Managementul Profuctiei - Licență 1

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Management, Inginerie Economică
în Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Specializarea: Inginerie Economică în Agricultură (ÎF)
PROIECT DE DIPLOMĂ
Analiza managementului producției

la SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
Coordonator științific,
Prof. univ. dr. TUDOR VALENTINA
Absolventă: BOBOC DIANA GETA
BUCUREȘTI,
2019
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................................2
Capitolul I.......................................................................................................................................................3
1.1. Istoria agriculturii în România...........................................................................................................3
1.2. Analiza populației.............................................................................................................................5
1.3. Analiza suprafețelor..........................................................................................................................6
1.4. Analiza producțiilor.........................................................................................................................11
1.5. Analiza utilajelor agricole................................................................................................................14
1.6. Analiza îngrășămintelor chimice.....................................................................................................16
Tabelul 1.10................................................................................................................................................16
Capitolul II......................................................................................................................................................18
Condițiile naturale și economice în care își desfășoară activitatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.......................18
2.1. Amplasarea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.................................................................................................18
2.2 Relieful și clima județului Olt..........................................................................................................19
2.3 Economia județului Olt...................................................................................................................20
Capitolul III.....................................................................................................................................................21
Analiza managementului producției în cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.................................................21
3.1. Resursa umană la S.C TOMCRIS FLORAGRI S.R.L..................................................................................22
3.2. Baza tehnico-materială a SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L..................................................................23
3.3. Furnizorii și piața de desfacere.......................................................................................................25
3.4. Concurența firmei TOMCRIS FLORAGRI S.R.L..................................................................................27
3.5. Structura suprafețelor deținute de TOMCRIS FLORAGRI S.R.L........................................................27
3.6. Analiza producțiilor medii obținute în cadrul TOMCRIS FLORAGRI S.R.L........................................29
3.7. Analiza cheltuielilor în cadrul TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.................................................................31
3.8. Analiza costului de producție..........................................................................................................34
3.9. Analiza prețurilor de vânzare..........................................................................................................36
3.10. Analiza veniturilor din cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L........................................................37
3.11. Analiza rezultatului economico-financiar în cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L......................39
Capitolul IV.....................................................................................................................................................41
Măsuri de creștere a eficienței tehnico-economice la SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L......................................41
4.1. Proiecția planului anual de producție.............................................................................................41
4.2. Proiecția investițiilor la SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.....................................................................45
Concluzii........................................................................................................................................................46
Bibliografie:....................................................................................................................................................47
1
Introducere
După cum bine ştim agricultura reprezintă principala sursă de hrană şi este una dintre cele mai
vechi ocupații ale omenirii. Această ocupație asigură cea mai mare parte a alimentelor; materiale
necesare pentru îmbrăcăminte și alte materii prime pentru diferite industrii.
Din punctul meu de vedere agricultura a evoluat de la tehnologie, resursele utilizate, la
materiile şi materialele folosite în vederea obţinerii unor produse de calitate. Agricultura se bucură
astăzi de o deosebită atenţie în toate ţările lumii. În lumea contemporană ţările cele mai dezvoltate
din punct de vedere economic sunt şi cele mai mari producătoare de produse agricole.
Dezvoltarea agriculturii este influenţată de factorii naturali, tehnici şi social economici, unul
dintre cei mai importanţi factori este reprezentat de subvenţii, acestea au rolul de a sprijini
activitatea curentă a societăţii.1
Pentru ca o societate să obţină producţii cât mai mari este necesar să adopte un management
de calitate, adaptarea unei tehnologii de cultură (care reprezintă ansamblul de măsuri agrotehnice,
agrochimice şi fitosanitare, fundamentate din punct de vedere tehnic şi economic, ce au ca scop
obţinerea de producţii mari, de calitate superioară, în condiţii de eficienţă economică ridicată). Pe
baza cunoaşterii tehnologiilor de producţie, înaintea înfiinţării unei culturi trebuie întocmită o fişă
tehnologică.
Fişa tehnologică este un document tipizat în care sunt trecute în ordine cronologică totalitatea
lucrărilor agricole ce se execută la o anumită cultură, aceasta se calculează previzional întotdeauna
pentru suprafaţa de un ha (indiferent de suprafaţa ce urmează a fi cultivată).2
Întocmirea planului anual de producţie în cadrul unei societăţi agricole este necesară, în
primul rând pentru cuantificarea evoluţiei sau involuţiei unor fenomene de natură economică,
socială sau climatică, ceea ce determină în mod direct modul de funcţionare al exploataţiei. Este
important, deasemenea, să cunoaştem cerinţele pe care cultura le impune: alegerea unei zone cu un
climat corespunzător, cu soluri şi precipitaţii medii anuale prielnice dezvoltării normale a culturii,
cunoaşterea costurilor, a necesarului de materii şi material, ajută la anticiparea unor rezultate
planificate şi astfel exploataţia își va putea asigura funcţionalitatea în condiţii optime.3
1
Ioan Oancea, Tehnologii agricole performante, editura Ceres
2
Tudor Valentina, Curs Managementul producţiei-2017
3
Tudor Valentina, Curs Modelarea și Simularea Exploataților agricole-2018
2
Capitolul I
1.1. Istoria agriculturii în România
Agricultura constituie din cele mai vechi timpuri şi continuă să rămână şi azi un domeniu
vital de activitate a omului. Rămâne unica sursă de hrană, un furnizor important de materie primă
pentru industrie şi totodată o însemnată piaţă de desfacere pentru producţia acesteia.
Agricultura este o ramură tradiţională a economiei româneşti care are ca mijloc de producţie
fondul funciar (totalitatea terenurilor situate între graniţele unei ţări, inclusiv cele aflate sub ape)
agricol, care asigură produsele alimentare necesare populaţiei, materiile prime ale unor ramuri
industriale şi produse pentru export.
România dispune de un important potenţial agricol, comparativ cu ţările continentului
european, România se află pe locul nouă la suprafaţa agricolă, pe locul şapte la suprafaţă arabilă, pe
locul şapte la suprafaţă cu paşuni şi fâneţe, pe locul patru la populaţia ocupată în agricultură.
Având în vedere mărimea suprafeţei agricole şi structura acesteia, condiţiile pedoclimatice,
ponderea populaţiei ocupate în agricultură şi potenţialul agricol de care dispune, România se poate
situa printre ţările europene cu perspectivele cele mai atractive în domeniul agricol.
În ziua de azi majoritatea fermelor sunt private, fiecare fermier deţinând propriul său teren,
clădirile construite pe acesta, efectivele de animale, maşinile şi utilajele agricole aferente.
Majoritatea sunt ferme familiale, peste 80% dintre ele bazându-se în întregime pe munca
desfăşurată de membrii familiei respective şi pe asistenţa primită din partea consultanţilor agricoli.
În anul 1989 au avut loc schimbări în urma revoluţiei, au dispărut unităţile agricole şi au
fost înfiinţate diferite explaotaţii agricole.
Înainte de 1989, România era exportator net de produse agricole. Începând din 1990,
România a devenit importator net de produse agricole.4
Noţiunea de arendă a apărut în anul 1994, aceasta oferă posibilitatea cetăţenilor mai în
vârstă sau celor care nu au posibilitatea şi resursele necesare să lucreze terenul, aceştia pot arenda
terenul în schimbul unei rente funciare primită de la arendaş pentru terenul lucrat. Acest lucru le
oferă posibilitatea arendașilor de comasare a terenului, deoarece acesta dispune de resursele
necesare pentru a lucra pământul şi îşi doreşte să-şi dezvolte societatea agricolă.
În România, aşa cum s-a arătat, proprietatea privată asupra pământului cuprinde peste
80% din suprafaţa cultivată. Conform estimărilor, această suprafaţă este deţinută de peste 6,2
milioane proprietari, din care aproape jumătate nu sunt agricultori.5
4
https://www.academia.edu/7151096/istoria_agriculturii_romanesti
5
https://ec.europa.eu/agriculture/cap-for-our-roots/documents/cap_infosheet_teacher_ro.
3
În aceste condiţii exploatarea pământului se realizează în regie proprie sau în arendă.
Arenda pe care o va plăti arendaşul va fi în funcţie directă de renta absolută şi de renta
diferenţială.
În a doua jumătate a sec. XX, a fost sesizat un anumit progres în agricultură datorită:
mecanizării, chimizării, irigaţiilor etc, dar în ansamblu datorită colectivizării se remarcă interesul
ţărănimii pentru producţie.
România oferă o serie de resurse naturale care au îmbogăţit economia ţării de-a lungul
timpului şi ne-au dezvoltat ca societate.
Raportat la suprafața relativ mică a României, relieful se caracterizează printr-o mare
diversitate și complexitate. Din întreaga suprafață a României, 28% este ocupată de munți (peste
800 m altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200–800 m altitudine) și 30% de câmpii (sub 200 m
altitudine).
Condiţiile naturale şi sociale care influențează producţia agricolă sunt: condiţiile naturale-
reprezentate de relief, în zonele montane predomină creşterea animalelor, în zonele de deal şi podiş
predomină viticultura şi pomicultura, creşterea animalelor; zonele de câmpie predomină cultura
cerealelor, plantelor industriale şi legumicole.
Prin poziția geografică, România, se încadrează în zona de climă temperat-continentală.
Precipitațiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm
în Câmpia Română și până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc,
depășind pe alocuri 1000 mm pe an.
În perioada 1990-2000, producţia de cereale a înregistrat fluctuaţii cuprinse între 12 si 22
milioane tone, datorită condiţiilor climatice, fărămiţării terenurilor, precum şi deteriorării sistemului
de irigaţii. În anul 2000, producţia vegetală a scăzut cu 20,4% faţă de anul 1999, din cauza secetei
care a afectat România. Începând cu anul 2000, România a început să se pregătească pentru
aderarea la Uniunea Europeană. 6
România este o ţară relativ mare pe scena Uniunii Europene, cu terenuri agricole deosebit de
propice dezvoltării unei agriculturi eficiente. Ţara noastră este predominant rurală, cu 60% din
teritoriul ţării fiind clasificat ca mediu rural, 47% din populaţie trăind în zonele rurale
În perioada anilor 2007-2010 agricultura în special a României a cunoscut schimbări majore
datorită aderării la Uniunea Europeană, deoarece subvenţiile au fost mărite către acest sector,
agricultorii români au avut acceslu la tehnologii moderne, dar cel mai important lucru îl reprezintă
accesarea de fonduri europene în vederea modernizării societăţilor existente sau implementarea
tinerilor fermieri. 7
6
https://www.academia.edu/7151096/istoria_agriculturii_romanesti
7
https://ec.europa.eu/agriculture/cap-for-our-roots/documents/cap_infosheet_teacher_ro.
4
1.2. Analiza populației
Analizând evoluţia populaţiei din România putem observa că aceasta a suferit scăderi
majore. În anul 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, au avut loc modificări
semnificative asupra populaţiei ţării, deoarece în acest an, odată cu aderarea la Uniunea Europeană,
a avut loc o migraţie în masă a populaţiei către celelalte state membre, fiind înregistrate scăderi ale
populaţiei în toate sectoarele. În anul 2007 România înregistra o populaţie de circa 21.130.503 de
locuitori, având o populaţie activă de circa 9.093,7 mii de persoane, iar populaţia activă din sectorul
agricol fiind de circa 2.4 milioane de mersoane.
În anul 2014, când societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L şi-a început activitatea,
România înregistra o populaţie de 19.953.089 de locuitori,astfel se poate observa o scădere a
populaţiei de circa 6%, comparând cu anul 2007. În ceea ce priveşte populaţia activă, aceasta
înregistra un număr de circa 8.910 mii de persoane, iar populația ce activa în mediul rural fiind de
4.164.831.
Populația activă din agricultură pe regiuni
697,012.00 1,224,834.00
1,080,984.00
994,810.00
244,657.00
1,842,868.00
1,904,895.00
1,160,058.00
Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU Regiun ea NORD-EST

Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-MUNTENIA Regiun ea BUCUREST I - ILFOV
Regiunea SUD-VEST OLT ENI A Regiunea VEST
Figura 1.1 Sursa: prelucrări de pe INSSE, Eurostat la data de 22.03 2019.

În anul 2018, populaţia României a scăzut la un număr de 19.530.631 de locuitori, iar
populaţia activă fiind şi aceasta în scădere, ajungând la circa 8.717,9 mii de persoane.
Aproape un sfert din populația României activează în domeniul agricol. Astfel cifrele
înregistrate de România, de peste 5 ori mai mari decât media UE, se datorează fragmentării
terenurilor și a numărului mare de exploatații agricole mici sau ferme de subzistență din țara
noastră. În vreme ce în țările din vestul Europei, fermierii s-au asociat și au creat cooperative,
respectiv ferme cu un grad mare de tehnologizare, capabile să prelucreze suprafețe întinse de teren
agricol cu personal relativ mic, dar foarte specializat, România înregistrează un număr foarte mare
de gospodării cu suprafețe mici sau foarte mici de terenuri agricole, unde este necesar ca un număr
mare de membri ai familiei sau comunității să lucreze, pentru a compensa lipsa dotărilor tehnice
moderne.8
8
***http://www.madr.ro/strategia-pentru-dezvoltarea-sectorului-agroalimentar-pe-termen-mediu-si-lung-orizont-
5
1.3. Analiza suprafețelor
România are o bună bază de resurse naturale pentru agricultură, cu soluri fertile în sud şi în
provinciile din Moldova. Clima este blândă, de tip continental, iar culturile de vară necesită irigare.
În perioada comunistă, politica economică a pus accent pe dezvoltarea industriei în defavoarea
agriculturii; totuşi agricultura a continuat să joace un rol semnificativ, dar în scădere în economia
României. Agricultura era organizată în întreprinderi mari de stat şi cooperative agricole de
producţie, sectoarele din amonte şi din aval fiind dominate de întreprinderile aflate în proprietatea
statului. O mare parte a creşterii economice din sectorul agricol nu se datora îmbunătăţirii
productivităţii factorilor, ci utilizării intensive a inputurilor, mai ales substanţe chimice şi
îngrăşăminte.
In ziua de azi afacerile agricole profitabile pot aduce bani chiar și din exploatarea unui singur
hectar de teren agricol dacă planta aleasă este una cu producție ridicată şi căutată pe piață. Investiția
într-o cultură profitabilă trebuie să aibă la bază nu doar suprafața agricolă și costurile inițiale, ci și o
strategie corectă și eficientă pentru valorificarea producției. Fie că vorbim despre vânzarea directă a
recoltei sau de procesarea acesteia, trebuie să ne asigurăm că dispunem de cerere pe piață sau că
planul nostru de afaceri poate susține activitatea dacă aceasta nu ne va aduce rezultatele așteptate
încă din primul an.9
Dintre culturile agricole care, datorită rentabilității, domină în preferințele fermierilor români,
acestea sunt: rapiţa, aceasta reprezintă una dintre cele mai profitabile culturi agricole din spaţiul
românesc, cultura de floarea-soarelui, cultura porumbului reprezentând un sector foarte important al
economiei româneşti, cultura de grâu, această cultură obţine un profit din ce în ce mai mare în ţara
noastră
Tabelul 1.1
Suprafețe cultivate cu Grâu în perioada analizată
Ani
Suprafețe Anul Anul Anul Anul Anul 2018/20

cultivate în 2014 2015 2016 2017 2018 14
România Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare (%)
TOTAL 2.112.866 2.106.591 2.137.731 2.052.917 2.109.000 -0,18
Regiunea SUD-
VEST 382.036 363.815 399.710 404.784 408.553 6,94
OLT 141.652 132.380 138.939 141.862 125.100 -11,69
TOMCRIS
FLORAGRI 18,31
S.R.L. 121,46 65,58 87,99 119,07 143,70
Sursa:Prelucrări proprii în urma datelor colectate de pe INSSE, MADR
9
***http://www.madr.ro/docs/agricultura/strategia-agroalimentara.pdf
6
Analizând datele din tabelul 1.1, se poate observa că au loc schimbări ale suprafețelor cultivate cu
grâu în perioada analizată, astfel:
• În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu grâu de pe teritoriul României, putem observa că
aceasta suferă mici modificări, aceasta fiind în anul 2018 mai mică cu aproximativ 0,183%
faţă de anul 2014.
• În cadrul regiunii de Sud-Vest suprafeţele cultivate cu grâu suferă şi de această dată unele
modificări, acestea au crescut până în anul 2018 cu aproximativ 6,94 % faţă de anul 2014.
• În cadrul Judeţului Olt putem observa o uşoară scădere a suprafeţelor cultivate cu grâu, în
anul 2014 au fost cultivate 141.652 ha, iar în anul 2018 au fost cultivate 125.100 ha, ceea ce
înseamnă o scădere cu aproximativ 11,69%.
• În cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L putem observa o creştere a suprafeţelor
cultivate cu grâu, în anul 2014 au fost cultivate 121,46 ha, iar în anul 2018 au fost cultivate
143,70 ha, ceea ce înseamnă o creştere cu aproximativ 18,31%, această creştere se datorează
respectării planului anual de producţie şi a asolamentului, însă şi datorită cererii foarte mare
de pe piaţă a grâului.
Figura 1.2 Poze instantanee din fermă
Tabelul 1.2
Suprafețe cultivate cu Orz în perioada analizată
Ani
cultivate în 2014 2015 2016 2017 2018
TOTAL 303.969 266.941 295.995 268.826 247.430 -18,60
Regiunea SUD-
VEST 33.884 34.997 41.771 38.705 42.194 24,525
OLT 11.759 12.752 10.893 10.509 15.500 31,82
TOMCRIS 17,60 -24,2
FLORAGRI
S.R.L. 23,23 26,10 30,67 16,37
7
Analizând datele din tabelul 1.2, se poate observa că au loc schimbări ale suprafețelor cultivate cu
orz în perioada analizată astfel:
• În ceea ce priveşte agricultura României, suprafeţele cultivate cu orz suferă modificări
negative, astfel suprafaţa cultivată cu grâu a scăzut în anul 2018 cu aproximativ 18,6%
comparativ cu anul 2014.
• În cadrul regiunii de Sud-Vest suprafeţele cultivate cu orz se modifică, având loc o creştere
cu aproximativ 24,52% în anul 2018 când au fost cultivate 42.194 ha faţă de anul 2014 cand
au fost cultivate 33.884.
• În cadrul Judeţului Olt putem observa o creştere a suprafeţelor cultivate cu orz cu
aproximativ 31,82% în anul 2018 comparativ cu anul 2014.
• În cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L putem observa o scădere de această data
a suprafeţelor cultivate cu orz, în anul 2014 au fost cultivate 23,23 ha, iar în anul 2018 au
fost cultivate 17,60 ha, înregistrând o scădere cu aproximativ 24,2%. Suprafaţa cultivată cu
grâu a scăzut din cauza respectării asolamentului, însă în zonă această plantă nu este atât de
cautată în comparaţie cu grâul.
Figura 1.3 Poze instantanee din fermă

Tabelul
1.3
Suprafețe cultivate cu porumb boabe în perioada analizată
Ani
cultivate în 2014 2015 2016 2017 2018
TOTAL 2.512.809 2.605.165 2.580.975 2.402.082 2.371.000 -5,64
Regiunea SUD- 9,12
VEST 349.284 360.465 362.148 323.975 381.160
OLT 95.082 102074 100225 94369 128.900 35,56
TOMCRIS 10,41 -85,91
FLORAGRI S.R.L. 73,92 5,95 17,59 14,29
Sursa:Prelucrări proprii în urma datelor colectate de pe INSSE,
MADR
8
Realizând o cuccintă analiză a suprafeţelor cultivate cu porumb boabe, putem observa în tabelul 1.3
că suprafețele cultivate suferă unele modificări atât pozitive cât şi negative, astfel:
 În ceea ce priveşte România, suprafeţele cultivate cu porumb boabe au scăzut cu
aproximativ 5,64% în anul 2018 faţă de anul 2014.
 În cadrul regiunii de Sud-Vest suprafeţele cultivate cu porumb boabe au înregistrat creşteri
cu aproximativ 9,12% în anul 2018 faţă de anul 2014.
 În cadrul Judeţului Olt suprafeţele cultivate cu porumb boabe suferă modificări pozitive,
înregistrând creşteri cu aproximativ 35,56%, în anul 2014 fiind cultivate 95.082 ha, iar în
anul 2018 au fost cultivate 128.900 ha.
 In cadrul societății S.C. TOMCRIS FLORAGRI S.R.L putem observa o scădere
seminificativă a suprafeţelor cultivate cu porumb boabe, în anul 2014 au fost cultivate 73,92
ha, iar în anul 2018 au fost cultivate 10,41 ceea ce înseamnă o scădere cu aproximativ 85,91
ha. Scăderea suprafeţelor în ceea ce priveşte cultura porumbului boabe se datoreză unor
probleme cu această cultură, care a avut diverse afecţiuni, fapt pentru care societatea cultivă
suprafeţe mici cu această cultură.
Figura 1.4. Poze instantanee din fermă
Tabelul 1.4
Suprafețe cultivate cu Floarea-soarelui în perioada analizată
Ani
cultivate în 2014 2015 2016 2017 2018
1.001.02 1.908.000 90,60
TOTAL 0 1.011.527 1.039.823 998.415
Regiunea SUD-
VEST 132.247 123.446 185.838 147.811 172.427 30,38
OLT 47.182 51.549 71.290 55143 128.900 173,19
TOMCRIS
FLORAGRI
116,55 28,77
S.R.L. 90,51 129,71 120,66 122,98
9
În urma analizei efectuate putem observa în tabelul 1.4 că suprafețele cultivate cu floarea-soarelui
înregistrează modificări pozitive astfel:
• În cadrul României suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui au înregistrat o creşteri cu
aproximativ 90,60%, astfel în anul 2014 au fost cultivate 1.001.020 ha, iar în anul 2018 au
fost cultivate 1.908.000 ha.
• Analizând datele cu privire la regiunea de Sud-Vest, putem observa o creştere a suprafeţelor
cultivate cu floarea-soarelui cu circa 30,38% în 2018 comparativ cu 2014.
• În ceea ce priveşte Judeţul Olt putem observa o creştere semnificativă a suprafeţelor
cultivate cu floarea-soarelui, astfel în anul 2014 au fost cultivate 47.182 ha, iar în anul 2018
au fost cultivate 128.900 ha, ceea ce înseamnă o creştere cu aproximativ 173,199 ha.
• In ceea ce priveşte societatea S.C. TOMCRIS FLORAGRI S.R.L putem observa o evoluţie a
suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui cu circa 28,77% în anul 2018 comparativ cu anul
2014. Creşterea suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui se datorează ca şi la celelalte
culturi, respectării asolamentului, dar şi datorită profitului obţinut în urma acestei culturi.
Figura 1.5. Poze instantanee din fermă

Cultura de rapiţă a fost cultivată în anul 2017 pe o suprafaţă de 17,25 ha, acesta fiind singurul an în
care societatea a ales cultivarea acestei plante.
Figura 1.6. Sursa: Poze instantanee din fermă.

După cum bine ştim, rapiţa este o cultură pretenţioasă dar în acelaşi timp foarte profitabilă,
însă societatea nu a cultivat această cultură deoarece prezintă riscuri mult mai mari comparativ cu
10
celelalte culturi. Rapita este una din plantele agricole pentru seminte care solicitã o deosebitã atentie
în ceea ce priveste stabilirea momentului de recoltare. Întârzierea recoltãrii acestei culturi poate
duce la pierderi foarte mari astfel, tecile de rapitã dupã o anumitã perioadã plesnesc înregistrându-se
astfel, prin scuturare pierderi de 30-40 si chiar 50 %. 10
1.4. Analiza producțiilor

După ce România a aderat la Uniunea Europeană s-au făcut investiții semnificative în
optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și
modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată. Din multe puncte de
vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele
tot mai mari, de la an la an.
Tabelul 1.5
Producții medii la hectar pentru cultura de grâu în perioada analizată
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Suprafețe cultivate 2014 2015 2016 2017 2018 2018/2014
în România kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha (%)
TOTAL 3.590 3.780 3.944 4.888 4.870 35,68
Regiunea SUD-VEST 3.197 3.326 3.315 4.735 6.144 92,2

OLT 3.299 3.433 3.170 5.072 5.800 75,83
TOMCRIS
FLORAGRI S.R.L. 1.795 3.041 4.846 4.565 5.573 210,5
După cum putem observa în tabelul 1.5 au loc o serie de modificări pozitive în ceea ce priveşte
producţia medie la ha pentru cultura de grâu, astfel:
• În ceea ce priveşte România, producţia medie pentru cultura de grâu creşte cu aproximativ
35,68%. La nivelul țării a fost înregistrată o creștere a producției cu 16,84% în anul 2018 faţă de
anul 2014
• În cadrul regiunii de Sud-Vest au loc modificări pozitive, astfel în anul 2014 s-a obţinut o
producţie medie la ha pentru cultura grâului de aproximativ 3.197 kg/ha, iar în anul 2018 s-a
înregistrat o producţie medie la ha de circa 6.144 kg/ha, astfel producţia medie la ha a crescut în
2018 faţă de anul 2014 cu aproximativ 92,2%.
• În Judeţul Olt au loc modificări pozitive asupra producţiei medii la ha pentru cultura grâului,
astfel în anul 2014 s-a obţinut o producţie medie la ha de aproximativ 3.299 kg/ha, iar în anul
2018 s-a obţinut o producţie medie de 5.800 kg/ha, înregistrând o creştere între cei 2 ani de
75,83%.
10
Dumbravă M., - Curs Tehnologia culturii plantelor, 2017
11
• La nivelul societăţii familiale S.C. TOMCRIS FLORAGRI S.R.L am observat o creştere
semnificativă a producţiei la ha în ceea ce priveşte cultura de grâu, în anul 2014 aceasta a
înregistrat o producţie medie de 1.795 kg/ha, iar în anul 2018 a avut o producţie medie de 5.573
kg/ha, ceea ce înseamnă o creştere de 210,5%.
Tabelul 1.6
Producții medii la hectar pentru cultura de orz în perioada analizată
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Suprafețe cultivate 2014 2015 2016 2017 2018 2018/2014
în România kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha (%)
TOTAL 3.571 4.019 4.283 4.731 5.204 45,73
Regiunea SUD-
VEST 3.216 3.730 3.742 4.748 5.411 68,26
OLT 3.208 3.829 3.358 4.375 5.370 67,4
TOMCRIS 79,18
FLORAGRI S.R.L. 2.800 4.534 3.800 4.145 5.017
Sursa: Prelucrări proprii colectate de pe INSSE,
MADR
Analizând datele din tabelul 1.6 putem observa că producţiile medii la ha au crescut,
înregistrând modificări pozitive astfel:
• În ceea ce priveşte România, producţia medie la ha a crescut cu aproximativ 45,73% în anul
2018 comparativ cu anul 2014.
• În regiunea de Sud-Vest a ţării observăm o creştere semnificativă a producţiilor medii la ha de
circa 68,26% în anul 2018 în comparaţie cu anul de bază 2014.
• În ceea ce priveşte Judeţul Olt, observăm creşteri ale producţiilor medii la ha, astfel în anul 2014
s-au obţinut 3.208 kg la ha, iar în anul 2018 s-au obţinut 5.370 kg la ha, ceea ce înseamnă o
creştere de 67,4%.
• În ceea ce priveşte societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L putem observa ce-a mai mare
creştere a producţiilor medii la ha, astfel aceasta a crescut cu 79,18 % în anul 2018 faţă de anul
2014.
Tabelul 1.7
Producții medii la hectar pentru cultura de porumb boabe în perioada analizată
Ani
Suprafețe Anul Anul Anul Anul Anul
cultivate în 2014 2015 2016 2017 2018 2018/2016
România kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha (%)
TOTAL 4.770 3.462 4.159 5.959 7.740 62,27
Regiunea SUD-
VEST 4.137 2.958 3.433 6.410 6.882 66,35
OLT 4.112 2.965 2.904 6.204 6.750 64,16
TOMCRIS 448,66
FLORAGRI 670 2.353 2.050 1.985 3.006
12
S.R.L.
Sursa:Prelucrări proprii în urma datelor colectate de pe INSSE, MADR.
Analizând datele din tabelul 1.7 putem observa că producțiile medii la ha înregistrează
modificări pozitive pentru cultura de porumb boabe, astfel:
• În ceea ce priveşte România, producţiile medii la ha pentru cultura de porumb boabe
înregistrează creşteri de circa 62,27% în anul 2018 faţă de anul 2014.
• În regiunea de Sud-Vest a ţării au avut loc creşteri ale producţiilor medii la ha pentru cultura
porumbului de 66,35%.
• În ceea ce priveşte Judeţul Olt observăm că producţiile medii la ha pentru cultura de porumb
înregistrează şi de această dată creşteri de circa 64,16% în anul 2018 faţă de anul 2014.
• În ceea ce priveşte societatea S.C. TOMCRIS FLORAGRI S.R.L, observăm o creştere
seminficativă a producţiilor medii la ha, astfel în anul 2014 s-a obţinut o producţie medie la ha
de 670 de kg/ha, iar în anul 2018 s-a obţinut o producţie de 3.006 kg/ha datorită modernizării
societăţii şi a produselor performante utilizate, înregistrând o creştere de 448,66%.
Tabelul 1.8
Producții medii la hectar pentru cultura de floarea-soarelui
Ani
Suprafețe Anul Anul Anul Anul Anul
2014 2015 2016 2017 2018 2018/2014
cultivate în
România kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha kg/ha (%)
TOTAL 2.187 1.765 1.955 2.917 2.805 28,26
Regiunea SUD- 66,58
VEST 2.175 1.631 1.617 3.155 3.623
OLT 2.177 1.634 1.284 3.205 3.450 58,48
TOMCRIS 189,37
FLORAGRI S.R.L. 1.100 1.150 2.135 3.043 3.183
Analizând datele din tabelul 1.8 putem observa o creştere a producţiilor medii pentru cultura de
floarea-soarelui, astfel:
• În ceea ce priveşte România, producţia medie la ha a crescut cu circa 28,26% în anul 2018
faţă de anul 2014.
• În regiunea de Sud-Vest a ţării, producţiile medii la ha au pentru cultura de floarea-soarelui
au crescut şi de această dată cu 66,58%.
• În ceea ce priveşte Judeţul Olt, producţiile medii la ha pentru cultura de floarea-soarelui au
înregistrat creşteri de circa 58,48% în anul 2018 faţă de anul 2014.
• În ceea ce priveşte societatea S.C. TOMCRIS FLORAGRI S.R.L putem observa o creştere
semnificativă a producţiilor medii la ha pentru cultura de floarea-soarelui, astfel în anul 2014
societatea a înregistrat o producţie medie de 1.100 kh/ha, iar în anul 2018 societatea a înregistrat
o producţie medie de 3.183 kg/ha, aceasta crescând cu 189,37% faţă de anul 2014.
13
Analizând tabelele 1.5, 1.6, 1.7, 1.8, observăm că în cazul societăţii TOMCRIS FLORAGRI
S.R.L. Producţiile medii la ha au crescut pentru fiecare cultură în perioada analizată. Acestea au
crescut datorită produselor utilizate, materiilor prime, datorită fertilizării eficiente şi irigării
culturilor, dar şi lucrărilor efectuate în mod corect.
1.5. Analiza utilajelor agricole

În urma aderării României la Uniunea Europeană au avut loc investiţii semnificative în
utilajele agricole, tractoare, combine, materiile şi materialele utilizate de către fermieri. Realizarea
acestor investiţii a fost posibilă datorită accesărilor de fonduri europene, astfel agricultorii şi
fermierii români au putut sa-şi modernizeze societatea.
Tabelul 1.9
Parcul de tractoare agricole al României în perioada analizată
Numărul Ani
de Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
tractoare 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
agricole în
România Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr
TOTAL 183.064 184.446 191.301 193.120 199.284 207.901 212.730
Regiunea
SUD-VEST 23.625 23537 24.863 25.299 25.462 26.243 27.009
OLT 6.527 6.538 6.603 6.658 6.664 6.699 6.761
TOMCRIS
FLORAGR
I S.R.L. 1 - - - 1 2 -
Analizând datele din tabelul 1.9 observăm o creştere a parcului de tractoare a agriculturii
româneşti, astfel:
 În ceea ce priveşte România, observăm o creştere a numărului de tractoare agricole de circa
16,20%, din 2014 când exista un număr de 183.064 tractoare, ajungând în anul 2017 la un
număr de 212.730 tractoare.
 În regiunea de Sud-Vest a României, observăm o creştere de circa 14,3% a parcului de tractoare
agricole.
 La nivelul Judeţului Olt observăm şi de această dată o creştere a parcului de tractoare agricole
de la an la an, astfel în 2014 s-a înregistrat un număr de 6.527 tractoare, ajungând în 2017 la un
număr de 6.761 tractoare, ceea ce înseamnă o creştere de circa 3,58%.
 În ceea ce priveşte societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L observăm că aceasta deţinea în
anul 2011 un singur tractor, aceasta urmând să mai achiziţioneze în anii 2015 un tractor, iar în
anul 2016 încă 2 tractoare. Această creştere a numărului de tractoare a fost posibila în anul 2016
14
datorită accesării fondurilor europene, care au permis achiziţionarea tractoarelor, implicit
dublarea numărului acestora.
Tabelul 1.10
Parcul de combine agricole autopropulsate în perioada analizată

Ani
Numărul de combine Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
autopropulsate în 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
TOTAL 25.418 25.626 26.454 25.694 27.485 26.923 26.690
Regiunea SUD-VEST 4.431 4.224 4.464 3.778 3.789 3.781 3.868

OLT 1.356 1.250 1.279 1.318 1.325 1.304 1.282
TOMCRIS
FLORAGRI S.R.L. - - - 1 - - -
Analizând tabelul 1.10 observăm o variaţie a parcului de combine agricole autopropulsante

astfel:
 În ceea ce priveşte numărul de combine autopropulsante din România observăm o creştere a
acestora de circa 5,005%
 În regiunea de Sud-Vest şi în Judeţul Olt observăm o scădere a numărului de combine
autopropulsante, astfel în regiunea de Sud-Vest a scăzut cu circa 12,70%, iar în judeţul Olt
numărul de combine a scăzut cu circa 5,45%.
 În ceea ce priveşte numărul de combine agricole autopropulsante din cadrul societăţii
TOMCRIS FLORAGRI S.R.L, observăm că aceasta deţine o singură combină, achizţionată în
anul 2014, fiind o achiziţie necesară în vederea eficientizării lucrărilor agricole.
Tabelul 1.11
Parcul de utilaje agricole în perioada analizată
Ani
Parcul de utilaje Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
agricole în 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
TOTAL 470.419 474.781 489.674 497.827 511.591 534.495 538.413
Regiunea SUD-
VEST 88.461 91.532 95.789 98.152 99.603 100.694 95.847
OLT 64.135 64.301 65.902 66.462 66.984 68.609 69.791
TOMCRIS
FLORAGRI
S.R.L. 2 1 5 12 6
Sursa: Prelucrări proprii cu ajutorul datelor colectate de pe INSSE,
MADR.
15
Analizând datele din tabelul 1.11 observăm o creştere a numărului de utilaje agricole din
România în perioada analizată, astfel:
 La nivelul ţării observăm o creştere a numărului de utilaje agricole de circa 14,45% din 2011
Baza tehnico materială a SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L

14
12
12
10
8
6
6
5
4
2
2
1
0
2011 2014 2015 2016 2017
Column3
 În regiunea de Sud-Vest a ţării observăm şi de această dată o creştere a parcului de utilaje

agricole de circa 8,35%.
 La nivelul Judeţului Olt observăm o creştere a parcului de utilaje agricole de circa 8,81%,
înregistrând în anul 2011 un număr de 64.135 utilaje agricole, iar în 2017 existând un număr
de 69.791 utilaje agricole.
 Parcul de utilaje agricole din cadrul societăţii s-a dezvoltat treptat, astfel în 2011 societatea
deţinea 2 utilaje agricole, iar până în anul 2017 a ajuns să deţină 26 de utilaje agicole, în
vederea eficientizării şi modernizării societăţii. Observăm ca în anul 2016 au fost
achiziţionate 12 utilaje agricole, acest an fiind anul accesării fondurilor europene, perimţând
societăţii să modernizeze parcul de utilaje agricole.
16
Parcul de tractoare şi utilaje agricole din România
538.41 470.42
497.83
534.5
2011 2014 2016 2017
Figura 1.7 Sursa: Prelucrări proprii în urma datelor colectate de pe INSSE
1.6. Analiza îngrășămintelor chimice

Tabelul 1.12
Cantități de îngrășăminte chimice aplicate în perioada analizată

Ani
Cantități de Anul Anul Anul Anul Anul
îngrășăminte aplicate în 2014 2015 2016 2017 2018 2018/2014
România Tone 100% substanță activă (%)
TOTAL 452.239 532.702 514.126 581.470 842.193 86,22
Regiunea SUD-VEST 73.167 116.983 81.333 87.148 137.139 87,43

OLT 14.261 14.719 14.719 13.059 13.217 -7,32
TOMCRIS FLORAGRI
S.R.L. 33,15 65,50 80 110 130 292,2
Sursa: Prelucrări proprii cu ajutorul datelor colectate de pe INSSE, MADR.
În urma analizei datelor din tabelul 1.12 putem observa creşteri ale cantităţilor de
îngrăşăminte chimice, mai puţin în judeţul olt, acestea înregistrând o scădere.
 In ceea ce priveşte România, putem observa o creştere majoră a cantităţilor totale de
îngrăşăminte chimice aplicate în perioada 2014-2018, astfel cantitatea aplicată cu
îngrăşăminte chimice a crescut cu 86,22% în anul 2018 faţă de anul 2014.
 În ceea ce priveşte regiunea de Sud-Vest a ţării observăm şi de această dată o creştere a
cantităţilor de îngraşăminte chimice aplicate, acestea crescând cu aproximativ 87,43% în
anul 2018 comparativ cu anul de referinţă 2014.
 În ceea ce priveşte cantităţile de îngrăşăminte chimice aplicate la nivelul judeţului olt,
observam o mică scădere a acestora, în anul 2014 fiind aplicate 14.261 tone de substanţă
activă, iar în anul 2018 au fost aplicate 13.217 tone de substanţă activă, înregistrând astfel o
scădere de circa 7,32%.
17
 Cantităţile de ingrăşăminte chimice aplicate în perioada 2014-2018 au suferit unele
modificări la nivelul societăţii, din cauza condiţiilor de mediu nefavorabile, astfel cantităţile
aplicate au crescut cu circa 292,2%.
Capitolul II
Condițiile naturale și economice în care își desfășoară activitatea
TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
2.1. Amplasarea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. este o societate familială, avand sediul în comuna

Sprâncenata, sat Sprâncenata, Strada Recunoştinţei, Nr 6, Judeţul Olt.
18
Figura 2.1 Amplasarea Comunei Sprȋncenata Sursa www.google.com/maps/place/Sprâncenata
Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață
de 62 km². Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri de sol ca: cernozimul brun-
închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă,
regosoluri și soluri aluvionare. Comuna Sprîncenata este o localitate cu potenţial ridicat de
productivitate pentru culturile din cadrul societăţii, datorită amplasamentului (zona de câmpie), a
condiţiilor pedoclimatice, cât şi a terenurilor, acestea fiind de calitate.11
Tabelul 2.1
12
Structura fondului funciar al comunei Sprâncenata.
Modul de folosință pentru Forme de Anul 2014

suprafața agricolă proprietate Județul Localitatea UM: Ha
Total 6.361
Agricolă 4.903
Arabilă 4.373
Pășuni 444
Fânețe 556
Vii și pepiniere viticole Public și privat OLT Sprâncenata 85
11
http://regionis.wansait.com/judetul-olt-datele-geografice-si-relieful/
12
19
Livezi și pepiniere pomicole 1
Terenuri neagricole total 1.458
Păduri și altă vegetație forestieră 734

Ocupată cu ape, bălți 350
Ocupată cu construcții 197
Căi de comunicații și căi ferate 102
Terenuri degradate și neproductive 75

Sursa: Prelucrări proprii cu ajutorul datelor colectate de pe INSSE.
Analizând tabelul 2.1, putem observa că suprafaţa totală a comunei Sprâncenata este de
6.361 ha, suprafaţa agricolă fiind de circa 4.903 ha, iar suprafaţa arabilă de aproximtiv 4.373 ha,
aceasta are o pondere de 68,75% din totalul suprafeţei comunei Sprâncenata.
2.2Relieful și clima județului Olt

Județul Olt este situat în partea de sud a țării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele
și face parte din categoria județelor riverane fluviului Dunărea. Suprafața totală de 5.498 km²,
reprezentând 2,3% din teritoriul țării, situează județul pe locul 22 la nivelul României ca suprafață.
Din punct de vedere al populației, județul ocupă locul 18 cu 489.274 locuitori, având o densitate de
89 locuitori/km².
Clima este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord și mai aridă în partea de sud.
Punctul cel mai friguros este la Caracal datorită curenților reci din estul Câmpiei Române, iar
punctul cel mai călduros este la Corabia.
Relieful de mică înalțime și particularizat printr-o proporție armonioasă a formelor sale. Se
disting două forme de relief: zona de dealuri și zona de câmpie. Solurile au origini diferite și sunt de
două categorii zonale și internaționale. Solurile zonale cuprind următoarele tipuri: cernoziomuri în
sud ocupând 36% din uscatul județului, sunt bogate în humus și au fertilitate ridicată brun-roșcate.13
2.3Economia județului Olt

Economia judeţului are ca reprezentant de frunte industria metalurgică, respectiv cea a
producerii de aluminiu. Principalele ramuri ale economiei judeţului Olt sunt: metalurgie, construcţii
maşini, construcţii, petrol, industria, alimentară, agricultură. Este cunoscut faptul că agricultura nu
înseamnă numai obtinerea produselor agricole, ci şi spaţiul în care trăieşte populaţia rurală. Spaţiile
rurale oferă resursele naturale care trebuie să fie menţinute şi protejate, iar agricultorii sunt
consideraţi "gestionarii" zonelor rurale. În consecinţă, asigurarea unei perspective pentru agricultori
şi zonele rurale este un element esenţial abordat de Politica Agricolă Comună. Agricultura joacă un
13
.***http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/RESURSELE-AGROTURISTICE-DIN-JU51.php
20
rol important în starea economico-socială a judeţului Olt, având în vedere că din suprafaţa totală de
549.828 ha, suprafaţa agricolă este de 436.515 ha, din care arabil 390.336 ha.14
Tabelul 2.2
Întreprinderile din județul Olt pe domenii de activitate
Nr.
Crt Anul Anul Anul Anul
. 2014 2015 2016 2017 2017/2014
1 Activități UM: Număr %
2 Agricultura, vanatoare si silvicultura 328 315 299 318 -3,04
3 Pescuit si piscicultura 2 3 3 4 100
4 Industria extractiva 7 10 16 16 128,6
5 Industria prelucratoare 653 680 695 698 6,9
6 Energie electrica si termica, gaze si apa 10 10 10 8 -20
7 Constructii 258 320 462 510 97,68
8 Comert 3080 3122 3208 3319 77,76
9 Hoteluri si restaurante 209 235 243 282 34,93
10 Transport, depozitare si comunicatii 217 238 289 342 57,61
11 Intermedieri financiare 73 80 86 93 27,4
12 Tranzactii imobiliare si alte servicii 315 368 432 496 57,47
13 Invatamant 35 38 41 51 45,72
14 Sanatate si asistenta sociala 158 164 174 187 18,36
15 Alte activitati ale economiei nationale 86 88 94 111 29,07
Sursa: Prelucrări proprii cu ajutorul datelor colectate de pe INSSE.
Analizând tabelul 2.2 observăm variaţii ale întreprinderilor din judeţul Olt, astfel: în ceea ce
priveşte agricultura observăm o scădere de circa 3,048% a întreprinderilor din anul 2014,
comparativ cu anul 2017, se mai remarcă o scădere a întreprinderilor din domeniul energiei
electrice şi termică, gaze şi apă de circa 20%. Remarcăm o creştere a întreprinderilor din domeniul
pescuitului şi piscicultură de 100%.
Capitolul III
Analiza managementului producției în cadrul SC TOMCRIS
FLORAGRI S.R.L.
Societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. este o societate familială, aceasta nu are

asociaţi, toată activitatea fiind gestionată de Aura Toma care este managerul întreprinderii. Sediul
societăţi este situat în comuna Sprâncenata din Judeţul Olt, iar activitatea ca punct de lucru se
desfăşoară în Comuna Sprâncenata, sat Sprâncenata.
14
*** https://www.cjolt.ro/ro/economie
21
Societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L îşi desfăşoară activitatea principală conform
codului 0111- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase, dar și prestări de servicii către terțe persoane, precum şi
pregatirea terenului, pregătirea semințelor pentru însămânțat, tratarea culturilor şi recoltarea
acestora.
În momentul începerii activităţii în anul 2014, societatea deţinea o suprafaţă de teren de
circa 331,29 ha, dintre care 4 în proprietate şi 331,29 ha în arendă. Societatea şi-a propus înca de la
început să aducă pe piaţa agricolă produse de calitate superioară, să crească competitivitatea în
localitate, să diversifice producţia, introducerea de tehnologii moderne, crearea de noi locuri de
muncă, precum si îmbunătăţirea şi extinderea exploataţiei, astfel în 2018 societatea deţine o
suprafaţă totală de 288,25 ha, având în proprietate 12,80 ha şi în arendă 275,45 ha.
Societatea TOCRIS FLORAGRI S.R.L. lucrează în prezent o suprafaţă de circa 288,25 ha,
aceasta reprezentând o pondere de circa 6,59% din totalul suprafeţei arabile din Comuna
Sprâncenata.
În cadrul societăţii, pentru obţinerea unor producţii cât mai ridicate, se întocmeşte fişa
tehnologică anuală, se urmăreşte creşterea progresivă a gradului de mecanizare care duce implicit
la scăderea cheltuielilor cu forţa de muncă.
3.1. Resursa umană la S.C TOMCRIS FLORAGRI S.R.L

Tabelul 3.1
Structura personalului din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
Nr. An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
crt. Categorii de personal M F M F M F M F M F
1 Personal operativ 1 - - 1 - 1 - - - 1
2 Personal funcțional 3 1 3 - 3 - 3 1 2 1
3 Personal de conducere 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
4 Total 5 2 4 2 4 2 3 2 3 3
22
Sursa: Date contabile TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
Structura personalului din cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L (nr

personal)
8
7
7
6 6 6
6
5
5
4 4
4
3 3 3
3
2 2 2 2
2
1 1 1 1 1
1
0
2014 2015 2016 2017 2018
Personal operativ Personal funcţional Personal de conducere Total
Analizând tabelul 3.1 putem observa că ponderea personalului masculin este mai mare decât
ponderea personalului masculin în cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. Numărul
personalului scade de la an la an, datorită modernizării societăţii şi a creşterii gradului de
mecanizare.
Tabelul 3.2
Structura personalului pe categorii de vârstă
An An An An An
2014 2015 2016 2017 2018
Nr.crt Grupe de vârstă M F M F M F M F M F
1 Personal până în 30 ani 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
2 Personal între 31-40 ani - 1 - 1 - - 1 - 1
3 Personal între 41-50 ani 2 - 2 - 2 1 - 1 1
4 Personal între 51-60 ani 2 - 1 - 1 - 2 - 1 -
5 Personal peste 60 ani - - - - - - - - - -

6 Total 5 2 4 2 4 2 3 2 3 3
Analizând datele din tabelul 3.2 putem observa că societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
are şi personal tânăr, circa 2 persoane, aceştia având un potenţial de muncă ridicat, însă predomină
personalul cu o vârstă mai înaintată, fiind 4 persoane în cadrul societăţii deoarece aceştia au o
experienţă vastă în agricultură.
Tabelul 3.3
23
Structura personalului în funcție de vechimea şi pregătirea profesională
Nr.crt An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
. Grupa de vechime S M P S M P S M P S M P S M P
Vechime până la 5
1 ani 2 2 2 1
2 Vechime 6-10 ani 1 1 1 1 2
3 Vechime 11-15 ani 2 1 2 2 1 1 1 2
4 Vechime 16-20 ani 1 1 1 1 1
Vechime peste 21
5 ani
6 Total 3 3 1 3 3 3 3 3 2 3 3
S=Studii Superioare M=Studii Medii P=Școală Profesională
În urma datelor analizate din tabelul 3.3 putem observa că societatea are 3 angajaţi cu studii
superioare şi un angajat cu studii profesionale în anul 2014, ulterior până în anul 2018 numărul de
angajaţi a scăzut datorită modernizării societăţii, angajaţii rămaşi au studii superioare şi medii,
aceştia aflându-se într-o continuă formare profesională.
3.2. Baza tehnico-materială a SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.

Agricultura a evoluat într-un ritm relativ lent, trecând printr-un proces de învăţare constant,
fermierii de pe toată Terra au crescut plante din ce în ce mai hrănitoare şi recolte mai bogate. Un
pas important pentru agricultura românească a fost intrarea în Uniunea Europeană, ceea ce a
însemnat pentru agricultură achiziţionarea unor utilaje mult mai performante şi ușor de utilizat cu
ajutorul fondurilor europene. Cu noile tehnologii, fermierii au putut să administreze mai mult teren
agricol, iar, în timp, acest lucru a dus la dezvoltarea unor ferme mai mari şi totodată la diminuarea
personalului în sectorul agricol, nemaifiind nevoie de o forţă de muncă numeroasă. 15
Încă de când şi-a început activitatea, societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. s-a dezvoltat
din punct de vedere al echipamentelor în vederea obţinerii unor producţii cât mai mari, utilizând
produse de calitate superioară.
Tabelul 3.4
Parcul de utilaje al TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
15
*** http://anonimus.ro/2015/06/agricultura-traditionala/
24
NR.CRT.
Specificare U.M. Cantitate
1 DISC COVER CROP SOUCHU-36 DISC Buc 1
2 COMBINA JOHN DEERE MODEL W440 Buc 1
3 PLATFORMA DE TAIERE JOHN DEERE Buc 1
4 TRACTOR JOHN DEERE MODEL 5115M Buc 1
5 DISTRIBUITOR INGRASAMINTE KUHN Buc 1
6 GRAPA CU DISCURI KUHN Buc 1
7 CUPA PRODUSE AGRICOLE MANITOU Buc 1
8 MOARA CU CIOCANELE UNIVERSALA Buc 1
9 CUPA PENTRU INCARCATOR FRONTAL Buc 1
10 INCARCATOR FRONTAL JOHN DEERE Buc 1
11 GRAPĂ CU DISCURI Buc 1
12 TRACTOR AGRICOL JOHN DEERE Buc 1
13 VIDANJA CAPACITATE 8000 L Buc 1
14 CISTERNA CAPACITATE 3500 Buc 1
15 PULVERIZATOR TRACTAT UNIGREEN Buc 1
16 MACARA AGRO HASAT Buc 1
17 REMORCA AGRICOLA Buc 1
18 PLUG HUARD MODEL PR65T1470 Buc 1
19 SEMANATOARE PENTR PLANTE PE 8 RA Buc 1
20 SCARIFICATOR ARTIGLIO 250/5 Buc 1
21 DISC MASCHIO GASPARDO PRESTO 400 Buc 1
22 TAVALUG MASCHIO GASPARDO (RULOU) Buc 1
23 SEMANATOARE CEREALE PAIOASE Buc 1
24 TRACTOR U650 Buc 2
25 AUTOUTILITARA N1 TOYOTA Buc 1
Figura 3.1 Sursa: Poze instantanee din fermă
25
Figura 3.2 Sursa: Poze instantanee din fermă
Societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L s-a înfiinţat în anul 2011 şi tot în acest an a
achiziţionat 2 utilaje agricole, însă cele mai multe utilaje agricole au fost achiziţionate în anul
2016 datorită accesării fondurilor europene în vederea modernizării parcului de utilaje agricole.
Marea majoritate a utilajelor au fost achiziţionate în stare nouă, însă mai există şi utilaje
achiziţionate second-hand. În urma achiziţionării acestor utilaje, societatea şi-a eficientizat munca
şi lucrările efectuate în cadrul fermei.
3.3. Furnizorii și piața de desfacere

Societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. achiziţionează materiile, materialele, produsele
şi serviciile necesare de la furnizorii care au produse de calitate, înca de cand şi-a început
activitatea, socieatea a lucrat cu aceşti furnizori, relaţiile cu aceştia fiind stabile. Societatea se
aprovizionează în funcţie de necesităţi, în funcţie de perioadă cu necesarul de materii şi materiale.
Tabelul 3.5
Furnizorii societății TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
Furnizorii de materii
Nr. prime/materiale % din total
crt auxiliare/produse/servicii Adresa Produs furnizat achiziții
Str. George
S.C Victoria Intermed Poboran 8 , Slatina, Semințe, îngrășăminte
1 S.R.L. Jud. Olt și pesticide 23
Radomiresti Judetul
2 S.C. Agrimarco S.R.L. Olt Motorină şi lubrifianţi 25
Şos. Craiova-
Caracal, Dn 6, Km
S.C. Ipso Agricultură 12,
3 S.R.L. Cârcea, Jud. Dolj Piese de schimb 10
Str. Gheorghe Doja
68 A, Caracal, Jud
4 S.C. Agrocomserv S.R.L. Olt Piese de schimb 9
Sos. Braile, Jud. Semințe, îngrășăminte
5 S.C Biosplant S.R.L. Buzău și pesticide 30
6 S.C Electrica. S.A. Jud Olt Energie Electrică 3
26
Eficienţa şi eficacitatea relaţiilor stabilite cu anumiţi furniziori depind alături de modul de
gestiune a acestora şi de calitatea partenerului ales. În general nu există un furnizor ideal, societatea
a ales acei furnizori care asigură cele mai bune condiţii de valorificare a oportunităţilor, în urma
raportului calitate/preţ, în funcţie de cât durează perioada de livrare şi în urma feedback-urilor
primite.
De asemenea, nu toţi furnizorii au comportamente identice în situatii identice, acestea
depinzând de poziţia furnizorului pe piată, de resurse care constituie obiectul relaţiilor de vânzare -
cumpărare, de interesele pe termen scurt dar mai ales mediu şi lung al acestora.
Tabelul 3.6
Piața de desfacere TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
Nr.
Crt Clienți Adresa % din vânzări
STR. GEORGE POBORAN 8 ,
1 S.C Victoria Intermed S.R.L. Slatina, Jud. Olt 45%
S.C. Uniconfex Exim
2 S.R.L. Strada Crişan, Slatina, Jud. Olt 35%
3 S.C. Eurosiloz S.R.L. Strada Chilingir, Jud Olt 20%

În ceea ce priveşte relaţiile cu clienţii, acestea sunt deschise, aceştia achiziţionează produsele
de la SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L, pe baza unui contract de desfacere.
Furnizori Clienţi
3%
23% 20%
30%
45%
25%
9%
10%
S.C Victoria35%Intermed S.R.L S.C Uniconfex. Exim. S.R.L
S.C Victoria Intermed S.R.L S.C Agrimarco.S.R.L S.C Ipso Agricultură S.R.L S.C Eurosiloz S.R.L
S.C Agrocomserv S.R.L S.C Biosplant S.R.L S. C Electrica S.A
Figura 3.3 Date contabile ale societăţii Figura 3.4 Date contabile ale societăţii
27
3.4. Concurența firmei TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
În ceea ce priveşte concurenţa, deşi societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L nu lucrează o
suprafaţă mare, aceasta ţine pasul cu societăţile care lucrează suprafeţe mari, folosind tehnologii
performante, materii si materiale de calitate superioară şi utilaje performante. Amintesc ca și
societăți concurente:
AGRO-CHIREA SRL – lucrează peste 300 ha
AGROMEC VISINA SA – lucrează peste 1500 ha
AGRIMARCO SRL – lucrează 150 ha
AGRO-DANEASA SA - lucrează peste 100 ha
Concurenţa (Hectare lucrate)

100
150 300
1500
Agro Chirea S.R.L AGROMEC Vişina S.A Agrimarco S.R.L Agro-Dăneasa S.A
3.5. Structura suprafețelor deținute de TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.

Societatea agricolă TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. lucrează la momentul actual o suprafață
totală de 288,25 ha, dintre care 12,80 ha deţinute de societate si 275,45 ha luate în arendă.
Tabelul 3.7
Structura suprafețelor lucrate de TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
Nr. crt Mod de An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
utilizare Hectare
1 Proprietate 4 5,5 7 9,30 12,80
2 Arendă 331,29 255,89 250,3 181,05 275,45
3 Total 335,29 261,39 257,30 190,35 288,25
În urma analizei datelor din tabelul 3.7 putem observa că suprafaţa aflată în proprietatea
societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. a crescut treptat din anul 2014 de la 4 ha, iar în anul 2018
a ajuns la o suprafaţă de 12,80 ha. În ceea ce priveşte suprafaţa societăţii aflată în arendă, aceasta
suferă modificări negative din cauza concurenţei din zonă, astfel în anul 2014 suprafaţa arendată era
de 331,29 ha, aceasta suferind diverse fluctuaţii până în anul 2018 când a scăzut până la 275,45 ha.
28
Suprafaţa totală a societăţii scade şi aceasta de la an la an, astfel în anul 2014, societatea
deţinea 335,29 ha, iar în anul 2018 a ajuns să deţină o suprafaţă de circa 288,25 ha. Scăderea
suprafeţelor au avut loc în anul 2015, din cauza contractelor de arendare care nu au fost încheiate.
Structura suprafeţelor lucrate de societate

400
350 335.29
331.29
300 288.25
275.45
261.39
255.89 250.3257.3
250
200 190.35
181.05
150
100
50
4 5.5 7 9.3 12.8
0
2014 2015 2016 2017 2018
Proprietate Arendă Total
Figura 3.5 Sursa: Prelucrări proprii colectate din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGI S.R.L
Pentru a efectua o analiză a managementului producţiei din cadrul SC TOMCRIS

FLORAGRI S.R.L. am ales ca an de bază anul 2014, deoarece în acest an societatea şi-a început
activitatea, deşi a fost înfiinţată în anul 2011. Am analizat şi anul 2018, comparând evoluţia
societăţii în urma investiţiilor efectuate.
Societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. se află situată într-o zonă cu potenţial agricol
ridicat, menţionez că în zona în care sunt plasate culturile, există izvoare naturale cu ajutorul cărora
se realizează irigarea mai simplu şi mai ieftin. După accesarea fondurilor europene, societatea şi-a
dezvoltat, inclusiv baza tehnico materială, materiile și materialele utilizate pentru a cultiva culturile
de bază: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, iar în cantităţi mai mici lucernă, pe o suprafaţă
totală de 288,25 ha
Tabelul 3.8
Structura culturilor pe suprafețe în cadrul TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.
Nr.crt Culturi An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
Hectare
1 Grâu 121,46 65,58 87,99 119,07 143,30
2 Orz 23,23 26,10 30,67 16,37 17,60

3 Porumb boabe 73,92 5,95 17,59 14,29 10,41
4 Floarea-soarelui 90,51 129,71 120,66 122,98 116,55
5 Rapiţă - - - 17,25 -
29
6 Alte plante 26,17 34,05 0,39 0,39 0,39
7 Total 335,29 161,39 257,30 290,35 288,25
Analizând tabelul 3.8 putem observa structura culturilor şi tipul de cultură ales de societate pentru
fiecare an.
 În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu grâu şi floarea-soarelui, observăm o uşoară creştere
a suprafeţelor, deoarece aceaste culturi sunt favorabile în această zonă, acestea fiind şi foarte
profitabile. Societatea a ales creşterea acestor suprafeţe datorită cererii ridicate şi pentru a
satisface cerinţele arendaşilor.
 În ceea ce priveşte suprafeţele cultivate cu orz si porumb boabe, observăm o scădere a
acestora, în special la cultura porumbului, societatea a înregistrat în 2014 o suprafaţă de
73,92 ha cu porumb, iar în anul 2018 a scăzut la 10,41 ha, din cauza cererii mai scăzute şi în
special datorită respectării planului anual de producţie şi a rotaţiei culturilor.
 În ceea ce priveşte cultura cu rapiţă, observăm că aceasta este înfiinţată doar în anul 2017,
pe o suprafaţă de 17, 25 ha, deoarece societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L nu dispunea
de utilajele şi echipamentele necesare înfiinţării acestei culturi.
3.6. Analiza producțiilor medii obținute în cadrul TOMCRIS FLORAGRI

S.R.L.
Pentru ca societatea să aibă producţii mari/ha este necesar să dispună de utilaje performante,
de materii şi materiale de calitate superioară, de o tehnologie de cultură având drept scop obţinerea
de producţii mari, de calitate superioară, în condiţii de eficienţă economică ridicată. Un rol
important îl mai joacă şi factorii naturali (fertilitatea naturală a solului, precipitaţiile, temperatura).
La nivel de societate este foarte important să fie adaptat un management eficient, utilizând
programe de management integrat şi întocmirea fişelor tehnologice, precum şi un asolament
eficient.
Tabelul 3.9
Situația producțiilor medii în perioada analizată pe culturi
Nr. Cultura An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
crt Kg/ha
1 Grâu 1.795 3.041 4.846 4.565 5.573
2 Orz 2.800 4.535 3.800 4.145 5.017
3 Porumb boabe 670 2.353 2.050 1.982 3.006
4 Floarea-soarelui 1.100 1.150 2.135 3.043 3.183
5 Alte culturi 11.875 2.923 8.653 1.871 12.820
30
Analizând datele din tabelul 3.9 putem observa o creştere semnificativă a producţiilor medii
pentru perioada 2014-2018.
 În ceea ce priveşte cultura grâului şi a orzului, observăm că acestea înregistrează cele mai
mari creşteri ale producţiilor medii, asfel pentru cultura grâului observăm că în anul 2014 a
avut o producţie medie de 1.795 kg/ha, iar în anul 2018 a ajuns la o producţie medie de
5.573 datorită modernizării societăţii, a lucrărilor efectuate, a tehnicilor şi tehnologiilor
aplicate.
 În ceea ce priveşte producţia medie /ha pentru porumb boabe, observăm o creştere a
acesteia, deşi suprafaţa cultivată cu porumb scade semnificativ de la 73,92 ha în anul
2014, având o producţie medie de 670 kg/ha, la 10,41 ha în 2018, cu o producţie medie de
3006 kg/ha. Aceasta evoluţie a avut loc datorită irigării culturii cu ajutorul izvoarelor
aplasate în zonă care ajută la eficientizarea lucrării de irigat, obţinând costuri mai reduse.
 Producţiile medii/ha în ceea ce priveşte floarea-soarelui înregistrează creşteri de la 1.100
kg/ha în anul 2014 până la 3.183 kg/ha în anul 2018.
Suprafaţa totală lucrată de societate (ha) Producţii medii obţinute ha pentru cultura grâului
400 6,000
5,573
350 335.29
5,000 4,846
4,565
300 290.35 288.25
257.3 4,000
250
3,041
200 3,000
161.39
150
2,000 1,795
100
1,000
50
0 0
2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018
Column2 Column2
Figura 3.6. Sursa: Date contabile ale societăţii Figura 3.7. Sursa: Date contabile ale societăţii
Producţii medii obţinute la ha pentru cultura orzului Producţii medii obţinute la ha pentru cultura porumbului boabe
6,000 3500
5,017 3,006
5,000 3000
4,535
4,145 2500 2,353
4,000 3,800
2,050 1,982
2000
3,000 2,800
1500
2,000
1000
670
1,000 500
5
0 0
2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018
Column1 Column2 Column2
31
Producţii medii obţinute la ha pentru cultura florii-soarelui Producţii medii la ha obţinute pentru alte culturi
3,500 14,000
3,183
3,043
3,000 12,000
2,500 10,000
2,135
2,000 8,000
1,500 6,000
1,100 1,150
1,000 4,000
500 2,000
0 0
2014 2015 2016 2017 2018 2014 2015 2016 2017 2018
Column2 Column1 Column2
3.7. Analiza cheltuielilor în cadrul TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.

Cheltuielile reprezintă totalitatea mijloacelor utilizate de întreprindere pe parcursul perioadei
de gestiune care nu sunt legate nemijlocit de procesul de producție și suma cărora se scade din
venituri la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.16
Tabelul 3.10
Situația cheltuielilor pentru un ha cultivat
Cheltuieli totale Ani
pentru cultura U.M. 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli totale grâu lei 736 1.446 1.292 1.080 1.146
Cheltuieli totale orz lei 1.334 1.545,56 1.349,33 2.267 1.671
Cheltuieli totale
porumb boabe lei 1.204 3.918 2.411 1.981 2.839
Cheltuieli totale
floarea-soarelui lei 1.905 1.288 1.263 1.397 1.319
Cheltuieli totale
lucernă lei 80,24 36,15 - - -
Sursa: Date contabile TOMCRIS FLORAGRI
S.R.L.
În urma analizei tabelului 3.10 putem observa o fluctuaţie a cheltuielilor pentru un ha cultivat
astfel:
• În ceea ce priveşte cultura grâului, observăm o creştere a cheltuielilor totale de 55,71%, de
la 736 lei în anul 2014 la 1.146 lei în anul 2018.
• În ceea ce priveşte cultura orzului şi de această data cheltuielile totale pe un ha cultivat cresc
de la an la an, astfel societatea înregistra în anul 2014 o cheltuială de aproximativ 1.334
lei/ha, ajungând în 2018 la suma de 1.671 lei la ha.
16
Stoicea Paula, curs Contabilitate-2017
32
• Pentru cultura porumbului putem observa o creştere a cheltuielilor la ha, deoarece acestă
cultură a fost atacată de anumiţi dăunători, în special în anul 2015.
• Cheltuielile la ha pentru cultura de floarea-soarelui suferă şi acestea câteva modificări de la
an la an, asfel observăm o scădere a acestora din 2014, când înregistra o cheltuială de 1.905
lei la ha, iar în 2018 a ajuns la 1.319 lei la ha, datorită condiţiilor favorabile din zonă.
Analiza cheltuielilor pe suprafață pentru culturile din SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L sunt
prezentate astfel:
Tabelul 3.11
Situația cheltuielilor pentru cultura în perioada analizată
Cheltuieli totale Ani
pentru cultura U.M. An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
Cheltuieli totale
grâu lei 89.516 94.874,58 113.689,02 128.663,98 164.278,77
Cheltuieli totale 31.000,8
orz lei 2 40.339,21 41.384,18 37.126,08 29.427
Cheltuieli totale
porumb boabe lei 89.049,5 23.316,29 42.417,59 28.310.98 29.564
Cheltuieli totale 167.070,7
floarea-soarelui lei 172.450 7 152.492,86 169.607,14 153.745,82
Cheltuieli totale
lucernă lei 2.100 790,51 420 510 500
total lei 473.166,1 326.391,3 349.983,6 364.218,1 377.515,5
Analizând tabelul 3.11 putem observa o fluctuaţie a cheltuielilor pentru cultură astfel:
 În ceea ce priveşte situaţia cheltuielilor totale a culturii grâului, observăm o creştere a
acestora de circa 83,52% , în anul 2014 a înregistrat 89.516 lei, iar în 2018 a înregistrat
164.278,77 lei, aceste creşteri se datorează şi creşterii gradului de tehnologizare a fermei, a
resurselor utilizate.
 În ceea ce priveşte cheltuielile totale pentru cultura orzului observăm o scădere mică a
acestora, comparând anii 2014-2018, astfel în anul 2014 societatea a înregistrat cheltuieli în
valoare de 31.000,82 lei, iar în anul 2018 s-au înregistrat cheltuieli în valoare de 29.564 lei.
 În ceea ce priveşte cheltuielile totale de cultură pentru pormb boabe observăm o scădere de
aproximativ 66,8%, de la 89.049,5 lei în anul 2014, până la 29.564 lei în anul 2018.
33
 Cheltuielile totale pentru cultura de floarea-soarelui suferă modificări de la an la an, în anul
2014 înregistrează o cheltuială de 172.450 lei, iar în 2018 o cheltuială de 153.745,82 lei.
 Iar cheltuielile totale pentru cultura de lucernă scad de la an la an, o data cu scădere
suprafeţei cultivate cu această plantă, în anul 2014 pentru producţia acestei culturi s-au
înregistrat cheltuieli de 2.100 lei, iar în anul 2018 s-au înregistrat cheltuieli de 500 lei.
Cheltuielile pentru fiecare cultură au crescut de la an la an, datorită investiţiilor în
tehnologie aplicată, în materiile utilizate.
Analiza cheltuielilor pe suprafață pentru culturile din SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L sunt
prezentate astfel:
Tabelul 3.12
Cheltuieli cu arenda și alte cheltuieli în perioada analizată
Cheltuieli cu arenda Ani
și alte cheltuieli U.M. An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
133.004,1 87.723,8
Cheltuieli totale lei 1 63.697,49 6 82.953,5 77.647.65
Cheltuieli cu
arenda lei 64.182 42.724.13 40.208 51.390 59.882,29
Cheltuieli cu
întreținerea 46.095,8 29.930,5
utilajelor lei 17.750,11 19.958,36 6 0 16.165,36
din Cheltuieli cu
care: utilitățile lei 800 1.015 1.420 1.633 1.600
Analizând tabelul 3.12 putem observa o scădere a cheltuielilor cu arenda, cu întreţinerea

utilajelor şi cheltuielile cu utilităţile, acest fapt se datorează pierderilor de teren arendat, în anul
2014 societatea a înregistrat 133.004,11 lei cheltuieli totale, iar în anul 2017 au ajuns la 77.647.65
lei.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu arenda, acestea au scăzut de la an la an din cauza pierderii
suprafeţelor arendate, în anul 2014 societatea a înregistrat cheltuieli cu arenda de 64.182 lei, iar în
anul 2018 au fost înregistrate 59.882,29 lei în perioada analizată, ceea ce înseamnă o scădere de
circa 6,7%.
Cheltuielile cu întreţinerea utilajelor înregistrează fluctuaţii de la an la an, se poate observa
că în anul 2016 s-au remarcat cele mai ridicate cheltuieli ale societăţii din perioada analizată,
acestea fiind de 46.095,86 lei. Din anul 2014 până în anul 2018 s-a înregistrat o scădere de 8,928%.
34
În ceea ce priveşte cheltuielile cu utilităţile se poate observa o creştere a cheltuielilor de
100% din anul 2014 până în anul 2018, deoarece o data cu creşterea gradului de tehnologizare a
societăţii cresc şi nevoile de întreţinere a utilajelor.
Tabelul
3.13
Situația cheltuielilor totale în perioada analizată
Total cheltuieli Ani
ale TOMCRIS
FLORAGRI
S.R.L U.M. 2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli totale 326.842,43 300.085,85 298.938,75 217.676,65 268.066,44
din care: lei
Cheltuieli cu
arenda lei 64.182 42.724.13 40.208 51.390 59.882,29
Cheltuieli de
exploatare lei 473.166,1 326.391,3 349.983,6 364.218,1 377.515,5
Cheltuieli cu
întreținerea
utilajelor lei 17.750,11 19.958,36 46.095,86 29.930,50 16.165,36
Cheltuieli cu
utilitățile lei 800 1.015 1.420 1.633 1.600
35
Chart Title
350,000.00
300,000.00
250,000.00
200,000.00
150,000.00
100,000.00
50,000.00
0.00
2014 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli totale Series 2 Series 3
În tabelul 3.13 este prezentată situaţia cheltuielilor totale pe întreaga perioadă analizată,
acestea înregistrează fluctuaţii de la an la an, însă se poate observa o scădere a acestora de 17,983%,
astfel în anul 2014 societatea a înregistrat cheltuieli în valoare de 326.842,43 lei, în comparaţie cu
anul 2018 când societatea a avut cheltuieli de 268.066,44 lei.
Aceste cheltuieli se modifică de la an la an, o dată cu scăderea suprafeţelor lucrate de
societate, a modificărilor de produse agricole utilizate, a mijloacelor de muncă.
3.8. Analiza costului de producție

Cunoaşterea activităţii economice şi gestiunea resurselor impun calcularea costului de
producţie, a cărui problematică ţine de nivelul microeconomic, deoarece firmele combină, într-un
fel sau altul, factorii de producţie, efectueaza cheltuieli de resurse,şi obţin rezultate. Astfel costul de
producție este o expresia bănească pe o U.M. a consumului de resurse şi factori de producție din
unităţile agricole, necesari producerii și vânzării de bunuri materiale şi servicii.17
Tabelul
3.14
Analiza costului de producție al culturilor din cadrul fermei
An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
Nr. crt Cultura lei/kg
1 Grâu 0,41 0,47 0,26 0,23 0,20
2 Orz 0,47 0,34 0,35 0,54 0,33
3 Porumb boabe 1,79 0,57 1,17 0,99 0,94
4 Floarea-soarelui 1,73 1,12 0,59 0,45 0,41
5 Lucernă 0,67 0,79 1,02 2,75 1,09
17
Dinu Toma Adrian-Costuri, preţuri şi tarife în agricultură, ediţie electronică, capturat 15.01.2016
36
Analizând datele din tabelul 3.14 putem observa o variaţie a costului de producţie astfel:
• În ceea ce priveşte cultura de grâu observăm o scădere a costului de producţie, în anul 2014
costul de producţie era de 0,41 lei/kg, iar în 2018 a fost de 0,20 lei/kg.
• Cât despre costul de producţie pentru orz, observăm şi de această dată o scădere a acestuia,
astfel în anul 2014, costul de producţie a fost de 0,47 lei/kh, ajungând în 2018 la 0,33 lei/kg.
• Costul de producţie a scăzut în ceea ce priveşte cultura de porumb boabe, acesta a scăzut
treptat de la an la an, în 2014 a fost înregistrat un cost de 1,79 lei/kg, iar în 2018 a fost de
0,94 lei/kg.
• Vorbind despre costul de producţie pentru floarea-soarelui observăm o scădere semnificativă
a acestuia, datorită condiţiilor meteorologice favorabile pentru această cultură, datorită
lucrărilor de întreţinere efectuate în ordine şi cât mai eficient şi corect, însă şi respectării
asolamentului. În anul 2014 costul de producţie pentru floarea-soarelui a fost de 1,73 lei/kg,
iar în 2018 a ajuns la 0,41 lei/kg.
• În ceea ce priveşte costul de producţie pentru lucernă, acesta a crescut, de la 0,67
lei/kg în 2014 la 1,09 lei/kg în anul 2018. Observăm o creştere a costului în anul 2017 din
cauza temperaturilor ridicate, iar cultura a fost afectată.
Astfel costul de producţie în ceea ce priveşte culturile societăţii este influenţat de la an la an în
funcţie de consumul de resurse şi factorii de producţie din cadrul societăţii.
Costul de producţie (LEI/KG)

3
2.75
2.5
2
1.791.73
1.5
1.12 1.17 1.09
1.02 0.99
1 0.94
0.79
0.67
0.57 0.59 0.54
0.5 0.410.47 0.47
0.34 0.35
0.45 0.41
0.26 0.33
0.23 0.2
0
2014 2015 2016 2017 2018
Grău Orz Porumb boabe Floarea-soarelui Lucernă
37
3.9. Analiza prețurilor de vânzare
Prețul de vânzare este valoarea de schimb a unui produs la un moment dat pe care
cumpărătorul o plăteşte, într-un loc anume, pentru un anumit bun sau serviciu, acesta diferă în timp.
În ceea ce priveşte agricultura, preţurile variază,în funcţie de anotimp, de producţiile medii la ha
obţinute. 18
Tabelul 3.15
Analiza prețurilor de vânzare în cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
Nr. crt. Cultura lei/kg
1 Grâu 0,66 0,65 0,64 0,66 0,61
2 Orz 0,75 0,77 0,60 0,68 0,71
3 Porumb boabe 0,50 0,67 0,65 0,69 0,58
Floarea-
4 soarelui 1,2 1,30 1,23 1,25 1,30
5 Alte culturi 0,31 0,4 0,42 0,37 0,36
Sursa: Date contabile TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
Analizând datele din tabelul 3.15 putem observa fluctuaţii ale preţurilor de vânzare, astfel:
• În ceea ce priveşte preţul grâului variază de la an la an, acesta a scăzut,de la 0,66 lei/kg în
anul 2014, a ajuns la un preţ de 0,61 lei/kg în anul 2018. Diferenţele de preţ de la an la an
se datorează producţiilor de cereale la nivel mondial şi naţional.
• În ceea ce priveşte preţul orzului acesta a scăzut, înregistrând în anul 2014 un preţ de 0,75
lei/kh, iar în anul 2018 a ajuns la un preţ de 0,71 lei/kg.
• Preţul pentru porumbul boabe a crescut treptat, de la an la an, acesta înregistrând un preţ
de 0,50 lei/kg în anul 2014, iar în anul 2018 a ajuns la 0,58 lei/kg.
• În ceea ce priveşte preţul pentru cultura de floarea-soarelui si lucernă, observăm o creştere
a acestora, în ceea ce priveşte floarea-soarelui în 2014 a înregistrat un preţ de 1,20 lei/kg,
iar în anul 2018 a ajuns la 1,30 lei/kg, iar lucerna a fost vândută cu 0,31 lei/kg în anul
2014, iar în 2018 a ajuns la 0,36 lei/kg.
18
Dinu Toma Adrian-Costuri, preţuri şi tarife în agricultură, ediţie electronică, capturat 15.01.2016
38
Preţ de vânzare (LEI/KG)
1.4
1.3
1.23 1.25
1.2 1.2
1.2
0.8 0.75 0.77

0.7
0.66 0.65 0.67 0.64 0.65 0.660.680.69
0.6 0.61 0.58
0.6
0.5
0.4 0.42
0.4 0.37 0.36
0.31
0.2
0
2014 2015 2016 2017 2018
Grău Orz Porumb-boabe Floarea-soarelui Lucernă
Figura 3.13 Sursa: Prelucrări proprii colectate din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
Cea mai mare influență asupra prețurilor la cereale o au indicatorii de performanță: rezultatele
obținute la recolta trecută. Se iau în considerare:mărimea suprafețelor cultivate, prognozele privind
recolta viitoare, stocurile reportate, termenii de recoltare, volumul exporturilor și importurilor de
cereale, echilibrul dintre cerere și ofertă, situația pieței, situația economică din țările importatoare. 19
3.10. Analiza veniturilor din cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L

În domeniul afacerilor, venitul reprezintǎ o sumă de bani pe care o companie o primește
din activitățile sale normale de afaceri, de obicei, din vânzarea de bunuri și servicii. Profitul sau
venitul net implică, în general, veniturile totale minus cheltuielile totale într-o anumită perioadă
de timp.20
Tabelul 3.16
Situația veniturilor din exploatare fără Subvenții în perioada analizată
Ani Ani Ani Ani Ani
Cultura U.M. 2014 2015 2016 2017 2018
Grâu Lei 174.416,56 129.628,7 272.895,7 358.746 487.152,6
Orz Lei 48.783 91.139,8 69.927,6 46.140.4 62.692
Porumb boabe Lei 24.763,2 9.380,23 23.438 19.542,7 18.149,6
Floarea soarelui Lei 119.473,2 193.916 316.859 467.785 482.272,2

Alte culturi Lei 540 39.811,2 9.450,00 269,98 1.799,9
892.484.1
Total Lei 418.986,2 463.875,9 684.538,33 6 1.052.066,8
19
http://www.madr.ro/docs/agricultura/strategia-agroalimentara-.pdf
20
*** Stoicea Paula, curs Contabilitate-2017
39
Analizând tabelul 3.16 observăm fluctuaţii ale veniturilor societăţii TOMCRTIS
FLORAGRI S.R.L astfel:
În ceea ce privesc veniturile din cultura grâului acestea au crescut cu aproxiativ 179,304%
din anul 2014, comparativ cu anul 2018.
Veniturile din cultura orzului cresc şi acestea cu circa 28,512% din 2014 comparativ cu anul
2018.
În ceea ce priveşte cultura porumbului boabe, aceasta înregistrează scăderi ale veniturilor de
circa 26,707%, astfel în anul 2014 a înregistrat un venit de 24.763,2 lei, iar în anul 2018 a
înregistrat un venit de 18.149,6 lei.
Veniturile din cultura florii-soarelui cresc considerabil de la an la an, aceasta înregistrează o
creştere de 303,66% din 2014 comparativ cu anul 2018.
Astfel veniturile au crescut treptat, prin creşterea productivităţii la ha, prin eficientizarea
lucrărilor agricole, prin investiţiile efectuate, acestea au crescut cu circa 151,098% din 2014
Tabelul 3.17
Situația veniturilor din subvenții si alte venituri ale SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L în perioada
analizată
U. Ani
Venituri M An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
Subvenţii totale lei
149.913,7 116.906,3 115.079,3 5.134,03 128.919,2
Analizând tabelul 3.17 observăm o scădere a veniturilor din subvenţii de circa 14,004%,
principala cauză a scăderii acestora este pierderea suprafeţei exploatate, din cauza concurenţei
locale, în anul 2015 au avut loc scăderi mari ale suprafeţei exploatate în urma contractelor de
arendare care nu au fost încheiate la timp.
Tabelul 3.18
Situația veniturilor totale ale SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L în perioada analizată
U. Ani Ani Ani Ani Ani
Cultura M 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri din 892.484.1
exploatare Lei 418.986,2 463.875,9 684.538,33 6 1.052.066,8
Venituri din
subvenții Lei 149.913,7 116.906,3 115.079,3 5.134,03 128.919,2
Venituri din
prestări servicii 2.250 2.400 2.480 1.915 2.619
Total Lei 571.149.9 583.182.2 802.097,6 894.912,1 1.183.605
40
Chart Title
1,200,000.00
1,052,066.80
1,000,000.00
892,484.10
800,000.00
684,538.30
600,000.00
463,875.90
418,986.20
400,000.00
200,000.00 149,913.70 128,919.20

116,906.30 115,079.30
2,250 2,400 2,480 5,134.03
1,915 2,619
0.00
2014 2015 2016 2017 2018
Venituri din exploatare Venituri din subvenţii Venituri din prestări servicii
Analizând datele din tabelul 3.18 observăm situaţia veniturilor totale a SC TOMCRIS FLORAGRI
S.R.L, astfel:
• S-au înregistrat creşteri ale veniturilor din exploatare de circa 151,098%, din 2014
comparativ cu anul 2018, înregistrând în anul 2014 un venit de 418.986,2 lei, iar în 2018 un
venit de 1052.066,8 lei.
• În ceea ce priveşte veniturile din subvenţii au înregistrat scăderi mici de circa 14,004% din
2014 comparativ cu anul 2018.
• Societatea încasează şi venituri din prestări servicii, acestea cresc din 2014 comparativ cu
anul 2018 cu circa 16,4%.
• Astfel veniturile totale cresc treptat, de la an la an cu circa 107.23%, din anul 2014
3.11. Analiza rezultatului economico-financiar în cadrul SC TOMCRIS

FLORAGRI S.R.L
În ceea ce priveşte calculul rezultatului economico-financiar, acesta se realizează pentru a
vizualiza imaginea firmei din punct de vedere economic, realizându-se diferența dintre Venituri și
Cheltuieli. Dacă rezultatul este pozitiv firma înregistrează profit iar dacă rezultatul este negativ
firma înregistrează pierdere.21
Tabelul 3.19
Situația rezultatului financiar brut a în perioada analizată
Rezultatul Ani
financiar al
TOMCRIS
FLORAGRI
S.R.L U.M 2014 2015 2016 2017 2018
Venituri Lei 571.149.9 583.182.2 802.097,6 894.912,1 1.183.605
21
Stoicea Paula, curs Contabilitate-2017
41
326.842,43 300.085,85 298.938,75 217.676,65 268.066,44
Cheltuieli totale Lei
244.307,4 283.096,3 503.158,8 677.235,4 915.541,5
Profit/pierdere Lei
Rezultatul financiar brut al SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L

1,400,000.00
1,183,605.00
1,200,000.00
1,000,000.00 915,541.50
894,912.10
802,097.60
800,000.00
677,235.40
583,189.60
600,000.00571,149.90
503,158.80
400,000.00 326,842.43 300,085.85

283,096.30 298,938.75 268,066.44
244,307.40 217,676.65
200,000.00
0.00
2014 2015 2016 2017 2018
Venituri Cheltuieli Profit/pierdere
Analizând tabelul 3.19 observăm o creştere a veniturilor semnificativă de circa 151,098%,

se poate observa o scăderede circa 17,983% a cheltuielilor totale din cauza pierderii din suprafaţa
exploatată, însă societatea a înregistrat în fiecare an un profit, care se află în creştere de la an la an,
acesta a crescut cu circa 276,75% din anul 2014 comparativ cu anul 2018 datorită unei tehnologii de
cultură bine structurată, a unui management al producţiei bine integrat, dar şi datorită calităţii
produselor, materiilor şi materialelor utilizate.
Tabelul 3.20
Situația rezultatului economico-financiar net al SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L în
perioada analizată
Rezultatul Ani
economico- U. An 2014 An 2015 An 2016 An 2017 An 2018
financiar M
Rez eco- 244.307,4 283.096,3 503.158,8 677.235,4 915.541,5
financiar brut Lei
Impozit pe
profit Lei 39.089,184 45.295,408 80.505,408 108.357,66 146.486,64
Rez eco- 205.218,21 237.800,89 422.653,39 568.877,74 769.054,86
financiar net Lei
Analizând tabelul 3.20 observăm că societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L nu a înregistrat
pierderi, aceasta a obţinut un rezultat economico financiar net pozitiv în fiecare an, asfel în anul
2014 a avut un profit net de 205.218,21 lei, iar în 2018 a înregistrat un profit de circa 769.054,86
42
lei, ceea ce înseamnă o creştere de circa 274,74%, această creştere a veniturilor a fost posibilă
datorită tehnologiei de cultură adaptată, datorită creşterii producţiilor medii la ha.
Rezultatele financiare ale societăţii (LEI)

1,000,000.00
915,542
900,000.00
800,000.00 769,054.80
700,000.00 677,235
600,000.00 568,877.70
503,159
500,000.00
422,653.30
400,000.00
283,096
300,000.00 244,307 237,800.80
205,218.20
200,000.00 146,486.60
80,505.41 108,357.66
100,000.00 39,089.18 45,295.41
0.00
2014 2015 2016 2017 2018
Rezultatul economico-financiar brut lei Impozit pe profit lei

Rezultatul economico-financiar net
Capitolul IV
Măsuri de creștere a eficienței tehnico-economice la SC TOMCRIS
FLORAGRI S.R.L
4.1. Proiecția planului anual de producție
În ceea ce priveşte planul anual agricol pentru anul agricol 2019-2020 societatea TOMCRIS
FLORAGRI S.R.L. îşi doreşte înfiinţarea culturii de rapiţă pe o suprafaţă de circa 20 ha, deoarece
aceasta este o cultură profitabilă. În ceea ce priveşte suprafaţa rămasă va fi ocupată de culturile
cultivate şi până în prezent: grâu, orz, porumb boabe, floarea-soarelui şi lucernă. În anul 2020
societatea îşi propune şi mărirea suprafeţei de teren lucrat, atât arendat cât şi deţinut, astfel
societatea îşi doreşte să lucreze o suprafaţă totală de 320 ha.
Tabelul 4.1
Asolamentul în cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L pentru anii 2018-2020
Nr. Cultura An 2018-2019 An 2019-2020
43
Crt. ha % ha %
1 Grâu 143,30 49,7 120,5 37,65
2 Orz 17,60 6,1 30 9,37
3 Porumb boabe 10,41 3,61 7 2,19
4 Floarea-soarelui 116,55 40,44 137,5 42,97
5 Alte culturi 0,39 0,136 23 7,19
6 Total 288,25 100 320 100
Sursa:Prelucrări proprii colectate din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI
S.R.L
În ceea ce priveşte structura asolamentului în perioada 2019-2020 observăm că 37,656% din

suprafaţa societăţii este osupată cu grâu, 9,37% este ocupat cu orz şi 2,19% din suprafaţa exploatată
este ocupată cu porumb boabe, acestea fiind cereale păioase și cereale prăşitoare, fiind şi culturi
care aduc un profit mare şi sigur societăţii, iar rotaţia acestor culturi se realizează cu uşurinţă.
Floarea-soarelui ocupă o pondere de circa 42,97% din suprafaţa totală a societăţii, deşi
aceasta este o cultură consumatoare de multe resurse, a devenit tot mai profitabilă pentru agricultori.
Restul suprafeţei de circa 7,19% este ocupat cu alte plante, inclusiv rapiţă (lucernă, trifoi).
Structura asolamentului în 2019-2020
7.19
37.57
42.97
9.37
2.19
Grâu Orz Porumb boabe Floarea-soarelui Lucernă
Figura 4.1 Prelucrări proprii colectate din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
Tabelul 4.2
Estimarea producțiilor pentru anul 2019-2020
Activități Nr. ha Producția medie kg/ha Producția totală (t)

Grâu 120,5 5.600 674.800.000
Orz 30 5.100 153.000.000
Porumb boabe 7 4.500 31.500.000
Floarea soarelui 137,5 3.100 426.250.000
Alte plante 23 3.000 69.000.000
44
Total 320 - -
Producţia medie kg/ha 2019-2020

6000 5,600
5,100
5000
4,500
4000
3,100 3,000
3000
2000
1000
1 2 3 4 5
0
Grâu Orz Porumb boabe Floarea soarelui Alte plante
Column1
Sursa:Prelucrări proprii colectate din cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
Numărul de ha 2019-2020
350
320
300
250
200
150 137.5
120.5
100
50 30 23
7
0
Grâu Orz Porumb boabe Floarea soarelui Alte plante Total
Column2
Analizând tabelul 4.2 observăm că producţiile medii la ha estimate pentru anul 2019-2020
înregistrează creşteri pentru fiecare cultură datorită respectării planului anual de producţie, a
integrării unui management eficient, efectuarea lucrărilor corect, folosirea unor materii şi materiale
de calitate, irigarea culturilor cu ajutorul izvoarelor din zonă, dar şi datorită modernizării parcului
de utilaje agricole.
Tabel 4.3
45
Estimarea cheltuielilor și costului de producție pentru anul 2019-2020
Cheltuieli totale Costul de producție

Activități Suprafață (ha) (lei) (lei/t)
Grâu 120,5 51.477,6 427,2
Orz 30 11.970 399
Porumb boabe 7 2.733,5 390,5
Floarea soarelui 137,5 83.923,12 610,35
Alte plante 23 11.500 500
Total 320 161.604,2 -
Analizând tabelul 4.3 observăm ca suprafaţa proiectată a crescut la 320 de ha, societatea
urmăreşte încheierea a cât mai multe contracte de arendare şi a creşterii suprafeţelor lucrate.
Cheltuielile totale estimate sunt mai mici în perioada 2019-2020 scăzând la circa 161.604,2 lei
comparativ cu anul 2018, cheltuielile au fost de 268.066,44 lei conform tabelului 3.12, iar costul de
producţie obţinut la tonă a scăzut datorită îmbunătăţirii şi modernizării societăţii.
Tabel 4.4
Estimarea prețurilor de vânzare si a veniturilor pentru anul 2019-2020
Venituri fără Venituri cu
Suprafață Preț de vânzare subvenții subvenții
Activități (ha) (lei/t) (lei/suprafață) (lei/suprafață)
Grâu 120,5 610 411.628 451.994
Orz 30 650 99.450 206.356
Porumb boabe 7 710 22.365 79.471
Floarea soarelui 137,5 1.300 554.125 595.125
Alte plante 23 1.000 69.000 92.445
Total 320 - 1.156.568 1.425.391
Sursa:Prelucrări proprii colectate din cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI
S.R.L
Analizând tabelul 4.4 observăm o creştere a veniturilor cu subvenţii pentru anul 2019-2020,
acestea fiind de 1.425.391 lei, în comparaţie cu anul 2018, conform tabelului 3.11, înregistrând
venituri cu subvenţii de circa 1.180.986 lei, ceea ce înseamnă o creştere de circa 20,69%, această
evoluţie se datorează creşterii suprafeţei şi a producţiilor medii ridicate la ha obţinute în acest an.
Estimarea veniturilor şi cheltuielilor
1,600,000 1425391
1,400,000
1,200,000
1,000,000
800,000
600,000
400,000
161604.2
200,000
0
Total
Venituri Column1
46
Costul de producţie şi preţul de vânzare (lei/t)
1400
1300
1200
1000
1000
800 710
650
610 610.35
600
500
427.2 399 390.5
400
200
0
Grâu Orz Porumb boabe Floarea soarelui Alte plante
Costul de producţie Column1
Figura 4.2 Prelucrări proprii colectate din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
Tabel 4.5
Estimarea rezultatului economico-financiare pentru anul 2019-2020
Rezultat
Rezultat economico Rezultat
economico financiar economico
financiar brut cu financiar net
Suprafață brut fără subvenții Impozit pe cu subvenții
Activități (ha) subvenții (lei) (lei) profit (lei)
Grâu 120,5 360.150,4 400.516,4 57.624,06 336.433,78
Orz 30 87.480 194.386 13.996,8 163.284,38
Porumb boabe 7 19.631,5 76.737,5 3.141,04 64.459,5
Floarea soarelui 137,5 470.201,88 511.201,8 81.792,28 429.409,5
Alte plante 23 68.988,5 80.945 12.951,2 67.993,8

Total 320 1.006.452,28 1.263.786,7 169.505,3 1.094.281.4
47
Rezultatul ec-financiar brut fără subvenţii şi cu subvenţii (lei)
600,000.00
511,202
500,000.00 470,202
400,516
400,000.00 360,151
300,000.00
194,386
200,000.00
87,480
100,000.00 76,738 68,98980,945
19,632
0.00
Grâu Orz Porumb-boabe Floarea-soarelui Alte plante
Rezultatul ec-financiar brut fară subvenţii Column1
Figura 4.3 Sursa: Prelucrări proprii colectate din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
Analizând datele din tabelul 4.5 putem observa o creştere a rezultatului economico-financiar
brut fară subvenţii la 1.006.452,28 în perioada 2019-2020, comparativ cu anul 2018 când societatea
a înregistrat un rezultat economico financiar brut fară subvenţii de 915.541,5 lei, această creştere a
profitului a fost posibilă datorită unui managemant bun al societăţii, a creşterii producţiilor medii la
ha, a creşterii suprafeţelor şi a potenţialului agricol. Analizând profitul brut cu subvenţii si profitul
net cu subvenţii observăm şi de această dată o creştere faţă de anul 2018 când profitul brut cu
subvenţii era de 1.180.986 lei, iar în perioada previzionată este de 1.263.786,7 lei, iar în ceea ce
priveşte profitul net cu subvenţii din 2018 era de 769.054,86 lei, iar în perioada previzionată este
1.094.281.4 lei.
4.2. Proiecția investițiilor la SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.

În ceea ce priveşte modernizarea societăţii în următorii 5 ani, aceasta doreşte mărirea
dimensiunii de exploatare la cel puţin 500 ha, modernizarea parcului de maşini şi utilaje agricole,
deoarece societatea are nevoie de o eficienţă cât mai mare în ceea ce priveşte efectuarea lucrărilor
agricole, dar şi deschiderea unei mori în cadrul fermei.
 Societatea doreşte marirea suprafeţei, în vederea creşterii potenţialului agricol şi înclusiv
înfiinţarea culturii de rapiţă pe o suprafaţă de circa 50 ha, deoarece această cultură este
foarte cerută pe piaţa agricolă şi are un profit ridicat, iar din această plantă se obţine ulei de
calitate şi biodisel. Noile tehnologii de cultură și hibrizii noi au permis cultivarea ei cu
succes în condițiile climatice din țara noastră, însă este o cultură cu propriile ei
particularități ce trebuie tratate ca atare.
48
 Societatea doreşte achiziţionarea unei remorci cu o capacitate de 7 t, deoarece la momentul
actual societatea deţine o singură remorcă, astfel doreşte eficientizarea timpului de lucru în
campaniile de recoltat.
 Deschiderea unei mori în cadrul societăţii, proiect ce deja este demarat. Acest lucru aduce
un venit suplimentar societăţii. Menţionez că moara pentru cereale este achiziţionată la
începutul anului 2018 şi a fost folosită doar în cadrul fermei,
 Descriere moară: Uruitor cereale, 5,5kw, 3500 rot/min, rulmenți oscilanți pe 2 rânduri bile,
ciocanele în nr de 75, capacitate 1000 kg/h boabe sau 500 kg/h știuleți, având un set de
rezervă ciocanele și o sită cu găuri 7 mm, grosime 5mm.
-cântar capacitate 550 kg în perfectă stare de funcționare.
 Construcția unei hale de 500 mp. Aceasta va ajuta la stocarea recoltelor până când preţul
acestora creşte faţă de preţul din momentul recoltării, mentţionez că societatea mai deţine un
spaţiu de depozitat de circa 500 mp.
Figura 4.4. Hala

Sursa:Prelucrări proprii colectate din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L
Concluzii
Lucrarea efectuată are drept scop prezentarea situaţiei societăţii TOMCIS FLORAGRI S.R.L,
evoluţia producţiei obţinută în perioada 2014-2018, precum şi profitul obţinut în urma valorificării
acesteia, cu ajutorul mijloacelor necesare, a materiilor şi materialelor utilizate.
Societatea a fost înfiinţată în anul 2011, însă şi-a început activitatea mai târziu în anul 2014
din motive financiare, şi până în prezent a cultivat cereale pe o suprafaţă de circa 288,25 ha la
momentul actual.
În ceea ce priveşte parcul de utilaje agricole ale societăţii, observăm ca societatea a făcut
investiţii majore pentru achiziţionarea de utilaje cât mai performante în vederea mecanizării tuturor
lucrărilor efectuate de la an la an.
49
Structura personalului a scăzut de la an la an, societatea are la momentul actual 6 angajaţi,
numărul acestora a scăzut datorită modernizării societăţii.
Societatea a reuşit să se menţină pe piaţă, în mediul unei concurenţe strânse, în ciuda
fluctuaţiilor economice din ultimii ani, în ciuda pierderii din suprafaţa cultivată, aceasta a obţinut un
profit de circa 769.054,86 lei în anul 2018.
Societatea a obţinut producţii din ce în ce mai ridicate de la an la an, datorită lucrarilor
efectuate, pornind de la lucrările agricole, până la lucrarile de întreţinere a culturii.
Într-o economie de piaţă orice societate comercială trebuie să facă eforturi
deosebite pentru rentabilitatea tuturor produselor şi a structurilor organizatorice. În încercarea de
a atinge acest scop societatea agricolă şi-a mobilizeze toate resursele interne (materiale,
umane,funciare, tehnice şi financiare) şi le-a folosit în aşa fel încât să acţioneze asupra
factorilor care determină şi influenţează profitul brut al societăţii.
Bibliografie:
I.Tratate, monografii, cursuri şi alte lucrări de specialitate:

1.Dinu Toma Adrian-Costuri, preţuri şi tarife în agricultură, ediţie electronică, capturat 15.01.2016
2.Dumbravă M., - Curs Tehnologia culturii plantelor, 2017
3.Ioan Oancea, Tehnologii agricole performante, editura ceres
4.Stoicea Paula, curs Contabilitate-2017
5.Tudor Valentina, Curs Managementul producţiei-2017
6.Tudor Valentina, Curs Modelarea și Simularea Exploataților agricole-2018
II. Surse internet:
50
1.*** https://www.academia.edu/7151096/istoria_agriculturii_romanesti
2.***http://anonimus.ro/2015/06/agricultura-traditionala/
3.***https://www.cjolt.ro/ro/economie
4.***https://ec.europa.eu/eurostat
5.***https://ec.europa.eu/agriculture/cap-for-our-roots/documents/cap_infosheet_teacher_ro.
6.*** http://statistici.insse.ro/shop/
7.***http://www.madr.ro/
8.***http://www.madr.ro/docs/agricultura/strategia-agroalimentara.pdf
9.***http://www.madr.ro/strategia-pentru-dezvoltarea-sectorului-agroalimentar-pe-termen-mediu-
si-lung-orizont-
10.***http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/RESURSELE-AGROTURISTICE-DIN-
JU51.php
III: Alte surse:

1.Informații tehnice și economice din cadrul SC TOMCRIS FLORAGI S.R.L
Anexe
Figura 1.1 Populaţia activă din agricultură pe regiuni.................................................................................5

Figura 1.2 Poze instantanee din fermă.........................................................................................................7
Figura 1.3 Poze instantanee din fermă.........................................................................................................8
Figura 1.4. Poze instantanee din fermă........................................................................................................9
Figura 1.5. Poze instantanee din fermă........................................................................................................10
Figura 1.6. Sursa: Poze instantanee din fermă.............................................................................................10
Figura 1.7.Parcul de tractoare şi utilaje agricole din România....................................................................16
Figura 2.1 Amplasarea Comunei Sprȋncenata..............................................................................................18
Figura 3.1 Sursa: Poze instantanee din fermă...........................................................................................24
Figura 3.2 Sursa: Poze instantanee din fermă............................................................................................25
Figura 3.3 Date contabile ale societăţii.....................................................................................................26
51
Figura 3.4 Date contabile ale societăţii.....................................................................................................26
Figura 3.5 structura suprafeţelor lucrate de societate...................................................................................28
Figura 3.6. Sursa: Date contabile ale societăţii ............................................................................................30
Figura 3.7. Sursa: Date contabile ale societăţii.............................................................................................30
Figura 3.10. Sursa: Date contabile ale societăţii .......................................................................................30
Figura 3.11. Sursa: Date contabile ale societăţii ..........................................................................................30
Figura 3.12. Costul de producţie (LEI/KG) .................................................................................................39
Figura 3.13. Preţul de vânzare (LEI/KG) ....................................................................................................37
Figura 3.14. Rezultatele financiare ale societăţii (LEI) ...............................................................................40
Figura 4.1. Structura asolamentului în 2019-2020 lei..................................................................................42
Figura 4.2. Costul de producţie şi preţul de vânzare (lei/t)..........................................................................43
Figura 4.3. Rezultatul ec-financiar brut fară subvenţii şi cu subvenţii........................................................44
Figura 4.5. Hala............................................................................................................................................45
Tabel 1.1. Suprafețe cultivate cu Grâu în perioada analizată.......................................................................6
Tabel 1.2. Suprafețe cultivate cu Orz în perioada analizată.........................................................................7
Tabel 1.3. Suprafețe cultivate cu Porumb boabe în perioada analizată........................................................8
Tabel 1.4. Suprafețe cultivate cu Floarea-soarelui în perioada analizată.....................................................9
Tabel 1.5. Producții medii la hectar pentru cultura de grâu în perioada analizată.......................................11
Tabel 1.6. Producții medii la hectar pentru cultura de orz în perioada analizată.........................................12
Tabel 1.7. Producții medii la hectar pentru cultura de porumb boabe în perioada analizată.......................12
Tabel 1.8. Producții medii la hectar pentru cultura de Floarea-soarelui în perioada analizată...................13
Tabel 1.9. Parcul de tractoare agricole al României în perioada analizată.................................................14
Tabel 1.10. Parcul de combine agricole autopropulsate în perioada analizată............................................15
Tabel 1.11. Parcul de utilaje agricole în perioada analizată........................................................................15
Tabel 1.12. Cantități de îngrășăminte chimice aplicate în perioada analizată............................................16
Tabel 2.1 Structura fondului funciar al comunei Sprâncenata....................................................................19
Tabel 2.2.Întreprinderile din județul Olt pe domenii de activitate..............................................................20
Tabel 3.1. Structura personalului din cadrul societăţii TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.............................22
Tabel 3.2. Structura personalului pe categorii de vârstă..............................................................................22
Tabel 3.3. Structura personalului în funcție de vechimea şi pregătirea profesională..................................23
Tabel 3.4. Parcul de utilaje al TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.....................................................................24
Tabel 3.5. Furnizorii societății TOMCRIS FLORAGRI S.R.L...................................................................25
Tabel 3.6. Piața de desfacere TOMCRIS FLORAGRI S.R.L......................................................................26
Tabel 3.7. Structura suprafețelor lucrate de TOMCRIS FLORAGRI S.R.L...............................................27
Tabel 3.8. Structura culturilor pe suprafețe în cadrul TOMCRIS FLORAGRI S.R.L................................28
Tabel 3.9. Situația producțiilor medii în perioada analizată pe culturi........................................................29
52
Tabel 3.10. Situația cheltuielilor pentru un ha cultivat................................................................................31
Tabel 3.11. Situația cheltuielilor pentru cultura în perioada analizată........................................................32
Tabel 3.12. Cheltuieli cu arenda și alte cheltuieli în perioada analizată....................................................33
Tabel 3.13. Situația cheltuielilor totale în perioada analizată......................................................................34
Tabel 3.14. Analiza costului de producție al culturilor din cadrul fermei...................................................34
Tabel 3.15. Analiza prețurilor de vânzare în cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L............................36
Tabel 3.16. Situația veniturilor din exploatare fără Subvenții în perioada analizată..................................37
Tabel 3.17. Situația veniturilor din subvenții si alte venituri ale SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L în
perioada analizată........................................................................................................................................38
Tabel 3.18. Situația veniturilor totale ale SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L în perioada analizată
Tabel 3.19. Situația rezultatului financiar brut a în perioada analizată.......................................................38
Tabel 3.20. Situația rezultatului economico-financiar net al SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L în perioada
analizată......................................................................................................................................................
Tabel 4.1. Asolamentul în cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L pentru anii 2018-2020...................41
Tabel 4.2. Estimarea producțiilor pentru anul 2019-2020.........................................................................42
Tabel 4.3. Estimarea cheltuielilor și costului de producție pentru anul 2019-2020...................................42
Tabel 4.4. Estimarea prețurilor de vânzare si a veniturilor pentru anul 2019-2020...................................43
Tabel 4.5. Estimarea rezultatului economico-financiare pentru anul 2019-2020......................................44
53

Managementul Profuctiei - Licență 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Profuctiei - Licență 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Specializarea: Inginerie Economică în Agricultură (ÎF)

Analiza managementului producției

Absolventă: BOBOC DIANA GETA

Populația activă din agricultură pe regiuni

Regiunea NORD-VEST Regiunea CENTRU Regiun ea NORD-EST

Figura 1.1 Sursa: prelucrări de pe INSSE, Eurostat la data de 22.03 2019.

Suprafețe Anul Anul Anul Anul Anul 2018/20

Figura 1.2 Poze instantanee din fermă

Figura 1.3 Poze instantanee din fermă

Figura 1.4. Poze instantanee din fermă

Figura 1.5. Poze instantanee din fermă

Figura 1.6. Sursa: Poze instantanee din fermă.

1.4. Analiza producțiilor

Regiunea SUD-VEST 3.197 3.326 3.315 4.735 6.144 92,2

1.5. Analiza utilajelor agricole

Parcul de combine agricole autopropulsate în perioada analizată

Regiunea SUD-VEST 4.431 4.224 4.464 3.778 3.789 3.781 3.868

Analizând tabelul 1.10 observăm o variaţie a parcului de combine agricole autopropulsante

Baza tehnico materială a SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L

 În regiunea de Sud-Vest a ţării observăm şi de această dată o creştere a parcului de utilaje

2011 2014 2016 2017

Figura 1.7 Sursa: Prelucrări proprii în urma datelor colectate de pe INSSE

1.6. Analiza îngrășămintelor chimice

Cantități de îngrășăminte chimice aplicate în perioada analizată

Regiunea SUD-VEST 73.167 116.983 81.333 87.148 137.139 87,43

TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. este o societate familială, avand sediul în comuna

Modul de folosință pentru Forme de Anul 2014

Păduri și altă vegetație forestieră 734

Terenuri degradate și neproductive 75

2.2Relieful și clima județului Olt

2.3Economia județului Olt

Societatea TOMCRIS FLORAGRI S.R.L. este o societate familială, aceasta nu are

3.1. Resursa umană la S.C TOMCRIS FLORAGRI S.R.L

Structura personalului din cadrul SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L (nr

Personal operativ Personal funcţional Personal de conducere Total

1 Personal până în 30 ani 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

2 Personal între 31-40 ani - 1 - 1 - - 1 - 1

3 Personal între 41-50 ani 2 - 2 - 2 1 - 1 1

4 Personal între 51-60 ani 2 - 1 - 1 - 2 - 1 -

5 Personal peste 60 ani - - - - - - - - - -

3.2. Baza tehnico-materială a SC TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.

Figura 3.1 Sursa: Poze instantanee din fermă

3.3. Furnizorii și piața de desfacere

3 S.C. Eurosiloz S.R.L. Strada Chilingir, Jud Olt 20%

S.C Victoria35%Intermed S.R.L S.C Uniconfex. Exim. S.R.L

Concurenţa (Hectare lucrate)

3.5. Structura suprafețelor deținute de TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.

Structura suprafeţelor lucrate de societate

Proprietate Arendă Total

Pentru a efectua o analiză a managementului producţiei din cadrul SC TOMCRIS

1 Grâu 121,46 65,58 87,99 119,07 143,30

2 Orz 23,23 26,10 30,67 16,37 17,60

3.6. Analiza producțiilor medii obținute în cadrul TOMCRIS FLORAGRI

Column1 Column2 Column2

Column2 Column1 Column2

3.7. Analiza cheltuielilor în cadrul TOMCRIS FLORAGRI S.R.L.

Analizând tabelul 3.12 putem observa o scădere a cheltuielilor cu arenda, cu întreţinerea

Cheltuieli totale Series 2 Series 3

3.8. Analiza costului de producție

Costul de producţie (LEI/KG)

Grău Orz Porumb boabe Floarea-soarelui Lucernă