, rasar mai uniform si produc plante mai viguroase.
Sortarea prezinta o deosebita importanta si pentru semintele destinate
prelucrarilor industriale speciale, masinile din fluxul tehnologic asigurand randamentul
optim numai cu seminte uniforme ca marime. In cazul fabricarii berii se cere ca peste
80% din boabele de orz destinate acestui scop sa fie mai mari de 2,5 mm. In unitatile
specializate pentru pastrarea si conditionarea semintelor (bazele de receptie, silozuri) se
utilizeaza o gama larga de utilaje care sa execute curatirea semintelor prin cernere,
electroventilatie si triorare.
b. Uscarea semintelor. In general, la recoltare semintele plantelor procentul de apa
este peste limita admisa pentru depozitare. Pastrarea in stare uscata constituie insa
singurul system utilizat pe scara larga, indifferent de destinatia semintelor. In masa de
boabe cu umiditate scazuta procesele fiziologice decurg cu intensitate deosebit de mica,
iar microorganismelor nu au conditii de inmultire si dezvoltare. Cu cat continutul de
apa al semintelor este mai scazut,cu atat pastrarea lor se asugura timp mai indelungat,
cu pierderi mici.
Semintele de cereale si leguminoase se pastreaza timp indelungat daca umiditatea
lor este sub 15%; semintele cu un continut in grasimi de 25-30% se pot pastra la o
umiditate de 10-12%, pe cand cele cu 40-50% grasimi se pot pastra la un continut
maxim de umiditate de numai 7-8%. In momentul de fata sunt doua procedee de uscare,
una la soare si un pe cale artificiala.
Uscarea semintelor la soare este un procedeu utilizat des si mai prezinta interes.
Semintele sunt asezate intr-un strat de 10-15 cm, pe platforme amenajate unde sub
actiunea razelor solare si a curentilor de aer cedeaza foarte repede apa.
Uscarea artificiala a semintelor se realizeaza in instalatii de uscare cu ajutorul
aerului incalzit.prin sectiunea de preincalzire a uscatorului este provocat semintelor
procesul de transpiratie; prin sectiunea de uscare (la mijlocul uscatorului) se realizeaza
evaporarea si evacuarea apei cu ajutorul unui current de aer fierbinte; dupa uscare (in
sectiunea a treia) se realizeaza racirea semintelor,prin scaderea temperaturiicu ajutorul
aerului atmosferic.
In magaziile depozitelor,in pardoseala exista o retea de canale prin care este
introdus cu forta prin intermediul ventilatoarelor aer din exterior in masa de seminte
pentru a mentine umiditatea standard de depozitare. Acest procedeu se executa numai
cand afar conditiile meteo sunt favorabile, exceptie fac zilele innorate si ploioase.
Masini pentru sortarea si calibrarea tuberculilor de cartof.Tuberculii se sorteaza
dupa dimensiuni, in general in trei categorii:pentru consum in alimentatia oamenilor,
pentru plantare si pentru hrana animalelor.Se utilizeaza masini de sortat cartofi cu site
plane,cu site cilindrice,cu role,cu benzi divergente.
Instalatii pentru sortarea fructelor si legumelor. Fructele si legumele inainte de a fi
valorificate, se sorteaza si calibreaza.I n timpul executarii operatiilor de sortare se
efectueaza si alte lucrari, cum sunt:indepartarea produselor vatamate, nesanatoase, a
resturilor vegetale si a altor impuritati,spalarea,lustruirea si ambalarea lor, folosindu-se
instalatii complexe.
Sortarea fructelor si a unor legume se face, de regula,dupa dimensiuni, din care
cauza operatiunea este denumita calibrare.
Sortarea fructelor se aplica la: mere, caise, piersici, tomate si ceapa.Unele
categorii de legume pot fi sortate si dupa masa lor,asa cum sunt castravetii si ardeii
grasi de sere.
Separarea fructelor si legumelor pe cale mecanica se face cu ajutorul
calibratoarelor. Principiul de lucru al acestora consta in trecerea fructelor prin spatii
limitate in ordine crescada. Acest lucru se realizeaza de catre: benzi cu orificii, benzi cu
orificii extensibile, cilindri cu orificii,canale divergente,rulouri cu fante reglabile etc.

B.Depozitarea produselor agricole: tipuri de depozite, pregatirea


spatiilor,instalatii si utilaje folosite in depozite.
Bazele de receptionare sunt dotate cu diferite tipuri de constructii pentru
depozitarea si pastrarea semintelor.In linii mari,dupa felul in care se depoziteaza
semintele, aceste constructii se pot imparti in:constructii de depozitare pe orizontala si
constructii de depozitare pe verticala.
In categoria constructiilor de depozitare pe orizontala se inscriu: platformele de
beton descoperite, patulele,soproanele sau platformele acoperite, si magaziile. In
categoria constructiilor de depozitare pe verticala se inscriu silozurile de diferite tipuri.
Platformele, realizate din beton, servesc pentru depozitarea porumbului stiuleti,
iar vara pentru expunerea la soare a graului si a altor seminte, cu umiditate ridicata.
Patulele sunt constructii din lemn sau prefabricate din beton armat sau metalice,
in care se pastreaza numai porumbul sub forma de stiuleti. Constructia permite
circulatia aerului printre stiuleti si pastrarea in bune conditii a boabelor de porumb de
pe stiuleti.
Magaziile sunt constructii in care se depoziteaza semintele de cereale,
leguminoase, floarea-soarelui si ale altor culture. Ele au capacitate diferita de
depozitare (1500-17000tone). Prin constructia lor,magaziile asigura conditii
corespunzatoare de pastrare. Ele sunt dotate cu utilaje pentru curatirea si manipularea
semintelor. Acestea se construiesc din caramida si elemente prefabricate din beton.
Silozurile sunt constructii destinate pastrarii si conditionarii unor mari cantitati de
seminte. Un siloz pentru pastrarea si conditionarea semintelor, in general,cuprinde:
-subsolul,unde sunt montate instalatiilede golire a celulelor si de transport a semintelor
care se livreaza:
-baterii de celule,prevazute la partea inferioara cu pilnii de golire,iar la partea
superioara cu planseul pe care sunt instalate utilajele de umplere;
-turnul silozului sau casa masinilor,cu elevatoare,masini de curatare si instalatii de
predare la beneficiar a semintelor;
-statia de primire si predare la vagoanele de cale ferata;
-statia de primire si predare la autovehicole;
-instalatii de uscare pare pot fi montate in turnul silozului sau langa bateriile de cellule
in exterior;
-instalatii de deprafuire a utilajelor si spatiilor de lucru;
-instalatii pentru gazarea semintelor infestate;
-laborator pentru analizele semintelor.
Instalatii pentru deshidratarea(uscarea)legumelor si fructelor sunt prevazute cu
masini de spalare,depelatoare,bai de neutralizare,masini de taiat in cuburi,felii sau
taitei,blansatoare si transportoare.
Instalatii pentru uscarea prin ventilare a fanului pot fi cu aer rece sau
cald.Instalatiile de ventilare cu aer rece sunt folosite in conditii de umiditate redusa.In
conditii de umiditate ridicata se folosesc instalatii de ventilatie cu aer cald.
Instalatii pentru deshidratarea furajelor verzi pot fi cu tobe rotative sau cu benzi
rulante.Instalatiile sunt prevazute cu mori cu ciocanele pentru producerea de faina de
fan si cu utilaje de brichetare sau granulare a furajelor combinate.

Valorificarea productiei agricole


Organizarea si eficientizarea agriculturii trebuie sa inceapa cu sectorul de
valorificare a productiei agricole. Intr-o economie moderna, piata agrara joaca un rol
deosebit de important in mentinerea echilibrelor economice, asigurarea unui raport
rational intre agricultura si industrie, stimularea schimburilor comerciale si dezvoltarea
intregii economii. Privita ca mecanism,se constata ca piata agricola cuprinde
concurenta, cererea si oferta, preturile, taxele, etc.
Piata nu poate functiona fara organizare valorificarii,iar organizarea pieteti
trebuia inceputa cu 20 de ani urma pentru a avea un echilibru real al cererii si ofertei.
Sistemul pietei agrare cuprinde trei subsisteme: intrarile, reprezentate de productia
autohtona (exclusiv autoconsumul), importurile, rezervele nationale si ajutoarele
externe; piata propriu zisa, reprezentata de confruntarea ofertei cu cererea de consum;
iesirile, reprezentate de consumul populatiei autohtone, materia prima pentru industriile
prelucratoare, disponibilitatile pentru export, rezervele nationale si obligatiile
internationale.Pentru a avea o piata eficienta este nevoie in primul rand ca sa existe
concordanta dintre volumul, structura si calitatea ofertei (productiei) cu nivelul,
structura si calitatea cererii (consumului). Prin informatiile pe care le da, piata
determina orientarea agentilor economici, sta la baza deciziilor acestora privind
investitiile de capital, cantitatea si structura productiei, a schimbului si a consumului.
In al doilea rand, este nevoia ca productia agricola sa se adapteaza la dinamica
cererii. Prin intermediul parghiilor economice cum sunt: profitul, dobanda, etc.; piata
furnizeaza informatii agentilor economici asupra raportului dintre cerere si oferta,
tendinta de crestere a preturilor si a ratei profitului, de pilda, constituie un semnal al
pietei prin care se stimuleaza marirea ofertei si punerea ei de acord cu cererea.
In al treilea rand, piata asigura echilibrul economic pe termen lung, in principal
echilibrul dintre oferta (productie) si cerere (consum), astfel incat se realizeaza cea mai
buna optiune pentru societate privind resursele existente.
Pietele nu trebuie percepute ca operatori sau intermediari, ci ca pe o structura
pusa la dispozitia agentilor economici in scopul facilitarii negocierilor si activitatilor
logistice pe care le desfasoara. Orasele targuri din Romania s-au dezvoltat datorita
pietelor agricole, care au atras pe toti producatorii agricoli din satele din jur; acestea
avand atat o functie sociala cat si una economica. Asemenea orase targuri ar trebui sa
existe si in prezent. Asa cum avem in jurul marilor orase supermarketuri si platforme
industriale, asa ar trebui sa existe in jurul oraselor mici si mijlocii din Romania targuri
moderne de produse agricole, piete angro, depozite de legume fructe, platforme de
procesare a produselor agroalimentare, si numeroase firme integratoare cu seminte,
erbicide, targuri si expozitii cu vanzare, organizate sub forme unor consortii agricole
regionale.
Infiintarea pietelor si amplificarea activitatilor lor duce la crearea de locuri de
munca directe dar si indirecte, prin dezvoltarea infrastructurii si a unor intreprinderi de
servicii conexate pietei: depozite, restaurante, banci, transporturi, etc.
Piata agricola este una complexa. Din punct de vedere al obiectului tranzactiei de
vanzare-cumparare distingem: piata bunurilor si serviciilor, piata factorilor de
productie, piata muncii, piata capitalurilor si titlurilor de valoare, piata resurselor
naturale, piata monetara, etc. Dupa ofertanti si purtatorii cererii de consum deosebim:
piata taraneasca, piata viticultorilor, piata cerealelor, piata producatorilor de lapte, etc.
In raport cu gradul de satisfacere al cererii unui anumit produs, piata poate fi saturata
sau nesaturata. Dupa gradul de dispersare teritoriala deosebim: piete dispersate (comert
en detail specializat) si piete concentrate (hale agroalimentare, hipermagazine, piete de
gros, burse agricole, etc.).
Productia agricola reprezinta factorul principal al dinamicii pietei, determinand
marimea ofertei de produse agricole pe piata si implicit posibilitatile satisfacerii cererii
de consum. Un alt factor al evolutiei pietei il constituie si importurile de produse
agricole si agroalimentare. Importanta acestui factor este relativ redusa, datorita
faptului ca exceptand unele produse agricole care nu gasesc conditii favorabile in tara
noastra, celelalte produse agricole si agroalimentare pot fi asigurate, in cea mai mare
parte, din productia proprie.
Si sa nu uitam ca nivelul veniturilor populatiei influenteaza dimensiunile pietei
prin intermediul cererii de produse agricole. Acest fenomen poate determina largirea
sau restrangerea pietei interne, cresterea si diversificarea cerintelor de consum,
modificarea puterii de cumparare si a solvabilitatii cererii de consum, etc.