1. Care a fost metoda principală de creştere a producţiilor de alimente în ultimul secol?

Circa 80% din creşterea producţiei totale de alimente din ultimul secol se datorează introducerii în
cultură a creaţiilor noi ale amelioratorilor.

2. Care este calea cea mai importantă şi mai realistă pentru creşterea producţiilor de alimente
şi materii prime agricole şi ce presupune aceasta?

sporirea producţiilor la unitatea de suprafaţă (calea intensivă) - reprezintă cea mai importantă şi
realistă cale pentru creşterea producţiilor de alimente şi alte materii prime agricole. Mărimea
producţiilor la unitatea de suprafaţă reflectă nivelul agriculturii practicate. Sub acest aspect, în
România există rezerve mari de creştere a producţiilor, dacă se face o comparaţie cu rezultatele
obţinute în alte ţări, dar şi cu potenţialul condiţiilor naturale şi al soiurilor şi hibrizilor existenţi în
cultură;

3. Precizaţi cauzele care impun creşterea producţiilor agricole:

b) Creşterile demografice.

c) Diversificarea cerinţelor.

d) Creşterea consumului individual.

4. Dintre obiectivele tehnologiilor agricole (fitotehniei) pentru beneficiarii producţiilor agricole

(consumatorii), prioritate are:

a) Produsul secundar (resturile vegetale).

b) Eficienţa economică.

c) Calitatea recoltei.

d) Respectarea regulilor de protecţia mediului

5. Ce însuşiri include testul DUS pentru caracterizarea unui soi cultivat ?

Soiul este definit ca o populaţie de plante caracterizată prin: Distinctivitate - se diferenţiază de

soiurile cunoscute prin cel puţin un caracter sau prin mai multe caractere, a căror combinaţie îi
conferă calitatea de nou. Uniformitate - este omogenă prin ansamblul caracterelor luate în
considerare. Stabilitate - este stabilă în privinţa caracterelor sale esenţiale.

6. Ce condiţii trebuie să îndeplinească sămânţa destinată semănatului?

- să aparţină unui soi sau hibrid inclus în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din
România (editat de ISTIS - Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, sub egida
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) sau în cataloagele Comunităţilor Europene sau ale
statelor membre;

- să fie obţinută de pe o suprafaţă destinată producerii de sămânţă (lot semincer), pe care a fost
respectată cu stricteţe tehnologia de cultivare recomandată, pentru ca sămânţa să-şi păstreze
puritatea biologică şi starea de sănătate;

- sămânţa trebuie supusă determinărilor de calitate şi să corespundă standardelor;

- să fie comercializată printr-un sistem autorizat.

7. Prin zonarea ecologică a culturilor agricole se înţelege:

b) Delimitarea pe teritoriu a zonelor de favorabilitate pentru fiecare cultură agricolă.

8. Productivitatea unei culturi agricole (fitosistemului) reprezintă:

b) Diferenţa între fotosinteza brută şi cea netă.

9. Care sunt cele mai importante cereale în agricultura şi economia mondiale?

Cele mai importante cereale la nivel mondial sunt, în ordine: grâul, orezul, porumbul, orzul, sorgul,
meiurile.

10. Valoarea nutritivă ridicată a boabelor de cereale este diminuată de prezenţa în cantitate
insuficientă a unor aminoacizi esenţiali, ceea ce trebuie avut în vedere pentru completarea
alimentaţiei:

b) Lizină şi triptofan.

11. Efectul fertilizant al resturilor vegetale rămase după recoltare este asigurat prin (două
răspunsuri corecte):

c) Adăugarea de îngrăşăminte cu azot.

d) Cultivarea de culturi pentru îngrăşăminte verzi.

12. Cum se diferenţiază cerealele în privinţa dezvoltării sistemului radicular (de care se ţine cont
la administrarea de îngrăşămintelor)?

Orzul are sistemul radicular cel mai slab dezvoltat, la grâu rădăcina are o dezvoltare intermediară,
iar ovăzul şi secara au sistemul radicular dezvoltat

13. Cum se diferenţiază cerealele în privinţa capacităţii de înfrăţire (de care se ţine seama la
stabilirea densităţii de semănat) ?

Dintre cerealele de toamnă, cea mai mare capacitate de înfrăţire o are secara, urmată de orz şi grâu,
iar dintre cerealele de primăvară cel mai bine înfrăţeşte orzul, urmat de ovăz. Înfrăţirea are un rol
important în compensarea pierderilor de plante pe timpul iernii. Plantele de porumb se
caracterizează prin lăstărire redusă, iar sorgul lăstăreşte mai frecvent.

14. În timp, formarea componentelor de producţie la grâu se eşalonează astfel:

a) Număr plante/m2 ; număr spice/m2 ; număr boabe/spic; MMB.

15. Stadii de dezvoltare (faze de vegetaţie) cuprinse în etapa generativă (sau reproductivă sunt:

c) Înspicatul. Înfloritul. Formarea bobului. Coacerea bobului.

16. Dacă exploataţia agricolă unde activaţi este situată în Bărăgan, în condiţii de neirigare, ce
soiuri de grâu aţi alege? (alegeţi 5 soiuri)

Pentru zona de sud, la neirigat sunt recomandate, printre altele, soiurile: Izvor, Boema 1, Glosa, Dor
F, Alex.

17. Precizaţi care este încadrarea grânelor produse în România după clasificarea pe piaţa
internaţională:

b) Grâne semitari (sau ”grâne pentru panificaţie”).

18. Grâul durum este destinat cu prioritate pentru producerea de:

Paste fainoase

19. Pentru o fermă situată în Câmpia de Vest, ce soiuri de grâu de toamnă aţi alege pentru
cultivare? (alegeţi 5 soiuri)

Alex, Ciprian, Dacic, Crişana, Glosa

20. Care este importanţa procesului de ’’călire’’ şi ce presupune?

Călirea este un proces de adaptare a plantelor de grâu la temperaturi scăzute şi presupune

acumularea glucidelor în ţesuturile plantelor şi concentrarea în continuare a sucului celular prin
deshidratarea organelor plantei.

21. Care este condiţia ca plantele de grâu să treacă de la etapa vegetativă la etapa generativă?

√ etapa (perioada) vegetativă, caracterizată prin dezvoltarea organelor vegetative ale plantelor, cu
fazele fenologice: germinare, înrădăcinare, înfrăţire;

√ etapa generativă (reproductivă) caracterizată prin dezvoltarea inflorescenţei, a florilor şi formarea

boabelor, cu fazele fenologice: formarea (alungirea) paiului, înspicare-înflorirefecundare, formarea şi
coacerea (maturarea) boabelor.

22. Cele mai favorabile soluri pentru grâu sunt:

d) Cernoziomurile cambice.

23. Condiţii foarte favorabile pentru cultura grâului se întrunesc în:

b) Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei.

24. Care sunt efectele negative ale cultivării repetate timp îndelungat a grâului după grâu?

Cultivarea repetată a grâului după grâu are drept consecinţe: îmburuienarea terenului; înmulţirea
bolilor şi dăunătorilor; acumularea unei microflore rizosferice specifice; scăderea recoltelor;
creşterea cheltuielilor pentru controlul buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.

25. Care sunt restricţiile care limitează amplasarea culturilor de grâu de toamnă după porumb?

- trebuie evitată amplasarea culturilor de grâu pe terenurile infestate cu Fusarium, boală comună şi
deosebit de păgubitoare ambelor culturi; din cauza pericolului transmiterii şi amplificării atacului de
fuzarioză şi a contaminării recoltei cu micotoxine, după porumb sunt necesare lucrări ale solului mai
intense;

- după porumb rămân pe teren cantităţi importante de resturi vegetale care pot crea dificultăţi la
semănatul grâului; acestea trebuie cât mai bine mărunţite şi împrăştite pe teren şi, eventual,
încorporate. Pentru descompunerea mai rapidă a resturilor vegetale este recomandată
administrarea unor dozele mai mari de îngrăşăminte cu azot.

26. Mărimea dozelor de îngrăşăminte cu azot se stabileşte pentru fiecare solă în parte:

b) Pe bază de bilanţ, în funcţie de consumul specific, recolta scontată, aportul solului în azot şi
corecţia funcţie de planta premergătoare.

27. Aplicarea amendamentelor calcaroase este recomandată pe solurile cu:

d) pH sub 5,8
 28. Care sunt efectele lucrării de dezmiriştit?

Prin lucrarea de dezmiriştit, efectuată imediat după recoltarea premergătoarei şi eliberarea

terenului, se realizează: mărunţirea resturilor vegetale; afânarea stratului superficial al solului;
distrugerea buruienilor existente.

29. Care este adâncimea arăturii la grâu şi cum trebuie stabilită (reglată) aceasta ?

în continuare, solul se ară imediat, la 18 - 22 cm adâncime, cu plugul în agregat cu grapa. Întârzierea

arăturii determină: îmburuienare; pierderea rapidă a umidităţii din solul care nu mai este protejat de
plante; solul se întăreşte şi nu se mai poate ara; orice întârziere a efectuării arăturii conduce la
scăderi progresive de recoltă. Adâncimea arăturii trebuie stabilită în câmp, în funcţie de starea
terenului, astfel încât să fie încorporate resturile vegetale (miriştea şi buruienile) şi fără a scoate
bulgări;

30. Sistemele minime de lucrări ale solului au şi unele dezavantaje:

a) Creşte dependenţa de erbicide, se amplifică atacul de boli şi dăunători, se poate reduce cantitatea
de azot furnizată prin mineralizare.

31. Care va fi cantitatea de sămânţă la hectar la grâu dacă: D=550 b.g./m2; P=99%; G=92%;
MMB=41,5 g ?

d) 201 kg/ha

32. Care sunt agenţii patogeni şi dăunătorii care impun obligatoriu tratarea seminţelor înainte
de semănat?

Seminţele de grâu trebuie tratate înainte de semănat pentru controlul agenţilor patogeni (mălura
comună, fuzarioză, tăciune zburător, mălură pitică) şi dăunătorilor care atacă la începutul vegetaţiei
(gândac ghebos, viermi sârmă, ş.a.).

33. Care sunt măsurile preventive pentru reducerea rezervei de buruieni şi împiedicarea
apariţiei acestora în culturile de grâu?

cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante; respectarea rotaţiei; distrugerea samulastrei; asigurarea
densităţii normale a lanului; fertilizarea echilibrată, cultivarea de soiuri tolerante la boală; folosirea
unei seminţe sănătoase, tratată înainte de semănat; fertilizarea echilibrată; respectarea rotaţiei,

34. Cele mai păgubitoare insecte dăunătoare din culturile de grâu, prin diminuarea recoltei şi a
calităţii acestei, sunt:

d) Ploşniţele cerealelor

35. Una dintre metodele de gestionare a paielor, practicată la noi, este o eroare agronomică
gravă (şi contrară reglementărilor legale):

c) Arderea paielor pe teren.

36. Care sunt particularităţile biologice şi ecologice care justifică cultivarea, în anumite areale, a
secarei în locul grâului ?

Secara prezintă următoarele caracteristici: sistem radicular puternic dezvoltat, profund, cu

capacitate mare de solubilizare şi de valorificare a solurilor mai puţin fertile; capacitate mare de
înfrăţire; cea mai mare rezistenţă la temperaturi scăzute.
 37. Care sunt anumite particularităţi biologice şi ecologice ale secarei care pot contribui la
diminuarea recoltelor ?

38. Comparativ cu alte cereale, secara rezistă pe timpul iernii până la temperaturi (în aer) de:

b) -25°C ...-35°C.

39. Datorită însuşirilor sale, secara trebuie cultivată cu prioritate pe:

c) Solurile uşoare, sărace, podzolice şi cu climat răcoros şi pe solurile nisipoase

40. Ce elemente din tehnologia semănatului şi a recoltării triticalei diferă faţă de grâu ?

Triticale se seamănă cu o densitate mai mică şi mai adânc. Recoltarea triticalei nu trebuie întârziată
din cauza sensibilităţii la încolţirea în spic. De asemenea, manifestă sensibilitate la spargerea
boabelor la treierat.

41. Ce elemente din tehnologia triticalei sunt asemănătoare cu cele de la grâu?

42. Calitatea recoltei de triticale este inferioară recoltei de grâu prin:

a) Randament în făină mai mic şi calitatea mai slabă a glutenului.

43. Care sunt caracteristicile prin care triticale se aseamănă cu secara:

d) Sistem radicular profund, cu capacitate ridicată de valorificare a solurilor mai puţin favorabile.

44. Precizaţi cerinţele orzului pentru bere faţă de climă, precum şi zonele în care se întrunesc
aceste condiţii ?

Condiţii favorabile orzului pentru bere sunt întrunite în climatul potrivit de umed, însorit vara şi cu
căldură moderată din Transilvania, Banat şi nordul Moldovei.

45. Cerinţele de calitate ale orzului pentru bere se prezintă astfel:

orzul pentru bere se recoltează numai la maturitatea deplină, când umiditatea seminţelor este de 14
- 15%, deoarece în această fază boabele sunt bine dezvoltate, au un conţinut mai ridicat în amidon şi
mai scăzut în proteine, iar facultatea şi energia germinativă sunt, de asemenea, mai ridicate;

- la orzul pentru bere, se vor folosi mai puţine îngrăşăminte cu azot, pentru a se evita sporirea
procentului de proteine;

46. Cerinţele de calitate ale orzului pentru furaj sunt următoarele:

a) Conţinut ridicat în proteine şi mai scăzut în amidon; energia germinativă nu are importanţă.

47. Dintre particularităţile de cultivare ale orzului pentru bere se menţionează:

48. Care sunt caracteristicile care recomandă cultivarea ovăzului în zonele mai puţin favorabile
altor culturi agricole ?

Caracteristicile care recomandă cultivarea ovăzului în zone mai puţin favorabile sunt: sistem
radicular bine dezvoltat şi profund, cu mare putere de solubilizare a substanţelor nutritive din forme
greu solubile; mai puţin pretenţios faţă de sol; cerinţe moderate faţă de temperatură; suportă soluri
cu reacţie slab acidă şi acidă.
 49. Care sunt particularităţile de care trebuie să se ţină seama pentru a limita pierderile la
recoltarea ovăzului?
50. Calităţile nutritive ale boabelor de ovăz le recomandă pentru:

c) Furajarea cabalinelor şi a animalelor de reproducţie.

51. Prezenţa speciilor de ovăz sălbatic (de exemplu, Avena fatua) în culturile de ovăz are o serie
de consecinţe negative:

d) Reduce recolta şi diminuează calitatea acesteia.

52. Anumite particularităţi ale secarei o fac să valorifice mai bine ca alte cereale unele zone cu
condiţii mai puţin favorabile:

Are cea mai mare rezistenţă la ger (-25oC...-35oC în aer)

53. Dintre cerealele păioase, cel mai bine se comportă pe nisipuri:

Secara

54. Valorificarea bună a îngrăşămintelor verzi este o caracteristică a:

Secarei

55. Triticale se deosebeşte de grâu printr-o serie de caracteristici ale calității recoltei:

Nu sunt diferenţe de calitate între grâu şi triticale

56. O anumită caracteristică a boabelor de triticale impun reglarea cu atenţie a maşinilor de

treierat:

Sensibilitatea la spargere

57. Boabele mai mari şi puterea mai mare de străbatere recomandă semănatul triticalei la:

5 - 8 cm adâncime

58. Mărimea şi forma omogene ale boabelor reprezintă o cerinţă de calitate la:

Orzul pentru bere

59. Pentru a obţine o recoltă de calitate la orzul pentru bere este necesară îngrăşarea cu:

Îngrăşăminte chimice cu azot, fosfor şi potasiu

60. Tratarea seminţelor de orz înainte de semănat se efectuează împotriva:

Tăciunelui zburător (Ustilago nuda) şi sfâşierii frunzelor (Pyrenofora graminea)

61. Cea mai bună calitate a recoltei la orzul pentru bere se obţine în:

Câmpia de Sud şi Dobrogea

62. Valoarea proteinelor din boabele de ovăz este dată de prolamina specifică:

Avenina

63. Prezenţa plantelor de ovăz sălbatic în culturile de ovăz are drept consecinţe:
 Diminuarea mărimii şi calităţii recoltei şi formarea de hibrizi care depreciază valoarea biologică a
seminţelor

64. Germinaţia bipolară a acestor cereale impune semănatul mai superficial:

Orz şi ovăz

65. Cea mai slabă rezistenţă la temperaturi scăzute se întâlneşte la:

Triticale

66. Atacul unor dăunători comuni (nematode) impune ca ovăzul să nu urmeze după:

Sfeclă pentru zahăr

67. Specia de grâu cultivată pe suprafeţele cele mai mari este:

Triticum aestivum

68. Agricultura ecologică promovează speciile de grâu:

Triticum monococcum, Triticum dicoccum, Triticum spelta

69. Majoritatea soiurilor de grâu cultivate în România fac parte din varietatea:

erythrospermum - spic alb, aristat, bob roşu

70. Calitatea superioară a pâinii din făină integrală este dată de conţinutul mai ridicat în
proteine, săruri minerale şi celuloză din:

Învelişurile bobului, stratul cu aleuronă, embrion şi scutellum

71. Stadiile maturităţii la grâu, reflectate de conţinutul în apă al boabelor sunt caracterizate
corect la:

Maturitate verde - 50% umiditate

72. Procesul de şiştăvire a boabelor are drept cauze:

Vremea uscată şi călduroasă care survine în timpul umplerii bobului

73. Plante foarte bune premergătoare pentru grâul de toamnă sunt:

Leguminoasele pentru boabe, rapiţa de toamnă, trifoiul

74. Care este doza de azot calculată corect în următoarea situaţie:

Cs=30 kg N/t boabe; Rs=5 t boabe/ha; Ns=sol sărac; Npr=planta premergătoare borceag ?

110 kg N/ha

75. La practicarea sistemului de lucrări minime ale solului, în rotaţia porumb-grâu, una dintre
bolile comune ambelor culturi poate favoriza acumularea de micotoxine:

Fusarium - deoxinivalenol

76. Epoca de semănat a grâului de toamnă în condiţiile ţării noastre este:

1 - 10 octombrie
 77. Combaterea buruienilor monocotiledonate în culturile de grâu de toamnă poate fi necesară
îndeosebi în:

Câmpia de vest

78. Cerealele originare din climatul temperat şi care se cultivă îndeosebi în Europa sunt:

Secară, triticale, orz, ovăz

79. Principalii exportatori de grâu pe plan mondial sunt:

SUA, Uniunea Europeană, Canada

80. Principalii exportatori de porumb pe plan mondial sunt:

SUA, Argentina, Brazilia

81. În România, pe suprafeţele cele mai mari se cultivă:

Grâu şi porumb

82. Calitatea nutritivă a boabelor de cereale este diminuată de conţinuturile mici în unii
aminoacizi esenţiali:

Lizină şi triptofan

83. În compoziţia chimică a boabelor de cereale predomină:

Glucidele, în principal amidon

84. În ţările dezvoltate economic, cerealele sunt destinate consumului uman direct în proporţie
de:

21%

85. Raportul C/N de 85:1 - 90:1 impune următoarele măsuri pentru a obţine creşterea fertilităţii
terenurilor prin administrarea paielor:

Tocarea şi înprăştierea pe teren, şi adăugarea a circa 30 kg N/ha sub formă de îngrășăminte chimice

86. Lipidele sunt concentrate în anumite părţi ale bobului de cereale:

Embrion

87. Speciile de cereale cu inflorescenţa panicul sunt:

Ovăz, orez

88. Cunoaşterea stadiilor creşterii este importantă pentru:

Identificarea fazelor critice şi stabilirea momentului pentru intervenţiile tehnologice

89. Anumite părţi ale plantei prezintă caractere de recunoaştere a speciilor de cereale înainte
de apariţia inflorescenţei:

Urechiuşele şi ligula

90. Microstadiile din timpul formării şi coacerii boabelor (maturitate) se diferenţiază după:

Forma bobului (cariopsei)

 91. Numărul de spice/m2 depinde, printre altele, de:

Densitatea de semănat, procesul de înfrăţire, pierderile de densitate pe timpul iernii

92. Care va fi producţia unei culturi de grâu dacă: Numărul de spice/m2 = 500; Numărul de
boabe/spic = 42; MMB = 38 g ?

7.980 kg/ha

93. În agricultura României se constată tendinţa de creştere a suprafeţelor cultivate cu

Plante oleaginoase

94. Calea extensivă de creştere a producţiilor agricole s-a manifestat pe teritoriul românesc
prin:

Extinderea suprafeţelor cultivate în zona pădurilor de câmpie

95. În prezent, în agricultura României materialul biologic utilizat cu prioritate este format din:

Soiuri ameliorate şi hibrizi

96. Testul VAU se referă la:

Valoarea culturală (puritate, germinaţie) a materialului semincer

97. Soiurile şi hibrizii recomandaţi oficial sunt înscrişi într-un catalog editat de:

Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor

98. Analizele genetice ale materialului semincer urmăresc să stabilească:

Puritatea biologică

99. Puritatea fizică, facultatea germinativă şi MMB sunt luate în considerare la:

Evaluarea recoltei probabile

100. Noţiunea ”Cold test” se referă la:

Germinaţia seminţelor la temperatură minimă de germinat

101. O formulă mai nouă de calculare a cantităţii de sămânţă la hectar introduce în

calcul:

Masa hectolitrică

102. Noţiunea de ”Constantă termică” se referă la:

Temperatura medie pe perioada de vegetaţie

103. Potenţialul agricol al teritoriului românesc este bine ilustrat de ponderea zonelor
agricole:

Circa 70%

104. Zona agricolă I se caracterizează prin:

Soluri fertile, climat cald şi secetos

 105. Pentru culturile agricole din domeniul fitotehnic, valorile limită ale ISF sunt:

3 - 3,5

106. Pentru o cultură de porumb la care recolta de boabe este de 6,2 t/ha, iar recolta
biologică (boabe+coceni) este de 15,4 t/ha, indicele de recoltă este:

37,8%

107. Randamentul energetic (fotosintetic) al culturilor agricole este cuprins de obicei

între:

0,5 - 1,5%