3. Burlacu, I. Deservirea agrochimică a agriculturii în Republica Moldova. Chişin u: Ed.

Pontos, 2000. 228 p.

4. Recomandări privind aplicarea îngrăşămintelor pe diferite tipuri de sol la culturile de câmp.
Chişin u: Ed. Pontos, 2012. 68 p.
5. M . 3. : , 1986, c. 29-55.

IMPORTAN A ASOLAMENTELOR I ROLUL LEGUMINOASELOR

ÎN CADRUL ROTA IEI CULTURILOR
Leah Tamara, doctor în tiințe agricole, conferențiar cercetător, Institutul de Pedologie,
Agrochimie i protecție a Solului „Nicolae Dimo”.
The paper gives a brief analysis of the importance of crop rotation in the agricultural
system practiced in Moldova. Under the conditions of the land resources degradation, agriculture
requires to use a variety of crop with long-term rotation (5-7 years), including ameliorative crops
(perennial leguminous and grasses), as well as the application of crop rotation and annual
incorporation of fresh organic matter, to ensure a positive balance of humus in the soil and to
intensify the activities of living organisms in the soil. The green leguminous culture (vetch) is an
important ecological remedy for fertilization and soil protection. Green fertilizer crops help
increase the structural stability even in the first years of application, stabilizing soil organic
matter content, maintaining moisture in the soil.
Key words: agriculture, crop, degradation, leguminous, rotation, soil, structure.
INTRODUCERE
Conform situa iei din 01.01.2018, fondul funciar na ional constituie 3.384,7 mii ha,
inclusiv, suprafa a terenurilor cu destina ie agricol - 2496,6 mii ha sau 73,8% din suprafa a
total a fondului funciar, din care: terenuri arabile - 1832,4 mii ha, planta ii multianuale - 290,1
mii ha, fâne e şi p şuni - 342,3 mii ha, pârloag - 31,9 mii ha! (în anul 1989 - 0 ha). În Republica
Moldova, ca şi în alte ri, are loc reducerea suprafe elor arabile pe cap de locuitor. Conform
datelor recente, aceast suprafa constituie 0,407 ha [11].
Agricultura practicat actualmente în Republica Moldova se confrunt cu un ir de
probleme ecologice, una din ele fiind degradarea solurilor. Solurile afectate de diverse procese
de degradare ocup peste 1,9 mil. ha. Solurile sunt prezentate de cernoziomuri fertile i terenuri
agricole productive. Aproape fiecare al doilea hectar de teren este de calitate medie, din care 689
mii ha (27% din terenurile agricole) este de calitate bun . Cu toate acestea, bonitatea solurilor a
sc zut cu 7 note în timp de 30 de ani, drept urmare a schimb rilor climatice i a utiliz rii lor
intensive în agricultur [10].
Metodele tradi ionale de agricultur nu mai pot face fa necesit ilor actuale de asigurare a
popula iei cu alimente în condi iile degrad rii solurilor. De aceea, una din solu ii o constituie
66
aplicarea agriculturii conservative, care stopeaz degradarea solului, spore te fertilitatea lui,
contribuie la cre terea productivit ii culturilor agricole i la securitatea alimentar . Sistemul
agricol conservativ, ca alternativ a sistemului conven ional, define te diferite practici agricole
utilizate în managementul resurselor de sol, precum i reducerea ac iunii unor factori agresivi
care intensific diferite forme de degradare a solului. Unul din componentele de baz ale
sistemului agricol conservativ este structura culturilor i organizarea asolamentelor [2].
REZULTATE I DISCU II
Pentru trecerea treptat de la sistemul existent de agricultur conven ional la sistemul
conservativ, un rol important, trebuie s fie acordat asolamentului i rota iei culturilor. Rotația
culturilor reprezint modul în care plantele de cultur se succed de-a lungul timpului pe aceea i
parcel sau sol , iar asolamentul reprezint modul de organizare a suprafe ei agricole a unei
exploata ii agricole în tot atâtea sole sau parcele câte plante se vor reg si în structura culturilor ce
urmeaz a fi adoptat . Asolamentul include no iunea de teren, de spa iu. Rota ia culturilor este o
no iune complementar asolamentului i se refer la succesiunea culturilor în timp, de aceea, vor
fi rota ii de 2, 3, 4 sau mai mul i ani [1]. În literatura de specialitate agronomic , apar o serie de
alte no iuni dup cum urmeaz : structura culturilor din asolament, care reprezint ponderea
fiec rei plante cultivate fa de suprafa a arabil a exploata iei; planta premergătoare, care este
planta ce precede unei noi culturi i planta postmergătoare, care se îns mân eaz pe o anumit
parcel spre a fi cultivat în urm torul an agricol [3].
Asolamentele se organizeaz în func ie de condi iile naturale, de cerin ele economice ale
exploata iei agricole, de cerin ele fa de clim i sol ale plantelor ce vor alc tui structura
culturilor. Asolamentele ra ionale ce pot fi organizate în produc ia vegetal se pot clasifica dup
tipul culturilor i importan a economic a acestora i dup num rul de sole i ani. Aceste ultime
doua criterii sunt relative. A adar, clasificarea curent a asolamentelor cuprinde [1, 3]:
Asolamente agricole - sunt cunoscute i sub denumirea de asolamente de câmp sau
generale (mari), folosite în cultura plantelor de câmp.
Asolamente furajere - cuprind culturi furajere i se aplic oriunde este nevoie de o baza
furajer important pentru dezvoltarea zootehniei.
Asolamente speciale - se organizeaz pentru anumite tipuri de culturi, care necesit o
tehnologie specific , de exemplu: asolamentele legumicole, unde se pot înfiin a culturi
succesive; asolamente cu îngră ăminte verzi, unde scopul este de a ameliora propriet ile fizice,
chimice i biologice ale unor soluri degradate; asolamente cu plante medicinale; asolamente de
livadă; asolamente de pepinieră.

67
 Asolamente mixte - pot include culturi diverse, cu specii de plante de cultur mare, specii
furajere sau horticole. Aceste tipuri de asolamente se pot organiza atât în agricultura durabil , cât
i în agricultura biologic ale c rei principii insist pe diversitatea produc iei agricole.
Rota ia culturilor reprezint o verig tehnologic important din punct de vedere
agronomic, care prezint numeroase avantaje [1, 2]:
- contribuie la întreruperea ciclului vital al multor organisme d un toare culturilor;
- datorit sistemelor radiculare diferite ca form , adâncime de cre tere, volum de sol
ocupat, profilul cultural al solului este mai bine explorat, ceea ce se exprim printr-o ameliorare
a propriet ilor fizice ale solului, mai ales, a structurii (reduce tasarea i degradarea solurilor);
- succesiunea plantelor apar inând diferitelor familii botanice, precum alternan a: cereale
p ioase-rapi a boabe, sau grâu-porumb, permite interpretarea ciclului de dezvoltare a buruienilor
prin aplicarea diferen iat a m surilor;
- folosirea leguminoaselor în rota ia culturilor permite cre terea con inutului de azot i
materie organic în sol.
Principiile care stau la baza rota iei culturilor au în vedere obiectivele de produc ie ale
agricultorului, dar iau în calcul i o serie de al i factori, precum: condi iile pedoclimatice;
adaptabilitatea soiurilor i hibrizilor, zonele ecologice; practicile de cultivare; riscurile de
transmitere a bolilor, d un torilor i buruienilor; efectul plantei premerg toare asupra fertilit ii
solului; bilan ul humusului i aportul de materie organic prin fertilizarea organic [1].
Cele mai bune plante premerg toare pentru culturile agricole sunt:
- pentru grâu de toamnă – maz rea, fasolea, rapi a de toamn , borceagul, cartoful timpuriu
şi de var , trifoiul, mu tarul, n utul, porumbul pentru mas verde, tutunul;
- pentru orz de toamnă – maz rea, fasolea, borceagul, rapi , trifoiul, cartoful, ov zul,
floarea-soarelui, soia, porumbul, sfecla de zah r;
- pentru floarea - soarelui – porumbul, cerealele de toamn , maz rea;
- pentru porumb – leguminoasele anuale pentru boabe şi furajere, cerealele p ioase,
cartoful, sfecla de zah r, sfecla furajer , floarea-soarelui;
- pentru sfecla pentru zahăr – cerealele p ioase, porumbul, sfecla de zah r, cartoful;
- pentru mazăre – cerealele p ioase de prim var , sfecla pentru zah r, porumbul;
- pentru soia – cerealele de toamn , p ioasele de prim var , porumbul, sfecla pentru zah r;
- pentru rapiță – culturile p ioase, leguminoase, care p r sesc terenul târziu (soia).
Rolul leguminoaselor în cadrul rota iei i efectul lor asupra solului. În cadrul familiei
Leguminoase se reg sesc numeroase specii anuale, foarte multe din acestea sunt cultivate i în
Republica Moldova (soia, fasolea, maz rea, n utul, lintea, latirul, bobul, fasoli a), dar i perene
(lucerna, m z richea, .a.). Speciile de leguminoase anuale cultivate în ara noastr , intr adesea
68
în sistemele de rota ie a culturilor, prezen a lor fiind foarte apreciat ca urmare a cantit ilor mari
de azot pe care le las în sol [5].
La Institutul de Genetică, Fiziologie i Protecție a Plantelor, au fost create 27 de soiuri de
cultur leguminoase produc toare de boabe, dintre ele, 17 soiuri sunt omologate i se introduc în
producere. Recolta de boabe constituie: linte - 14,4 q/ha, soia - 32,5 q/ha; con inutul de proteine
în boabe: n ut - 19%, soia - 40%, gr simi: latir - 0,52%, arahide 48,7% [4].
Rota ia culturilor poate avea efecte directe asupra propriet ilor fizice, chimice i biologice
ale solului. În ceea ce prive te efectul asupra propriet ilor fizice, o importan deosebit o
prezint efectul asupra structurii solului, respectiv a stabilit ii structurale a acestuia. Cercet rile
efectuate în cadrul proiectului bilateral Remedierea stării de calitate a stratului arabil degradat
al cernoziomurilor cambice din Moldova Centrală prin combinarea măsurilor agrotehnice şi
fitotehnice în sistemul existent de lucrare a solului, 2014-2015 au ar tat, c utilizarea m z richii
ca îngr mânt verde a condus la remedierea structurii în stratul 0-12 cm, format prin discuire i
amestecarea lui cu resturile organice a 2 recolte de m z riche. Densitatea aparent a acestui strat
constituie 1,16 g/cm3, comparativ cu martorul - 1,24 g/cm3. Con inutul de substan organic s-a
majorat cu 0,20%. Pe parcela unde s-a încorporat în sol prin discuire o recolt de mas verde de
m z riche recolta grâului s-a majorat cu 2,4 t/ha (recolta - 6,2 t/ha), iar pe parcela unde în sol s-
au introdus dou recolte de m z riche, sporul de recolt - 3,2 t/ha, recolta – 7,0 t/ha [5, 6].
Totodat , rota ia culturilor poate influen a propriet ile chimice ale solului. M z richea ca
plant cu exigen important privind acumularea azotului în sol, poate fi luat în calcul pentru
cultura urm toare. Datorit simbiozei cu bacteriile din genul Rhizobiom poate l sa în sol
cantit i importante de azot. Rezultatele experimentale au confirmat c în rezultatul încorpor rii
în stratul arabil al cernoziomului cambic a dou recolte de m z riche de cca 12,4 t/ha de resturi
vegetale aeriene şi subterane pe un câmp „ogor ocupat”, în sol s-au acumulat 310 kg de azot, din
care 180 kg azot fixat din atmosfer ; s-au sintetizat cca 3 t/ha de humus sau 1,7 t/ha de carbon; s-
au sechestrat cca 6,3 t/ha de CO2; s-a format un bilan slab pozitiv al materiei organice şi azotului
în sol pentru o perioad de 3-4 ani; a fost ob inut un spor semnificativ de recolt a grâului de
toamn , cultivat dup m z riche [6, 7].
Modele de asolamente i tehnologii de exploatare ra ional a terenurilor agricole
privatizate în cadrul zonelor pedoclimatice ale Republicii Moldova au fost elaborate de c tre
IPAPS „Nicolae Dimo”, în baza grup rii solurilor i a reliefului [8]. Modelele de folosire
ra ional a resurselor funciare sunt bazate pe sistemele de agricultur , care ine cont de folosirea
echilibrat a ecosistemelor. Reie ind din situa ia creat în agricultur , sistemele de agricultur
(conservativ , ecologic , durabil ) cu cheltuieli energetice reduse trebuie s le înlocuiasc pe
cele tradi ionale, pentru c ele asigur : o diversitate mai mare de culturi; o cantitate mai mare de
69
resturi vegetale bogate în azot; o perioad mai îndelungat de cre tere i interac iune activ a
plantelor cu solul; o cantitate mai mare de materie organic returnat în sol; excluderea sau
reducerea cantit ii de pesticide i îngr minte azotoase folosite în prezent; folosirea
îngr mintelor organice ca surs de elemente nutritive i materie organic în sol.
În acest context, specific m practicarea prioritar a sistemului de lucrare minim a solului
(No-till, Mini-till, Strip-till), care const în executarea lucr rilor de arat cu o periodicitate de 4-5
ani şi reducerea presiunilor mecanice asupra solurilor pe parcursul perioadei de vegeta ie [9]. De
asemenea, practicarea unui asolament de culturi variate, cu rota ii de lung durat (5-7 ani), care
include şi culturi ameliorative (leguminoase şi graminee perene), precum i aplicarea
asolamentelor şi încorporarea anual a materiei organice proaspete, pentru asigurarea unui bilan
pozitiv al humusului în sol şi intensificarea activit ilor organismelor vii din sol.
CONCLUZII:
1. Exploatarea intensiv a solurilor agricole a avut un impact negativ asupra st rii de
calitate, afectând majoritara regimurilor i propriet ilor solurilor. Gestionarea durabil a
terenurilor prin trecerea treptat la sistemul conservativ de agricultur (No-till, Mini-till, Strip-
till) este una din solu iile care face fa acestor provoc ri i asigur p strarea resurselor de sol.
2. Agricultura conservativ prezint o abordare complex , care presupune implementarea
tehnologiilor agricole noi prin minimalizarea lucr rilor de sol, folosirea utilajului agricol
performant, cuno tin e temeinice privind principiile de fertilizare, combatere a buruienilor i
bolilor.
3. Respectarea asolamentului culturilor agricole prin m suri agrotehnice este cea mai
rentabil , nu necesit investi ii speciale, cu excep ia priceperii celor ce conduc procesul de
producere în agricultur .
Bibliografie:
1. Asolamente i rotații. Disponibil: <http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Asolamente-si-
rotatii716.php>. Accesat: 9.04.2014.
2. Asolamentul – cheia tranziţiei la un sistem de agricultură durabilă, inclusiv ecologică în
Republica Moldova. Disponibil: <https://riscanistiri.wordpress.com/2015/12/21/asolamentul-cheia-
tranzitiei-la-un-sistem-de-agricultura-durabila-inclusiv-ecologica-in-republica/>. Accesat: 9.04.2014.
3. Exemple de asolamente pentru sistemele de agricultură conservativă i convențională. Disponibil:
<https://agrobiznes.md/exemple-de-asolamente-pentru-sistemele-de-agricultura-conservativa-si-
conventionala.html>. Accesat: 9.04.2014.
4. Celac, V.R. Leguminoasele pentru boabe create - sursă esențială de proteină. În: Akademos:
tiin e agricole, nr. 1, 2016, p. 67-71.
5. Leah, T. Assessment of perennial grasses and legumes for phytoremediation of degraded soils
of Moldova. În: Book of abstracts. 6th European Bioremediation Conference, EBC-VI, Chania,
Crete, 29 June-2 July 2015. Abstracts. Ed. N. Kalogerakis, et al. IncoNetEap Bioremediation
session, 2015, p. 367.
70
 6. Leah, T. Grasslands of Moldova: quality status, vulnerability to anthropogenic factors and
adaptation measures. In: Scientific Papers. Series Agronomy, Vol. LIX, Bucharest, 2016, pp.
100-105.
7. Leah, T.; Cerbari, V. Cover Crops - key to storing organic matter and remediation of
degraded properties of soils in the Republic of Moldova. In: Scientific Papers. Series Agronomy,
Vol. LVIII, Bucharest, 2015, pp. 73-76.
8 Metodologia valorificării superioare a solului în noile condiții de gospodărire a terenurilor
agricole. Red. V. Bulgari. Chi in u: Ruxanda, 1999, p. 6-15.
9. Programul „Sistemul agricol conservativ regional”. Disponibil:
<http://maia.gov.md/ro/programul-sistemul-agricol-conservativ-regional>. Accesat: 9.04.2014.
10. Programul complex de valorificare a terenurilor degradate i sporirea fertilității solurilor.
Partea I. Ameliorarea terenurilor degradate. IPAPS „N. Dimo”. Chi in u Ed: Pontos, 2004, p. 62-
79.
11. Proiecte de acte legislative i normative. Hot rârea Guvernului cu privire la aprobarea
cadastrului funciar la situa ia 01 ianuarie 2018. Disponibil:
<http://www.arfc.gov.md/transparenta/proiecte>. Accesat: 5.04.2018.

, ,
.
The effect of bacterials strains Pseudomonas spp. on the germination capacity of seeds
and the development of plants established. In experiment, the plants are better development
compared to the control. Bacterials metabolits improve the growth, extension of plants and at
same time exhibit the antagonistic action against the agents phytopathogens: Fusarium
oxysporum.
Key words: bacteria , phytopatogens, antagonist beet root.

x
,
. . .
.
. (
)
- .
,

, 30-50% [1, 4]. -

71

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)