UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA TEHNOLOGII AGRICOLE MODERNE

ÎNVĂȚĂMÂNT LA ZI

PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A

ORZULUI DIN FERMA AGRARIA NORD SRL, JUDEȚUL
BOTOȘANI

Coordonator științific, Masterand,

Conf. Dr. Aglaia MOGÂRZAN Andrei GRIGORE

IAȘI-2020

1
 CUPRINS

Capitolul I Încadrarea culturilor într-un asolament corespunzător

1.1 Considerații generale asupra rotației de plante cultivate în fermă.........................3
1.2 Asolamentul stabilit.................................................................................................3

Capitolul II Elaborarea planului de fertilizare

2.1 Considerații generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate în fermă............4
2.2 Calcularea dozelor de îngrășăminte........................................................................6
2.3 Stabilirea necesarului de îngrășăminte și a modului de administrare....................7

Capitolul III Încadrarea în asolament a sistemului de lucrare al solului...........7

Capitolul IV Sămânța și semănatul

4.1 Alegerea cultivarelor.............................................................................................9

4.2 Calitatea semințelor utilizate și tratamentele efectuate......................................9

4.3 Stabilirea epocii optime de semănat....................................................................9
4.4 Stabilirea desimii semănatului și a normei de sămânță la hectar.......................10
4.5 Mijloacele mecanice utilizate la semănat...........................................................10

Capitolul V Lucrările de îngrijire

5.1 Combaterea buruienilor.....................................................................................11
5.1.1 Identificarea buruienilor dominante...................................................11
5.1.2 Stabilirea măsurilor de combatere......................................................11
5.2 Combaterea bolilor și dăunătorilor....................................................................12
5.2.1 Identificarea agenților patogeni și a dăunătorilor...............................12
5.2.2 Stabilirea măsurilor de combatere......................................................13

Bibliografie................................................................................................14

2
 Capitolul I
Încadrarea culturilor într-un asolament

1.1 Considerații generale asupra rotației de plante cultivate în fermă

Ferma AgrariaNord SRL este amplasată în județul Botoșani având mai multe sedii: un
sediu în comuna Avrămeni, un sediu în comuna Mitoc și ultimul sediu în comuna Dângeni.
Această exploatație agricolă se concentrează în special pe cultivarea celor mai importante
cereale: grâu și porumb, însă pe lângă aceste culturi, cei din fermă mai cultivă și orz de
toamnă, rapiță, mazăre pentru boabe, floarea soarelui, sfeclă pentru zahăr.
Datorită faptului că suprafeșele cultivate nu sunt compacte, iar mărimea solelor nu este
aceeași, cei de la conducere au hotărât aplicarea unor asolamente diferite, în funcție de
fertilitatea solului, de modul cum sunt amplasate terenurile și de mărimea solelor.
În zona comunei Avrămeni sunt cultivate mazărea pentru boabe, orzul de toamnă, rapița și
porumbul. Rotația acestor culturi este foarte importantă pentru a asigura plantelor condițiile
optime pentru creștere și dezvoltare în primul rând, iar în al doilea rând pentru a păstra
fertilitatea solului sau chiar pentru a o îmbunătăți.
Cu atât mai importantă este rotația dacă ținem cont de faptul că ferma nu dispune de un
sistem de irigații, iar climatul din nordul Moldovei, în ultimii ani este destul de nefavorabil:
iernile sunt lipsite de precipitații, iar dacă acestea cad, o fac spre sfârșitul iernii, iar verile sunt
secetoase, cu temperaturi ridicate, stânjenind buna creștere și dezvoltare a plantelor.
Deci, din aceste considerente, rotația culturilor este foarte importantă, astfel încât pe
aceeași solă trebuie să urmeze culturi cu un sistem radicular diferit pentru a-și asigura apa
necesară creșterii și dezvoltării din diferite niveluri ale solului și pentru a avea un consum
diferit de fertilizanți.
Alăturat celor spuse anterior este clar faptul că apa provenită din precipitații este
indispensabilă plantelor, iar dacă verile sunt secetoase, culturile pot fi compromise.

1.2 Asolamentul stabilit

Stabilirea unui asolament adecvat are ca principal obiectiv, obținerea unor producții
ridicate, având minimul de costuri pe unitatea de suprafață, păstrând în același timp fertilitatea
solului, iar prin aplicarea unor tehnologii moderne de cultivare a plantelor, conținutul de
humus să crească treptat. Trebuie menționat faptul că în această zonă, solurile sunt
predominant cernoziomuri, având o fertilitate destul de ridicată.

3
 Asolamentul stabilit de conducerea fermei este următorul:
Mazăre pentru boabe-Pisum sativum
Orz de toamnă-Hordeum vulgare
Rapiță (varietatea Colza)-Brassica napus
Porumb-Zea mays

Acest asolament, stabilit pe patru ani, are în componență, o leguminoasă, mazărea pentru
boabe, cultivată pentru a folosi boabele în alimentația umană, dar și pentru faptul că acestea
cresc fertilitatea solului prin fixarea azotului atmosferic datorită bacteriilor simbiotice.
Urmează în asolament orzul de toamnă. Acesta înlocuiește pe diferite suprafețe grâul
datorită faptului că are o compoziție chimică asemănătoare acestuia, fiind utilizat în industria
alimentară sub diferite forme.
A treia cultură din acest asolament este rapița de toamnă. Rapița mare sau colza se cultivă
pe aceste terenuri, fiind una dintre cele mai importante specii oleifere, cultivându-se pentru
obținerea de semințe bogate în ulei, circa 42-48%.
Porumbul, una dintre cele mai importante cereale, alături de grâu, se cultivă datorită
întrebuințărilor multiple ale boabelor, cocenii de porimb fiind destinați furajării animalelor.

Capitolul II
Elaborarea planului de fertilizare
2.1 Considerații generale cu privire la fertilizarea plantelor cultivate din fermă
Fertilizarea plantelor este o verigă foarte importantă pentru a asigura o nutriție optimă
și echilibrată, și implicit pentru a determina plantele să ajungă la potențialul lor de producție.
Cele patru plante care alcătuiesc asolamentul, provin din grupe diferite, având o
dezvoltare diferită și un consum diferit de îngrășăminte.
Pentru mazăre, azotul necesar este asigurat în general de activitatea bacteriilor
fixatoare de azot (aproximativ 75%); fosforul influențează favorabil dezvoltarea nodozităților,
determină un înflorit bogat și o legare mai bună a fructificațiilor. În general, solurile din
județul Botoțani sunt soluri fertile, cernoziomuri, iar conținutul acestora în potasiu este optim.
De aceea majoritatea fermierilor nu optează pentru fertilizarea cu K, decât foarte rar sub
formă de îngrășământ complex.
Pentru plantele cultivate de ferma AgrariaNord, fertilizarea cu K nu este necesară,
decât o dată la 4-5 ani pentru a evita eventualele dezechilibre dintre elementele nutritive.
Orzul de toamnă, are în linii mari aceleași consumuri ca și grâul, fiind indicată
folosirea de îngrășăminte ușor solubile, care au o acțiune rapidă asupra plantelor. Azotul se
aplică fracționat, fracțiunea aplicată la pregătirea patului germinativ sau în același timp cu

4
semănatul influențează favorabil înfrățirea, iar fracțiunea aplicată primăvara timpuriu,
influențează favorabil dezvoltarea tulpinilor.
Dozele de azot recomandate de cărțile de specialitate, pentru cultura orzului de toamnă
sunt de 80-100 kg N/ha, fiecare fermier stabilindu-și doza exactă în funcție de cantitatea de
îngrășământ din fermă, suprafața ce trebuie fertilizată și fertilitatea solului.
Fosforul și potasiul aplicat orzului de toamnă este în corelație directă cu fosforul și
potasiul mobil al solului.
Este considerată optimă, o valoare de 8-10 mg P2O5 la 100g sol și 15 mg K2O la 100g
sol.
Trebuie să subliniem faptul că fosforul aplicat orzului de toamnă, exercită o influență
pozitivă asupra rezistenței acestuia la ger și îi sporește conținutul de proteine.
Pentru rapiță, este cunoscut faptul că aceasta este o mare consumatoare de elemente
nutritive, având anumite particularități de nutriție atât în etapa vegetativă cât și în etapa
generativă. Pentru fertilizarea rapiței, importante sunt îngrășămintele minerale. În special cele
cu azot și fosfor.
Pentru obținerea de producții ridicate, de circa 3000 kg semințe/ha, rapița consumă în
jur de 200 kg/ha azot, însă, trebuie să se țină cont de faptul că această cantitate de azot trebuie
aplicată fracționat: 1/3 la semănat, 1/3 la alungirea tulpinii și 1/3 la înflorire. Aplicarea
azotului în toamnă este absolut necesară, deoarece, până la venirea iernii, rapița consumă
circa 60% din azotul necesar creșterii și dezvoltării.
Fosforul asigură o bună înrădăcinare a plantelor, mărindu-le rezistența la iernare,
solurile moderat aprovizionate cu fosfor fiind fertilizate cu 60-80 kg P2O5/ha.
Potasiul crește rezistența plantelor la cădere și boli, conduce la acumularea lipidelor în
semințe și crește rezistența plantelor la tempertaturile scăzute.
La fel ca și rapița, porumbul este o mare consumatoare de elemente nutritive, cel mai
important fiind azotul care determină o creștere rapidă și viguroasă a plantelor, prin realizarea
unei suprafețe foliare ridicate.
Fosforul favorizează înrădăcinarea plantelor și crește rezistența acestora la secetă. Pe
lângă aceste efecte benefice, acesta influențează favorabil și procesul de fructificare.
Pentru porumb, potasiul ajută la sinteza proteinelor, glucidelor și lipidelor, iar pe lângă
rolul complex al acestuia, susține desfășurarea normală a proceselor metabolice.
Din aceste considerente amintite mai sus, este clar faptul că în cadrul marilor
exploatații agricole, fertilizarea cu îngrășăminte minerale nu trebuie să lipsească, pentru a
asigura plantelor cel mai bun mediu de nutriție și pentru obținerea de producții cât mai
ridicate.

5
 2.2 Calcularea dozelor de îngrășăminte pentru cultura orzului de toamnă
Pentru calcularea cantităților de îngrășăminte cu azot pentru orzul de toamnă trebuie
avute în vedere:
Cs- consumul specific (kg N/tona de boabe);
Rs- recolta scontată;
Ns- aportul solului în azot;
Ngg- aportul de azot al gunoiului de grajd;
Npr- corecția în funcție de planta premergătoare;

DN= Cs*Rs-Ns-Ngg-Npr
Pentru orzul de toamnă:
Cs=28 kg N/tona de boabe;
Rs=3500 kg/ha semințe;
Ns=30 kg N/ha;
Ngg=0 kg N/ha (nu se administrează gunoi de grajd);
Npr=având în vedere că planta premergătoare este o leguminoasă, se vor scădea 30 kg/ha
azot.

DNorz de toamnă =28*3,5-30-0-30=38 kg s.a N/ha

Pentru stabilirea dozelor de fosfor ce trebuie administrate orzului se au în vedere producția

scontată, consumul specific, conținutul solului în P mobil și fertilizarea cu îngrășăminte
organice.
DP=15*Rs-Pgg
Rs= 3,5 t/ha;
Pgg=0 (nu se sdministrează gunoi de grajd);
DPorz de toamnă= 15*3,5=52,5 kg P s.a/ha

În cazul fertilizării cu potasiu, cum am menționat și mai devreme, acesta nu este necesar,
datorită faptului că solurile din această zonă sunt fertile, asigurând în cea mai mare parte
potasiul necesar unei bune creșteri și dezvoltări a plantelor.

6
 2.3 Stabilirea necesarului de îngrășăminte și a modului de administrare
Cele mai folosite îngrășăminte sunt cele complexe, aplicate fracționat în funcție de
necesarul plantelor și de consumul maxim, sunt cele mai utilizate, datorită faptului că la o
singură trecere sunt asiguirate elementele nutritive necesare creșterii și dezvoltării plantelor,
dar și datorită faptului că pot fi aplicate în condiții optime, în uirma îmbunătățirii granulației
acestora.
Îngrășămintele chimice sunt administrate plantelor în douî sau trei fracții:
-o doză la pregătirea patului germinativ;
-a doua doză aplicată în perioada de vegetație, în momemntele specifice orzului.
Îngrășămintele chimice complexe cel mai des utilizate sunt de tipul 20-20-0 sau de tipul
15-15-15, fiind aplicate fracționat, prima doză fiind aplicată la pregătirea patului germinativ,
cu încorporare superficială.
De exemplu, la cerealele păioase, aplicarea unei cantități de 150 kg N s.a/ha poate asigura
producții de 7-8 tone semințe.
Un alt îngrășământ utilizat este nitrocalcarul, cu un conținut în principal de azot nitric, iar
70% din P este solubil în apă, aceste elemente fiind solubile, deci accesibile plantelor.
De exemplu, aplicând o cantitate de 300-350 kh substanță comercială lșa hectar pentru orz
de toamnă, se asigură fertilizarea de bază, dar datorită azotului nitric și fosforului solubil în
apă are și un efect de fertilizant starter, începând de la răsărit și până la intrarea în iarnă,
culturile pot avea faza de înfrățire încheiată.
Fertilizarea se continuă la desprimăvărare, până la ieșirea din burduf, utilizând fie
îngrășăminte simple pe bază de azot, cum sunt ureea și azotatul de amoniu, fie fertilizantul
complec 27-13,5-0, care, este foarte important datorită fosforului care intervine pe parcursul
perioadei de vegetație, până la fenofaza de burduf și asigură o prelungire a efectului azotului,
care se resimte apoi în calitatea producției mai exact în conținutul de gluten și proteine.

Capitolul III
Încadrarea în asolament a sistemului de lucrare a solului
În cadrul acestui asolament de patru culturi, exploatația agricolă AgrariaNord SRL
practică un sistem de lucrare al solului modern, fără arătură. Acest sistem are la bază niște
principii foarte bine puse la punct precum:
-conservarea apei în so;
-formarea în timp și păstrarea unui strat de humus;
-păstrarea structurii solului;
-redecerea numărului de treceri cu utilajele agricole pe aceeași solă, având efecte benefice
asupra tasării și asupra consumului de combustibil pe unitatea de suprafață;
-reducerea evaporării apei din sol datorită resturilor vegetale de la suprafață;
7
 -împiedicarea creșterii buruienilor etc.
Datorită acestor avantaje multiple, această exploatație agricolă practică un sistem de
lucrare al solului cu minimul de lucrări, iar lucrarea de bază se execută fără întoarcerea
brazdei.
Referitor la sistemul de lucrare al solului pentru cultura orzului de toamnă, menționăm că
după recoltarea mazării, în vară, se efectuează o scarificare pentru a favoriza infiltrarea apei în
sol, în urma căderii precipitațiilor din timpul verii, și pentru a favoriza creșterea buruienilor,
care apoi vor fi distruse la pregătirea patului germinativ pentru semănatul orzului.
În toamnă, înainte de a pregăti patul germinativ pentru a semăna orzul, sunt aplicate la sol,
prin împrăștiere, îngrășămintele complexe, iar prin trecerile efectuate cu utilajele speciale de
pregătit patul germinativ, îngrășămintele sunt încorporate în sol, la nivelul semințelor și chiar
mai adânc.
După ce se efectuează semănatul, pe unele sole are loc și o trecere cu tăvălugul, pentru a
așeza mai bine patul germinativ și pentru a pune în contact semințele cu solul.
Fiind o cultură total mecanizabilă, după ce a fost semănat, până în iarnă sunt urmărite cu
atenție diferite aspecte, cum ar fi: dacă semănatul s-a realizat cum trebuuie, dacă au apărut
goluri în cultură, dacă înrădăcinarea plantelor este cea dorită etc.
În primăvară, prima preocupare a inginerilor, este combaterea buruienilor, pe cale
chimică, combatere care se realizează atunci când plantele de orz sunt încă în faza de înfrățire,
până la formarea primului internod, iar buruienile sunt în faza de 2-4 frunze.
Dacă buruienile care apar sunt dicotiledonate, cum ar fi Cirsium arvense, Capsella bursa-
pastoris, Sinapis arvensis etc, sunt aplicate erbicide cum ar fi Dicopur D, 1 l/ha; Mustang 0,4-
0,6 l/ha; Buctril Universal 1 l/ha etc.
Trebuie menționat faptul că la desprimăvărare, se aplică niște biostimulatori, care au rolul
de a porni în vegetație cât mai repede plantele de orz, biostimulatori pe bază de aminoacizi.Un
produs foarte folosit de fermieri este produsul Terra-Sorb Complex, care are un procent de
20% aminoacizi esențiali, liberi, obținuți prin hidroliză enzimatică.
Atât pentru aplicarea produselor fitosanitare cât și pentru fertilizările faziale din timpul
vegetației se recurge la folosirea adjuvanților care au multiple avantaje:
-asigură o aderență foarte bună a produsului pe frunzele plantelor;
-asigură o împrăștiere uniformă a produselor pe care vrem să le aplicăm;
-asigură o penetrare foarte ușoară a substanțelor active din produsele folosite;
-sub acțiunea razelor soarelui, polimerizează și crează o peliculă care previne spălarea;
Un astfel de adjuvant este produsul Nup-Film P.

8
 Capitolul IV
Sămânța și semănatul
4.1 Alegerea cultivarelor
Soiurile de orz cultivate de această fermă sunt exclusiv soiuri românești, soiuri de toamnă
și în general este semănat orzul cu șase rânduri. Cei de la AgrariaNord seamănă soiul Mareșal
și soiul Mădălin FD.
Alegerea cultivarelor nu reprezintă o problemă, deoarece nord-estul Moldovei este o zonă
favorabilă culturii cerealelor păioase, iar solurile sunt fertile, fiind în general cernoziomuri.

4.2 Calitatea semințelor utilizate și tratamentele efectuate

Pentru cultura orzului de toamnă, calitatea semințelor are un rol foarte important în ceea
ce privește calitatea recoltei.
În primul rând, foarte importantă este masa a 1.000 boabe. Având MMB cât mai ridicată
și o uniformitate mare a boabelor, producțiile pot crește substanțial.
Semințele folosite pentru semănat sunt certificate, având o puritate de minim 97% și o
germinație de minim 90%.
Semințele sunt tratate împotriva bolilor cum ar fi: tăciunele zburător (Ustilago nuda) și
sfâșierea frunzelor (Pyrenophora graminea). Produsele folosite pentru tratat sunt diverse cum
ar fi Vitavax 2,5 kg/t semințe sau Dividend STAR 1,5 l/t semințe etc.
Pentru combaterea dăunătorilor, semințele sunt tratate cu diferite produse comerciale, cum
ar fi NUPRID M,AX AL 222 FS, 2,5 l/t sămânță; produse care au în general molecule de
difenoconazol și tebuconazol.
În general, cei mai mulți fermieri aplică tratamente la sămânță cu insecto-fungicide,
ambele în același produs.
4.3 Stabilirea epocii optime de semănat
Referitor la epoca de semănat, trebuie să se țină cont de faptul că până la venirea iernii,
orzul are nevoie de circa 50 de zile calde pentru ca rădăcinile acestuia să se dezvolte normal,
iar înfrățirea să se realizeze aproape complet. În perioada toamnei, orzul trebuie să acumuleze
la nivelul nodului de înfrățire o cantitate ridicată de zaharuri și substanțe proteice pentru a
hrăni planta pe timpul iernii.
În N-E Moldovei, epoca optimă pentru însămânțare este în intervalul 20 seprembrie-1
octombrie.Trebuie avut în vedere că durata epocii optime este scurtă, câteva zile, iar dacă
condițiile atmosferice sunt favorabile, semănatul orzului trebuie încheiat în maxim 4-5 zile.

9
 4.4 Stabilirea desimii semănatului și a normei de sămânță la hectar
Orzul de toamnă se seamănă în rânduri obișnuite 12,5-15 cm , la adâncimea de 3-4 cm, iar
cantitatea de sămânță la hectar trebuie să asigure circa 550 boabe germinabile/m 2
Ținând cont de toate celelalte verigi tehnologice, cum ar fi pregătirea patului germinativ,
condițiile atmosferice, calitatea semințelor etc, majoritatea fermierilor măresc norma de
sămânță la hectar cu circa 10% pentru a elimina eventualele riscuri ce pot apărea.
Pentru toate culturile care sunt semănate toamna, este absolut necesar ca pe timpul iernii,
să se așeze un strat de zăpadă pentru a proteja plantele de gerurile care pot apărea în lunile
ianuarie și februarie.
4.5 Mijloacele mecanice utilizate la semănat
Cei de la AgrariaNord dispun de utilaje agricole performante, din gama John Deere.
Începând de la tracoare, combine, scarificatoare, tăvălugi, semănători atât pentru prășitoare
cât și pentru păioase, instalații pentru fertilizat, remorci etc.
Până acum câțiva ani, cerealele păioase erau semănate cu semănătoarea John Deere 740
A.

În ultimii ani, această semănătoare, 740 A a fost înlocuită cu semănătoarea 750 A, având
unele îmbunătățiri față de modelul mai vechi.

10
 Capitolul V
Lucrările de îngrijire
5.1 Combaterea buruienilor
Pentru păioase, combaterea buruienilor este cea mai importantă lucrarea de îngrijire,
datorită densității mari pe hectar și datorită concurenței dintre orzul de toamnă și buruienile
identificate în aceste culturi. De aceea, cea mai bună combatere a buruienilor este combaterea
integrată.
5.1.1 Identificarea speciilor de buruieni dominante
În cultura orzului, buruienile care apar, fie toamna, după semănat, fie primăvara devreme,
crează dificultăți asupra creșterii plantelor și concurează cu acestea pentru apă și elemente
nutritive.
Dintre buruieni, cele dicotiledonate ridicxă cele mai maari probleme, iar cele mai
frecvente specii care apar și în zona Botoșaniului sunt:
Capsella bursa pastoris, denumită popular traista ciobanului, este o dicotiledonată anuală,
greu de combătut, germinează toamna sau primăvara devreme, putând rezista chiar și peste
iarnă.
Amaranthus retroflexus,tot o dicotiledonată anuală, este foarte răspândit pe solurile
permeabile, bogate în azot, în spoecial. Prezintă o germinație târzie, de vară și poate apărea în
culturile de orz spre sfârșitul perioadei de vegetație.
Din categoreia dicotiledonatelor perene, o buruiană cu o m,are plasticitate ecologică,
pălămida- Cirsium arvense este foarte întâlnită în culturile de orz. Aceasta are o rădăcină
profund dezvoltată, este plantă gazdă pentru diferiți agenți patogeni și este o mare
consumatoare de apă și elemente nutritive. Aceasta germinează primăvara în stratul
superficial al solului.
Tot din categoria dicotiledonatelor, turița sau științific Galium aparine este o buruiană des
întâlnită în culturile de toamnă. Aceasta preferă soluri fertile, bogate în humus, germinând atât
toamna cât și primăvara.
Din categorioa buruienilor monocotiledonate, mai frecvent întâlnite sunt
monocotiledonatele perene: Agropyron repens și Cynodon dactylon, însă acestea apar mai
mult pe marginile solelor, dar datorită faptului că tehnologia aplicată este foarte eficientă,
aceste buruieni nu reprezintă o problemă pentru culturile de orz.

5.1.2 Stabilirea măsurilor de combatere

În ceea ce privește combaterea acestor buruieni, este folosită combaterea integrată, adică
sunt îmbinate armonios măsurile preventive de combatere, măsurile agrotehnice și cele
chimice.

11
 Din categoria măsurilor preventive, amintim:
-folosirea de semințe condiționate;
-distrugerea buruienilor ruderale;
-recoltarea la timp a culturilor;
-curățirea mijloacelor de transport și a mașinilor agricole etc.
Referitor la mijloacele agrotehnice de combatere, putem spune că și acestea sunt foarte
importante, în special rotația culturilor, dar și lucrarea de bază a solului, scarificarea, după
recoltarea mazării are rolul de a dizloca solul, de a favoriza acumularea apei și de a determina
germinarea semințelor de buruieni, care vor fi distruse la pregătirea patului germinativ pentru
semănatul orzului de toamnă.
Fiind o cultură total mecanizabilă, cea mai importantă metodă de combatere a buruienilor,
este combaterea chimică. Dacă ne referim la acest aspect, putem spune că există o gamă largă
de erbicide folosite pentru a distruge buruienile din culturile de orz.
Pentru a distruge buruienile dicotiledonate se folosesc preparate care conțin acidul 2,4-D,
iar dacă apar buruieni rezistente la acesta sunt folosite erbicide care mai conțin alte molecule,
cum ar fi: clorsulfuron, tribenuron-metil, florasulam etc.
Ca și denumiri comerciale putem enumera Dicopur D, 1 l/ha; Mustang 0,4-0,6 l/ha;
Buctril Universal, 1 l/ha;
5.2 Combaterea bolilor și a dăunătorilor
Atât pentru combaterea bolilor, cât și a dăunătorilor, sunt combinate în mod eficient
metodele preventive și cele curative.
5.2.1 Identificarea dăunătorilor și a agenților patogeni
Principalii dăunători ai orzului sunt:
● Cărăbușeii cerealelor (Anisoplia spp)-adulții se hrănesc cu ovarele florilor și boabele
aflate în faza de lapte sau pârgă.
● Păduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)-adulții și larvele atacă frunzele și
sug seva din țesuturi, frunzele atacate prezintă pete de culoare roșie, se răsucesc iar apoi se
usucă.
● Gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides)- adulții se hrănesc cu florile și boabele aflate în
diferiyte faze de coacere.
● Tripsul orzului (Limothrips denticornis)- insecta atacă spicele, tulpina și teaca iar în
urma atacului spicele sunt atrofiate parțial sau total, tulpina se răsucește spre partea
superioară.
Principalii agenți patogeni ai orzului sunt:
► Erysiphe graminis care produce făinarea orzului- primăvara apar pe frunzele bazale ale
plantelor, pete albe, pâsloase, petele devin prăfoase iar țesuturile atacate se îngălbenesc și se
usucă.

12
 ►Gibberella zeae care produce fuzarioza.În perioadele secetoase și călduroase, atacul
caracteristic apare pe spice, când acestea se albesc și apoi capătă o culoare roșiatică.
► Alte boli care pot afecta orzul sunt mălura, rugina brună, tăciunele îmbrăcat etc.

5.2.2 Stabilirea măsurilor de combatere

Principalele măsuri de combatere a dăunătorilor sunt:
-rotația corectă a culturilor;
-semănatul în epoca optimă;
-distrugerea buruienilor;
-aplicarea tratamentelor chimice la avertizare;
-tratarea semințelor;
Tratamente chimice cu insecticide cum ar fi: Actara 25 WG, Karate Zeon, Biscaya 0,16
l/ha tratament la avertizare pentru combaterea gândacului bălos), Decis Expert 100 EC, 62,5
ml/ha etc.
Principalele măsuri de combatere a agenților patogeni sunt:
-semănatul în epoca optimă;
-rotația corectă a culturilor;
-igiena culturilor;
-tratarea semințelor înainte de semănat;
-cultivarea de soiuri rezistente etc.
Ca și tratamente curative, sunt recomandate tratamente pe bază de tebuconazol,
triadimetoat, trifloxistrobin, epoxiconazol etc. În general, sunt utilizate substanțe care conțin
trei molecule active. De exemplu, sunt utilizate fungicidele BRAVO 500 SC, 1,5 l/ha;
DUETT ULTRA, 0,5l/ha etc.

13
 Bibliografie

1) Roman Gh. V., Tabără V., Robu T., Pîrșan P., Axinte M., Ștefan M., 2011- Fitotehnie
vol. 1- Cereale și Leguminoase pentru boabe, Editura Universală, București;
2) Jităreanu G., Ailincăi C., 2016- Agrotehnică, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.

14